ORDIN
Nr. 18/3989/416/142 din 26 februarie 2003
privind aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea copilului cu
dizabilitati si incadrarea intr-un grad de handicap*)
ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA COPILULUI SI
ADOPTIE
Nr. 18 din 26 februarie 2003
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Nr. 3.989 din 19 mai 2003
MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
Nr. 416 din 5 mai 2003
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP
Nr. 142 din 28 februarie 2003
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 538 bis din 25 iulie 2003
*) Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
538 din 25 iulie 2003, si este reprodus si in acest numar bis.
In temeiul prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001
privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si
Adoptie, aprobata si modificata prin Legea nr. 252/2001, ale art. 9 alin. (3)
din Hotararea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, ale art. 9 alin.
(1) din Hotararea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Educatiei si Cercetarii, ale art. 4 alin. (6) din Hotararea
Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art.
5 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003 privind infiintarea,
organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu
Handicap,
secretarul de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si
Adoptie, ministrul educatiei si cercetarii, ministrul sanatatii si familiei si
presedintele Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap emit urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Ghidul metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilitati si
incadrarea intr-un grad de handicap, prevazut in anexele nr. I - XII*) care fac
parte integranta din prezentul ordin.
------------
*) Anexele nr. I - XII sunt reproduse in facsimil.
Art. 2
Consiliile judetene si locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
directiile de sanatate publica si inspectoratele scolare vor duce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial Romaniei, Partea I.
Autoritatea Nationala pentru
Protectia Copilului si Adoptie
Gabriela Coman,
secretar de stat
Ministrul educatiei si cercetarii,
Ecaterina Andronescu
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
Presedintele Autoritatii Nationale
pentru Persoanele cu Handicap,
Constantin Stoenescu
ANEXA 1
GHID METODOLOGIC
pentru evaluarea copilului cu dizabilitati si incadrarea intr-un grad de
handicap
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA EVALUARII COPILULUI CU DIZABILITATI
Conceptul de dizabilitate
Termenul central utilizat in legislatia si practica romaneasca curenta este
cel de "handicap". Pe locul secund, ca sfera de frecventa si
utilizare este termenul "deficienta". Ambii termeni sunt acoperiti
prin definitii in texte legale (anexa V) si au circulatie in toate ariile
relevante: protectia copilului, educatie si sanatate.
Conceptele de cerinte sau nevoi (educationale) speciale circula fara o
definitie legala certa si au acoperire pe arii mai restranse - dupa caz,
protectia copilului sau educatie.
In literatura de specialitate, in diverse rapoarte si studii a inceput sa
fie utilizat si promovat termenul "dizabilitate" - ca substitut, de
regula, pentru handicap, termen care tinde a fi inlocuit in terminologia
internationala, de exemplu in Regulile standard din 1993 si Clasificarea
Internationala a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, adoptata de Adunarea
Mondiala a Sanatatii din 2001.
Prezentul ordin utilizeaza sintagma "copii cu dizabilitati" cu
intentia de:
I. a recunoaste conceptul promovat de Clasificarea Organizatiei Mondiale a
Sanatatii mentionata anterior, in sensul ca nu orice deficienta determina
aparitia handicapului si nu in orice conditii - in sensul de limitari de
activitate (si capacitate) si/sau restrictii de participare (si de
performanta);
II. a introduce conceptul de dizabilitate, care circula deja destul de
frecvent si in Romania, si de a acoperi ambii termeni "deficienta" si
"handicap".
Dizabilitatea face parte din experienta umana, fiind o dimensiune a
umanitatii. Ea este cea mai puternica provocare la acceptare a diversitatii
pentru ca limitele sale sunt foarte fluide. In categoria persoanelor cu
dizabilitati poate intra oricine, in orice moment, ca urmare a unor imprejurari
nefericite, cum sunt unele boli si accidentele.
Sarcina evaluarii copiilor cu dizabilitati nu este una usoara. Rolul
evaluatorului este sa stie exact ce este dizabilitatea, care sunt coordonatele
sale, dar si s-o recunoasca ca experienta unica, ca o dimensiune a diversitatii
umane. Numai astfel se poate aprecia corect daca serviciile si programele de
interventie si sprijin pe care le propune si le evalueaza raspund necesitatilor
celor carora le sunt adresate.
Evaluarea trebuie sa se realizeze intr-un cadru empatic si de pe pozitii de
compatibilitate culturala cu beneficiarii ei. Aceasta presupune facilitarea
accesului persoanelor cu dizabilitati si participarea acestora si a
reprezentantilor legali la toate nivelurile evaluarii. Parteneriatul in
evaluare este esential; parintii au dreptul sa fie consultati, sa participe la
luarea deciziilor consecutive evaluarii, sa cunoasca planurile si programele de
interventie si progresele pe care le realizeaza copilul.
Evaluarea este un act de mare responsabilitate pentru toti factorii
implicati: copii, parinti, specialisti evaluatori. De aceea, nu este lipsit de
importanta sa notam existenta unor atitudini gresite, discriminatorii in
abordarea evaluarii, care trebuie evitate:
a) Evaluarea orientata spre descoperirea unei dizabilitati a copilului, din
perspectiva predominant medicala, defectologica sau psihologica. In practica
evaluarii, adesea, singurele instrumente de care dispun evaluatorii sunt
testele psihologice si cele medicale de laborator si paraclinice si, in
consecinta, dificultatile cu care se confrunta copilul la un moment dat sunt
atribuite exclusiv unor disfunctii somatice sau psihice, ignorandu-se
posibilitatea inducerii lor pe cale educationala; de exemplu, lipsa de
stimulare, metode pedagogice gresite.
b) Evaluarea conceputa ca diagnoza sau redusa doar la valentele sale
diagnostice. Evaluarea nu inseamna numai diagnoza, constatare, clasificare si
nu este o eticheta, uneori definitiva, pe un destin. Cunoastem copiii pentru a
le intelege si stimula dezvoltarea prin interventii adecvate, si nu pentru a-i
eticheta.
c) Evaluarea tardiva. Se resimte acut nevoia unor instrumente de
identificare a decalajelor in dezvoltarea copilului, de tip screening, cat mai
devreme posibil, care sa evalueze principalii parametri ai dezvoltarii si sa
dea posibilitatea specialistilor, educatorilor si parintilor sa intervina pe
segmentele cu deficit de dezvoltare cat mai timpuriu. Trebuie promovate activ
depistarea precoce si interventia timpurie.
d) Evaluarea partinitoare, in raport cu statutul economico-social al
familiei copilului cu dizabilitati, fiind semnalate cazuri de evaluare
incorecta a copiilor proveniti din medii defavorizate.
e) Stilul inadecvat al unora dintre evaluatori in administrarea
instrumentelor de investigare, cum ar fi: asumarea rolului de persoana
inaccesibila, judecator si arbitru al destinului copilului, nu se admite
accesul parintilor la evaluare; nu se motiveaza suficient copilul in vederea
anihilarii inhibitiilor, inerente situatiei de evaluare; atitudini
manipulatorii; timp redus de evaluare.
Principiile evaluarii copilului cu dizabilitati:
I. Evaluarea trebuie sa fie subordonata INTERESULUI SUPERIOR al copilului -
cresterea nivelului de "functionalitate", de implicare activa in
planul vietii individuale si sociale.
II. Evaluarea trebuie axata pe potentialul de dezvoltare a copilului.
III. Evaluarea necesita o abordare COMPLEXA si COMPLETA a elementelor
relevante (sanatate, nivel de instructie si educatie, grad de adaptare
psiho-sociala, situatie economica s.a.) precum si a interactiunii dintre
acestea.
IV. Evaluarea trebuie sa fie UNITARA, sa urmareasca si sa opereze cu
aceleasi obiective, criterii, metodologii, pentru toti copiii.
V. Evaluarea trebuie sa aiba un caracter MULTIDIMENSIONAL, altfel spus sa
determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic si
recomandari privind dezvoltarea viitoare a copilului, in integralitatea sa.
VI. Evaluarea presupune o MUNCA IN ECHIPA, cu participarea activa si
responsabilizarea tuturor specialistilor implicati (psihologi, medici,
pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenti sociali, logopezi etc.).
VII. Evaluarea se bazeaza pe un PARTENERIAT autentic cu beneficiarii
directi ai acestei activitati: copilul si persoanele care il au in ocrotire.
Evaluarea - proces continuu si complex
Reforma din protectia copilului, educatie si sanatate atinge in
desfasurarea ei si domeniul evaluarii copiilor. Prezentul ordin afirma
reconsiderarea actului evaluarii, din perspectiva necesitatii includerii si a
unor grupuri vulnerabile de copii in actiunea evaluativa.
Evaluarea trebuie privita ca un proces complex, continuu, dinamic, de
cunoastere si estimare cantitativa si calitativa a particularitatilor
dezvoltarii si a capacitatii de invatare a copilului.
Evaluarea presupune colectarea de informatii cat mai complete,
interpretarea de date, punerea si rezolvarea de probleme in scopul orientarii
deciziei si interventiei.
Evaluarea este o parte dintr-un proces, si nu un demers ulterior si
exterior diverselor tipuri de interventii: educationale, de protectie, de
tratament si recuperare etc. Demersul evaluativ nu se rezuma la o activitate
constatativa, ci investigheaza potentialul de dezvoltare si invatare si
sugereaza programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare.
Evaluarea statica, in care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv
copilul, pe abilitatile pe care le are la un moment dat si nu pe capacitatile
sale de dezvoltare, a fost inlocuita cu evaluarea dinamica, prin care se
estimeaza potentialul de invatare in scopul folosirii lui ca suport in formarea
abilitatilor necesare dezvoltarii plenare a copilului.
Probele si testele de evaluare nu mai au drept obiectiv evidentierea
deficientei si a blocajelor pe care aceasta le determina in dezvoltare, ci
determinarea abilitatilor si a disponibilitatilor imediate pentru dezvoltare. O
asemenea abordare exclude definitiv teza "caracterului irecuperabil"
al copilului cu dizabilitati.
Evaluarea stabileste elementele pozitive din dezvoltarea copilului, care
vor constitui punctul de plecare in activitatea de recuperare. Evaluarea fara
masuri de interventie este un nonsens. Sistemul de interventie in care este
cuprins copilul cu dizabilitati trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatorii pasi:
identificare - diagnoza - orientare - masuri si servicii de interventie (de
exemplu recuperare si reabilitare) si suport - reevaluare - integrare si
includere sociala.
In consecinta, evaluarea este un proces continuu, de planificare si
programare care orienteaza elaborarea planului de servicii personalizate si
programele de interventii personalizate.
Evaluarea parametrica implica utilizarea unor teste sau probe. Insa
evaluarea trebuie sa includa si observatia directa si sistematica, istoricul
dezvoltarii copilului (anamneza), date socio-culturale, analiza produselor
activitatii, analiza erorilor, analiza de sarcini, inventarele de abilitati,
chestionare, interviul, dialogul cu parintii etc. Aceste metode de evaluare
permit monitorizarea copilului in contexte naturale de viata, iar informatiile culese
prin intermediul lor ne ofera o adevarata "harta" a evolutiei
copilului si a comportamentelor sale in domenii fundamentale, precum relatiile
cu activitatea si cu mediul, relatiile cu ceilalti, relatiile cu sine.
Demersul evaluativ in cazul copiilor cu dizabilitati parcurge urmatoarele
mari etape:
I. Evaluare initiala - constatativa, ale carei obiective sunt:
II. identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea;
III. stabilirea nivelului de performante sau potentialul actual al
copilului;
IV. estimarea/prognoza dezvoltarii ulterioare, bazata pe potentialul
individual si integrat al copilului;
V. stabilirea incadrarii: pe grad sau nivel, educational etc.;
VI. stabilirea parametrilor programului de interventie personalizata.
VII. Evaluarea formativa este un tip de evaluare continua care evidentiaza
nivelul potential al dezvoltarii si urmareste initierea unor programe de
antrenament a operatiilor mintale. Ea nu este centrata pe deficit, ci
evidentiaza ceea ce stie si ce poate copilul, ce deprinderi si abilitati are
intr-o anumita etapa a dezvoltarii sale.
VIII. Evaluarea finala are ca obiective:
IX. estimarea eficacitatii interventiei sau a programului;
X. modificarea planului sau a programului, in raport de constatari;
XI. reevaluarea copilului si reconsiderarea deciziei.
Evaluarea trebuie sa fie complexa si sa evite formalismul. Evaluarea
complexa presupune o abordare multidisciplinara - medicala, psihologica,
pedagogica si sociala - complementara, uneori inter-institutionala, iar din
analiza si sinteza tuturor datelor rezultate reies si trebuie sa se propuna
solutii de orientare a copiilor catre serviciile adecvate.
Tipuri de abordari ale evaluarii
In definirea indicatorilor care structureaza tipul de evaluare a nevoilor
si progreselor in dezvoltarea copilului exista trei abordari majore: abordarea
prin raportare la standarde, abordarea prin raportare la criterii si abordarea
prin raportarea la individ.
