ORDIN Nr. 11
din 30 septembrie 2010
pentru aprobarea
Regulamentului Bancii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare nr. 12/19/2010 pentru modificarea si completarea Regulamentului
Bancii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.
14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit
si firmele de investitii potrivit abordarii standard
ACT EMIS DE:
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 725 din 1 noiembrie 2010
Având în vedere dispoziţiile art. 126, 278, 384 şi 385
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de
credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 420 alin. (3) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
şi ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a
României, precum şi ale prevederilor art. 1, 2 şi ale art. 7 alin. (1), (3),
(10) şi (15) din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
Banca Naţională a României şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare emit următorul
ordin:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul Băncii Naţionale a
României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 12/19/2010 pentru
modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind tratamentul
riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii
potrivit abordării standard, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României
şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 11/108/2006, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin şi
regulamentul menţionat la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art. 3. - Banca Naţională a României şi Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare vor urmări ducerea la îndeplinire a
prevederilor prezentului ordin.
Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare,
Gabriela Anghelache
ANEXA
REGULAMENTUL Nr. 12/19/2010
pentru modificarea şi completarea Regulamentului
Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind
tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de
investiţii potrivit
abordării standard
Art. I. - Regulamentul
Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr.
14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit
şi firmele de investiţii potrivit abordării standard, aprobat prin Ordinul
Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare nr. 11/108/2006, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.033 şi 1.033 bis din 27 decembrie
2006, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1. La articolul 2, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(6) Semnificaţia expresiei grup de clienţi aflaţi
în legătură este cea prevăzută de Regulamentul BNR-CNVM nr. 14/24/2010
privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de
investiţii."
2. La articolul 4
alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,f) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de
instituţii;".
3. La articolul 5,
alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5) Valoarea ponderată la risc a expunerilor
securitizate se calculează în conformitate cu Regulamentul BNR-CNVM nr.
18/16/2010 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor
securitizate şi poziţiilor din securitizare."
4. La articolul 4
alineatul (2), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,c) expunerea trebuie să fie parte a unui număr
semnificativ de expuneri cu caracteristici similare, astfel încât riscurile
asociate respectivei finanţări să fie în mod substanţial reduse; în acest sens,
suma totală datorată instituţiei de credit de către debitor sau de către grupul
de clienţi aflaţi în legătură din care acesta face parte nu depăşeşte 0,2% din
valoarea întregului portofoliu de expuneri de tip retail1;
1 Valoarea
întregului portofoliu de tip retail reprezintă suma brută (fără luarea în
considerare a efectului tehnicilor de diminuare a riscului de credit) a
expunerilor (împrumuturi şi/sau angajamente) care în mod individual satisfac
celelalte 3 condiţii pentru încadrarea în clasa de expuneri de tip retail.
d) suma totală datorată instituţiei de credit,
societăţii-mamă şi filialelor instituţiei de credit de către debitor sau de
către grupul de clienţi aflaţi în legătură din care acesta face parte, sumă
care include şi orice expunere restantă, dar exclude creanţele ori creanţele
potenţiale garantate cu proprietăţi imobiliare locative care satisfac cerinţele
de calificare pentru tratamentul prevăzut de subsecţiunea 9.1 din cap. II. Expuneri garantate cu ipoteci asupra
proprietăţilor imobiliare locative nu trebuie să depăşească echivalentul în lei
a un milion euro, potrivit informaţiilor deţinute de instituţia de credit.
Instituţia de credit trebuie să depună toate diligentele pentru a dobândi aceste
informaţii.
Titlurile nu pot fi încadrate în clasa expunerilor de
tip retail."
