ORDIN
Nr. 870 din 1 iulie 2004
pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de munca, organizarea si
efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 671 din 26 iulie 2004
In temeiul Hotararii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile
ulterioare,
vazand Referatul de aprobare al Directiei strategie si structuri sanitare
nr. O.B. 7.656 din 1 iulie 2004,
ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Regulamentul privind timpul de munca, organizarea si efectuarea
garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar, prevazut in anexa care face
parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul regulament se aplica si unitatilor sanitare din subordinea
ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.
Art. 3
Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Regulamentul nr.
67 din 9 martie 1982 privind timpul de munca, organizarea si efectuarea
garzilor in unitatile sanitare, precum si orice alte dispozitii contrare.
Art. 4
Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii, directiile de
sanatate publica si unitatile sanitare cu personalitate juridica vor duce la
indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 5
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii,
Ovidiu Brinzan
ANEXA 1
REGULAMENT
privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile
publice din sectorul sanitar
CAP. 1
Timpul de munca
Art. 1
(1) Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste
pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
(2) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului
de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
(3) In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta
si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei
normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
(4) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula,
uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
Art. 2
(1) Medicii incadrati in unitati publice din sectorul sanitar au program de
7 ore in medie pe zi.
(2) Medicii din unitatile si compartimentele de cercetare stiintifica
medico-farmaceutica au un program de 7 ore zilnic.
(3) Medicii care lucreaza in urmatoarele activitati si locuri de munca au
program de 6 ore in medie pe zi, dupa cum urmeaza:
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie - imagistica medicala si roentgenterapie,
medicina nucleara si radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu
energii inalte, angiografie si cateterism cardiac.
Art. 3
(1) Medicii directori generali si directori generali adjuncti medicali au
program de 7 ore zilnic.
(2) Directorii generali, cu exceptia medicilor care ocupa aceste functii,
au program de 8 ore zilnic.
Art. 4
(1) In unitatile sanitare publice cu paturi medicii care lucreaza in
sectiile sau compartimentele cu paturi asigura activitatea in cadrul timpului
de munca de 7 ore in medie pe zi, in program continuu sau divizat astfel:
a) pentru spitale clinice, universitare, institute si centre medicale
clinice, spitale de urgenta, spitale judetene, spitale de monospecialitate,
spitale municipale, spitale orasenesti, centre medicale:
- activitate curenta de 6 ore in cursul diminetii in zilele lucratoare;
- 20 de ore de garda lunar;
b) pentru spitale de boli cronice, spitale comunale si sanatorii:
- activitatea curenta de minimum 5 ore in cursul diminetii in zilele
lucratoare;
- 40 de ore de garda lunar.
(2) Pentru spitalele nominalizate la alin. (1) lit. a), consiliul de
administratie poate aproba organizarea contravizitei prin diminuarea
corespunzatoare a activitatii curente de 6 ore in cursul diminetii, fara ca
activitatea curenta in cursul diminetii in zilele lucratoare sa fie mai mica de
5 ore zilnic.
(3) Contravizita se poate organiza la nivelul tuturor sectiilor si
compartimentelor cu paturi sau numai la unele sectii ori compartimente cu
paturi, in functie de profilul medical al acestora.
(4) Contravizita se organizeaza dupa-amiaza in zilele lucratoare si
dimineata in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si in celelalte zile
in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
Art. 5
Medicii incadrati in structurile de primire urgente - unitati de primire
urgente sau compartimente de primire urgente - desfasoara activitate in doua
ture.
Art. 6
(1) Medicii incadrati la serviciul de ambulanta au program de 7 ore zilnic.
(2) La serviciile de ambulanta medicii desfasoara activitate in doua ture.
(3) Continuitatea asistentei medicale pentru serviciile medicale de urgenta
si transport sanitar se asigura prin linia de garda.
