ORDIN
Nr. 1565 din 27 iunie 1997
privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea si executarea
sistemelor de distributie a gazelor naturale cu conducte din polietilena,
indicativ I.6. PE-97
ACT EMIS DE: MINISTERUL INDUSTRIEI SI COMERTULUI
Nr. 1565 din 27 iunie 1997
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI
Nr. 99/N din 2 iulie 1997
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 170 bis din 25 iulie 1997
In baza prevederilor hotararilor Guvernului nr. 386/1996, nr. 939/1996 si
nr. 1.078/1996, privind infiintarea distributiilor de gaze naturale in unele
localitati din tara, precum si extinderea consumului de gaze naturale la
gospodariile populatiei, care prevad realizarea retelelor de distributie prin
utilizarea conductelor de polietilena, si a avizelor Consiliului
tehnico-stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului nr. 223 din 4 iunie 1997 si al Inspectoratului General al Corpului
Pompierilor Militari nr. 33.964 din 18 iunie 1997,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 1/1997 privind infiintarea Ministerului
Industriei si Comertului si al Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind
organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului,
ministru de stat, ministrul industriei si comertului, si ministrul
lucrarilor publice si amenajarii teritoriului emit urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normativul experimental pentru proiectarea si executarea
sistemelor de distributie a gazelor naturale cu conducte din polietilena,
indicativ I.6. PE-97.
Art. 2
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias se va ingriji
de revizuirea normativului, in termen de un an de la intrarea acestuia in
vigoare.
Art. 3
La data intrarii in vigoare a prevederilor prezentului ordin isi inceteaza
valabilitatea Ordinul ministrului industriilor nr. 1.638 din 31 octombrie 1996.
La aceeasi data isi inceteaza valabilitatea si Normativul pentru proiectarea si
executarea retelelor de conducte din polietilena pentru distributie gaze
naturale - indicativ I.6. PE-96.
Art. 4
Prezentul ordin si Normativul I.6. PE-97 se vor publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, si in brosura tiparita de Societatea Romana
pentru Protectia contra Incendiilor - SORPINC Bucuresti.
Art. 5
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias va aduce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministru de stat,
ministrul industriei si comertului,
Calin Popescu-Tariceanu
Ministrul lucrarilor publice
si amenajarii teritoriului,
Nicolae Noica
NORMATIV EXPERIMENTAL
pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale
cu conducte din polietilena
Indicativ 1.6. PE-97
NORMATIV
pentru proiectarea si executarea retelelor de conducte din polietilena de distributie
a gazelor naturale
CAP. 1
Obiectul. Domeniul de aplicare
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si
executarea lucrarilor noi si reparatiilor capitale din sistemele de distributie
a gazelor naturale cu presiuni pana la 4 bari, cu utilizarea conductelor si
elementelor de imbinare din polietilena.
1.2. Prevederile prezentului normativ completeaza normativul de proiectare
si executare a retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale I.6.
si se aplica, experimental, timp de un an de la data intrarii in vigoare.
1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- sisteme de distributie cu presiuni mai mari de 4 bari;
- conducte si bransamente montate suprateran;
- conducte si instalatii tehnologice de gaze combustibile din schelele
petroliere;
- conducte destinate vehicularii altor gaze decat cele definite de STAS
3317.
1.4. Este interzisa montarea supraterana a conductelor din polietilena.
Este interzisa montarea conductelor din polietilena in soluri saturate in
produse petroliere.
CAP. 2
Terminologie
Terminologia utilizata in normativul I.6. ramane valabila si la prezentul
normativ, cu urmatoarele completari:
2.1. Caracteristici geometrice
2.1.1. Diametrul nominal dn
dn - este diametrul exterior specificat al tevii.
2.1.2. Diametrul exterior mediu de
de - este valoarea mediei aritmetice a caturilor dintre masuratorile
circumferintei exterioare a tevii in orice sectiune transversala si (3,1416), rotunjita
in plus la 0,1 mm.
2.1.3. Ovalitate
Ovalitatea este diferenta dintre diametrul exterior maxim masurat si
diametrul exterior minim masurat in aceeasi sectiune transversala a tevii.
2.1.4. Grosimea nominala de perete en
en - este valoarea numerica a grosimii de perete a unei tevi, care este un
numar rotunjit apropiat, aproximativ egal cu dimensiunea de fabricatie, in
milimetri.
2.1.5. Raport dimensional standard SDR
SDR - este raportul dintre diametrul nominal si grosimea nominala de
perete.
dn
SDR = -----
de
2.2. Definitii ale caracteristicilor materialelor
2.2.1. Limita inferioara de incredere (siguranta) Li
Li - este marimea masurata in MN/mp, care poate fi considerata ca o
proprietate a materialului, reprezentand 97,5% a limitei inferioare de
rezistenta hidrostatica pe termen lung, teoretica, la o temperatura de 20% C pe
o perioada de 50 ani, in apa. Se determina conform SR ISO/TR 9080 si ISO 1167.
2.2.2. Coeficientul global de exploatare (de calcul) C
C - este un coeficient, luat din seria R 20, care inglobeaza conditiile de
exploatare si proprietatile componentelor sistemului de conducte, altele decat
cele reprezentate de Li. Pentru aplicatiile in domeniul gazelor, valoarea minima
a lui C este 2,0, iar cea maxima de 3,25, la alegerea utilizatorului.
2.2.3. Rezistenta minima necesara Pm
Pm - este valoarea Li rotunjita in minus la cea mai apropiata valoare a
seriei R 10 cand Li este mai mic de 10MN/mp si la valoarea cea mai apropiata a
seriei R 20, cand Li este mai mare sau egala cu 10MN/mp.
Nota: Seria R10 si R20 sunt seriile numerelor Renard conform ISO 3 si ISO
497.
2.3. Definitii referitoare la conditiile de exploatare
2.3.1. Presiune maxima de functionare Pf
Cea mai mare presiune efectiva a gazului din sistemul de conducte,
exprimata in bari, care poate fi admisa la functionarea continua. Se iau in
calcul caracteristicile fizice si mecanice ale componentelor fizice si mecanice
ale sistemului de conducte si este data de relatia:
20 Pm
Pf = ---------
C(SDR-1)
2.3.2. Presiunea maxima de serviciu Ps
Este cea mai mare presiune la care sistemul de conducte functioneaza in
timpul unui ciclu normal.
CAP. 3
Materiale
Pentru realizarea sistemelor de distributie a gazelor naturale se vor
folosi numai tevi si elemente de asamblare standardizate si agrementate conform
prevederilor legale in vigoare.