5. La articolul 5,
după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu
următorul cuprins:
„(7) Cu excepţia expunerilor care determină elemente de
pasiv precum cele menţionate la art. 4, art. 6 alin. (1) si art. 12 alin. (2)
şi (3) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale
instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii, cu modificările şi
completările ulterioare, Banca Naţională a României poate, în condiţiile
menţinerii stabilităţii financiare, să excepteze de la cerinţele prevăzute la
alin. (1) expunerile unei instituţii de credit faţă de o contrapartidă care
este societatea sa mamă, filiala sa, o filială a societăţii-mamă sau o
societate aflată în relaţia prevăzută la art. 19 alin. (4) din Regulamentul
BNR-CNVM nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe bază consolidată a
instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, cu modificările
ulterioare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) contrapartida este o
instituţie sau o societate financiară holding, o instituţie financiară, o
societate de administrare a investiţiilor sau o societate prestatoare de
servicii auxiliare supuse unor cerinţe prudenţiale adecvate;
b) contrapartida este inclusă în aceeaşi arie de
consolidare ca şi instituţia de credit, potrivit metodei consolidării globale;
c) contrapartida face obiectul
aceloraşi proceduri de evaluare, de măsurare şi de control al riscurilor ca şi
instituţia de credit;
d) contrapartida este stabilită
în acelaşi stat membru ca şi instituţia de credit; şi
e) nu există niciun impediment
semnificativ actual sau previzionat de ordin practic sau legal în calea
transferului imediat al fondurilor proprii sau a rambursării rapide a
datoriilor de către contrapartidă instituţiei de credit.
In acest caz, se aplică
ponderea de risc de 0%.
(8) Cu excepţia expunerilor care determină elemente de
pasiv precum cele menţionate la art. 4, art. 6 alin. (1) si art. 12 alin. (2) şi
(3) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, Banca Naţională a României poate, în condiţiile menţinerii
stabilităţii financiare, să excepteze de la cerinţele prevăzute la alin. (1)
expunerile faţă de contrapartide care sunt membre ale aceleiaşi scheme de
protecţie instituţională ca şi instituţia de credit împrumutătoare, dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
a) cerinţele stabilite la alin. (7) lit. a), d) şi e);
b) instituţia de credit şi
contrapartida au încheiat un acord contractual sau statutar de stabilire a
responsabilităţilor care le protejează şi le garantează, în special,
lichiditatea şi solvabilitatea pentru a evita falimentul, în cazul în care
devine necesar (denumit în continuare schemă de protecţie instituţională);
c) acordurile încheiate
garantează că schema de protecţie instituţională va fi în măsură să acorde
susţinerea necesară, potrivit obligaţiilor care îi revin, din fonduri imediat
disponibile;
d) schema de protecţie
instituţională dispune de sisteme adecvate şi uniformizate pentru monitorizarea
şi clasificarea riscului (oferind o imagine completă a situaţiilor de risc ale tuturor membrilor, consideraţi
individual, precum şi a schemei de protecţie instituţională în ansamblul său),
cu posibilităţile corespunzătoare de a-şi exercita influenţa; sistemele în
cauză trebuie să asigure monitorizarea adecvată a expunerilor aflate în stare
de nerambursare, în conformitate cu art. 160 din Regulamentul BNR-CNVM nr.
15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit
şi firmele de investiţii potrivit abordării bazate pe modele interne de rating,
cu modificările şi completările ulterioare;
e) schema de protecţie
instituţională realizează propria analiză de risc, pe care o comunică
membrilor;
f) schema de protecţie instituţională întocmeşte şi
publică o dată pe an fie un raport consolidat care cuprinde bilanţul, contul de
profit şi pierdere, raportul de situaţie şi raportul privind riscurile, cu
privire la schema de protecţie instituţională în ansamblul său, fie un raport
care cuprinde bilanţul agregat, contul de profit şi pierdere agregat, raportul
de situaţie şi raportul privind riscurile cu privire la schema de protecţie
instituţională în ansamblul său;
g) membrii schemei de protecţie
instituţională sunt obligaţi să dea un preaviz de cel puţin 24 de luni în cazul
în care doresc să pună capăt aranjamentelor contractuale;
h) utilizarea multiplă a elementelor eligibile la
calculul fondurilor proprii, precum şi orice constituire inadecvată de fonduri
proprii între membrii schemei de protecţie instituţională trebuie excluse;
i) schema de protecţie instituţională se bazează pe o
largă participare a instituţiilor de credit cu un profil de activitate
predominant omogen; şi
j) adecvarea sistemelor menţionate la lit. d) este
aprobată şi monitorizată la intervale regulate de către autorităţile
competente.