1. Evaluarea prin raportare la standarde sau norme
Aceasta masoara performantele unui copil intr-o anume arie de dezvoltare,
pornind de la un standard stabilit prin testarea unui esantion reprezentativ
pentru copii. Fiecare copil evaluat este comparat cu standardul aplicat, de
regula cu punctajul mediu, si astfel se poate determina performanta particulara
a copilului respectiv. Un exemplu ilustrativ de masurare a performantelor pe
baza unor standarde prestabilite este coeficientul de inteligenta.
Pentru a include in evaluare si alte perspective asupra dezvoltarii
individuale a fiecarui copil (de exemplu, perspectiva holistica), specialistii
apeleaza din ce in ce mai mult la acele abordari care nu se mai bazeaza
exclusiv pe teste si raportare la standarde. S-a pus problema daca, prin
definitie, acest tip de abordare, prin comparatie cu performante standard, nu
conduce de fapt la etichetarea copiilor cu dizabilitati ca fiind copii cu
deficiente sau anormali, si daca nu reproduce stereotipurile culturale ale
dizabilitatii.
In concluzie, evaluarile prin raportare la standarde sunt adecvate pentru a
compara un anume copil cu un grup standard, prestabilit, cu scopul de a
determina o intarziere sau o neconcordanta fata de respectivul standard. De
asemenea, aceste masuratori sunt adecvate si pentru a determina alegerea
sprijinului si a serviciilor necesare.
2. Evaluarea prin raportare la criterii
Aceasta este utilizata pentru a determina punctele forte si punctele slabe
ale unui copil, nu prin a-l compara cu alti copii, ci prin raportare la un set
de deprinderi prestabilite si validate, presupuse a fi esentiale pentru
dezvoltarea plenara a copilului. Avantajul acestor abordari consta in
utilitatea lor ca instrumente de documentare a progresului realizat de copil,
stabilind eficienta interventiilor si pregatind terenul pentru insusirea unor
deprinderi ulterioare. Un exemplu al acestui tip de abordare il constituie
evaluarea prin raportare la curriculum. Aceasta foloseste obiectivele
curriculare ca baza de evaluare, respectiv ce anume se preda la clasa. Accentul
se pune, in cea mai mare masura, pe deprinderile de studiu teoretic si de
citit. Astfel, activitatile curriculare functioneaza ca obiective ale
instructiei, precum si ca evaluari care privesc stadiul si progresul.
Desi testele prin raportare la criterii nu compara copiii cu nici un
standard, ci stabilesc deprinderi si comportamente-tinta, pe care copiii
urmeaza sa le realizeze, se creeaza totusi, ca si in cazul evaluarii prin
raportare la standarde, aceeasi dilema: stabilirea de criterii sau norme de
dezvoltare care nu permit masurarea unui proces de dezvoltare individual, unic
si divers.
In concluzie, evaluarile prin raportare la criterii sunt adecvate pentru
evaluarea punctelor forte si a deprinderilor unui copil, precum si pentru
identificarea nevoilor acestuia. Pot ajuta la elaborarea planului de servicii
personalizat, precum si a diverselor planuri de interventie personalizate.
3. Evaluarea prin raportare la individ
Aceasta masoara progresul copilului pe parcursul procesului sau unic de
dezvoltare si invatare. Evaluarile pornesc de la a recunoaste ca orice copil se
modeleaza prin interactiunea dintre aspectele biologice si cele de mediu,
precum si prin ceea ce asteapta ceilalti de la viata si viitorul sau. Evaluarile
se fac in contextul particular de viata si in functie de calitatile unice ale
copilului. Nu se urmareste numai simpla evaluare a copilului, ci si calitatea
relatiilor acestuia cu ceilalti, modul in care dezvoltarea sa este influentata
si modelata de familie, scoala, servicii de sprijin, comunitate, precum si de
valorile culturale, legile si politicile sociale dominante.
Desi acest tip de abordare ofera posibilitati de depasire a dilemelor
ridicate de cele expuse anterior, chiar si acestea pot fi restrictive, daca
setul initial de obiective este stabilit prin raportare la standarde sau la
criterii, si nu la abilitatile si potentialul unic al copilului. Insa, daca
aceste obiective se stabilesc pentru fiecare copil in parte, se va putea
determina in ce masura interventiile ajuta copilul sa-si dezvolte potentialul
individual, sprijina ajustarea interventiilor pentru a satisface cel mai bine
necesitatile acelui copil.
Totodata se poate face o analiza a punctajelor individuale, pentru a
stabili unde se situeaza fiecare individ sau sub-grup de indivizi, comparativ
cu restul copiilor evaluati. In acest fel, se pot identifica si corecta
problemele sistematice care ii aduc pe unii copii sau grupuri de copii in
dezavantaj.
De asemenea, evaluarile prin raportare la individ sunt adecvate pentru
implicarea familiei in luarea deciziei privind necesitatea, tipul si eficienta
interventiei si modul in care familia este multumita de respectiva interventie,
cat si pentru imbunatatirea comunicarii cu parintii si a colaborarii cu
profesionistii.
ANEXA 2
EVALUAREA IN DOMENIUL FENOMENULUI DIZABILITATII
Cadrul metodologic comun, pe care ghidul prezent il propune, se raporteaza
la Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii,
avizata prin Rezolutia AMS54.21, la a 54-a Adunare Mondiala a Sanatatii din 22
mai 2001. Conform acestei rezolutii, statele membre au fost chemate sa
utilizeze Clasificarea amintita in cercetare, supraveghere si raportare.
In acest context, evaluarea copilului cu dizabilitati trebuie sa raspunda
la urmatoarele intrebari si sa urmeze pasii propusi de aceste raspunsuri,
indiferent ce profesie are evaluatorul:
1) Ce evaluam?
2) Pentru ce evaluam?
3) Pe ce baza evaluam?
4) Cum si cu ce evaluam?
1) Obiectul evaluarii
In momentul in care un specialist se afla in situatia de a evalua un copil
cu (posibile) dizabilitati, acesta trebuie sa stie de la inceput ca demersul
sau nu poate fi unic, ci complementar cu al altor specialisti si corelat cu
actiuni de pe alte nivele de evaluare. Astfel, se abordeaza si se analizeaza
urmatoarele aspecte pe care le implica evaluarea unui copil cu dizabilitati:
XII. medicale;
XIII. psihologice;
XIV. educationale;
XV. sociale.
Specialistilor, care evalueaza diferitele paliere/aspecte ale dezvoltarii
copilului, li se recomanda sa utilizeze, in paralel cu terminologia specifica
domeniului fiecaruia, si noua terminologie a Clasificarii Internationale a
Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, care se regaseste in continutul
prezentului ordin, precum si in cel al Ordinului comun al ministrului sanatatii
si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru
Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12709/2002. Clasificarea amintita
urmeaza sa fie tradusa oficial si avizata de Ministerul Sanatatii si Familiei
impreuna cu celelalte institutii abilitate ale administratiei centrale pana la
sfarsitul anului 2003.
Tipuri de evaluare
In continuare se vor prezenta, pe scurt, cele 4 domenii majore in care se
desfasoara evaluarea, abordate separat numai dintr-o perspectiva didactica. Se
recomanda realizarea tuturor celor 4 tipuri de evaluari, pentru a avea un
tablou complet al functionarii caracteristice copilului cu dizabilitati in
cauza.
XVI. Evaluarea medicala presupune examinarea clinica si efectuarea unor
investigatii de laborator si paraclinice, in vederea stabilirii unui diagnostic
complet (starea de sanatate sau de boala si, dupa caz, complicatiile bolii),
care va conduce, alaturi de rezultatele celorlalte tipuri de evaluare, la
determinarea tipului de afectare (deficienta). Evaluarea medicala este
coordonata de catre medicii de specialitate.
XVII. Evaluarea psihologica se realizeaza prin raportare la standardele existente,
prin teste specifice validate, in vederea stabilirii unei diagnoze care arata
departarea sau distanta fata de normele statistice stabilite. Acest tip de
evaluare este coordonat de catre psihologi.
XVIII. Evaluarea educationala se refera la stabilirea nivelului de
cunostinte, gradul de asimilare si corelarea acestora cu posibilitatile si
nivelul intelectual al copilului, precum si identificarea problemelor si
cerintelor educative speciale. Acest tip de evaluare este coordonat de catre
psihopedagogi.
XIX. Evaluarea sociala presupune analiza, cu precadere, a calitatii
mediului de dezvoltare a copilului (locuinta, hrana, imbracaminte, igiena,
asigurarea securitatii fizice si psihice etc.), a factorilor de mediu (bariere
si facilitatori) si factorilor personali. Acest tip de evaluare este coordonat
de catre asistentul social.
In consecinta, in vederea stabilirii calitatii si gradului functionarii,
definita conform Clasificarii Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si
Sanatatii, presupune:
a. interpretarea unitara a rezultatelor evaluarii initiale medicale,
psihologice, educationale si sociale;
b. investigatii suplimentare pentru a stabili:
i. calitatea activitatilor copilului si evidentierea limitarilor in
activitate;
ii. participarea copilului la viata societatii, comunitatii in care
traieste, cu alte cuvinte, implicarea sa in situatiile vietii reale; in acest
caz trebuie evidentiate restrictiile de participare.
Evaluarea capacitatii, performantei si progresului
Cand se evalueaza fiecare domeniu al activitatii si participarii, expus in
ordinul comun mai sus mentionat, trebuie precizate:
I. capacitatea - cel mai inalt nivel de functionare pe care un individ il
poate atinge;
II. performanta - ceea ce individul face in mod obisnuit in mediul sau de
viata;
III. Corelarea a ceea ce poate copilul sa faca, nivelul pe care il poate
atinge si asteptarile sociale de la acesta.
Evaluarea capacitatii reprezinta de fapt stabilirea potentialului biopsihic
al copilului respectiv, tinand cont de limitele impuse de dizabilitate, cat si
de actiunea mediului si a educatiei.
Evaluarea capacitatii se realizeaza de catre specialisti, in cadrul unui
proces complex de cunoastere a copilului, atat in mediul sau de viata obisnuit,
cat si in conditii de testare. Evaluarea capacitatii reprezinta un proces care
are loc in contextul antrenarii copilului in educatie, in activitati
terapeutice si recuperatorii. Acest proces presupune raportare la criterii si
raportare la individ.
In perspectiva dinamica, se urmareste evaluarea progresului in recuperare,
compensare si educatie. Aceasta se realizeaza prin raportarea la obiectivele
vizand compensarea si recuperarea, precum si la cele educationale, obiective
stabilite in urma actului de evaluare. Evaluarea progresului presupune
comparatia intre o stare initiala si alta finala si poate viza:
I. progresele in gradul de autonomie;
II. progresele in limitarea efectelor secundare ale dizabilitatii si in
prevenirea secundara si tertiara;
III. progresele in antrenarea potentialului restant;
IV. progresele in compensare;
V. stagnarea, regresul - cauze, evolutii s.a.
Evaluarea capacitatii, performantei si progresului solicita prezenta
specialistilor in stiintele educatiei si parteneriatul cu parintii.
2) Scopul evaluarii
Obiectivul imediat al evaluarii complexe a copilului cu dizabilitati,
conform Clasificarii Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii,
il constituie stabilirea functionarii, adica a nivelului calitatii structurilor
anatomice, functiilor organice, activitatilor si participarii acestuia la viata
societatii, tinand cont de mediul in care traieste si daca beneficiaza sau nu
de servicii si interventii adecvate: protezare, ortezare, mijloace tehnice,
ingrijire, recuperare, educatie s.a.
Autonomia personala in viata cotidiana a copilului cu dizabilitati
reprezinta unul dintre principalele nivele de calitate a functionarii care
trebuie atins. De nivelul autonomiei depinde accesarea serviciilor de
interventie si sprijin: asistent personal, resurse financiare, recuperare si
reabilitare etc.
In functie de nivelul la care are loc evaluarea copilului cu dizabilitati,
exista obiective diferite care trebuie atinse, insa obiectivul final al tuturor
tipurilor de evaluare este includerea sociala a acestor copii.
I. Evaluarea realizata de catre profesionistii din sistemul medico-sanitar,
educational si de protectie a copilului
Obiectivul evaluarii, care este specific acestui nivel, il reprezinta
formularea unei diagnoze referitoare la situatia particulara a unui copil cu
dizabilitati, in vederea aplicarii unei terapii sau interventii specifice,
precum si, dupa caz, indrumarea spre alte tipuri de evaluare sau reluarea
evaluarii.
Acest tip de (re)evaluare are loc ori de cate ori este necesar, conform
evolutiei situatiei copilului.
Un exemplu in acest sens este situatia unui medic de specialitate, care
examineaza clinic si paraclinic copilul, pune un diagnostic, recomanda un
tratament specific si, daca este cazul, indruma familia la alti specialisti sau
la Comisia pentru Protectia Copilului.
II. Evaluarea realizata de catre echipele multidisciplinare
Echipele multidisciplinare se regasesc in cadrul unor centre de diagnostic
si tratament, laboratoare de sanatate mintala, centre de dezvoltare, servicii
de interventie precoce, scoli etc.