Materia prima utilizata pentru producerea tevilor si elementelor de
asamblare este polietilena de medie densitate - PEMD -, respectiv polietilena
de inalta densitate - PEID -, conform tabelului nr. 1.
TABELUL 1
------------------------------------------------------------
Denumirea LF (20 grade C, 50 de ani, 97,5%) Pm
(MN/mp) (MN/mp)
------------------------------------------------------------
PE 50 5,0 < ... < 6,5 5,0
PE 63 6,3 < ... < 8,2 6,3
PE 80 6,3 < ... < 9,99 8,0
PE 100 10,0 < ... < 11,19 10,0
------------------------------------------------------------
3.1. Tevi
3.1.1. Tevile se produc din materie prima noua (fara reciclare) in gama de
dimensiuni prezentata (conform SR-ISO 4437) in tabelul nr. 2.
TABELUL 2
-----------------------------------------------------------
Diametrul Grosimea minima de perete (emin)
nominal (dn) --------------------------------------
[mm] [mm]
SDR 17,6 SDR 11
-----------------------------------------------------------
1 2 3
-----------------------------------------------------------
16 2,3 3,0
20 2,3 3,0
25 2,3 3,0
32 2,3 3,0
40 2,3 3,7
50 2,9 4,6
63 3,6 5,8
75 4,3 6,8
90 5,2 8,2
110 6,3 10,0
125 7,1 11,4
140 8,0 12,7
160 9,1 14,6
180 10,3 16,4
200 11,4 18,2
225 12,8 20,5
250 14,2 22,7
280 16,0 25,4
315 17,9 28,6
355 20,2 32,3
400 22,8 36,4
450 25,6 41,0
500 28,5 45,5
560 31,9 51,0
630 35,8 57,3
-------------------------------------------------------
3.1.2. Tevile se livreaza in tronsoane drepte, in colaci sau roluite pe
tamburi.
3.1.3. Tolerantele maxime admise pentru diametrul exterior mediu si
ovalitatea acestuia sunt conforme tabelului nr. 3.
Tevile se produc:
- de grad A, la o executie normala (in gama de diametre 280-630 mm) si sunt
destinate imbinarilor mecanice sau cu element incalzitor;
- de grad B, la o executie precisa (in gama de diametre 16-630 mm) si sunt
destinate tuturor tipurilor de imbinari.
TABELUL 3
Diametre exterioare medii si abaterea de la circularitate
--------------------------------------------------------
Diametrul de min. de max. Maximul valorii
nominal dn absolute a
[mm] [mm] [mm] ovalitatii
[mm]
--------------------------------------------------------
Grad A Grad B Grad K Grad N
--------------------------------------------------------
1 2 3 4 5 6
--------------------------------------------------------
16 16,0 - 16,3 1,2 1,2
20 20,0 - 20,3 1,2 1,2
25 25,0 - 25,3 1,5 1,2
32 32,0 - 32,3 2,0 1,3
40 40,0 - 40,4 2,4 1,4
50 50,0 - 50,4 3,0 1,4
63 63,0 - 63,4 3,8 1,5
75 75,0 - 75,5 - 1,6
90 90,0 - 90,6 - 1,8
110 110,0 - 110,7 - 2,2
125 125,0 - 125,8 - 2,5
140 140,0 - 140,9 - 2,8
160 160,0 - 161,0 - 3,2
180 180,0 - 181,1 - 3,6
200 200,0 - 201,2 - 4,0
225 225,0 - 226,4 - 4,5
250 250,0 - 251,5 - 5,0
280 280,0 282,6 281,7 - 9,8
315 315,0 317,9 316,9 - 11,1
355 355,0 358,2 357,2 - 12,5
400 400,0 403,6 402,4 - 14,0
450 450,0 454,1 452,7 - 15,6
500 500,0 504,5 503,0 - 17,5
560 560,0 565,0 563,4 - 19,6
630 630,0 635,7 633,8 - 22,1
--------------------------------------------------------
NOTA:
- Masurarea ovalitatii se va determina la fabricant.
- Gradul K se aplica pentru teava livrata in colaci cu Dn <= 63 mm.
- Gradul N se aplica pentru teava livrata roluit pe tambur cu Dn <= 110
mm si pentru tevile livrate in tronsoane drepte (toata gama de diametre).
3.1.4. Diferenta admisa intre grosimea peretului in orice punct (ei) si
grosimea nominala de perete (en) va fi permanent pozitiva (ei > en). In
tabelul nr. 4 sunt prezentate valorile maxime admise ale tolerantelor pozitive
in functie de grosimea nominala de perete.
TABELUL 4
-------------------------------------------------------
Grosimea Toleranta Grosimea Toleranta
nominala pozitiva nominala pozitiva
a peretului (mm) a peretului (mm)
en en
(mm) (mm)
-------------------------------------------------------
1 2 3 4 5 6
-------------------------------------------------------
2,0 3,0 0,4 24,0 25,0 2,6
3,0 4,0 0,5 25,0 26,0 2,7
4,0 5,0 0,6 26,0 27,0 2,8
5,0 6,0 0,7 27,0 28,0 2,9
6,0 7,0 0,8 28,0 29,0 3,0
7,0 8,0 0,9 29,0 30,0 3,1
8,0 9,0 1,0 30,0 31,0 3,2
9,0 10,0 1,1 31,0 32,0 3,3
10,0 11,0 1,2 32,0 33,0 3,4
11,0 12,0 1,3 33,0 34,0 3,5
12,0 13,0 1,4 34,0 35,0 3,6
13,0 14,0 1,5 35,0 36,0 3,7
14,0 15,0 1,6 36,0 37,0 3,8
15,0 16,0 1,7 37,0 38,0 3,9
16,0 17,0 1,8 38,0 39,0 4,0
17,0 18,0 1,9 39,0 40,0 4,1
18,0 19,0 2,0 40,4 41,0 4,2
19,0 20,0 2,1 41,0 42,0 4,3
20,0 21,0 2,2 42,0 43,0 4,4
21,0 22,0 2,3 42,0 43,0 4,5
22,0 23,0 2,4 43,0 44,0 4,6
23,0 24,0 2,5 44,0 45,0 4,7
24,0 25,0 2,6 45,0 46,0 4,8
---------------------------------------------------
3.1.5. Capetele tevilor trebuie sa fie taiate neted si perpendicular pe
lungimea tevii si vor fi protejate cu capace din polietilena. Se admit abateri
de la perpendicularitate ale capetelor tevilor, conform tabelului nr. 5.