Art. 7
(1) Medicii incadrati in laboratoarele de radiologie - imagistica medicala
si laboratoarele de analize medicale desfasoara activitate in doua ture.
(2) Continuitatea asistentei medicale in specialitati paraclinice se
asigura prin linii de garda.
Art. 8
(1) Personalul sanitar cu pregatire superioara, incadrat in unitatile
publice din sectorul sanitar, are program de 7 ore zilnic, inclusiv personalul
cu pregatire superioara din unitatile si compartimentele de cercetare
stiintifica medicala.
(2) Personalul nominalizat la alin. (1) isi desfasoara activitatea in
program continuu sau divizat la acelasi loc de munca ori in locuri de munca
diferite.
(3) Personalul sanitar cu pregatire superioara care isi desfasoara
activitatea la urmatoarele activitati si locuri de munca are program de 6 ore
zilnic, dupa cum urmeaza:
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si
radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte.
Art. 9
(1) Personalul sanitar mediu incadrat in unitati publice din sectorul
sanitar are program de 8 ore zilnic, in program continuu sau divizat, in
acelasi loc de munca sau in locuri de munca diferite.
(2) Personalul sanitar mediu care isi desfasoara activitatea la urmatoarele
locuri de munca are program de 7 ore zilnic, in program continuu sau divizat,
dupa cum urmeaza:
a) hidrotermoterapie;
b) laboratoare sau compartimente de analize medicale.
(3) Personalul sanitar mediu incadrat la urmatoarele locuri de munca si
activitati are program de 6 ore zilnic in program continuu sau divizat, dupa
cum urmeaza:
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura, sali de disectie si
morgi;
c) radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si radioizotopi, igiena
radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte, angiografie si cateterism
cardiac.
Art. 10
(1) Personalul sanitar auxiliar din unitatile publice din sectorul sanitar
are program de 8 ore zilnic, in program continuu sau divizat, in acelasi loc de
munca sau in locuri de munca diferite.
(2) Personalul sanitar auxiliar care isi desfasoara activitatea la
urmatoarele locuri de munca are program de 7 ore zilnic in program continuu sau
divizat, dupa cum urmeaza:
a) hidrotermoterapie;
b) laboratoare sau compartimentele de analize medicale.
(3) Personalul sanitar auxiliar care isi desfasoara activitatea la
urmatoarele locuri de munca are program de 6 ore zilnic in program continuu sau
divizat, dupa cum urmeaza:
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si
radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte.
Art. 11
(1) Personalul tehnic, economic si administrativ, personalul de deservire,
paza si pompieri, precum si muncitorii au program de 8 ore zilnic.
(2) Personalul tehnic si muncitorii care isi desfasoara activitatea la
urmatoarele locuri de munca au program de 6 ore zilnic:
a) anatomie patologica;
b) medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie;
c) activitatea de radiologie si roentgenterapie, medicina nucleara si
radioizotopi, igiena radiatiilor nucleare, terapie cu energii inalte - care
asigura intretinerea si repararea aparaturii din aceste activitati.
(3) In functie de modul de desfasurare a activitatii, muncitorii pot
desfasura activitate in 3 ture.
Art. 12
(1) Farmacistii si asistentii de farmacie din farmaciile cu circuit inchis
din unitatile sanitare cu paturi asigura activitatea curenta a farmaciei,
inclusiv in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale.
(2) Farmacistii si asistentii de farmacie din farmaciile cu circuit inchis
din unitatile sanitare fara paturi asigura activitatea curenta a farmaciei.
(3) Pentru farmaciile cu circuit inchis programul farmacistilor si al
asistentilor de farmacie se va stabili in mod corelat cu programul unitatilor
publice pe care le deservesc, organizandu-se cel putin in doua ture sau, in
cazul functionarii intr-un singur schimb, organizandu-se in program fractionat
ori program care sa cuprinda ambele ture ale unitatii.