Obiectivul evaluarii care este specific acestui nivel il reprezinta
formularea unei diagnoze complexe, in vederea aplicarii unei terapii si
interventii specifice, precum si, dupa caz, indrumarea spre alte nivele de
evaluare si expertiza.
III. Evaluarea realizata in cadrul serviciului de evaluare complexa din
cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului
Obiectivul evaluarii, care este specific acestui nivel, il reprezinta
formularea sau confirmarea diagnozei mentionate anterior, in vederea
argumentarii pertinente, in fata comisiei pentru protectia copilului, a
propunerilor referitoare la incadrarea copilului intr-un grad de handicap,
orientarea scolara, planul de servicii personalizat si, dupa caz, masura de
protectie a copilului. Propunerea de incadrare a copilului intr-un grad de
handicap se bazeaza pe criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin ordinul
comun al ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al
Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, mentionat
anterior.
Acest tip de evaluare are loc atunci cand situatia copilului respectiv este
adusa la cunostinta Comisiei pentru Protectia Copilului pentru prima data, iar
reevaluarea are loc anual sau cand situatia copilului s-a schimbat in mod
esential si necesita o noua hotarare din partea comisiei.
O datorie importanta a serviciului de evaluare complexa, legata de procesul
reevaluarii, este monitorizarea situatiei copilului, in vederea indeplinirii
masurilor cuprinse in planul de servicii personalizat aprobat de comisie.
IV. Evaluarea realizata la nivelul comisiei pentru protectia copilului
Obiectivul evaluarii care este specific acestui nivel il reprezinta luarea
unei hotarari comprehensive cu privire la ameliorarea situatiei si egalizarea
sanselor unui copil cu dizabilitati, in vederea realizarii incluziunii sociale
a acestuia. Pe baza propunerii serviciului de evaluare complexa, Comisia pentru
Protectia Copilului poate adopta una sau mai multe dintre urmatoarele decizii,
care se consemneaza intr-o hotarare unica:
I. acordarea unui grad de handicap, prin eliberarea unui certificat de
incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap, pe baza caruia copilul va
beneficia de o serie de drepturi si facilitati de ordin social, conform legii
in vigoare. Decizia se bazeaza pe criteriile bio-psiho-sociale aprobate prin
ordinul comun al ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat
al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie mentionat
anterior;
II. orientarea scolara, prin eliberarea unui certificat de expertiza si
orientare scolara, pe baza caruia copilul va beneficia de educatie, conform
legii in vigoare. Orientarea scolara ia in considerare toate cerintele,
criteriile si conditiile de accesibilitate pe care o unitate de invatamant
trebuie sa le respecte pentru a asigura corespunzator dreptul copilului la
educatie;
III. decizia unei masuri de protectie speciala, in conformitate cu situatia
concreta a copilului, inclusiv de natura juridica, in vederea protejarii
intereselor acestuia, definite conform Conventiei Natiunilor Unite cu privire
la drepturile copilului, ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990;
IV. luarea altor tipuri de decizii, cum ar fi: acordare de ajutor financiar
sau material in situatii de criza, pe o perioada de timp determinata,
recomandarea unor servicii, decizii referitoare la situatia juridica a copilului
etc.
Acest tip de evaluare are loc atunci cand situatia copilului este adusa la
cunostinta comisiei de catre parinti sau serviciul de evaluare complexa pentru
prima data, iar reevaluarea are loc anual sau cand situatia copilului s-a
schimbat in mod esential si, in acest caz, poate fi adusa la cunostinta
comisiei de catre parinti, serviciul de evaluare complexa sau comisia interna
de evaluare continua.
V. Evaluarea realizata la nivelul comisiilor interne de evaluare continua
din cadrul unitatilor de invatamant special integrat si/sau incluziv
Comisiile interne de evaluare continua urmeaza sa fie infiintate si
organizate prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, conform Hotararii
Guvernului nr. 1205/2001 privind aprobarea Metodologiei de functionare a
comisiei pentru protectia copilului.
Obiectivele evaluarii care sunt specifice acestui nivel, conform hotararii
guvernului precizate mai sus, constau in stabilirea cerintelor educative
speciale si urmarirea evolutiei scolare a copilului, precum si, pe baza
rezultatelor evaluarii, sesizarea comisiei pentru protectia copilului in
vederea luarii unei decizii cu privire la orientarea scolara a copilului cu
dizabilitati.
Acest tip de evaluare trebuie sa aiba loc pentru toti copiii cuprinsi in
sistemul de invatamant special, in conditiile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protectia
copilului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 71/2002, iar reevaluarea
trebuie sa aiba loc atat anual, pentru a sesiza Comisia pentru Protectia
Copilului, cat si permanent, pentru urmarirea dinamicii potentialului de
dezvoltare si invatare a copilului.
Unul dintre obiectivele majore ale evaluarii copilului cu dizabilitati il
constituie identificarea cerintelor educative speciale si in acest sens se
subliniaza urmatoarele aspecte:
a) prezentul ordin recomanda ca identificarea cerintelor educative speciale
sa aiba loc in cadrul unei evaluari de tip complex a copiilor cu dizabilitati
de orice varsta, de la nastere pana la implinirea majoratului, deoarece
atingerea acestui obiectiv se afla intr-o legatura indisolubila cu depistarea
precoce a dizabilitatii;
b) realizarea acestui obiectiv sta la baza orientarii scolare a copilului
cu dizabilitati, iar prezentul ordin recomanda ca aceasta sa fie extinsa atat
pentru copilul prescolar (orientare catre gradinite sau centre de zi cu
componenta educativa, preferabil adresate pentru toti copiii in vederea
realizarii timpurii a includerii sociale a copilului cu dizabilitati), cat si
pentru copilul cu varsta sub 3 ani (caz in care nu este vorba despre o
orientare scolara propriu-zisa, ci despre o orientare catre servicii de tip
educational, corespunzatoare varstei, cu acelasi scop ca si in precedenta
situatie, si anume, includerea sociala timpurie);
c) orientarea scolara trebuie sa fie urmata, pe de o parte, de sprijinirea
copilului si a familiei in vederea includerii copilului in comunitatea scolii
respective, iar pe de alta parte, de asigurarea conditiilor necesare
desfasurarii optime a procesului educativ, cum ar fi de exemplu: pregatirea si
sprijinirea educatorilor si profesorilor care au la clasa copii cu
dizabilitati, tratarea diferentiata a copilului in ceea ce priveste adaptarile
curriculare, stabilirea timpului necesar pentru atingerea unor obiective de
invatare, stabilirea sprijinului individualizat oferit de educator sau
profesor, stabilirea de mijloace, instrumente, amenajari adecvate, corelarea cu
celelalte servicii speciale (logopedie, kinetoterapie, ergoterapie etc.);
d) pregatirea profesionala a copiilor si adolescentilor in conformitate cu
cerintele educative speciale presupune:
I. identificarea locurilor de munca (potential) accesibile din comunitatea
in care traieste copilul sau adultul cu dizabilitati;
II. pregatirea scolara si profesionala orientata spre o viitoare activitate
accesibila in comunitate;
III. pregatirea echipei care va sprijini integrarea/includerea la locul de
munca.
In concluzie, evaluarea are multiple si diverse obiective, toate insa cu
scopul final al includerii sociale a copilului cu dizabilitati:
- Pentru a stabili cele mai potrivite servicii de terapie, educatie si
recuperare;
- Pentru a acorda drepturile si serviciile necesare, potrivit legislatiei
in vigoare;
- Pentru a stabili compatibilitatea intre cerintele speciale ale copilului
si profilul asistentului personal;
- Pentru a stabili cerintele educative speciale ale copilului cu
dizabilitati;
- Pentru a decide ce tip de servicii de asistenta sociala necesita o
persoana: in mediu deschis sau in institutie;
- Pentru a organiza mediul de viata din institutiile de protectie sociala,
tinand cont de aspecte psihologice si compatibilitati s.a.;
- Pentru a sprijini pregatirea profesionala si pentru a gasi un loc de
munca in comunitatea locala, pentru adolescentii cu dizabilitati, ale caror
incapacitati nu au nici o relevanta in raport cu exigentele locului de munca
respectiv;
- Pentru a stabili progresele efectuate in recuperare, educatie;
- Pentru a evalua eficienta serviciilor, strategiilor, metodelor,
fenomenelor si procedurilor si pentru a le ameliora;
- Pentru a produce informatii pentru administratie, pentru angajatii
serviciilor sociale si de educatie s.a.
3) Baza evaluarii
Evaluarea are loc pe baza cunoasterii complexe in plan medical, psihologic,
educational si social a copilului cu dizabilitati si a problematicii sale in
mediul sau obisnuit de viata. Subliniem inca o data ca evaluarea este un proces
continuu, si nu o fotografiere instantanee, solicitand un contact prelungit,
diferentiat al echipei de evaluatori cu copilul cu dizabilitati.
Baza evaluarii contine cateva elemente importante, care se regasesc in
contextul actual:
I. filozofie a evaluarii;
II. politica coerenta in domeniul evaluarii;
III. legislatie moderna si flexibila;
IV. constructie unitara a continutului evaluarii.
Criteriile de evaluare sunt de mai multe tipuri:
a) specifice fiecarui domeniu in parte (medicale, psihologice, educationale
si sociale);
b) specifice incadrarii intr-un grad de handicap (bio-psiho-sociale);
c) specifice orientarii scolare si profesionale.
Toate aceste tipuri de criterii se completeaza unele pe celelalte si, in
consecinta, evaluatorii trebuie sa aiba in vedere toate aspectele evaluarii.
Un exemplu al complementaritatii tipurilor de criterii si multiplelor
fatete ale evaluarii este urmatorul: Sensibilitatea absoluta si diferentiata a
analizatorilor este un criteriu psihologic pentru evaluarea tipului de handicap
si a gravitatii deficientei (hipoacuzie, surditate). Insa evaluarea nu este
completa, daca nu vizeaza calitatea functionarii cu sau fara proteza auditiva,
nivelul comunicarii nonverbale (limbaj mimico-gestual, dactileme, limbaj
Makaton), nivelul demutizarii si eficienta reala a comunicarii in cercul
apropiat de prieteni sau cu persoane necunoscute, personalul institutiei.
Procesul de evaluare trebuie sa tina cont de evolutiile in domeniu bazate
indeosebi pe:
a) O politica sociala raportata la drepturile persoanei cu handicap de a
juca, pe cat posibil, toate rolurile sociale pe care le au concetatenii sai de
aceeasi varsta, sex, pregatire;
b) Standardele, conceptele, definitiile si clasificarile care au un nou gir
oficial pe plan mondial si ale caror consecinte, in planul evaluarii, tin cont
de conditiile nationale.
Functiile traditional definite ale evaluarii (constatativa, diagnostica,
prognostica, formativa s.a.) trebuie regandite in sensul viziunii descrise
anterior. In Romania, in momentul actual, la nivel comunitar este in plina
desfasurare crearea serviciilor sociale in favoarea copilului si adultului cu
dizabilitati, a ceea ce in clasificarile internationale poarta denumirea de
"facilitatori" ("factori care, prin prezenta lor, imbunatatesc
functionarea si reduc dizabilitatile). Cu alte cuvinte, actul individual de
evaluare trebuie legat de evaluarea, la nivel comunitar, a accesului la
servicii de recuperare, educationale, protezare, ortezare, la anumite mijloace
tehnice s.a., la schimbarea mentalitatilor.
Prezentul ordin obliga fiecare consiliu judetean si local de la nivelul
sectoarelor municipiului Bucuresti sa realizeze o cartografiere (harta) a
tuturor serviciilor destinate protectiei copilului, inclusiv a celui cu
dizabilitati, de pe raza teritoriului pe care il administreaza, si pe care sa o
puna la dispozitia comisiei pentru protectia copilului. De asemenea, fiecare
reprezentant desemnat de institutiile descentralizate ale ministerelor in
Comisia pentru Protectia Copilului trebuie sa puna la dispozitia acesteia, si
implicit a serviciului de evaluare complexa, toate actele normative in vigoare
in domeniul sau specific de activitate, pe baza carora se iau deciziile in
cadrul comisiei. Strangerea si colectarea acestor acte normative intr-un dosar,
precum si reactualizarea periodica a acestuia sunt in responsabilitatea
secretarului comisiei.
4) Metodologia evaluarii
A fost dezvoltat in domeniu o diversitate de metode si instrumente, cum
sunt cele medicale si psihologice, validate stiintific, aplicabile in situatii
formale (de exemplu, in cadrul serviciului de evaluare complexa, comisiei
pentru protectia copilului sau comisiei de evaluare continua), dar si informale
(in situatiile concrete ale vietii copilului).
Prezentul ordin obliga ca aplicarea lor sa se realizeze intr-o anume
perioada si cu precautii adaptate situatiei particulare fiecarui copil.