In acest caz, se aplică ponderea de risc de 0%."
6. La articolul 6,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Banca Naţională a României recunoaşte ca eligibilă
o instituţie externă de evaluare a creditului, pentru scopurile prevăzute la
art. 5, numai dacă este încredinţată că metodologia de evaluare utilizată de
aceasta îndeplineşte cerinţele de obiectivitate, independenţă, revizuire
permanentă şi transparenţă şi că ratingurile furnizate îndeplinesc cerinţele de
credibilitate şi transparenţă. In scopul recunoaşterii eligibilităţii unei
instituţii externe de evaluare a creditului, Banca Naţională a României va avea
în vedere criteriile tehnice prevăzute la cap. IV. In cazul în care o instituţie externă de evaluare a creditului este
înregistrată ca agenţie de rating de credit în conformitate cu Regulamentul
(CE) nr. 1.060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16
septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credit, Banca Naţională a
României consideră că sunt îndeplinite cerinţele de obiectivitate,
independenţă, revizuire permanentă şi transparenţă cu privire la metodologia sa
de evaluare."
7. La articolul 10,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) In cazul în care autorităţile competente ale unui
stat terţ care, în opinia Băncii Naţionale a României, aplică reguli de
supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente celor aplicate în cadrul
Uniunii Europene, atribuie expunerilor faţă de administraţia centrală proprie
şi faţă de banca centrală proprie, exprimate şi finanţate în moneda naţională,
o pondere de risc inferioară celei prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2),
instituţiile de credit pot aplica pentru aceste expuneri ponderea de risc
stabilită de respectivele autorităţi competente."
8. La articolul 12,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 12. - (1) Fără a se aduce atingere prevederilor
alin. (3), art. 13, 14 şi 15, expunerilor faţă de administraţiile regionale şi autorităţile locale li se aplică
tratamentul prevăzut la secţiunea a 6-a, pentru expunerile faţă de instituţii.
Tratamentul preferenţial pentru expunerile pe termen scurt, prevăzut la art. 25,
respectiv art. 29 alin. (1), nu se aplică."
9. Articolul 13 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 13. - (1) Expunerilor faţă de autorităţile locale
din România li se aplică
acelaşi tratament ca şi expunerilor faţă de administraţia centrală a României,
dacă între aceste expuneri nu există diferenţe în ceea ce priveşte riscul de
credit, datorită existenţei competenţelor specifice ale autorităţilor locale de
colectare a veniturilor şi datorită existenţei unor acorduri instituţionale
specifice ce au ca efect reducerea riscului de nerambursare al acestora până la
nivelul riscului de nerambursare al administraţiei centrale.
(2) Banca Naţională a României întocmeşte şi face
publică lista autorităţilor locale din România care îndeplinesc condiţiile pentru
aplicarea prevederilor alin. (1)."
10. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:
„Art. 131. -
Instituţiile de credit tratează expunerile faţă de administraţiile regionale şi
autorităţile locale din alte state membre ca expuneri faţă de administraţia
centrală în jurisdicţia căreia respectivele administraţii regionale sau
autorităţi locale sunt stabilite, dacă aceste administraţii regionale şi
autorităţi locale sunt incluse în lista întocmită cu acest scop de către
autorităţile competente din acele state membre."
11. Articolul 14 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 14. -In cazul în care autorităţile competente ale
unui stat terţ, ce aplică, în
opinia Băncii Naţionale a României, reguli de supraveghere şi de reglementare
cel puţin echivalente celor aplicate în cadrul Uniunii Europene, tratează
expunerile faţă de administraţiile regionale sau autorităţile locale ca şi
expunerile faţă de administraţia centrală proprie, instituţiile de credit pot
să pondereze la risc în acelaşi mod expunerile faţă de aceste administraţii
regionale şi autorităţi locale."
12. Articolul 17 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 17. - (1) Fără ase aduce atingere prevederilor
alin. (2) şi (3), expunerilor
faţă de entităţile din sectorul public li se aplică ponderea de risc de 100%.