Art. 13
(1) In unitatile publice din sectorul sanitar personalul de la locurile de
munca in care activitatea se desfasoara fara intrerupere - 3 ture - si care are
program de 8 ore zilnic, in raport cu necesitatile asistentei medicale, poate
lucra prin rotatie in ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 de ore
libere.
(2) Personalul sanitar mediu si personalul auxiliar sanitar incadrat in
structurile de primire urgente - unitate de primire urgente sau compartiment de
primire urgente - desfasoara activitate in 3 ture.
(3) Personalul din unitatile publice cu paturi din sectorul sanitar, care
lucreaza in locurile de munca unde activitatea se desfasoara in 3 ture, pentru
a beneficia de sporul prevazut pentru activitatea desfasurata in 3 ture are
obligatia de a presta lunar un numar egal de zile in tura a 2-a si tura a 3-a.
Numarul de zile in care isi desfasoara activitatea in tura a 2-a si a 3-a va fi
stabilit de consiliul de administratie al fiecarei unitati publice sanitare, pe
baza de grafice lunare, in asa fel incat sa se asigure continuitatea
activitatii.
(4) Prin graficele lunare de activitate intocmite anticipat pentru o luna,
pe locuri de munca, se stabileste:
a) numarul de personal pe fiecare tura in raport cu nevoile asistentei
medicale;
b) rotatia pe ture a personalului;
c) intervalul legal dintre doua zile consecutive de lucru.
(5) Graficele lunare de activitate, pe locuri de munca, se intocmesc de
seful de compartiment si se aproba de conducerea unitatii.
(6) Modificarea graficelor lunare se poate face de catre conducerea
unitatii, la propunerea sefului de compartiment.
(7) Personalul din unitatile publice din sectorul sanitar unde activitatea
se desfasoara in 3 ture poate fi scutit temporar de a presta activitate in tura
de noapte atunci cand se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) in caz de graviditate, lehuzie si pe timpul cat alapteaza;
b) are program redus pe baza de certificat medical;
c) starea de sanatate contravine desfasurarii activitatii in tura a 3-a,
dovedita cu certificat medical;
d) pensionare de invaliditate de gradul III.
Art. 14
Personalul sanitar mediu care ocupa functia de director de ingrijiri si
asistent medical sef pe unitate nu poate desfasura activitate in 3 ture.
Art. 15
Personalul sanitar mediu, operatorii registratori de urgenta, soferii de
autosanitara, ambulantierii si brancardierii din cadrul serviciului de
ambulanta desfasoara activitate in 3 ture pe baza de grafice lunare, intocmite
de seful serviciului asistenta medicala de urgenta, transport sanitar si
aprobate de medicul director.
Art. 16
In functie de specificul fiecarei unitati publice din sectorul sanitar, ora
de incepere si ora de terminare a programului zilnic pentru fiecare loc de
munca si categorie de personal se stabilesc prin regulamentul intern al
unitatii si se comunica salariatilor.
Art. 17
Medicii si farmacistii care ocupa functii in conducerea unitatii sanitare
publice isi pastreaza pe toata perioada respectiva postul ocupat prin concurs
in sectorul sanitar si pot sa lucreze la postul rezervat pana la 50% din timpul
normal de lucru in cadrul normei de baza.
Art. 18
(1) Salariatele care alapteaza au dreptul, in cadrul programului de lucru,
la doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare.
(2) La cererea salariatelor, pauzele pentru alaptare pot fi inlocuite cu
reducerea duratei normale a timpului de munca cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate
pentru alaptare, se includ in timpul de munca, nu diminueaza veniturile
salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
Art. 19
Personalul detasat, precum si personalul care lucreaza temporar intr-un loc
de munca unde se prevede un timp de munca zilnic, mai mic sau mai mare decat
acela pe care il presteaza la functia sa de baza, efectueaza la locul de munca
unde este detasat sau lucreaza temporar timpul de munca prevazut pentru acest
loc de munca, in conditiile prevazute pentru personalul propriu al unitatii.