Instrumentele, fisele de observatie, testele de evaluare vor fi selectate
de profesionisti, in acord cu situatia copilului in cauza si cu respectarea
normelor profesionale deontologice. Majoritatea testelor nu au mai fost
etalonate pe populatie, ultimele etalonari datand din anii '60 si de aceea se
va urmari (re)etalonarea de catre institutiile abilitate in acest sens. Pana
atunci se recomanda utilizarea celor etalonate, insa se permite utilizarea
celor neetalonate pentru cazurile in care nu exista teste etalonate.
Testele care pot fi utilizate pentru evaluarea psihopedagogica sunt cele
prevazute in Hotararea Guvernului nr. 218/2002 privind aprobarea Metodologiei
pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare si evaluare a
copiilor/elevilor in vederea orientarii scolare a acestora. Drept manual de
descriere si utilizare a instrumentelor de expertizare si evaluare prevazut in
hotararea precizata anterior, se recomanda utilizarea Setului de instrumente,
probe si teste pentru evaluarea educationala a copiilor cu dizabilitati, editat
de Asociatia RENINCO sub egida UNICEF. Manualul amintit va fi pus la dispozitia
serviciilor de evaluare complexa, comisiilor pentru protectia copilului,
directiilor de sanatate publica si inspectoratelor scolare din intreaga tara.
Referitor la conditiile in care are loc evaluarea propriu-zisa, se
recomanda ca fiecare locatie, inclusiv cea in care se desfasoara activitatea
comisiei pentru protectia copilului, sa fie dotata cu sala de asteptare
adaptata nevoilor copilului si persoanei cu dizabilitati, sali de joc si sali
neutre. Subliniem inca o data ca sa nu se faca aducerea copilului cu
dizabilitati in fata comisiei pentru protectia copilului, decat in acele cazuri
cerute expres de catre aceasta, conform Hotararii Guvernului nr. 1205/2001.
Criteriile si normele metodologice aferente privind orientarea scolara a
copilului cu dizabilitati urmeaza sa fie elaborate si aprobate prin ordin comun
de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, Autoritatea Nationala pentru
Protectia Copilului si Adoptie, Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea
Nationala pentru Persoanele cu Handicap, in termen de 90 de zile de la
publicarea prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA 3
MANAGEMENTUL DE CAZ
Managementul de caz, aplicat in cazul protectiei copilului cu dizabilitati,
este o metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta desfasurate in
interesul copilului si familiei.
Nevoile copilului cu dizabilitati solicita servicii din partea diferitilor
profesionisti, institutii sau organizatii din domenii variate: medical,
educational, psiho-social etc. Prin metoda managementului de caz se realizeaza
coordonarea tuturor acestor eforturi printr-o activitate profesionala de echipa
multidisciplinara, care presupune extinderea paletei de servicii oferite
copilului si familiei sale.
Managementul de caz contribuie la reducerea problemelor care apar datorita
fragmentarii serviciilor si interventiilor, fluctuatiei de personal sau
coordonarii inadecvate a ofertantilor de servicii specifice necesare copilului
si familiei.
Managementul de caz are drept scop general dezvoltarea si valorizarea la un
maxim posibil a potentialului copilului si familiei.
Managementul de caz este un proces care implica parcurgerea urmatoarelor
etape principale:
1) Identificarea si preluarea copiilor cu dizabilitati care au nevoie de
servicii, interventii si asistenta;
2) Evaluarea complexa, comprehensiva si multidimensionala a copilului,
familiei acestuia si mediului in care traieste;
3) Planificarea serviciilor si a interventiilor, inclusiv elaborarea unui
plan de servicii personalizat, cu participarea familiei si a copilului;
4) Furnizarea serviciilor si a interventiilor: asistarea copilului si
familiei in obtinerea si utilizarea serviciilor necesare si declansarea, la
nevoie, a unor proceduri legale;
5) Monitorizarea si reevaluarea periodica a progreselor inregistrate, a
deciziilor si a interventiilor specializate;
6) Etapa de incheiere sau etapa finala a procesului de furnizare a
serviciilor si interventiilor specializate pentru copil si familie.
Activitatile desfasurate in cadrul acestor etape, serviciile si
interventiile rezervate copilului si familiei se bazeaza pe principiile
individualizarii si personalizarii.
Aceste etape sunt interdependente, in unele cazuri se intrepatrund si nu se
desfasoara in mod obligatoriu in ordinea prezentata mai sus. Unele decizii de
schimbare a planului de servicii personalizat, bazate pe adaugarea de
informatii sau pe schimbarea conditiilor din familia respectiva, pot sa
influenteze revenirea la o etapa anterioara sau progresul catre o alta etapa.
Este foarte important ca profesionistii sa incurajeze si sa sustina
implicarea si participarea copilului si a familiei in toate etapele acestui
proces, atunci cand acest lucru este posibil, si prin modalitati adecvate.
Managerul de caz este profesionistul care indeplineste toate activitatile
specifice de coordonare, planificare si monitorizare a interventiilor si
serviciilor pentru copil si familie, stabilite de catre echipa
pluridisciplinara, descrise in planul de servicii personalizat si stipulate in
contractul cu familia (anexa XII).
Aceasta functie este de regula indeplinita de catre un profesionist al
echipei multidisciplinare din cadrul serviciului de evaluare complexa sau de
catre un profesionist din cadrul unei alte institutii sau organizatii care are
responsabilitati majore in indeplinirea planului de servicii personalizat.
Managerul de caz trebuie sa aiba studii superioare socio-umane si experienta
practica in domeniul protectiei copilului si familiei - inclusiv in domeniul
protectiei si asistentei copilului cu dizabilitati.
1) Identificarea si preluarea copiilor cu dizabilitati care au nevoie de
servicii, interventii si asistenta
1.1) Identificarea copiilor cu dizabilitati, care vor beneficia de servicii
de asistenta specializata, se realizeaza direct, odata cu solicitarea
parintilor copilului sau a reprezentantilor sai legali, exprimata in scris
catre Comisia pentru Protectia Copilului. Cu alte cuvinte, identificarea in
acest caz nu se suprapune in totalitate cu depistarea dizabilitatii sau
handicapului, care se realizeaza de catre specialistii abilitati in acest sens.
Exista desigur situatii in care reprezentantii legali ai copilului solicita
interventii diverse din partea serviciilor publice specializate pentru
protectia copilului, ocazie cu care se poate ridica suspiciunea unei eventuale
dizabilitati si orientarea acestora catre Comisia pentru Protectia Copilului
si, ulterior, catre serviciul de evaluare complexa.
Solicitarea parintilor copilului sau a reprezentantilor sai legali se
refera la evaluarea complexa a copilului in scopul obtinerii, in primul rand, a
unui certificat de incadrare a copilului intr-o categorie de persoane cu
handicap si, dupa caz, a eliberarii unui certificat de orientare scolara sau
stabilirii unei masuri de protectie a copilului. Serviciul de evaluare complexa
va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente in
acest sens, indiferent de ceea ce au solicitat initial parintii copilului.
La nivel comunitar, persoanele care pot identifica si orienta copilul si
familia sa catre serviciul public specializat pentru protectia copilului si
Comisia pentru Protectia Copilului sunt profesionistii care indeplinesc
diferite roluri sau functii in comunitatea respectiva: educator, profesor,
consilier scolar, psiholog, medic de familie, medic de specialitate, asistent
medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrator social comunitar
sau referent al primariei, alte persoane implicate in serviciile locale pentru
copil si familie.
1.2) Preluarea
In urma solicitarii parintilor copilului sau a reprezentantilor legali ai
acestuia, seful serviciului de evaluare complexa va desemna un manager de caz,
responsabil de coordonarea activitatilor care au drept scop principal
pregatirea raportului de evaluare complexa a copilului, care contine
propunerile privind incadrarea intr-un grad de handicap, orientarea scolara,
masurile de protectie si, ca anexa, planul de servicii personalizat.
In desemnarea managerului de caz, seful serviciului de evaluare complexa va
lua in considerare: expertiza profesionala necesara unui manager de caz,
numarul de cazuri din responsabilitatea acestuia, complexitatea cazuisticii
respective, relatia sa cu copilul si familia, colaborarea cu reteaua de
servicii si cunoasterea in ansamblu a problematicii respective.
Activitatile principale care se desfasoara in aceasta faza se refera la
initierea primelor contacte cu copilul, familia acestuia si comunitatea in care
ei traiesc. Scopul acestor activitati este acela de a initia culegerea
informatiilor relevante necesare rezolvarii solicitarii familiei si de a
determina gradul de urgenta al interventiilor si serviciilor.
Managerul de caz inregistreaza si documenteaza primele informatii relevante
in legatura cu copilul si familia acestuia: datele de identificare a copilului
si parintelui sau reprezentantului sau legal care face solicitarea (FISA DE
INREGISTRARE - anexa VI) si orice alte acte anexate solicitarii.
2) Evaluarea complexa a copilului, familiei acestuia si mediului in care
traieste
Aceasta etapa se refera la capacitatea de functionare a copilului din punct
de vedere social, in contextul recomandarilor medicale, educationale si
psihologice specifice si luand in considerare riscurile, resursele si nevoile
familiei ca intreg.
Orientarile moderne in evaluarea copilului cu dizabilitati (Clasificarea
Internationala a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii) subliniaza nevoia
evaluarii gradului de functionare sociala si individuala, independent sau cu
supraveghere permanenta ori partiala, si mai putin aceea de evaluare a
dizabilitatii.
Evaluarea complexa a copilului si familiei presupune utilizarea la maxim a
expertizei tuturor membrilor serviciului de evaluare complexa ai Comisiei
pentru Protectia Copilului si a specialistilor colaboratori din domeniul
medico-sanitar, educational si de protectie a copilului. Fiecare informatie si
recomandare are valoarea sa, intrucat problematica abordata este diversa si
complexa, iar solutia finala se construieste prin coordonarea eficienta a
eforturilor specialistilor implicati, cu participarea activa a familiei,
considerata partenerul principal pe parcursul intregului proces.
Evaluarea complexa presupune:
I. evaluarea initiala coordonata de catre managerul de caz din cadrul
serviciului de evaluare complexa si realizata in colaborare cu echipa
multidisciplinara si cu alti specialisti, cu participarea familiei si, dupa
caz, a copilului;
II. evaluarea/expertiza din cadrul Comisiei pentru Protectia Copilului,
condusa de presedintele acesteia, cu participarea tuturor membrilor, care vor
lua decizia finala in legatura cu copilul.
Managerul de caz conduce faza de evaluare initiala care este un proces prin
care se realizeaza:
a. culegerea informatiilor relevante privind copilul si familia acestuia;
b. evaluarea propriu-zisa realizata de catre profesionistii din afara sau,
in cazurile exceptionale, din cadrul echipei serviciului de evaluare complexa;
c. inregistrarea evaluarilor si recomandarilor, prin completarea fiselor;
d. formularea propunerilor in cadrul raportului de evaluare complexa.
De regula, copilul este evaluat de catre specialistii din domeniul
medico-sanitar si educational, inaintea prezentarii la serviciul de evaluare
complexa si Comisia pentru Protectia Copilului. Exista insa situatii
exceptionale in care membrii echipei serviciului de evaluare complexa
efectueaza ei insisi evaluarea complexa a copilului si anume:
a) copiii sunt nedeplasabili, din diverse motive. Aprecierea acestei
conditii si hotararea de a deplasa o echipa mobila de evaluatori din cadrul
serviciului de evaluare complexa in vederea evaluarii la domiciliul copilului
revine managerului de caz. Deplasarea echipei se face cu acordul sefului de
serviciu. Echipa mobila poate fi constituita si din evaluatori externi, pe baza
unor conventii de colaborare intre serviciul public specializat pentru
protectia copilului si acestia sau institutia la care sunt angajati.
In consecinta, este necesara evaluarea nevoilor cu privire la
achizitionarea unui automobil, utilizarea evaluatorilor externi sau extinderea
personalului serviciului de evaluare complexa, pe baza experientei acestor
servicii de la infiintare sau in ultimul an de functionare. In vederea
asigurarii transparentei si obiectivitatii, se recomanda ca evaluarea nevoilor
sa se realizeze de catre serviciul public specializat pentru protectia
copilului in parteneriat cu reprezentantii consiliului judetean sau local al
sectoarelor municipiului Bucuresti si ai societatii civile, respectiv ai
organizatiilor neguvernamentale cu activitati in domeniul protectiei copilului
cu dizabilitati sau experti recunoscuti in acest domeniu. Pe baza acestei
evaluari, consiliul judetean sau local al sectoarelor municipiului Bucuresti va
putea lua o hotarare in sensul precizat anterior, prin alocarea fondurilor
necesare sau aprobarea unei alte solutii;
b) este un caz nou - familia solicita pentru prima data comisiei pentru
protectia copilului eliberarea unui certificat de incadrare intr-un grad de
handicap - corelat cu alte circumstante, de exemplu: copilul nu este inscris la
un medic de familie, venitul familiei este insuficient si nu poate asigura
transportul copilului la diversi specialisti in vederea evaluarii sau
desfasurarea altor actiuni necesare evaluarii.