(2) Cu aprobarea Băncii Naţionale a României,
instituţiile de credit pot aplica expunerilor faţă de entităţile din sectorul
public tratamentul prevăzut la secţiunea a 6-a, pentru expunerile faţă de
instituţii. Tratamentul preferenţial pentru expunerile pe termen scurt,
prevăzut la art. 25, respectiv art. 29 alin. (1), nu se aplică.
(3) In situaţii excepţionale, expunerile faţă de
entităţile din sectorul public din România pot fi tratate ca expuneri faţă de
administraţia centrală a României dacă, în opinia Băncii Naţionale a României,
între aceste expuneri nu există nicio diferenţă în ceea ce priveşte riscul de
credit, datorită existenţei unei garanţii corespunzătoare din partea
administraţiei centrale.
(4) In cazul în care autorităţile competente ale unui
alt stat membru tratează expunerile faţă de entităţile din sectorul public ca
şi expunerile faţă de instituţii sau ca şi expunerile faţă de administraţia
centrală în jurisdicţia căreia sunt înfiinţate respectivele entităţi,
instituţiile de credit pot să pondereze la risc în acelaşi mod expunerile faţă
de asemenea entităţi.
(5) In cazul în care autorităţile competente ale unui
stat terţ ce aplică, în opinia Băncii Naţionale a României, reguli de supraveghere
şi de reglementare cel puţin echivalente celor aplicate în cadrul Uniunii
Europene, tratează expunerile faţă de entităţile sectorului public ca şi
expunerile faţă de instituţii, instituţiile de credit pot să pondereze la risc
în acelaşi mod expunerile faţă de asemenea entităţi."
13. Titlul secţiunii
a 6-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 6-a
Expunerile faţă de instituţii"
14. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 22. - Fără a se aduce atingere prevederilor art.
23-30, expunerile faţă de instituţiile financiare autorizate şi supravegheate
de autorităţile competente responsabile cu autorizarea şi supravegherea
instituţiilor de credit şi supuse unor cerinţe prudenţiale echivalente celor
aplicate instituţiilor de credit sunt ponderate la risc ca şi expunerile faţă
de instituţii."
15. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 23. - Expunerilor faţă de instituţii pentru care
nu este disponibil un rating
furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată nu li se
va atribui o pondere de risc mai mică decât cea aplicabilă expunerilor faţă de
administraţia centrală a statului în jurisdicţia căruia este înfiinţată
respectiva instituţie."
16. La articolul 24,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 24. - (1) Expunerile faţă de instituţii cu o
scadenţă reziduală mai mare de 3 luni, pentru care este disponibil un rating
furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se
atribuie ponderea de risc, conform tabelului nr. 3, asociată nivelului scalei
de evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform
corespondenţei realizate de Banca Naţională a României în baza art. 7.
Tabelul nr. 3
|
Nivelul scalei de evaluare a calităţii creditului
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
|
Pondere de risc (%)
|
20
|
50
|
50
|
100
|
100
|
150"
|
17. La articolul 25, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 25. - (1) Expunerilor faţă de instituţii cu o
scadenţă reziduală de până la 3 luni, pentru care este disponibil un rating
furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se
atribuie ponderea de risc conform tabelului nr. 4, asociată nivelului scalei de
evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform corespondenţei
realizate de Banca Naţională a României în baza art. 7.
Tabelul nr. 4
|
Nivelul scalei de evaluare a calităţii
creditului
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
|
Pondere de risc (%)
|
20
|
20
|
20
|
50
|
50
|
150"
|
18. Articolul 35 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 35. - Expunerilor sau părţii unei expuneri care,
în opinia Băncii Naţionale a României, sunt deplin garantate cu ipoteci de
ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea oricăror altor creditori
asupra proprietăţilor imobiliare locative care sunt sau vor fi locuite ori date
cu chirie de către proprietari spre a fi locuite li se aplică ponderea de risc de 35%."
19. La articolul 38,
literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) valoarea proprietăţii imobiliare nu depinde în mod
semnificativ de riscul de credit al debitorului. Această cerinţă nu include situaţiile în
care factori exclusiv de natură macroeconomică afectează atât valoarea
proprietăţii, cât şi performanţa împrumutatului;
b) riscul împrumutatului nu depinde în mod semnificativ
de performanţa în exploatarea proprietăţii imobiliare sau a proiectului-suport,
ci de propria capacitate a acestuia de a rambursa datoria din alte surse.