Art. 20
(1) Personalul didactic din invatamantul superior medical si farmaceutic
care desfasoara activitate integrata in unitati sanitare unde functioneaza
catedra sau disciplina didactica presteaza integral obligatiile de serviciu ale
personalului medical si farmaceutic incadrat cu norma intreaga.
(2) In cadrul prestatiei integrate personalul prevazut la alin. (1) asigura
activitate curenta in cursul diminetii si garzi, pe langa atributiile functiei
didactice, primind din partea unitatii sanitare o indemnizatie de activitate
clinica reprezentand cel putin 50% din salariul de baza corespunzator gradului
profesional in care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii pentru
activitatea de asistenta medicala, respectiv farmaceutica, cu exceptia
rezidentilor.
(3) Prin activitatea integrata personalul respectiv asigura sarcinile
medicale si farmaceutice in mod corespunzator - doua cadre didactice pentru un
post de medic sau farmacist.
(4) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care functioneaza
in alte unitati decat cele sanitare va fi integrat in unitati stabilite de
directia de sanatate publica, de comun acord cu conducerea institutiilor de
invatamant superior de medicina si farmacie.
(5) Cadrele didactice integrate in conditiile alin. (4) presteaza
activitate aferenta unei jumatati de norma de medic sau farmacist, in medie pe
zi, primind o indemnizatie de activitate clinica reprezentand cel putin 50% din
salariul de baza corespunzator gradului profesional in care sunt confirmati
prin ordin al ministrului sanatatii, pentru activitatea de asistenta medicala,
respectiv farmaceutica, cu exceptia rezidentilor.
(6) Medicii si farmacistii pot desfasura activitate prin integrare clinica
in spitale, institute si centre medicale clinice, centre de diagnostic si
tratament, laboratoare si cabinete medicale, farmacii publice sau de spital, unitati
de cercetare stiintifica medicala sau farmaceutica, unitati de productie de
medicamente, agreate de institutiile de invatamant superior cu profil
medico-farmaceutic uman.
(7) Integrarea clinica a medicilor si farmacistilor in unitatile sanitare
publice se stabileste de fiecare consiliu de administratie in limita posturilor
normate si a necesarului de servicii medicale si universitare.
Art. 21
(1) In cadrul programului de 7 ore in medie pe zi, medicii cu norma de baza
in spital desfasoara activitate in cadrul ambulatoriului integrat al
spitalului.
(2) Modul concret de organizare a activitatii in sistem integrat spital -
cabinet de specialitate din ambulatoriul integrat va fi stabilit de conducerea
fiecarui spital, in functie de modul de organizare a asistentei medicale
ambulatorii de specialitate, numarul de medici pe specialitati, precum si de
necesarul de servicii medicale spitalicesti si ambulatorii de specialitate, cu
respectarea prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordarii
asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
CAP. 2
Organizarea si efectuarea garzilor in unitati publice din sectorul sanitar
Art. 22
(1) Continuitatea asistentei medicale se asigura prin serviciul de garda.
(2) Numarul liniilor de garda prin care se asigura continuitatea asistentei
medicale se determina pe tipuri de unitati sanitare, iar repartitia pe
specialitati clinice se face de conducerea fiecarei unitati publice cu
personalitate juridica.
(3) Liniile de garda se stabilesc la nivelul fiecarei unitati sanitare si
se aproba de Ministerul Sanatatii, la propunerea directiei de sanatate publica
sau a unitatilor sanitare cu paturi, in functie de subordonare.
(4) Liniile de garda pentru unitatile sanitare cu paturi din subordinea
ministerelor ori a institutiilor cu retea sanitara proprie se stabilesc la
nivelul fiecarei unitati sanitare cu personalitate juridica si se aproba de
ministerul ori de institutia cu retea sanitara proprie in subordinea carora se
afla.