TABELUL 5
---------------------------------------------
Diametrul exterior Abaterea de la
al tevii perpendicularitate
[mm] [mm]
---------------------------------------------
0 ... 50 1
63 ... 110 2
125 ... 160 3
180 ... 200 4
250 ... 315 5
355 ... 630 7
---------------------------------------------
3.1.6. Tevile se vor fabrica de culoare galbena sau de culoare neagra,
marcata cu dungi galbene subtiri (minim 4) de-a lungul generatoarelor,
repartizate uniform pe circumferinta.
3.1.7. Marcarea tevilor se va realiza prin imprimarea directa pe teava.
Marcarea se va efectua astfel incat sa nu produca defecte tevii si sa fie lizibila
pe intreaga durata de viata a tevilor.
Marcarea tevilor va contine:
----------------------------------------------------------
Aspecte Marcaj
----------------------------------------------------------
Fabricantul sau marca Nume, simbol, denumire
comerciala
Fluidul vehiculat Gaz
Dimensiuni Dn x en
SDR (pentru tevi Dn > 40 mm) SRD 11(17,6)
Presiunea maxima de serviciu Ps
Tipul de material PE 80
Perioada de productie
(data, codul) o identificare
a schimbului, a liniei de
productie
Standardul de fabricatie SR-ISO 4437
(sau echivalent)
Mentiunea ca materia prima
utilizata nu este reciclata
Un numar secvential care
creste la intervale de 1 m,
de-a lungul seriei, de la
000 la 999 sau de la 0000
pana la 9999
----------------------------------------------------------
3.2. Elemente de asamblare
3.2.1. Elementele de asamblare se vor realiza din materii prime care sa fie
compatibile cu materiile prime din care sunt realizate tevile.
3.2.2. Conditiile de realizare a elementelor de asamblare trebuie sa
corespunda normelor internationale (ISO 8085-1; ISO 8085-2; ISO 8085-3; ISO CD
10836 etc.)
3.3. Transport
3.3.1. Pentru transportul tevilor din PE drepte trebuie folosite vehicule
cu podeaua neteda si prevazuta cu aparatori laterale de aproximativ 2 m, plate,
fara denivelari, iar tevile din PE trebuie sa fie bine legate in timpul
transportului.
3.3.2. In timpul transportului, tevile din PE trebuie legate continuu in
scopul reducerii la minimum a deplasarii intre ele si suportii lor.
3.4. Depozitarea
3.4.1. Conditii de depozitare
- Tevile drepte din polietilena trebuie depozitate pe suprafete plane,
lipsite de parti proeminente care pot sa le deformeze sau sa le deterioreze,
sau pe cadre asezate la distante egale intre ele si construite astfel incat
greutatea fascicolului sa fie transmisa numai prin cadre (fig. 1)*).
--------------
*) Figura 1 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170
bis din 25 iulie 1997.
- Fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate in ambalajele lor
originale, pana la folosirea lor.
- Este necesar sa se evite contactul cu produsele chimice, ca de exemplu
hidrocarburile lichide.
- Tevile si fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate astfel incat
sa nu existe riscul deteriorarii prin spargere, gaurire, zgariere sau expunere
la lumina pe durata lunga (mai mare de 2 ani).
Inaltimea admisibila de stivuire a tevilor depinde de material, diametru,
grosimea de perete si temperatura exterioara. Se vor respecta cu strictete
recomandarile fabricantului in acest sens.
3.4.2. Teava livrata sub forma de colaci si tamburi se va depozita
respectand urmatoarele conditii:
- rigidizarea capetelor de teava;
- legarea in straturi a spirelor;
- asigurarea unei distante de siguranta intre teava si sol.
3.4.3. Tevile si elementele de asamblare din PE se vor depozita in spatii
inchise sau acoperite, ferite de actiunea directa a razelor soarelui sau a
intemperiilor.
CAP. 4
Proiectare
4.1. Sistemele de distributie a gazelor naturale utilizand conducte din
polietilena respecta regimul de curgere similar cu cele din otel si, in
consecinta, raman valabile conditiile din normativul I.6., cu precizarea ca, la
pierderile de sarcina liniare, se modifica coeficientul lambda, acesta avand
valorile precizate in anexa 1.
Elementele si relatiile de calcul pentru dimensionarea conductelor din PE
sunt cele prezentate in normativul I.6., cu precizarea ca nomograma pentru
calculul conductelor este prezentata in anexa nr. 2.
4.2. Determinarea presiunii maxime de serviciu
20 x Pm
Ps = ---------------, [N/mmp],
C x (SDR - 1)
unde:
- Ps - presiune maxima de serviciu (N/mmp)
- C - coeficient global de calcul
C = 2.....3,25
- Pm - rezistenta minima necesara (conform tabelului nr. 1)
- SDR - raport dimensional standard se alege din tabelul nr. 2.
4.3. Calculul grosimii de perete
dn x Ps
e = --------------, [mm],
20 sigma + Ps
unde:
- e - grosimea de perete (mm);
- dn - diametrul nominal al tevii (mm);
- Ps - presiunea maxima de serviciu, determinata conform pct. 4.2. (N/mmp)
- sigma - tensiunea admisibila (N/mmp)
S
sigma = ---,
K
unde:
- S - rezistenta specifica la tractiune minim garantata pentru 50 de ani la
20 grade C (N/mmp). Valoarea se indica de catre furnizor;
- K - coeficient de siguranta K = 3,25 pentru SDR 11
K = 2,0 pentru SDR 17,6,
4.4. Calculul dilatatiei si al contractiei conductelor din PE
delta L = K x L x alfa x delta t,
unde:
delta L - modificarea de lungime (mm)
K - 1
L - lungimea initiala (m)
alfa - coeficientul dilatarii liniare (mm/mgrade C); - pentru PE:
alfa = 0,2 mm/mgrade C
delta t - diferenta de temperatura (grade C).
CAP. 5
Executie
5.1. Verificarea materialelor
5.1.1. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale verificate
in ceea ce priveste respectarea conditiilor tehnice prevazute in proiect si
corespondenta cu normele in vigoare.
5.1.2. Tevile si elementele de imbinare se vor verifica din punct de vedere
al aspectului. Elementele de imbinare sau portiunile de teava necorespunzatoare
nu se vor utiliza. Verificarea aspectului se efectueaza cu ochiul liber, la
lumina zilei, de la o distanta de maximum 0,5 m, avand ca scop identificarea
eventualelor defecte (zgarieturi, bavuri, umflaturi, goluri de material,
incluziuni etc.) pe suprafetele exterioare si interioare.
5.2. Amplasarea conductelor
5.2.1. Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor va fi de:
0,90 m - pentru conducte cu presiuni intre 0,2 si 4,0 bari;
0,60 m - pentru conducte cu presiuni intre 0,05 si 0,2 bari.