Decizia evaluarii copilului de catre echipa serviciului de evaluare
complexa revine managerului de caz, iar evaluarea are loc cu aprobarea sefului
de serviciu.
Informatiile medicale, psihopedagogice si sociale vor fi colectate de
serviciul de evaluare complexa, prin interviul fata in fata sau prin alte
modalitati specifice - solicitari de informatii in scris, analiza si
consultarea adeverintelor sau certificatelor medicale si a altor documente etc.
- de la diferite persoane: parinti, copil, persoana de referinta care a avut
grija de copil (in caz de incredintare sau plasament - rude pana la gradul al
IV-lea, asistent maternal profesionist), referentul social, asistentul social,
medic de familie, medici specialisti, cadre didactice, psihologi, consilieri
scolari, primar etc.
Datele sociale sunt inregistrate in Ancheta sociala (anexa X) efectuata de
catre asistentul social din cadrul serviciului de evaluare complexa sau de
catre asistentul social ori lucratorul social al primariei/serviciului de
asistenta sociala din localitatea de domiciliu a familiei, cu pregatire in
domeniul protectiei copilului cu dizabilitati.
Aceste date se refera la: componenta familiei, familia extinsa, specificul
cultural si etnic, istoricul, comunitatea si vecinatatea in care traiesc,
reteaua sociala de sprijin personal (prieteni, vecini, rude etc.), ocupatia si
veniturile membrilor familiei, bugetul familial, posibilitati si obiceiuri
pentru petrecerea timpului liber, calitati si dorinte personale ale copilului
privind viitorul sau, precum si, daca au existat, evenimente inregistrate de
politie etc. De asemenea, se vor inregistra si modalitatile prin care familia a
raspuns in trecut nevoilor de dezvoltare specifice copilului, precum si
serviciile la care aceasta a avut acces sau pe care le-a folosit in beneficiul
copilului.
Consiliile judetene si locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se vor
asigura ca toti primarii sa primeasca modelul de Ancheta sociala recomandat de
prezentul ordin. De asemenea, consiliile judetene si locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti se vor asigura, dupa caz, de pregatirea lucratorilor sociali
din primarii in domeniul protectiei copilului cu dizabilitati.
Ancheta sociala recomandata de prezentul ordin este un model care poate fi
dezvoltat de fiecare lucrator sau asistent social care il completeaza, daca
considera relevanta inregistrarea altor informatii referitoare la copilul
respectiv si familia acestuia.
Datele medicale sunt inregistrate in Fisa medicala sintetica (anexa VII) a
copilului. De regula, aceste date vor fi completate de catre medicul de
familie, la solicitarea, in scris, din partea serviciului public specializat
pentru protectia copilului, respectiv serviciul de evaluare complexa. Aceasta
fisa poate fi completata, in cazurile exceptionale mentionate anterior, precum
si in cazul in care copilul nu este inscris la un medic de familie, de catre
medicul pediatru din cadrul serviciului de evaluare complexa. Aceste date
sintetice includ:
I. evolutia starii de sanatate a copilului;
II. diagnosticul si complexitatea acestuia;
III. recomandari;
IV. alte aspecte medicale.
Medicul care completeaza aceasta fisa va folosi informatiile primite de la
medicul specialist curant, medicul de familie, parintii sau reprezentantii
legali ai copilului si, dupa caz, de la copilul in cauza.
Fisa medicala sintetica include, de asemenea, informatii legate de starea
de sanatate a membrilor familiei copilului si, in functie de caz, recomandari
speciale pentru parinti primite din partea medicului familiei sau a medicului
specialist.
Fisa medicala sintetica recomandata de prezentul ordin este un model care
poate fi dezvoltat de fiecare medic de familie sau de catre medicul pediatru
din cadrul serviciului de evaluare complexa, daca considera relevanta
inregistrarea altor informatii cu caracter medical referitoare la copilul respectiv.
In vederea asigurarii unei completari corecte a fisei, familia trebuie sa
aduca medicului de familie copii de pe toate actele medicale eliberate de
medicii specialisti care consulta copilul, conform legii in vigoare.
Exemplarele originale ale acestor acte vor fi pastrate de catre familie.
Fisa medicala sintetica va fi completata integral la prima solicitare din
partea familiei catre Comisia pentru Protectia Copilului. La urmatoarele
solicitari se vor completa doar itemii care furnizeaza informatii noi cu
privire la copil.
Familiile care formuleaza o cerere, in scris, comisiei pentru protectia
copilului in vederea eliberarii certificatelor de incadrare intr-un grad de
handicap si orientare scolara, vor preciza in aceasta cerere daca copilul este
inscris sau nu la un medic de familie si, daca da, numele complet si
coordonatele medicului de familie.
Informatiile din Fisa medicala sintetica sunt cruciale pentru elaborarea
planului de servicii personalizat.
Datele psiho-pedagogice sunt inregistrate de catre specialistii (psiholog,
psihopedagog si pedagog) care au evaluat copilul sau, in cazurile exceptionale,
de catre specialistii din cadrul serviciului de evaluare complexa, in Fisa
psihologica (anexa VIII) si in Fisa privind traseul educational al copilului
(anexa IX). Directiile de sanatate publica si inspectoratele scolare vor
desemna unitatile cu personalitate juridica care sunt abilitate sa elibereze
fisele mentionate anterior si sa trimita lista cu aceste unitati la serviciul
public specializat pentru protectia copilului, respectiv serviciul de evaluare
complexa.
Aceste informatii includ:
I. nivelul de inteligenta;
II. capacitatea de invatare: atentie, memorie, nivel de prelucrare a
informatiilor vizuale sau auditive, strategii cognitive, limbaj oral,
citire/scriere, comportament, psihomotricitate, gandire, pricepere, abilitate,
deprinderi;
III. nivelul achizitiilor si cunostintelor - gradul de asimilare a
cunostintelor din curriculumul scolar;
IV. traseul scolar - niveluri si tipuri de scolarizare parcurse de copil;
V. masuri psihopedagogice de sprijin pentru corectarea tulburarilor de
invatare etc.
Prezentul ordin recomanda ca Fisa psihologica si Fisa privind traseul
educational sa fie completate cu ocazia primei evaluari complexe efectuate
pentru copilul in cauza, urmand ca pe viitor sa se completeze doar itemii
necesari. De asemenea, se recomanda completarea Fisei psihologice cu precadere
pentru urmatoarele situatii: afectari (deficiente) intelectuale, senzoriale,
neuromotorii, comportamentale, afective, socio-afective si afectari
(deficiente) asociate.
Fisa psihologica si Fisa privind traseul educational recomandate de
prezentul ordin sunt modele care pot fi dezvoltate de specialistii care le
completeaza, daca considera relevanta inregistrarea altor informatii
referitoare la copilul respectiv.
Familia va solicita eliberarea acestor fise de la specialistii care
evalueaza copilul din punct de vedere psihologic si psihopedagogic si vor anexa
copii ale acestora la cererea adresata comisiei pentru protectia copilului.
Evaluarile specialistilor si recomandarile acestora sunt folosite la
elaborarea Raportului de evaluare complexa a copilului cu dizabilitati (anexa
XI) - o evaluare de tip integrativ care reflecta situatia actuala in care se
afla copilul si familia sa, resursele si nevoile acestora, precum si resursele
comunitare disponibile. Acest raport include:
I. planul de servicii personalizat (ca anexa a raportului);
II. recomandarea de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap;
III. recomandarea privind orientarea scolara;
IV. recomandarea privind masura de protectie adecvata situatiei copilului.
Planul de servicii personalizat, ale carui model si cerinte minime sunt prevazute
in anexa nr. 3 la Metodologia de functionare a comisiei pentru protectia
copilului, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1205/2001, este un document
elaborat de catre managerul de caz in colaborare cu echipa multidisciplinara a
serviciului de evaluare complexa, alti specialisti colaboratori, cu
participarea nemijlocita a familiei si, dupa caz, a copilului.
Se recomanda ca, la fel ca si pentru celelalte fise si documente din
dosarul copilului, planul de servicii personalizat sa cuprinda urmatoarele
informatii:
I. numele si semnatura sefului de serviciu, alaturi de cea a managerului de
caz;
II. durata propusa de oferire si desfasurare a activitatilor
corespunzatoare fiecarui serviciu mentionat in plan;
III. responsabilul pentru indeplinirea obiectivelor corespunzatoare
fiecarui tip de serviciu.
Elaborarea acestui plan presupune, printre altele:
I. identificarea nevoilor copilului si familiei;
II. evaluarea resurselor copilului si familiei;
III. evaluarea resurselor comunitare, a oportunitatilor sau problemelor
care pot avea impact asupra situatiei copilului si a familiei respective.
Managerul de caz impreuna cu echipa multidisciplinara au responsabilitatea
de a implica familia pentru:
I. identificarea ariilor de interventie sau a problemelor;
II. stabilirea obiectivelor specifice din planul de servicii personalizat;
III. stabilirea tipurilor de servicii si interventii specifice;
IV. asumarea responsabilitatilor si delimitarea termenelor de implementare.
3) Planificarea serviciilor si interventiilor
Serviciile sau interventiile specifice - destinate ameliorarii conditiei
unui copil cu dizabilitati in vederea includerii sale sociale - se desprind din
planul de servicii personalizat. Acest plan trebuie sa serveasca unui scop clar
definit si sa conduca la indeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare
arie de interventie identificata in etapa anterioara de evaluare complexa.
Toate solutiile proiectate in beneficiul copilului trebuie sa ia in considerare:
I. participarea familiei;
II. capacitatea familiei de a raspunde nevoilor copilului;
III. resursele de care dispun familia si comunitatea pentru a pune in
practica planul de servicii personalizat.
Componentele planificarii serviciilor:
I. identificarea prioritatilor - de exemplu, determinarea situatiilor
critice ce urmeaza a fi rezolvate imediat;
II. identificarea activitatilor, mijloacelor, termenelor, conditiilor si
indicatorilor de performanta privind atingerea obiectivelor planului de
servicii personalizat;
III. stabilirea responsabililor si repartizarea sarcinilor cuprinse in
planul de servicii personalizat.
Rolurile principale ale managerului de caz in aceasta etapa sunt
urmatoarele:
I. de a facilita stabilirea prioritatilor in colaborare cu familia si
echipa de profesionisti;
II. de a stabili cu claritate rolurile si responsabilitatile tuturor celor
implicati in implementarea planului de servicii personalizat: parinti, copil,
profesionisti, institutii, comunitate etc.
De asemenea, managerul de caz se va asigura ca:
a. serviciile si interventiile recomandate raspund nevoilor reale si
prioritatilor copilului si familiei;
b. familia si copilul au acces la serviciile si interventiile recomandate;
c. serviciile si interventiile sunt oferite copilului si familiei.
4) Oferirea serviciilor
4.1) Principii fundamentale de lucru privind oferirea serviciilor in cadrul
procesului de implementare a planului de servicii personalizat:
I. Individualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, in
functie de diferentele personale: bio-psihice, educationale, culturale etc.;
II. Exprimarea libera a sentimentelor, gandurilor si temerilor copilului si
ale familiei in relatia cu profesionistii;
III. Receptivitatea profesionistului fata de problemele copilului si
familiei, dublata de capacitatea sa de a formula un raspuns adecvat;
IV. Acceptarea si atitudinea non-acuzatoare a profesionistilor fata de
slabiciunile si greselile familiei si ale copilului;
V. Autodeterminarea persoanei, recunoasterea dreptului si nevoilor
copilului si familiei de a alege o anumita solutie, in functie de capacitatea
lor de a lua decizii pozitive;
VI. Asigurarea confidentialitatii informatiilor cu caracter personal,
dezvaluite in timpul relatiei profesionale cu copilul si familia acestuia.
4.2) Recomandari privind oferirea de servicii
Indeplinirea cu succes a obiectivelor planului de servicii personalizat
presupune implicarea si responsabilizarea nu numai a profesionistilor
implicati, dar si a familiei. Oferirea serviciilor se va face in baza unui
contract cu familia, care ofera posibilitatea participarii si responsabilizarii
partilor implicate.
Contractul cu familia (anexa XII) este un document scris incheiat intre
managerul de caz si unul sau ambii parinti sau reprezentantul legal al
copilului, in care se mentioneaza conditiile in care se vor oferi serviciile si
responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le are de
indeplinit in perioada de timp stabilita.
Contractul cu familia este un instrument utilizat de catre managerul de caz
in cadrul procesului de monitorizare si se bazeaza pe rezultatele evaluarii
complexe a copilului si familiei si stabileste modalitatile concrete de
aplicare a planului de servicii personalizat.
Managerul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei
si, dupa caz, copilului:
I. scopul acestui contract;
II. responsabilitatile partilor;
III. rolul contractului in implementarea planului de servicii personalizat;
IV. posibilitatile si conditiile in care acest contract se poate modifica
sau rezilia.
Contractul cu familia este revizuit periodic si modificat de catre
managerul de caz de cate ori este nevoie, in functie de progresele care
intervin sau schimbarile survenite in derularea planului de servicii
personalizat. Familia si profesionistii implicati in derularea interventiilor
specifice de caz vor comunica managerului de caz orice schimbare care intervine
si care necesita schimbarea planului de servicii personalizat si a contractului
cu familia.