Astfel, plata angajamentelor lunare, respectiv principalul şi dobânda,
decurgând din creditul garantat cu proprietate imobiliară locativă, nu este
acoperită mai mult de 15% de fluxurile de numerar
generate de respectiva proprietate."
20. Articolul 39 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 39. - In cazul în care autorităţile competente
ale unui alt stat membru
optează pentru aplicarea ponderii de risc de 35% expunerilor deplin garantate
cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare locative situate pe teritoriul
acelui stat membru, fără a fi îndeplinită condiţia prevăzută la art. 38 lit.
b), instituţiile de credit din România pot aplica expunerilor respective
ponderea de risc de 35% cu condiţia ca ipotecile respective să fie de ranguri
superioare ipotecilor instituite în favoarea oricăror altor creditori."
21. Articolul 40 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 40. - Pentru expunerile sau partea unei expuneri
care, în opinia Băncii Naţionale a României, sunt
deplin garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare comerciale situate
pe teritoriul unui alt stat membru, cărora, potrivit reglementărilor aplicabile
în acel stat membru, li se poate aplica ponderea de risc de 50%, instituţiile
de credit pot aplica expunerilor respective acelaşi tratament (ponderea de risc
de 50%), cu condiţia ca ipotecile respective să fie de ranguri superioare
ipotecilor instituite în favoarea oricăror altor creditori."
22. La articolul 43, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) valoarea proprietăţii imobiliare nu depinde în mod
semnificativ de riscul de credit al debitorului. Această cerinţă nu include
situaţiile în care factori exclusiv de natură macroeconomică afectează atât
valoarea proprietăţii, cât şi performanţa împrumutatului;
b) riscul împrumutatului nu depinde în mod semnificativ
de performanţa în exploatarea proprietăţii imobiliare sau a proiectului-suport,
ci de propria capacitate a acestuia de a rambursa datoria din alte surse.
Astfel, plata angajamentelor lunare, respectiv principalul şi dobânda,
decurgând din creditul garantat cu proprietate imobiliară comercială, nu este
acoperită mai mult de 15% de fluxurile de numerar generate de respectiva
proprietate."
23. Articolul 45 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 45. - In cazul în care autorităţile competente
ale unui alt stat membru
optează pentru aplicarea ponderii de risc de 50% expunerilor deplin garantate
cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare comerciale situate pe teritoriul
acelui stat membru, fără a fi îndeplinită condiţia prevăzută la art. 43 lit.
b), instituţiile de credit din România pot aplica expunerilor respective
acelaşi tratament (ponderea de risc de 50%), cu condiţia ca ipotecile
respective să fie de ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea
oricăror altor creditori."
24. Articolul 47 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 47. - In scopul definirii părţii garantate a
elementului restant,
garanţiile reale şi personale eligibile sunt cele astfel considerate pentru
scopul diminuării riscului de credit, potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr.
19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de
instituţiile de credit şi firmele de investiţii, cu modificările şi
completările ulterioare."
25. La articolul 52
alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,b) expuneri faţă de sau garantate de administraţii
centrale şi bănci centrale din state terţe, bănci multilaterale de dezvoltare,
organizaţii internaţionale ce se încadrează la primul nivel al scalei de evaluare a calităţii
creditului, potrivit prezentului regulament, expuneri faţă de sau garantate de
entităţi din sectorul public din state terţe, administraţii regionale şi
autorităţi locale din state terţe ce sunt ponderate la risc ca şi expunerile
faţă de instituţii sau administraţii centrale şi bănci centrale, potrivit art.
17 alin. (3) sau art. 14, şi care se încadrează la primul nivel al scalei de
evaluare a calităţii creditului, potrivit prezentului regulament, precum şi
expuneri de tipul celor enumerate în cadrul acestui alineat, ce se încadrează cel
puţin la al doilea nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, cu
condiţia ca aceste expuneri să nu depăşească 20% din valoarea nominală a
obligaţiunilor garantate ale instituţiei emitente, rămase de rambursat;".