5.2.2. Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor se poate reduce
in cazuri speciale cu conditia montarii conductei din PE, protejata in tevi din
otel, tuburi din beton sau tuburi si placi de protectie din beton, care sa
preia toate eforturile datorate circulatiei rutiere sau altor factori.
5.2.3. In cazul paralelismului intre conductele din PE si liniile de
tramvai urbane, distanta minima admisa - pe orizontala - masurata intre cea mai
apropiata linie de tramvai si generatoarea conductei, este de 0,5 m.
5.2.4. La subtraversarea liniilor de tramvai adancimea de pozare a tubului
de protectie a conductelor din PE trebuie sa fie de minimum 1,0 m de la
generatoarea superioara a tubului la sina de tramvai.
5.2.5. La subtraversarea liniilor de cale ferata conductele de PE se vor
proteja in conducte din otel, conform prevederilor din normativul I.6.
5.2.6. Distantele minime dintre conductele din PE si alte instalatii,
constructii sau obstacole sunt redate in tabelul nr. 6.
TABELUL 6
-------------------------------------------------------------------------
Nr. Instalatia, Distanta minima (m)
crt. constructia --------------------------------------------------
sau obstacolul p = 2...4 bari p = 0,2...2 bari p = 0,0...0,2 bari
-------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4
-------------------------------------------------------------------------
1. Cladiri cu
subsoluri sau
aliniamente de
terenuri
susceptibile
a fi construite 3 2 2
-------------------------------------------------------------------------
2. Cladiri fara 1,5 1,5 1
subsoluri
-------------------------------------------------------------------------
3. Conducte de
canalizare 1 1 1
-------------------------------------------------------------------------
4. Canale pentru
retele termice,
canale pentru
retele
telefonice 1 1 1
-------------------------------------------------------------------------
5. Conducte de apa,
cabluri de forta,
cabluri telefonice,
montate in sol
sau in caminele
acestor instalatii 0,5 0,5 0,5
-------------------------------------------------------------------------
6. Camine pentru
retele termice,
telefonice si
de canalizare,
statii sau camine
subterane in
constructii
independente 1 1 1
-------------------------------------------------------------------------
7. Linii de tramvai
(distanta masurata
intre linia cea mai
apropiata si
generatoarea
laterala) 0,5 0,5 0,5
-------------------------------------------------------------------------
8. Copaci 1,5 1,5 1,5
-------------------------------------------------------------------------
9. Stalpi 0,3 0,3 0,3
-------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Cand respectarea distantelor de la pct. 1-6 nu este posibila, aceste
distante se pot reduce, cu conditia montarii conductei in tub de protectie.
5.2.7. Tuburile de protectie au drept scop:
a) protectia conductei din PE, la solicitari mecanice datorate sarcinilor
externe;
b) directionarea eventualelor scapari de gaze.
In cazul a), protectia se realizeaza prin utilizarea de tuburi de protectie
din otel sau beton, dimensionate corespunzator. In cazul b), se pot folosi ca
protectie si alte materiale (inclusiv tevi din PE).
5.3. Saparea santurilor
Saparea santurilor se efectueaza in conditiile prevazute in normativul I.6,
cu urmatoarele precizari:
5.3.1. Latimea sapaturii santului se va alege astfel incat de fiecare parte
a tevii sa ramana un spatiu liber de cate 10 cm.
5.3.2. Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip cu
inaltimea de 10 cm.
5.4. Imbinarea tevilor si a elementelor de asamblare
5.4.1. Imbinarea tevilor si a elementelor de asamblare din PE se realizeaza
prin urmatoarele procedee:
- sudarea cu elemente incalzitoare:
- sudura "cap la cap";
- sudura de tip "sa";
- sudura de tip "polifuziune";
- sudura de tip "electrofuziune" (cu elemente de asamblare
prevazute cu rezistenta electrica);
- imbinare cu racorduri mecanice;
- alte procedee agrementate.
5.4.2. Toate imbinarile realizate intre tevi si/sau intre tevi si elemente
de asamblare trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii.
5.4.3. Prelucrarea si imbinarea tevilor si a elementelor de racordare din
PE se pot realiza la o temperatura a mediului ambiant cuprinsa intre 0 grade C
si +40 grade C.
5.4.4. Fiecare dintre sistemele de imbinare prezentate se realizeaza cu
echipamente speciale pentru tipul de imbinare respectiv. In anexa nr. 3 sunt
prezentate sistemele de asamblare, procedeele si echipamentele utilizate la
realizarea imbinarilor.
5.4.5. Sistemele de imbinare, procedeele si echipamentele utilizate trebuie
agrementate in conformitate cu prevederile legale.
5.5. Montarea armaturilor
5.5.1. Se pot utiliza armaturi din PE sau din otel. Armaturile din otel vor
avea suprafetele protejate impotriva coroziunii.
5.5.2. Armaturile se vor instala, astfel incat sa nu supuna teava din PE la
sarcini suplimentare (datorate actionarilor sau greutatii proprii).
5.5.3. Armaturile din PE se sudeaza cu tevile din PE prin unul dintre
procedeele prezentate la cap. 5.4. si in anexe.
5.5.4. Armaturile din otel se monteaza in doua variante:
- cu flanse;
- cu racorduri din PE.
5.5.4.1. Armaturile din otel, prevazute cu flanse, se vor racorda la tevile
din PE prin sistemul de trecere de la PE la metal, cu adaptor de flanse si
flanse (vezi anexa nr. 3).
5.5.4.2. Armaturile din otel, prevazute cu racorduri de PE, se vor suda cu
tevile din PE prin unul dintre procedeele prezentate la cap. 5.4 si in anexa
nr. 3.
5.5.5. Toate armaturile se vor monta subteran si vor fi prevazute cu
elemente de actionare de la suprafata.
5.5.6. Armaturile pot fi montate in camine de vizitare sau ingropat in
pamant (cu tub protector si tija de actionare de la suprafata) (vezi fig. 2)*)
---------------
*) Figura 2 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170
bis din 25 iulie 1997.
5.6. Pozarea conductelor
5.6.1. Coborarea conductelor in sant se va efectua numai dupa ce la toate
imbinarile sudate s-au efectuat ciclurile de racire.
5.6.2. La coborarea conductei in sant se vor utiliza franghii, chingi si/sau
scanduri. Este interzisa folosirea cablurilor, sarmei, lanturilor sau a altor
dispozitive ori corpuri metalice.
5.6.3. La coborarea conductei in sant se va evita contactul conductei cu
peretii santului, pentru a nu fi deteriorata conducta. Se va acorda o atentie
deosebita la trecerea conductei pe sub sau pe langa obstacole.