Totodata, serviciul public specializat pentru protectia copilului va
incheia conventii de parteneriat cu principalele institutii furnizoare de
servicii pentru copilul cu dizabilitati si familia acestuia. De asemenea, va
incheia conventii de colaborare cu directiile de sanatate publica si
inspectoratele scolare in vederea implementarii optime a prezentului ordin.
5) Monitorizarea planului de servicii personalizat
Aceasta etapa se refera la procesul de culegere a informatiilor in legatura
cu modul de furnizare a serviciilor cuprinse in plan, in scopul evaluarii
progreselor realizate in atingerea obiectivelor prevazute in planul de servicii
personalizat si in contractul cu familia.
Responsabilitatea monitorizarii planului de servicii personalizat revine
managerului de caz. Aceasta activitate consta in:
I. verificarea modului de furnizare a serviciilor in limita de timp
stabilita, de exemplu, prin rapoarte verbale sau in scris din partea parintilor
sau a celor care ofera serviciul respectiv;
II. identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau
procedurale) in legatura cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea
familiei, pentru a putea opera schimbarile necesare in planul de servicii;
III. colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia
problemele, de exemplu, asistarea parintilor sau a copilului in rezolvarea
problemei transportului;
IV. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei in
indeplinirea obiectivelor;
V. comunicarea directa cu familia si cu profesionistii care ofera
serviciile specializate pentru identificarea problemelor, stabilirea
modificarilor si rezolvarea conflictelor;
VI. revizuirea planului de servicii personalizat in functie de schimbarile
care apar;
VII. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cand este
cazul;
VIII. evaluarea modului in care implementarea planului de servicii
personalizat ajuta copilul si familia sa la indeplinirea scopului propus;
evaluarea se realizeaza cu participarea specialistilor colaboratori si a
familiei;
IX. transmiterea informatiei monitorizate catre partile implicate si
interesate - servicii, profesionisti, copil si familie;
X. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei
multidisciplinare;
XI. pastrarea documentatiei scrise in legatura cu toate activitatile
monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesionistilor care ofera
serviciile specializate.
6) Inchiderea cazului
Relatia profesionala dintre familie, copil si echipa de specialisti trebuie
sa incurajeze autonomia familiei si sa nu creeze dependenta. Scopul acestei
relatii este acela de a obtine un potential maxim de autonomie si functionare a
familiei.
Asistarea copilului si familiei se realizeaza pana in momentul in care
nivelul achizitiilor si progreselor copilului satisface obiectivele planului de
servicii personalizat si familia are capacitatea de a utiliza toate resursele
disponibile, conform legislatiei in vigoare, pentru a se autosustine.
Profesionistii serviciului de evaluare complexa au responsabilitatea de a
mentine relatia cu familia si de a oferi continuitate in asistenta si sprijin
in situatii de dificultate. Conditiile mentinerii acestei relatii trebuie clar
definite si intelese de catre toate partile implicate.
Incheierea relatiei profesionale trebuie sa fie discutata cu familia inca
de la inceputul interventiei si trebuie pregatita pe parcursul desfasurarii
planului de servicii. Managerul de caz trebuie sa se asigure ca familia a
inteles termenii de incheiere a relatiei profesionale si ca acest lucru nu
inseamna ca, la nevoie, aceasta nu va mai avea acces la informatii si servicii.
Standardele si ghidul metodologic privind managementul de caz in domeniul
protectiei copilului urmeaza sa fie elaborate si aprobate prin ordin comun de
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie si Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale, in termen de 6 luni de la publicarea
prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA 4
APLICAREA CRITERIILOR DE INCADRARE A COPIILOR INTR-UN GRAD DE HANDICAP
Pe baza evaluarilor realizate de specialistii din diverse domenii, care
sunt consemnate in fisele mentionate anterior (anexele VI - XII), echipa
serviciului de evaluare complexa aplica criteriile medico-psiho-sociale in
vederea formularii unei propuneri de incadrare a copilului intr-un grad de
handicap, conform Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al
secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si
Adoptie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste
gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a
acestora.
Conform ordinului mentionat anterior, modalitatea de aplicare a criteriilor
de incadrare intr-un grad de handicap se bazeaza pe corelarea a doua categorii
majore de criterii:
a) medicale - caz in care se apreciaza afectarea functionala si se
stabileste gradul acesteia;
b) psihosociale - caz in care se apreciaza activitatea si participarea si
se stabileste gradul limitarilor de activitate si al restrictiilor de
participare.
Scopul acestei corelari este formularea propunerii unei solutii adecvate si
viabile pentru copilul respectiv. Totodata, propunerea de incadrare intr-un
grad de handicap este indisolubil legata de intocmirea planului de servicii
personalizat, caz in care aprecierea factorilor de mediu ca bariere sau
facilitatori este esentiala.
Aprecierea afectarii functionale pe baza evaluarii actuale a medicului
specialist - consemnata in certificatul medical - si a confruntarii cu lista
afectarilor poate conduce la urmatoarele concluzii:
1. afectare functionala grava;
2. afectare functionala accentuata;
3. afectare functionala medie;
4. afectare functionala usoara.
Evaluarea actuala se refera la cea efectuata in cursul ultimelor doua luni
inainte de solicitarea catre Comisia pentru Protectia Copilului. In cazul
bolilor cronice, canceroase, HIV/SIDA si a celor invalidante (de exemplu,
amputarile), serviciul de evaluare complexa poate lua in considerare evaluari
efectuate in urma cu mai mult decat perioada de doua luni precizata anterior,
daca acestea prevad o anume periodicitate a controalelor, programarea unor
interventii, protezari etc. care nu se incadreaza in perioada amintita. De
exemplu: medicul specialist decide programarea unei interventii chirurgicale
care poate modifica gradul de afectare functionala, dupa o perioada de timp mai
mare decat cea de doua luni precizata anterior. In astfel de cazuri, gradul
afectarii functionale stabilit anterior de catre serviciul de evaluare complexa
poate fi luat in considerare la aplicarea criteriilor de incadrare intr-un grad
de handicap.
Medicul pediatru din cadrul serviciului va propune o perioada de timp in
care gradul afectarii functionale ramane valabil pentru aplicarea criteriilor,
iar managerul de caz va decide aprobarea acesteia. Perioada de timp insa nu
trebuie sa depaseasca 2 ani.
Confruntarea informatiilor din certificatul medical in principal, dar si a
celor furnizate de eventuala examinare medicala a copilului, cu lista
afectarilor si decizia cu privire la gradul afectarii functionale sunt in
responsabilitatea medicului pediatru din cadrul serviciului de evaluare
complexa.
Necesitatea unui consult suplimentar al copilului este decisa de catre
medicul pediatru din acest serviciu. Daca acest consult poate fi efectuat de
catre medicii angajati ai acestui serviciu, atunci consultul are loc in aceasta
etapa. Daca acest consult necesita un alt medic de specialitate decat cel
curant, medicul pediatru al serviciului de evaluare complexa aduce acest fapt la
cunostinta managerului de caz si a restului echipei, insa decizia va fi luata
dupa aplicarea integrala a criteriilor de incadrare intr-un grad de handicap si
obligatoriu cu acordul familiei. Managerul de caz va comunica familiei
propunerea de incadrare si planul corespunzator de servicii, precum si
posibilitatea acestora de a fi modificate printr-un nou consult al copilului,
urmand ca familia sa ia decizia cu privire la posibilitatea efectuarii unui nou
consult de specialitate.
Completarea Fisei medicale sintetice se poate realiza in acelasi timp cu
aplicarea criteriilor de incadrare intr-un grad de handicap.
Directiile de sanatate publica vor desemna unitatile cu personalitate
juridica abilitate sa elibereze certificate medicale pentru copiii cu dizabilitati
ai caror parinti se adreseaza comisiei pentru protectia copilului in vederea
incadrarii intr-un grad de handicap si orientare scolara si totodata vor
transmite lista cu aceste unitati abilitate serviciului public specializat
pentru protectia copilului, respectiv serviciului de evaluare complexa.
Aprecierea activitatii si participarii pe baza evaluarii actuale
psihosociale - consemnata in Fisa psihologica si Ancheta sociala - si
confruntarii cu lista activitatii si participarii poate duce la urmatoarele
concluzii:
I. limitari de activitate si restrictii de participare totale -
corespunzatoare unei lipse efective a includerii sociale a copilului in
comunitate;
II. limitari de activitate si restrictii de participare severe - corespunzatoare
unei includeri sociale cu mari dificultati;
III. limitari de activitate si restrictii de participare moderate -
corespunzatoare unei includeri sociale cu dificultati potential surmontabile;
IV. limitari de activitate si restrictii de participare usoare -
corespunzatoare unei includeri sociale acceptabile;
V. fara limitari de activitate si restrictii de participare -
corespunzatoare unei includeri sociale efective.
Evaluarea actuala se refera la cea efectuata in cursul ultimelor doua luni
inainte de solicitarea familiei catre Comisia pentru Protectia Copilului.
Confruntarea informatiilor din cele doua acte mentionate anterior in
principal, dar si a eventualelor informatii suplimentare, cu lista activitatii
si participarii si decizia cu privire la gradul limitarii de activitate si
restrictiilor de participare este in responsabilitatea managerului de caz din
cadrul serviciului de evaluare complexa.
Informatiile suplimentare provin in principal din interviurile cu copilul
si familia, care au loc cu ocazia prezentarii acestora la serviciul de evaluare
complexa, dar si din potentiala evaluare psihosociala realizata in cadrul
acestui serviciu in situatiile exceptionale.
Stabilirea gradului de limitare a activitatii si restrictiilor de
participare se realizeaza pe baza de procente, asa cum prevad calificativele
din ordinul comun mentionat anterior, dupa ce se verifica toti itemii listati
la activitati si participare, in functie de varsta copilului. Procentele se pot
stabili prin calcul matematic, insa cu recomandarea sa fie apreciate in functie
de importanta itemilor pentru situatia concreta a copilului respectiv. De
aceea, se impune ca, in cazurile dificile, decizia cu privire la procente,
respectiv la gradul amintit anterior, sa fie luata in echipa multidisciplinara.
Corelarea celor doua tipuri de aprecieri cu privire la gradul afectarii
functionale si situatia includerii sociale a copilului in vederea incadrarii
copilului intr-un grad de handicap
Intr-o prima etapa se va realiza o corelare simpla intre cele doua grade
rezultate si se poate utiliza tabelul de mai jos:
______________________________________________________________________
| Gradul afectarii | Gradul limitarii de activitate si restrictiilor |
| functionale | de participare (situatia includerii sociale) |
|____________________|_________________________________________________|
| grav | grav | |
| | (limitari si restrictii totale) | 96 - 100% |
|____________________|___________________________________|_____________|
| | sever | 50 - 95% |
|____________________|___________________________________|_____________|
| accentuat | moderat | 25 - 49% |
|____________________|___________________________________|_____________|
| mediu | usor | 5 - 24% |
|____________________|___________________________________|_____________|
| usor | 0 | |
| | (fara limitari si restrictii) | 0 - 4% |
|____________________|___________________________________|_____________|
a) Pentru situatiile in care apare gradul grav sau sever cel putin in una
dintre aprecieri si cu exceptia cazului in care apare alaturi de gradul mediu
sau usor al afectarii functionale, se va propune gradul de handicap grav pentru
copilul respectiv;
b) Pentru situatiile in care apare gradul accentuat sau moderat si cazul in
care gradul grav si sever al limitarii si restrictiilor apare alaturi de gradul
mediu al afectarii functionale, se va propune gradul de handicap accentuat;
c) Pentru situatiile in care apare gradul mediu si cazul in care gradul
grav si sever al limitarii si restrictiilor apare alaturi de gradul usor al
afectarii functionale, cu exceptia precizata anterior, se va propune gradul de
handicap mediu;
d) Pentru situatiile in care apare gradul usor, cu exceptiile precizate
anterior, se va propune gradul de handicap usor, pentru care nu se elibereaza
certificat de incadrare, insa se consemneaza si se poate intocmi un plan de
servicii personalizat, daca este necesar.
In a doua etapa se va stabili recomandarea unui asistent personal - care se
consemneaza in certificatul de incadrare intr-un grad de handicap - si nevoia
de servicii - care se regasesc in planul de servicii personalizat.
In baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia
speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata prin Legea
nr. 519/2002 si a Hotararii Guvernului nr. 427/2001 pentru aprobarea normelor
metodologice privind conditiile de incadrare, drepturile si obligatiile
asistentului personal al persoanei cu handicap, autoritatile locale acorda
dreptul la asistent personal, pe baza analizei tuturor datelor cazului si
recomandarii comisiei pentru protectia copilului.