26. La articolul 52
alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,d) credite garantate cu proprietăţi imobiliare
locative sau cu părţi în societăţile finlandeze pentru domeniul locativ la care
se face referire la art. 36, până la nivelul minimului dintre valoarea principalului
ipotecilor aferente combinate cu oricare dintre tipurile de ipoteci anterioare
şi 80% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul garanţiei ori garantate cu
titluri cu rang senior emise de fondurile comune de creanţe franceze sau de
entităţi echivalente de securitizare, supuse legii unui stat membru şi care
securitizează expuneri garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare
locative. In situaţia garantării cu astfel de titluri cu rang senior,
supravegherea specială efectuată de autoritatea publică în scopul protejării
deţinătorilor de obligaţiuni în sensul art. 52(4) din Directiva 2009/65/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a
actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de
plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), trebuie să se asigure că:
(i) activele-suport aferente acestor titluri sunt, pe
perioada în care sunt incluse în categoria activelor pentru acoperire (cover
pool), compuse cel puţin în proporţie de 90% din ipoteci locative
combinate cu oricare dintre
tipurile de ipoteci anterioare, până la nivelul
minimului dintre valoarea principalului datorată
aferentă titlurilor, valoarea principalului aferentă ipotecilor şi 80% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul garanţiei;
(ii) că titlurile respective se încadrează la primul
nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului potrivit prezentului
regulament; şi
(iii) că valoarea acestor titluri nu depăşeşte 10% din valoarea nominală a emisiunii obligaţiunilor
garantate aflate în
circulaţie.
Expunerile generate de transmiterea şi administrarea
plăţilor debitorilor sau de veniturile din lichidare,
în cazul creditelor garantate cu ipoteci asupra
proprietăţilor imobiliare ce stau la baza titlurilor cu rang senior ori a titlurilor de creanţă, nu sunt incluse în calculul limitei de 90%."
27. La articolul 52 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,e) credite garantate cu proprietăţi imobiliare
comerciale sau cu părţi în societăţi finlandeze pentru domeniul imobiliar
comercial la care se face referire la art. 41, până la nivelul minimului dintre
valoarea principalului ipotecilor aferente combinate cu oricare dintre tipurile
de ipoteci anterioare şi 60% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul
garanţiei, ori garantate cu titluri cu rang senior emise de fondurile comune de
creanţe franceze sau de entităţi echivalente de securitizare, supuse legii unui
stat membru, şi care securitizează expuneri garantate cu ipoteci asupra
proprietăţilor imobiliare comerciale, In situaţia garantării cu astfel de titluri cu rang senior, supravegherea
specială efectuată de autoritatea publică în scopul protejării deţinătorilor de
obligaţiuni, în sensul art. 52(4) din Directiva 2009/65/CE, trebuie să asigure
că:
(i) activele-suport aferente acestor titluri sunt, pe
perioada în care sunt incluse în categoria activelor pentru acoperire (cover
pool), compuse cel puţin în proporţie de 90% din ipoteci comerciale
combinate cu oricare dintre
tipurile de ipoteci anterioare, până la nivelul
minimului dintre valoarea principalului datorată
aferentă titlurilor, valoarea principalului ipotecilor şi 60% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul garanţiei;
(ii) titlurile respective se încadrează la primul nivel
al scalei de evaluare a calităţii creditului potrivit prezentului
regulament; şi
(iii) valoarea acestor titluri nu depăşeşte 10% din valoarea nominală a emisiunii obligaţiunilor garantate aflate în circulaţie.
Banca Naţională a României poate recunoaşte ca eligibile creditele garantate cu ipoteci asupra
proprietăţilor imobiliare comerciale
în condiţiile în care valoarea împrumutului depăşeşte 60% din valoarea proprietăţii, atingând nivelul de maximum 70% din valoarea proprietăţii, cu condiţia ca
valoarea bunurilor aduse în
garanţie pentru obligaţiunile garantate să depăşească cu cel puţin 10% valoarea nominală a
obligaţiunilor garantate aflate în circulaţie, iar drepturile deţinătorilor de obligaţiuni să îndeplinească cerinţele pentru asigurarea legalităţii lor, prevăzute
în cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006, cu modificările şi completările
ulterioare. Drepturile deţinătorilor de obligaţiuni
asupra garanţiei reale trebuie
să aibă prioritate în faţa drepturilor altor părţi interesate.