5.6.4. Pentru realizarea unor schimbari de directie, tevile din PE pot fi
curbate fara aport de caldura. Raza minima de curbura este de 30 Dn pentru SDR
17,6 si de 20 Dn pentru SDR 11.
5.6.5. Tevile din PE se vor monta pe cat posibil pe mijlocul fundului
santului.
5.6.6. Pentru protejarea conductelor in timpul unor eventuale lucrari
edilitare se va monta deasupra conductei, pe intreaga lungime a acesteia, la
circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o banda de
avertizare de culoare galbena din PE, avand o latime minima de 6 cm.
5.7. Umplerea santului
5.7.1. Inainte de pozarea conductei pe fundul santului se aseaza un strat
de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm.
5.7.2. Dupa ce se aseaza conducta in sant se umple santul cu nisip pana
cand grosimea stratului de nisip, compactat manual, depaseste cu 10 cm
generatoarea superioara a conductei.
5.7.3. Materialul rezultat din sapatura, cu care se umple santul va fi
introdus, treptat, in straturi de maximum 30 cm si va fi compactat manual.
5.7.4. Dupa depunerea si compactarea primului strat de umplutura, se aseaza
banda de avertizare si se continua umplerea santului (fig. 3).*)
---------------
*) Figura 3 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170
bis din 25 iulie 1997.
5.7.5. Umplerea santului se va efectua pe zone de 20-30 m, avansand intr-o
singura directie. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executandu-se
in acelasi timp:
- pe zona 1 - umplerea cu material de umplutura pana la 50 cm deasupra
conductei;
- pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura pana la 20 cm deasupra
conductei;
- pe zona 3 - umplerea cu nisip.
5.7.6. In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului
ambiant cu mai mult de 5 grade C intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua
umplerea santului si pe portiuni mai mari de 30 m.
5.8. Marcarea traseului conductelor
5.8.1. Traseul conductei va fi semnalat prin marcaje cu placi
inscriptionate, montate pe repere fixe, in punctele stabilite de proiectant si
Romgaz - R.A.
5.8.2. Pentru determinarea traseului conductelor se va utiliza un fir
metalic insotitor. Firul metalic va avea diametrul de 0,8 mm si va fi izolat.
Firul metalic va fi montat pe intreg traseul conductelor si al bransamentelor
si va fi fixat pe generatoarea superioara a acestora. La distante de maximum
300 m, firul metalic va fi prevazut cu puncte de racordare la o sursa electrica.
(vezi fig. 4)*).
----------------
*) Figura 4 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170
bis din 25 iulie 1997.
CAP. 6
Verificari si probe
6.1. Verificari inainte de montaj
6.1.1. Se va efectua o verificare a aspectului tevilor si elementelor de
asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezinta defecte (conform pct.
5.1.2.).
6.1.2. Se va efectua o verificare in ceea ce priveste corespondenta
materialelor cu prevederile din proiect (diametre nominale, grosimi de perete,
tipul de material plastic etc.).
6.2. Verificari in timpul montajului:
- verificarea corectei functionari a dispozitivelor de sudare;
- verificarea calitatii sudurilor efectuate conform celor prezentate in
anexa 4;
- verificarea conditiilor de realizare a santului;
- verificarea respectarii distantelor minime de amplasare si a adancimii de
montaj;
- verificarea modului de pozare a conductelor;
- verificarea modului de umplere a santului;
- verificarea realizarii marcarii traseului.
6.3. Probe
Probele de presiune se vor efectua in conformitate cu prevederile din
normativul 1.6, cu urmatoarele precizari:
6.3.1. Proba preliminara se efectueaza cu aer la presiunea de 1 bar timp de
1 ora, dupa pozarea conductelor in sant.
6.3.2. Proba de rezistenta se va efectua cu aer la o presiune de 1,5 x Ps
(presiunea de serviciu), dar nu mai mica de 1 bar.
6.3.3. Proba de etanseitati se va efectua cu aer la o presiune egala cu Ps
(presiunea de serviciu), dar nu mai mica de 1 bar.
CAP. 7
Competente de proiectare si executie
7.1. Proiectarea si executarea sistemelor de distributie prin conducte de
polietilena se va face de catre instalatori autorizati.
7.2. In functie de categoria de complexitate a lucrarilor, competentele
instalatorilor autorizati sunt:
- GRADUL I - P.E.: Proiectarea si executarea tuturor categoriilor de
lucrari aferente retelelor de distributie a gazelor naturale prin conducte din
polietilena.
- GRADUL II - P.E.: Executarea tuturor categoriilor de lucrari aferente
retelelor de distributie a gazelor naturale prin conducte din polietilena.
7.3. Prin instalator autorizat (P.E.). se intelege persoana fizica care
poseda autorizatie emisa de Regia Autonoma a Gazelor Naturale
"Romgaz" Medias pentru proiectarea si executarea retelelor de
distributie a gazelor naturale prin conducte din polietilena.
7.4. Autorizarea personalului specializat se va face de catre Regia
Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, care va stabili
componenta si atributiile comisiei de examinare.
7.5. Persoanele care vor fi supuse examinarii, in vederea obtinerii
autorizatiei in domeniul distributiilor de gaze prin conducte din polietilena,
sunt:
a) GRADUL I P.E.: inginerii si subinginerii care detin autorizatie gradul
I, conform normativului 1.6-86.
Examinarea consta in verificarea cunostintelor privind proiectarea si
executarea retelelor de conducte din polietilena pentru distributia gazelor
naturale;
b) GRADUL II P.E.: inginerii, subinginerii, tehnicienii si maistrii care
detin autorizatie gradul II, conform normativului 1.6-86.
Examinarea consta in verificarea cunostintelor privind executarea retelelor
din polietilena pentru distributia gazelor naturale.
7.6. Actele necesare pentru inscrierea la examinare, in vederea obtinerii
dreptului de a proiecta si executa conducte din polietilena pentru distributia
gazelor naturale, sunt:
- cerere-tip;
- actul de studii (copie legalizata);
- adeverinta de salariat, din care sa rezulte functia, categoria de
incadrare si vechimea in lucrari de gaze;
- fotocopia carnetului de instalator autorizat in lucrarile de gaze;
- recomandari din partea sucursalelor (regionalelor) de distributie a
gazelor naturale.
7.7. Documentele necesare pentru examinare se depun la registratura Romgaz
- R.A. Medias.