Recomandarea de asistent personal se poate stabili astfel:
I. Pentru gradul grav de handicap se recomanda propunerea unui asistent
personal pentru copil;
II. Pentru gradul grav de handicap, insa alaturi de gradul accentuat de
afectare functionala, se recomanda propunerea unui asistent personal pe o
perioada determinata. Determinarea perioadei se face in functie de existenta in
comunitate a serviciilor necesare, inscrise in planul de servicii personalizat,
posibilitatea familiei de a le accesa, resursele si complianta acesteia in
vederea indeplinirii obiectivelor din plan si realizarea includerii sociale a
copilului;
III. Pentru situatiile in care exista servicii in comunitate pe care
familia le poate accesa, se recomanda propunerea unui asistent personal pe o
perioada de un an si realizarea unui plan de servicii personalizat viabil si
adecvat copilului si familiei sale, astfel incat dupa un an copilul sa nu mai
necesite asistent personal;
IV. Pentru situatiile in care nu exista servicii adecvate in comunitate
sau, daca exista, familia nu le poate accesa, se recomanda propunerea unui
asistent personal pentru copil pe o perioada de un an, cu posibilitatea
prelungirii acestuia, insa corelat cu urmatoarele potentiale actiuni:
i. Intocmirea unui plan de servicii in care se va pune accent pe
facilitarea accesului copilului si familiei la serviciile necesare din
comunitate; de exemplu, daca familia este refractara, dezinteresata de
includerea sociala a copilului sau are un venit insuficient, se vor inscrie in
plan inclusiv servicii pentru aceasta, cum ar fi: informare periodica, educare
(cursuri scurte), consiliere, identificarea si utilizarea de grupuri de sprijin
sau familii de suport s.a. corelate, dupa caz, cu sprijin material si
facilitarea accesarii prestatiilor de ordin financiar (de exemplu, venitul minim
garantat);
ii. Anuntarea comisiei pentru protectia copilului, in cadrul raportului de
evaluare complexa, cu privire la serviciile necesare in comunitatea respectiva,
pentru copil si familia acestuia. Secretarul comisiei va consemna aceste
informatii intr-un registru special si acestea vor fi procesate periodic (cel
putin trimestrial). Comisia va inainta consiliului judetean sau local al
sectoarelor municipiului Bucuresti sinteza acestor informatii impreuna, pe cat
posibil, cu propuneri concrete. Consiliile vor analiza periodic (cel putin
anual) sinteza acestor informatii in vederea gasirii de solutii si resurse
pentru crearea de noi servicii pentru copilul cu dizabilitati si familia
acestuia. Totodata, comisia va trimite o adresa catre primarul localitatii in
care traieste copilul, prin care i se va aduce la cunostinta nevoia de
servicii, precum si, pe cat posibil, propunerea de solutii pentru crearea si
sustinerea acestora in comunitate.
Toate familiile ai caror copii sunt in evidenta serviciului de evaluare
complexa vor fi anuntate, in scris, in termen de 60 de zile de la publicarea
prezentului ordin in monitorul oficial, cu privire la noile proceduri,
continutul cererii (inclusiv numele si coordonatele medicului de familie) si
actele care trebuie anexate sub forma de copii cererii adresate comisiei pentru
protectia copilului in vederea eliberarii certificatelor de incadrare intr-un
grad de handicap si de orientare scolara:
- fisa psihologica de la specialistul care evalueaza copilul;
- traseul educational de la psihopedagogul care evalueaza copilul;
- ancheta sociala.
Familia va aduce originalele acestor acte in momentul in care se prezinta
la serviciul de evaluare complexa.
ANEXA 5
PRECIZARI CONCEPTUALE
a) Concepte utilizate de legislatia in vigoare
______________________________________________________________________________
| Termenul | Legislatie | Domeniul | Semnificatie/Relevanta
|
|______________|__________________________|___________|________________________|
| Persoana | Constitutia Romaniei | | Nevoia de protectie
|
| handicapata | | | speciala
|
|______________|__________________________|___________|________________________|
| Copii cu | - Ordonanta de urgenta a | Protectia | Nevoia de protectie
|
| handicap | Guvernului nr. 12/2001 | copilului | speciala
|
| | si Hotararea Guvernului | Educatie | Nevoia de educatie
|
| | nr. 216/2001 | | speciala
|
| | - Legea nr. 71/2002 si | Sanatate | Nevoia de ingrijiri
|
| | Hotararea Guvernului | | medicale speciale |
| | nr. 1205/2001 | |
|
| | - Hotararea Guvernului | |
|
| | nr. 218/2002 | |
|
| | - Legea nr. 519/2002 | |
|
|______________|__________________________|___________|________________________|
| Copii cu | - Legea nr. 84/1995 | Educatie | Nevoia de protectie
|
| deficienta | - Legea nr. 71/2002 si | Protectia | speciala
|
| | Hotararea Guvernului | copilului | Nevoia de educatie
|
| | nr. 1205/2001 | | speciala
|
| | | | Nevoia de ingrijiri
|
| | | | medicale speciale
|
|______________|__________________________|___________|________________________|
| Copii cu | - Legea nr. 84/1995 | Educatie | Legea se refera la
|
| cerinte | | | copiii cu deficiente
|
| educative | | | si/sau handicap, dar
|
| speciale | | | sfera de acoperire
|
| | | | este mai mare (copii
|
| | | | cu tulburari de
|
| | | | invatare, de limbaj
|
| | | | etc.)
|
|______________|__________________________|___________|________________________|
| Copii cu | - Strategia | Protectia | Strategia se refera la
|
| nevoi | guvernamentala in | copilului | copiii cu deficiente,
|
| speciale | domeniul protectiei | | cu handicap, cu
|
| | copilului in dificultate | | HIV/SIDA
|
| | 2001 - 2004 | |
|
|______________|__________________________|___________|________________________|
| Copii cu | - Ordinul ministrului | Sanatate | Primul act normativ
|
| dizabilitati | sanatatii si familiei si | Protectia | care utilizeaza
|
| | al secretarului de stat | copilului | sintagma copil cu
|
| | al Autoritatii Nationale | | dizabilitati
|
| | pentru Protectia | |
|
| | Copilului si Adoptie | |
|
| | nr. 705/12.709/2002 | |
|
|______________|__________________________|___________|________________________|
b) Lista termenilor utilizati in prezentul ordin, in ordine alfabetica
Ancheta sociala - evaluarea efectuata de asistentul social si se realizeaza
in urma vizitelor la domiciliul familiei si interviurilor pe care acesta le va
purta cu membrii familiei, rudele, vecini, prieteni apropiati ai familiei si
alte persoane ori profesionisti din reteaua sociala a familiei. Se recomanda ca
o parte din interviuri sa se realizeze in echipa, de catre un asistent social
si un psiholog sau un alt membru al echipei pluridisciplinare.
Cadre didactice itinerante si de sprijin - profesori ai scolii speciale
care desfasoara activitate de adaptare si dezvoltare psihofiziologica a
copilului cu dizabilitati si acorda asistenta psihopedagogica sau de
specialitate elevilor cu dizabilitati integrati individual in scoala de masa in
vederea depasirii dificultatilor de invatare si de integrare socioprofesionala.
Clase speciale - anumite clase, dintr-o scoala obisnuita, organizate anume
pentru copiii cu cerinte speciale. Acesti elevi pot studia o parte sau toate
materiile de predare din unitatea scolara respectiva.
Contractul cu familia - un document incheiat intre familie si institutia
responsabila care prevede scopul, responsabilitatile, obiectivele si
activitatile incadrate in timp, necesare implementarii planului personalizat de
servicii. El cuprinde clauze comune, conditii de modificare sau reziliere si
semnaturile partilor implicate.
Echipamente si dispozitive de sprijin - au scopul de a reduce
dizabilitatile care sunt rezultatul unor deficiente (echipamentele si
dispozitivele auditive, scaunele speciale, bare sau cadre speciale, panourile
cu imagini sau diagramele cu simboluri etc.).
Ecomap sau harta relatiilor sociale individuale - reprezentarea grafica a
relatiilor sociale ale persoanei in comunitate.
Educatia incluziva - se refera la scoli, centre de invatare si sisteme de
educatie care sunt deschise tuturor copiilor. Pentru ca acest lucru sa fie
posibil, profesorii, scolile si sistemele trebuie sa se schimbe astfel incat sa
poata face mai bine fata diversitatii de cerinte pe care elevii le au si pentru
ca acesti elevi sa fie inclusi sub toate aspectele vietii scolare. Educatia
incluziva mai inseamna un proces de identificare, diminuare si eliminare a
barierelor care impiedica invatarea, din scoala si din afara scolii - deci de
adaptare continua a scolii la copii.
Familia extinsa - rudele copilului pana la gradul al IV-lea inclusiv.
Fisa de inregistrare a copilului - prima fila din dosarul copilului care
cuprinde datele de identificare ale copilului si parintilor sau
reprezentantilor sai legali.
Fisa medicala sintetica - un instrument de inregistrare a tuturor datelor
medicale relevante privind istoricul bolii, tratamentele urmate, situatia
actuala a starii de sanatate a copilului si recomandarile medicale.
Fisa psihologica - un instrument de inregistrare a rezultatelor psihologice
si de redare intr-o maniera sintetica a profilului psihologic al copilului.
Genograma - reprezentarea grafica a "arborelui genealogic" pe
trei generatii.
Incluziune (includere) sociala - schimbarea de atitudini si practici ale
indivizilor, organizatiilor si asociatiilor, astfel incat toti copiii (inclusiv
cei perceputi ca fiind "diferiti" sau "altfel" datorita
dizabilitatii, originii etnice, limbii, saraciei etc.) sa poata participa si
contribui la viata si cultura comunitatii respective, pe deplin si egal.
Educatie integrata - expresie utilizata mai ales in cazul in care copii cu
dizabilitati frecventeaza scoli obisnuite (individual sau in clase speciale ori
combinatii intre acestea). Respectivul copil trebuie sa se adapteze la ceea ce
exista in scoala integratoare.
Managerul de caz - un profesionist din aria protectiei copilului, cu
experienta practica bogata si cu abilitati de coordonare, analiza, sinteza si
monitorizare.
Planul de monitorizare - planificarea vizitelor la domiciliul familiei si a
intalnirilor cu familia, precum si planificarea obiectivelor care vor fi
monitorizate.
Profesorul, educatorul, invatatorul sau institutorul resursa - un cadru
didactic cu experienta si pregatire, care poate oferi consultanta si asistenta
altor profesori.
Profesori de educatie (psihopedagogie) speciala - sintagma utilizata cu
referire mai ales la acei profesori care lucreaza in scoli speciale sau in
clase speciale, care au anumite responsabilitati fata de copiii cu
"cerinte speciale". Ei dispun de o pregatire suplimentara.
Raportul de evaluare complexa - analiza si sinteza tuturor informatiilor
referitoare la caz si a recomandarilor membrilor echipei pluridisciplinare,
precum si propunerea de incadrare intr-un grad de handicap si orientarea
scolara si profesionala.
Reabilitare bazata pe comunitate - sintagma care acopera serviciile oferite
persoanelor cu dizabilitati si familiilor acestora in comunitate sau chiar la
domiciliu, nu in centre, spitale sau institutii. Supervizorii (in acest caz,
conceptul se refera la acele persoane din comunitate sau voluntari care
beneficiaza de pregatire speciala) pot face vizite la domiciliu familiilor sau
se pot intalni cu copiii sau familiile acestora in centre locale pentru a le
oferi consultanta si sprijin.
Specialist - persoana care cunoaste temeinic o disciplina, o problema in
domeniul careia profeseaza. In sens restrans acest termen este utilizat cu
sensul de persoane care au experienta si o calificare suplimentara pentru a se
ocupa de bolile copilariei si de dizabilitati.
Scoli speciale - scoli organizate, de regula, pentru acei copii care au o
anumita deficienta sau dizabilitate. De exemplu, in multe tari functioneaza
scoli numai pentru copiii surzi sau numai pentru cei cu deficiente vizuale sau
numai pentru cei cu dizabilitati intelectuale.
Traseul educational - un instrument de inregistrare a tipurilor de programe
educationale si scolare urmate de copil, a rezultatelor obtinute si propunerea
cu privire la orientarea scolara corespunzatoare nevoilor sale.
ANEXA 6
Dosar nr. .....................
Data inregistrarii ............
Manager de caz ................
Sef serviciu ..................
MODEL DE FISA DE INREGISTRARE
Nume .............................................
Prenume ..........................................
Data nasterii ....................................
Locul nasterii ...................................
Domiciliul
.................................................................
............................................................................
Mama Nume .............................................
Prenume ..........................................
Domiciliul .......................................
Profesia .........................................
Locul de munca ...................................
Tata Nume .............................................
Prenume ..........................................
Domiciliul .......................................
Profesia .........................................
Locul de munca ...................................
Reprezentant legal
I. Persoana Nume .............................................
fizica Prenume ..........................................
Domiciliul .......................................
Profesia .........................................
Locul de munca ...................................
II. Institutia
.............................................................
............................................................................
Persoana care solicita evaluarea:
Nume .............................................
Prenume ..........................................
In calitate de: parinte/reprezentant legal
Data completarii fisei ...........................
Semnatura managerului de caz .....................