Expunerile generate de transmiterea şi administrarea
plăţilor debitorilor sau de veniturile din lichidare,
în cazul creditelor garantate cu ipoteci asupra
proprietăţilor imobiliare ce stau la baza titlurilor cu rang senior sau a titlurilor de creanţă, nu sunt incluse în calculul limitei de 90%."
28. La articolul 52,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Până la data de 31 decembrie 2013, limita de 10%,
stabilită la alin. (1) lit. d) şi e) pentru titlurile cu rang senior emise de
fondurile comune de creanţe franceze sau de entităţi echivalente de
securitizare, nu se aplică dacă:
(i) expunerile garantate cu proprietăţi imobiliare
locative sau comerciale, care au făcut obiectul securitizării, au fost iniţiate
de un membru al aceluiaşi grup de consolidare din care face parte emitentul
obligaţiunilor garantate ori au fost iniţiate de o entitate afiliată la aceeaşi
casă centrală ca şi emitentul obligaţiunilor garantate (apartenenţa la acelaşi
grup de consolidare sau afilierea la aceeaşi casă centrală trebuie determinată
la momentul stabilirii titlurilor cu rang senior drept garanţie pentru
obligaţiunile garantate); şi
(ii) un membru al aceluiaşi
grup de consolidare din care face parte emitentul obligaţiunilor garantate sau
o entitate afiliată la aceeaşi casă centrală ca şi emitentul obligaţiunilor
garantate păstrează integral tranşa care suportă prima pierdere (first loss) ce constituie suport pentru
respectivele titluri cu rang senior."
29. Articolul 56 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 56. -Valoarea ponderată la risc a expunerilor
aferente poziţiilor din
securitizare se determină în concordanţă cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 18/16/2010."
30. Titlul secţiunii
a 14-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Expuneri faţă de instituţii şi societăţi cu
rating pe termen scurt"
31. Articolul 57 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 57. - Expunerilor faţă de
instituţii pentru care se aplică prevederile art. 24 şi 25 şi expunerilor faţă de societăţi, pentru
care este disponibil un rating pe termen scurt furnizat de o instituţie externă
de evaluare a creditului nominalizată, li se atribuie ponderea de risc, conform
tabelului nr. 6, asociată nivelului scalei de evaluare a calităţii creditului
pe care se încadrează, conform corespondenţei realizate de Banca Naţională a
României în baza art. 7."
32. Articolul 70 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 70. - Rezervelor în aur
păstrate în custodie, în limita sumelor acoperite cu pasive în aur, sau în tezaurele proprii li se
aplică ponderea de risc de 0%."
33. La articolul 72,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 72. - (1) In cazul în
care o instituţie de credit oferă protecţie a creditului care acoperă un număr
de expuneri (coş de expuneri) în condiţiile în care al n-lea caz de
nerambursare corespunzător expunerilor va atrage realizarea protecţiei, acest
eveniment conducând la lichidarea contractului, dacă produsul beneficiază de un
rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă, se
aplică ponderile de risc stabilite potrivit prevederilor Regulamentului
BNR-CNVM nr. 18/16/2010."
34. După articolul 72
se introduce un nou articol, articolul 721,
cu următorul cuprins:
„Art. 721. - (1)
Valoarea expunerii pentru operaţiunile de leasing este reprezentată de valoarea
actualizată a plăţilor minime de leasing.
(2) In sensul alin. (1), plăţile minime de leasing sunt
acele plăţi de-a lungul duratei contractului de leasing pe care locatarul este
sau poate fi obligat să le efectueze, precum şi orice plată ce poate decurge
dintr-o opţiune a locatarului cu privire la cumpărarea avantajoasă a bunului -
în cazul în care exercitarea acestei opţiuni este certă, într-o măsură rezonabilă.