ANEXA 1
COEFICIENTII DE FRECARE PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENA lambda
-------------------------------------------------------------------------
di D/k Re
cm --------------------------------------------------------------
10000 12000 16000 20000 25000 30000 40000 50000
-------------------------------------------------------------------------
2,8 400 0,0345 0,0333 0,0317 0,0306 0,0297 0,0291 0,0281 0,0276
3,6 514 0,0337 0,0325 0,0308 0,0297 0,0287 0,0273 0,0270 0,0264
4,2 600 0,0332 0,0321 0,0304 0,0292 0,0281 0,0274 0,0263 0,0256
5,3 757 0,0329 0,0316 0,0298 0,0285 0,0275 0,0267 0,0256 0,0248
6,9 986 0,0324 0,0311 0,0293 0,0280 0,0269 0,0260 0,0248 0,0240
8,2 1171 0,0322 0,0308 0,0290 0,0277 0,0265 0,0256 0,0244 0,0236
10,6 1514 0,0319 0,0305 0,0286 0,0273 0,0261 0,0252 0,0239 0,0231
13 1857 0,0317 0,0303 0,0284 0,0270 0,0257 0,0243 0,0236 0,0227
15,6 2229 0,0316 0,0302 0,0282 0,0268 0,0256 0,0246 0,0233 0,0223
20,5 2929 0,0314 0,0300 0,0280 0,0266 0,0253 0,0243 0,0230 0,0220
25,7 3671 0,0312 0,0299 0,0273 0,0265 0,0251 0,0242 0,0228 0,0218
-------------------------------------------------------------------------
di D/k Re
cm ---------------------------------------------------------------
60000 70000 100000 120000 150000 180000 200000 230000 260000
-------------------------------------------------------------------------
2,8 400 0,0272 0,0269
3,6 514 0,0260 0,0256 0,0243 0,0247
4,2 600 0,0252 0,0249 0,0242 0,0239 0,0236 0,0234 0,0233 0,0232 0,0231
5,3 757 0,0244 0,0240 0,0232 0,0229 0,0225 0,0223 0,0222 0,0221 0,0219
6,9 986 0,0235 0,0231 0,0222 0,0219 0,0215 0,0212 0,0211 0,0203 0,0208
8,2 1171 0,0230 0,0226 0,0217 0,0213 0,0203 0,0206 0,0203 0,0202 0,0201
10,6 1514 0,0224 0,0219 0,0210 0,0205 0,0201 0,0198 0,0196 0,0194 0,0192
13 1857 0,0220 0,0215 0,0205 0,0200 0,0195 0,0192 0,0190 0,0188 0,0186
15,6 2229 0,0217 0,0212 0,0201 0,0196 0,0191 0,0188 0,0186 0,0183 0,0181
20,5 2929 0,0213 0,0207 0,0196 0,0190 0,0185 0,0181 0,0178 0,0176 0,0173
25,7 3671 0,0211 0,0205 0,0193 0,0188 0,0182 0,0178 0,0176 0,0173 0,0170
-------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Calculele sunt realizate avand in vedere rugozitatea K = 0,007 cm.
lambda - coeficient de frecare
Re - numarul Reynolds
di - diametrul interior al conductei [cm]
ANEXA 2
Graficul nomogramei se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr.
170 bis din 25 iulie 1997.
NOMOGRAMA
pentru calculul conductelor din P.E. pentru distribuirea gazelor in regim cu
volum variabil (presiune joasa, medie si redusa)
Nomograma este realizata in conditiile:
8 = 0,554
T = 288,15 K
K = 0,007 cm
Modalitatea de determinare a parametrilor este identica cu cea din I6 - 86
ANEXA 3
PROCEDEE DE SUDARE
1. Sudarea cu element incalzitor
1.1. Generalitati:
Sudarea consta in incalzirea suprafetelor de asamblat pana la temperatura
de topire, punerea lor in contact si mentinerea conform conditiilor din
graficul de sudare (fig. 5)*).
---------------
*) Fig. 5 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
Graficele de sudare sunt stabilite de producatorii de teava si de cei de aparate
de sudare.
Procedeul este recomandat pentru sudarea tevilor cu diametrul exterior
minim de 110 mm, limita nefiind restrictiva procedeul se poate aplica si
tevilor cu diametre sub 110 mm, dar nu mai mici de 63 mm.
1.2. Echipamentul de sudare
Trebuie sa respecte conditiile impuse prin standardele in vigoare si sa fie
agrementat.
Conditiile impuse pentru realizarea unei imbinari sudate sunt:
- prelucrarea capetelor tevilor inainte de sudare, cu incadrarea abaterii
de la perpendicularitate in limitele prevazute in tabelul nr. 5;
- mentinerea temperaturii de sudare in limitele prescrise si cu
posibilitatea de masurare, indicare si inregistrare.
Elementele incalzitoare vor fi incalzite numai electric.
Echipamentul de sudare contine urmatoarele elemente:
- masina de sudat;
- pompa hidraulica (pneumatica);
- dispozitivul de prelucrat capetele tevii;
- elementul incalzitor (oglinda);
- aparatele pentru masurarea presiunii de sudare a temperaturii;
- accesorii (role de ghidare a tevii, lichide si materiale textile pentru
curatirea tevii si a elementului incalzitor etc.)
1.3. Graficul de sudare
Elementele care configureaza graficul de sudare (presiunea exercitata pe
capetele tevilor si temperatura de sudare) sunt stabilite de producatorii tevii
si de cei ai aparatelor de sudare.
Configuratia graficului de sudare si semnificatia simbolurilor utilizate
sunt redate in fig. 6*).
-----------------
*) Fig. 6 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
Fazele sudarii;
1. apropierea de elementul incalzitor si preincalzire;
2. incalzire;
3. indepartare element incalzitor;
4. apropierea capetelor tevii si realizarea presiunii de sudare;
5. sudare;
6. racire.
t1 - timpul de preincalzire;
p1 - presiunea de contact necesara pentru preincalzire;
pt - presiunea de compensare a fortelor axiale (tragerea tevii si frecarile
din aparatul de sudare);
t2 - timpul de incalzire;
p2 - presiunea minima de contact intre tevi si elementul incalzitor;
t3 - timpul de indepartare a elementului incalzitor;
t4 - timpul de apropiere a capetelor de teava si de ridicare a presiunii
pana la valoarea presiunii de sudare;
t5 - timpul de sudare;
p5 - presiunea de sudare;
t6 - timpul de racire;
t1 este timpul in care pe teava aflata in contact cu termoelementul apare o
ranforsare a carei dimensiune este recomandata de fabricantul aparatului de
sudare si este de circa 1-2 mm;
t2, t3, t4, t5, t6, p1, p2, p5 sunt parametrii stabiliti de catre
producatorul aparatelor de sudare, in functie de caracteristicile fizice si
geometrice ale tevii.