Semnatura sefului de serviciu ....................
ANEXA 7
Dosar nr. .....................
Data inregistrarii ............
Numele medicului ..............
Sef serviciu ..................
MODEL DE FISA MEDICALA SINTETICA
Nume ............................ Prenume ................. Varsta
.........
I. Anamneza
................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
II. Diagnosticul medical (se specifica si nr. cod ICD 10)
- principal
................................................................
............................................................................
- altele
...................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
Certificatele medicale actuale (se specifica nr., data, institutia emitenta
si numele medicului care a eliberat certificatul)
..........................
............................................................................
............................................................................
III. Tratamente urmate si recomandate
______________________________________________________________________________
|Nr. | Tipul tratamentelor | Tratamente urmate | Tratamente recomandate
|
|crt.| | (scurta descriere)| (se bifeaza)
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 1.| Medicamentoase | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 2.| Recuperare neuromotorie | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 3.| Chirurgicale | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 4.| Ortopedice | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 5.| Protezare | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 6.| Psihoterapie | | |
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 7.| Recuperare psihica | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 8.| Oftalmologie | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 9.| Audiologie | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 10.| ORL | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 11.| Cardiologie | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 12.| Fizioterapie | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 13.| Endocrinologie | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 14.| Gastroenterologie | | |
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 15.| Neurologie | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
| 16.| Altele (cu specificatie) | |
|
|____|___________________________|___________________|_________________________|
IV. Rezultatul tratamentelor urmate (per ansamblu):
........................
................................................................................
................................................................................
In cazul absentei oricarui tratament, enumerati motivele pe care le invoca
familia: .......................................................................
................................................................................
V. Stadiul actual al bolii (inconjurati etapa care se potriveste): de
debut, de stare evolutiv sau stabilizat, terminal.
Data completarii fisei ...........................
Semnatura medicului ..............................
Semnatura sefului de serviciu ....................
ANEXA 8
Dosar nr. ........................................
Data inregistrarii ...............................
Numele psihologului/psihopedagogului .............
Sef serviciu .....................................
MODEL DE FISA PSIHOLOGICA
Nume ............................ Prenume ................. Varsta
.........
Tipul de dizabilitate
......................................................
Dizabilitati asociate
......................................................
................................................................................
Dezvoltarea senzorial - perceptiva
.........................................
................................................................................
Nivelul dezvoltarii psiho-motricitatii .....................................
................................................................................
Nivel de dezvoltare intelectuala (Varsta de dezvoltare, Coeficient de
dezvoltare) - se precizeaza testul/proba psihologica folosita
I. Gandirea (inclusiv nivelul operational)
.................................
................................................................................
II. Memoria
................................................................
................................................................................
III. Atentia
...............................................................
................................................................................
Nivelul I de cunoastere
Imaginatia .................................................................
................................................................................
Limbajul si comunicarea
....................................................
................................................................................
Afectivitate
...............................................................
................................................................................
Motivatie ..................................................................
................................................................................
Temperament
................................................................
................................................................................
Vointa
.....................................................................
................................................................................
Atitudini ..................................................................
................................................................................
Aptitudini
.................................................................
................................................................................
Nivelul maturizarii psihosociale
...........................................
................................................................................
Profilul psihologic
........................................................
................................................................................
Recomandari psihologice
....................................................
................................................................................
................................................................................
Data .............................................
Semnatura psihologului ...........................
Semnatura sefului de serviciu ....................
ANEXA 9
Dosar nr. ........................................
Data inregistrarii ...............................
Numele profesorului/psihopedagogului .............
Sef serviciu .....................................
MODEL DE FISA PRIVIND TRASEUL EDUCATIONAL
Nume ............................ Prenume ................. Varsta
.........
Gradinita/Scoala ............................ Grupa/Clasa
..................
Adresa
.....................................................................
Promovat: da/nu
Programe educationale la varsta prescolara (gradinita, centre de zi cu
componenta educationala s.a.) Se vor preciza: denumirea institutiei, tipul
programului, rezultatele obtinute s.a.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Pregatirea scolara. Se vor preciza: denumirea institutiei/institutiilor,
tipul sau tipurile de scolarizare, rezultatele obtinute s.a.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Activitati (inclusiv extrascolare) de sprijin anterioare si prezente
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Aprecieri asupra comportamentului in timpul activitatilor scolare anterioare
si prezente
................................................................................
................................................................................
I. Atentia
................................................................................
II. Motivatia de invatare
................................................................................
................................................................................
III. Receptivitate de invatare
................................................................................
................................................................................
IV. Participare si implicare (pentru diferite tipuri de scolarizare)
................................................................................
................................................................................
................................................................................
V. Relatii sociale reciproce (cu colegii, cu profesorii, cu personalul
auxiliar din scoala)
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
VI. Nivelul de adaptare la cerintele activitatilor scolare
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Aprecieri asupra modului de pregatire a lectiilor elevului (cu sprijin/fara
sprijin)
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Comportamentul in afara scolii
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Recomandari pentru forme de scolarizare a copilului (se bifeaza):
- gradinita
- gradinita speciala
- scoala generala
- scoala generala cu profesor de sprijin
- scoala generala cu curriculum adaptat
- scoala speciala
- scolarizare la domiciliu
- frecventa redusa in grupa sau clasa speciala compacta in scoala generala
- alte servicii/programe educationale (se specifica care)
................................................................................
................................................................................
Data completarii fisei ...........................
Semnatura ........................................
Semnatura sefului de serviciu ....................
ANEXA 10
Dosar nr. ..........................
Data inregistrarii .................
Asistent social ....................
Sef serviciu .......................
MODEL DE ANCHETA SOCIALA
I. Date de identificare
a) Numele copilului ...................................
Prenumele ..........................................
Data nasterii ......................................
Locul nasterii .....................................
Domiciliul .........................................
Religie ............................................
Etnie ..............................................
b) Parinti
Mama Nume .....................................
Prenume ..................................
Domiciliul ...............................
Profesia .................................
Locul de munca ...........................
Religie ..................................
Etnie ....................................
Tata Nume .....................................
Prenume ..................................
Domiciliul ...............................
Profesia .................................
Locul de munca ...........................
Religie ..................................
Etnie ....................................
c) Frati/surori Nume .....................................
Prenume ..................................
Data nasterii ............................
Domiciliul ...............................
Ocupatia .................................
d) Alte persoane care locuiesc impreuna cu copilul si familia:
Nume
Prenume ..................................
Data nasterii ............................
Domiciliul ...............................
Ocupatia .................................
II. Date privind istoria personala a copilului
a) Familia largita:
Nume ...............................................
Prenume ............................................
Domiciliul .........................................
Grad de rudenie ....................................
b) Persoane apropiate:
Nume ...............................................
Prenume ............................................
Domiciliul .........................................
Se vor atasa:
- Genograma;
- Traseul institutional;
- Cartea vietii (Jurnalul copilului).
III. Situatia socio-economica a familiei (se vor descrie)
I. climatul familial, relatiile dintre membrii familiei;
II. relatiile familiei cu comunitatea (ecomap);
III. situatia economica a familiei (venituri);
IV. climatul educational al familiei, care poate diferi de nivelul
educational (profesie);
V. locuinta: conditii igienico-sanitare, utilitati, facilitati
speciale etc.;
VI. gradul de integrare si participare sociala.
IV. Descrierea problemei
I. prezentarea faptelor si evenimentelor in contextul in care se
desfasoara;
II. identificarea resurselor familiei si a celor comunitare;
III. identificarea nevoilor copilului si familiei.
V. Planul individual de interventie (din punct de vedere social)
I. recomandarile asistentului social.
Data .............................................
Semnatura asistentului social ....................
Semnatura sefului de serviciu ....................
ANEXA 11
Dosar nr. ..........................
Data inregistrarii .................
Manager de caz .....................
Sef serviciu .......................
Model de Raport de evaluare complexa a copilului cu dizabilitati
I. Date de identificare
a) Numele copilului ...................................
Prenumele ..........................................
Data nasterii ......................................
Locul nasterii .....................................
Domiciliul/Centrul de plasament ....................
Scoala/
b) Parinti
Mama Nume .....................................
Prenume ..................................
Domiciliul ...............................
Profesia .................................
Locul de munca ...........................
Tata Nume .....................................
Prenume ..................................
Domiciliul ...............................
Profesia .................................
Locul de munca ...........................
Reprezentantul legal
II. Date privind istoria personala a copilului (descriere succinta)
II. Date relevante privind familia largita;
III. Date relevante privind jurnalul copilului;
IV. Traseul institutional, daca este cazul.
III. Evaluarea psihologica (descriere succinta)
I. date relevante privind evaluarea psihologica a copilului si, in
functie de caz, a parintilor;
II. concluziile si recomandarile psihologului sau psihopedagogului.
IV. Traseul educational al copilului (descriere succinta)
I. date relevante din Fisa privind traseul educational;
II. date privind nivelul de educatie al parintilor; climatul si
conditiile pentru educatie;
III. modul in care parintii raspund nevoilor de educatie ale copilului;
IV. alte informatii relevante;
V. concluziile si recomandarile profesorului/psihopedagogului.
V. Starea de sanatate a copilului si familiei (descriere succinta)
I. date relevante din Fisa medicala sintetica a copilului;
II. date relevante privind starea de sanatate a familiei;
III. concluziile si recomandarile medicului.
VI. Situatia socio-economica a familiei (descriere succinta)
I. date relevante despre climatul familial, relatiile dintre membrii
familiei;
II. date relevante din ecomap;
III. date relevante despre situatia economica a familiei;
IV. date relevante despre locuinta familiei;
V. identificarea resurselor familiei si a celor comunitare;
VI. gradul de integrare si participare sociala;
VII. concluziile si recomandarile asistentului social.
VII. Identificarea nevoilor copilului si familiei (concluziile managerului
de caz)
VIII. Propunerea de solutii
I. sinteza recomandarilor echipei pluridisciplinare (detaliile se vor
regasi in planul de interventie personalizat);
II. propunerea de incadrare intr-un grad de handicap;
III. propunerea privind orientarea scolara si profesionala;
IV. propunerea privind luarea unei masuri de protectie.
IX. Anexe
a) Planul de servicii personalizat;
b) Contractul cu familia;
c) Plan de activitate al managerului de caz privind monitorizarea cazului.
Data completarii fisei ...........................
Semnatura managerului de caz .....................
Semnatura sefului de serviciu ....................
ANEXA 12
MODEL DE CONTRACT CU FAMILIA
Incheiat astazi ......................................................
intre
Domnul/Doamna ................................ in calitate de manager de
caz
si
Domnul/Doamna ............................................... in calitate de
parinte/reprezentant legal al copilului (numele si prenumele copilului)
................................ nascut la data de ..................
domiciliat in
.............................................................................
pentru care Comisia pentru Protectia Copilului a decis (masura de
protectie, incadrare in grad de handicap, orientare scolara, altele)
................................................................................
................................................................................
in temeiul Hotararii nr.
I. Scopul contractului
Asigurarea indeplinirii obiectivelor prevazute in planul de servicii
personalizat.
II. Obligatiile partilor
IIA. Managerul de caz se obliga:
a) Sa asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile
prevazute in planul de servicii personalizat;
b) Sa reevalueze periodic si sa ajusteze planul de servicii personalizat,
in raport cu situatia actuala a copilului, in parteneriat cu familia, copilul,
furnizorii de servicii si autoritatile locale;
c) Altele.
II.B Parintele/reprezentantul legal se obliga:
a) Sa asigure participarea copilului la activitatile prevazute in cadrul
institutiilor si serviciilor desemnate in planul de servicii personalizat (sa-l
pregateasca, sa-l duca la timp, sa participe la programele pentru parinti
etc.);
b) Sa invete si sa preia efectuarea corecta a partilor ce ii revin pentru
acasa din programele respective (exercitii, activitati, modalitati etc.);
c) Sa respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor
respective;
d) Sa colaboreze cu managerul de caz in scopul indeplinirii prevederilor
prezentului contract;
e) Altele.
III. Durata contractului
Prezentul contract intra in vigoare de la data semnarii lui si se incheie
pe o perioada de implementare a planului de servicii personalizat.
IV. Clauze finale
a) Orice modificare adusa prezentului contract se face prin acordul ambelor
parti;
b) In caz de nerespectare, din motive obiective, a celor stipulate in
prezentul contract, se va reevalua situatia creata si se vor stabili, de comun
acord, noile masuri care se impun (de ex. reducerea dimensiunilor planului
actual, gasirea de solutii alternative, sprijin suplimentar etc.);
c) In caz de nerespectare a prevederilor din prezentul contract, contractul
va fi reziliat si intreg procesul de evaluare a copilului se va relua in
vederea revizuirii hotararii Comisiei pentru Protectia Copilului;
d) Planul de servicii personalizat constituie anexa si parte integranta a
prezentului contract;
e) Altele.
Prezentul contract s-a incheiat in 2 exemplare, cate unul pentru fiecare
parte.
Managerul de caz Parintele/Parintii/
Reprezentantul legal al copilului
Semnatura Semnatura