(3) Orice valoare reziduală
garantată care îndeplineşte condiţiile referitoare la eligibilitatea
furnizorilor de protecţie, prevăzute în art. 27-29 din Regulamentul BNR-CNVM
nr. 19/24/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cerinţele
minime pentru recunoaşterea altor tipuri de garanţii, prevăzute în art. 55-58
din cadrul aceluiaşi regulament, trebuie, de asemenea, inclusă în plăţile
minime de leasing. Aceste expuneri vor fi încadrate în clasa de expuneri
corespunzătoare, potrivit art. 4.
(4) In cazul în care expunerea reprezintă valoarea
reziduală a proprietăţilor care fac obiectul contractului de leasing, valorile
ponderate la risc ale expunerilor se calculează după următoarea formulă:
1/t * 100% * valoarea expunerii,
unde t = max {1, valoarea întreagă cea mai apropiată de
numărul de ani rămaşi până la finalizarea leasingului}."
35. Articolul 76 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 76. - O instituţie de credit poate utiliza doar acele ratinguri furnizate
de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă, la stabilirea
cărora au fost avute în vedere toate sumele datorate instituţiei de credit,
atât ca principal, cât şi ca dobândă."
36. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 107. - La calculul valorii ponderate la risc a
expunerilor, pentru scopurile art. 10 alin. (1), până la 31 decembrie 2015,
tuturor expunerilor faţă de administraţiile centrale şi faţă de băncile
centrale ale statelor membre, exprimate şi finanţate în moneda naţională a oricărui alt stat
membru, li se aplică aceeaşi pondere de risc ca şi cum expunerile respective ar
fi exprimate şi finanţate în moneda naţională a statului respectiv."
37. La anexă,
categoria „Risc moderat", a doua liniuţă se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„- facilităţi de credit neutilizate (angajamente de
creditare, de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de
facilităţi de garantare ori acceptare), cu o scadenţă iniţială mai mică sau
egală cu un an, care nu pot fi revocate necondiţionat în orice moment fără
notificare sau care nu atrag revocarea automată ca urmare a deteriorării
bonităţii debitorului;".
38. La anexă,
categoria „Risc scăzut", prima liniuţă se modifică şi va avea următorul cuprins:
„- facilităţi de credit neutilizate (angajamente de
creditare, de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de
facilităţi de garantare ori acceptare), care pot fi revocate necondiţionat în
orice moment fără notificare sau care atrag revocarea automată ca urmare a
deteriorării bonităţii debitorului. Liniile de credit retail pot fi considerate
ca fiind revocabile necondiţionat dacă instituţia de credit nu are, în limitele
permise de prevederile legislaţiei privind protecţia consumatorului sau ale
legislaţiei conexe, niciun fel de restricţie în ceea ce priveşte
revocarea;".
Art. II. - Prevederile
art. I intră în vigoare începând cu data de 31 decembrie 2010, cu excepţia
prevederilor pct. 26, 27 si 28, care intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2011.
*
Prezentul regulament transpune dispoziţii cuprinse în
directive ale Uniunii Europene, după cum urmează:
1. dispoziţiile art. 1 pct. 2
din Directiva 2009/83/CE a Comisiei din 27 iulie 2009 de modificare a unor
anexe la Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea
ce priveşte normele tehnice referitoare la administrarea riscurilor, publicată
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 196 din 28 iulie 2009;
2. dispoziţiile art. 1 pct. 15 şi 36 din Directiva
2009/111/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 de
modificare a directivelor 2006/48/CE, 2006/49/CE şi 2007/64/CE în ceea ce
priveşte băncile afiliate instituţiilor centrale, anumite elemente ale
fondurilor proprii, expunerile mari, reglementările privind supravegherea, precum
şi gestionarea crizelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.
L 302 din 17 noiembrie 2009;
3. dispoziţiile pct. 2(c) din anexa 1 la Directiva
Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a directivelor 2006/48 şi
2006/49 în ceea ce priveşte cerinţele de capital pentru portofoliul de
tranzacţionare şi resecuritizare, precum şi procesul de supraveghere a
politicilor de remunerare.