1.4. Operatiile efectuate la sudarea cap la cap
Succesiunea operatiilor este:
- fixarea capetelor tevilor in dispozitivele de prindere ale masinii de
sudat;
- curatirea si prelucrarea frontala a capetelor tevilor. Spatiul maxim
dintre capetele tevilor trebuie sa fie:
- 0,3 mm pentru de < 225 mm;
- 0,5 mm pentru 225 < de < 400;
- 1,0 mm pentru de > 400 mm;
- determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistentei totale de
frecare a masinii de sudat si a translatarii tevii si adaugarea valorii
acesteia la valoarea masurata a presiunii de sudare;
- verificarea suprafetelor de contact ale elementului incalzitor;
- verificarea temperaturii elementului incalzitor;
- asezarea elementului incalzitor intre capetele tevilor;
- inchiderea masinii de sudat si aplicarea presiunii de contact de
preincalzire (p1 + p2);
- reducerea presiunii la valoarea de mentinere a capetelor tevilor pe
elementul incalzitor (p1);
- deschiderea masinii de sudat si indepartarea elementului incalzitor (t3);
- apropierea capetelor tevilor si realizarea imbinarii sudate la presiunea
(p5 + pt), avand durata (t5);
- reducerea pana la zero a presiunii de sudare si racirea imbinarii (t6).
1.5. Controlul calitatii sudurii
Se executa conform procedurilor impuse de producatorul aparatului de
sudare.
Criteriile de verificare vizuala a sudurii:
- diametrul suprafetei de contact sa fie cel putin egal cu diametrul tevii
(fig. 7)*);
---------------
*) Fig. 7 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
- decalajul intre generatoarele tevilor sudate sa nu depaseasca 5% din
grosimea peretelui tevii*);
---------------
*) Fig. 8 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
- diferenta de latime a celor doua capete ranforsate ale tevilor (delta S)
va fi in limitele urmatoare*):
---------------
*) Fig. 9 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
S - latimea capatului ranforsat;
B - latimea cordonului de sudura.
- teava/teava: delta S < 0,1 x B
- teava/fiting: delta S < 0,2 x B
- fiting/fiting: delta S < 0,2 x B
2. Sudarea prin polifuziune
2.1. Generalitati:
Sudarea consta in incalzirea simultana a suprafetei exterioare a tevii si a
suprafetei interioare a fitingului pana la temperatura de topire, urmata de
asamblarea prin punerea in contact a suprafetelor incalzite.
Sudarea prin polifuziune este recomandata pentru diametre de pana la 125
mm.
Sudarea se realizeaza cu dispozitive mecanice pentru diametre mai mari de
63 mm; pentru diametre sub 63 mm, se poate realiza si manual.
2.2. Echipamentul de sudare*)
Se compune din:
- masina de sudat;
- dispozitiv de prelucrat capetele tevilor;
- element incalzitor;
- dispozitive de calibrare;
- dispozitive de masurare a temperaturii si a timpului de sudare;
- accesorii.
----------------
*) Fig. 10 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
2.3. Parametrii de sudare
Timpul de sudare este dat in tabelul nr. 10.
TABELUL 10
Timpul de sudare (s)
--------------------------------------------------------
Diametrul exterior al tevii fi20-fi50 fi63-fi125
- de -
--------------------------------------------------------
Valori SDR
SDR 17,6 timp de incalzire 10 - 35
SDR 11 timp de incalzire 5 - 25 24 - 50
--------------------------------------------------------
Timpul de indepartare a elementului incalzitor (max) 10
--------------------------------------------------------
Temperatura de sudare este data de producatorul de tevi si de fitinguri.
2.4. Operatiuni efectuate la sudarea prin polifuziune:
- asezarea fitingului in suport;
- fixarea manevrei de aliniere in suportul aparatului;
- taierea si debavurarea capetelor tevilor;
- calibrarea capetelor tevilor;
- incalzirea capetelor tevilor si a fitingului;
- indepartarea elementului incalzitor;
- punerea in contact a suprafetelor incalzite;
- mentinerea in pozitie o perioada cel putin egala cu timpul de incalzire.
2.5. Controlul calitatii sudurii
Se executa conform instructiunilor furnizorilor de fitinguri si de aparate
de sudare.
3. Sudarea cu sa
3.1. Generalitati:
Consta in incalzirea simultana a suprafetei exterioare a tevii si a
suprafetei interioare a seii pana la temperatura de topire, punerea lor in
contact si mentinerea in dispozitivul de fixare pana la racire.
Procedeul se aplica la realizarea ramificatiilor si a imbinarilor tip
bransament.
3.2. Echipamentul de sudare*)
Este compus din:
- dispozitivul de fixare pe teava;
- dispozitivul de prindere si presare a seii;
- elementul incalzitor.
-----------------
*) Fig. 11 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
3.3. Parametrii de sudare
Presiunea de sudare are valori de 0,15 - 0,02 mm.
Timpii de sudare sunt precizati in tabelul de mai jos:
TABELUL 11
------------------------------------------------------
Diametrul 40<d<63 63<d<90 90<d<225 d>225
exterior
mediu al
tevii
------------------------------------------------------
SDR
------------------------------------------------------
17.6 2 - 25 35 - 45 45 - 55
------------------------------------------------------
11 10 - 20 30 - 40 45 - 55 50 - 60
------------------------------------------------------
Timpul de racire sub presiune este de minimum 15 min.
3.4. Operatiile efectuate la sudarea seilor:
- montarea aparatului de sudat pe teava;
- presarea seii pana la atingerea presiunii de sudare;
- verificarea (eventuala rectificare) a suprafetelor ce urmeaza a fi
sudate;
- verificarea elementului incalzitor;
- presarea seii si a tevii pe elementul incalzitor la nivelul parametrilor
prescrisi (presiune si temperatura);
- montarea ansamblului pe durata prescrisa de incalzire;
- reducerea presiunii si indepartarea elementului incalzitor;
- punerea in contact a suprafetelor incalzite (teava-sa) si mentinerea la
presiunea prescrisa timp de minimum 15 min.
3.5. Controlul de calitate al imbinarii sudate cu sa
Se executa conform instructiunilor furnizorilor de fitinguri si de aparate
de sudare.
Printr-un control vizual se pot depista eventualele intreruperi sau
discontinuitati ale cordonului de sudura, eventuale incluziuni etc.
4. Sudarea prin electrofuziune
4.1. Consta in incalzirea spirei metalice incorporate pe suprafata
interioara a fitingului, avand ca efect topirea stratului superficial de
polietilena si realizarea sudurii.
4.2. Echipamentul de sudare
Este compus din:
- aparat de sudura;
- accesorii pentru curatirea tevii;
- dispozitive pentru prindere si pozitionare.
4.3. Parametrii de sudare
Sudarea prin electrofuziune este determinata de:
- tensiune/intensitate;
- timp de sudare;
- timp de racire.
4.4. Operatiile efectuate:
- curatirea tevii in zona ce urmeaza a intra in contact cu mufa sau cu saua
electrosudabila.
Adancimea de razuire va fi de 0,1 mm pentru tevi cu de < 63 mm,
respectiv 0,2 pentru tevi cu de > 63 mm;
- verificarea lungimii de fixare a tevilor in manson;
- alinierea tevilor si a mufei in dispozitivul aparatului de sudare;
- alimentarea cu energie electrica si sudarea propriu-zisa.
4.5. Controlul imbinarii sudate
Se realizeaza conform instructiunilor furnizorilor de aparate de sudare si
ale celor de mufe electrosudabile.
Se va verifica vizual alinierea pieselor (teava-mufa).
Eventualele scurgeri de material constatate in urma unor controale vizuale
conduc la respingerea ca necorespunzatoare a imbinarii sudate.
5. Imbinari mecanice
5.1. Generalitati:
Constau in:
- un adaptor pentru flansa, realizat din polietilena, sudabil pe teava din
polietilena prin una din metodele descrise mai sus si prevazut cu flansa
metalica sau din polietilena cu insertie metalica (fig. 12)*);
-----------------
*) Fig. 12 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
- un fiting mecanic sau o flansa, premontat pe teava din polietilena (fig.
13)*)
-----------------
*) Fig. 13 se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 bis
din 25 iulie 1997.
STANDARDE DE REFERINTA
1. SR ISO 16/I 1978
Tevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre
exterioare si presiuni nominale. Partea I: serie metrica
2. SR ISO 1872-1/1993
Materiale plastice. Polietilena (PE) pentru formare si extrudare. Partea I:
Sistem de codificare si baza pentru specificatii.
3. SR ISO 2506-1981
Tevi din polietilena (PE). Variatia longitudinala la cald. Metode de
incercare, conditie tehnica.
4. SR ISO 3458-1976
Asamblari intre racorduri si tevi din polietilena (PE) sub presiune.
Incercarea de etanseitate la presiune interioara.
5. SR ISO 3459-1976
Tevi de polietilena (PE) sub presiune. Asamblari cu racorduri mecanice.
Incercarea de etanseitate la subpresiune interioara si conditii necesare.
6. SR ISO 3501-1976
Asamblari intre fitinguri si tevi din polietilena (PE) sub presiune.
Incercarea de rezistenta la smulgere.
7. SR ISO 3503-1976
Asamblari intre fitinguri si tevi din polietilena (PE) sub presiune.
Incercarea de etanseitate la presiuni interioare cand sunt supuse curbarii.
8. ISO 3663-1976
Tevi si racorduri din polietilena (PE) sub presiune, serie metrica.
Dimensiunile flanselor.
9. SR ISO 472-1988
Vocabular.
10. ISO 1043-1/1992
Polimeri de baza si caracteristicile lor speciale.
11. ISO 1133/1991
Determinarea fluiditatii (masa si volum MFR, MVR).
12. ISO 13949/1994
Metoda de testare pentru dispersia pigmentului in conducta din polietilena
(PE) si fitinguri.
13. ISO 11420/1994
Metoda de testare pentru dispersia negrului de fum in conducte din
polietilena (PE) si fitinguri.
14. SR ISO 3607/1977
Tevi din polietilena (PE). Tolerante la diametrele exterioare si grosimile
de perete.
15. SR ISO 4059/1978
Retele din tevi din polietilena (PE). Pierderi de fluid la imbinarile
mecanice. Metode de incercare si conditii tehnice.
16. SR ISO 4065/1978
Tevi din materiale termoplastice. Tabel universal al grosimilor de perete.
17. SR ISO 4437/1988
Retele de tevi din polietilena (PE) ingropate pentru distributia de
combustibili gazosi. Serie metrica. Conditii tehnice.
18. SR ISO 4440-1/1994
53. ISO/DIS 13477
54. ISO/DIS 13478
55. ISO/DIS 13479
Rezistente de propagare a fisurii in tevile de PE. Metode de incercare.
56. ASTM D 4019
Determinarea continutului de apa.
57. ISO 13953/1995
Imbinari. Determinarea rezistentei la forta de intindere.
58. ISO 13954/1995
Conducte si fitinguri din plastic. Testul de coeziune pentru asamblari prin
electrofuziune.
59. ISO 13955/1995
60. ISO 13956/1995
61. A 88-800
62. ISO 10838-1, 2, 3
Fitinguri metalice pentru sisteme de conducte din PE cu diametre:
- de <= 63 mm;
- de > 63 mm
- fitinguri termoplastice pana la 63 mm.
63. STAS 1665-75 Stare normala si volum normal.
64. STAS 3317-67 Gaze combustibile.
65. STAS 8281-84 Conducte de gaze naturale. Retele de transport, de
distributie si instalatii de utilizare. Prescriptii fundamentale.
66. NFT - 20-052 Produse chimice. Principii generale pentru dozajul apei
prin metode Karl Fiocher.
67. NFT - 54-065 Conducte din PE pentru retele de distributie gaze.
Specificatii si metode de testare.
68. NFT - 54-077 Robineti din PE pentru retele de distributie gaze.
Specificatii si metode de testare.
69. NFT - 54-078 Racorduri din PE cu capete cepuri pentru retele de
distributie a gazelor. Specificatii si metode de incercare.
70. I6-86 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si
instalatiilor de utilizare gaze naturale.
71. C 56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
72. Norme generale de protectie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului
muncii si protectiei sociale nr. 578/DB/5.840 din 20/26 noiembrie 1996.
73. Norme de igiena a localitatilor, aprobate prin Ordinul ministrului
sanatatii nr. 623/1973.
74. Norme unice de protectie a muncii pentru activitatea de gospodarire
comunala, elaborate de C.P.C.P., aprobate prin Hotararea C.P.C.P. nr. 1 din 30
ianuarie 1981.
75. Norme de protectie a muncii (constructii-montaj) aprobate de M. C. Ind.
cu Ordinul nr. 7N/1970.
76. Norme generale de protectie a muncii impotriva incendiilor la
proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor (Decretul nr.
290/1977).
77. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului, indicativ P 118.
78. Norme de p.s.i. pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora, indicativ 300.
79. Norme generale de p.s.i., aprobate prin Ordinul nr. 381/1219/M.C./1994
al Ministerului de Interne si al M.L.P.A.T.