Art. 23
Numarul liniilor de garda se determina in mod diferentiat, pe tipuri de
unitati sanitare, in functie de numarul de paturi aprobat prin ordinul de
structura, dupa cum urmeaza:
a) spitale universitare - o linie de garda la 40 de paturi;
b) institute si centre medicale clinice care desfasoara asistenta medicala
de urgenta in profil cardiologie, cardiovascular si cerebrovascular si spitale
clinice de urgenta - o linie de garda la 60 de paturi;
c) spitale clinice judetene de urgenta, spitale judetene de urgenta,
spitale clinice judetene si spitale de urgenta - o linie de garda la 70 de
paturi;
d) spitale clinice, spitale judetene si spitale de pediatrie si
obstetrica-ginecologie - o linie de garda la 80 de paturi;
e) institute si centre medicale clinice, spitale municipale si orasenesti -
o linie de garda la 90 de paturi;
f) institute si centre medicale clinice de specialitate, spitale clinice de
specialitate, spitale de specialitate - o linie de garda la 150 de paturi;
g) spitale comunale, centre medicale altele decat cele clinice, sanatorii -
o linie de garda pe unitate, indiferent de numarul de paturi.
Art. 24
(1) Pentru spitalele nominalizate la art. 23 lit. a), b), c) si d), cu
exceptia spitalelor de pediatrie si de obstetrica-ginecologie, si lit. e), cu
exceptia spitalelor municipale si spitalelor orasenesti, se organizeaza linii
de garda in urmatoarele specialitati paraclinice;
a) radiologie - imagistica medicala, computer tomograf;
b) medicina de laborator.
(2) Pentru spitalele universitare, clinice si judetene se poate organiza o
linie de garda in specialitatea stomatologie generala.
(3) Liniile de garda organizate in specialitatile paraclinice si in
specialitatea stomatologie generala nu se includ in numarul liniilor de garda
determinate in functie de numarul de paturi.
(4) In functie de necesitate si de posibilitati, prevederile alin. (1) se
pot aplica, cu aprobarea Ministerului Sanatatii, si la alte tipuri de spitale.
Art. 25
(1) Garda se instituie in unitatile cu paturi pentru continuitatea
asistentei medicale intre ora de terminare a programului stabilit pentru
activitatea curenta a medicilor din cursul diminetii si ora de incepere a
programului de dimineata din ziua urmatoare. In zilele de repaus saptamanal,
zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit
reglementarilor legale, nu se lucreaza, garda incepe de dimineata si dureaza 24
de ore.
(2) Linia de garda in specialitatile paraclinice se organizeaza intre ora
de terminare a programului medicilor incadrati in aceste locuri de munca si ora
de incepere a programului din ziua urmatoare.
Art. 26
(1) Pentru spitalele care au aprobate structuri de primire urgente -
unitati de primire urgente sau compartimente de primire urgente - se pot
organiza linii de garda pentru medicina de urgenta intre ora de terminare a
programului medicilor incadrati in aceste locuri de munca si ora de incepere a
programului din ziua urmatoare.
(2) Aceste linii de garda nu se includ in numarul liniilor de garda
determinat in functie de numarul de paturi.
Art. 27
(1) Continuitatea asistentei medicale pentru serviciile medicale de urgenta
si transport sanitar se asigura prin linia de garda organizata la nivelul
serviciilor de ambulanta in specialitatea medicina de urgenta.
(2) Linia de garda se organizeaza intre ora de terminare a programului
medicilor incadrati in aceasta unitate sanitara si ora de incepere a
programului din ziua urmatoare.
(3) Liniile de garda pentru serviciile de ambulanta se aproba de Ministerul
Sanatatii, la propunerea directiei de sanatate publica.
Art. 28
(1) Pentru supravegherea si controlul starii de sanatate al populatiei la
nivel judetean si al municipiului Bucuresti, in domeniul medicinei preventive
si al inspectiei sanitare de stat, se organizeaza o linie de garda la nivelul
directiei de sanatate publica, avand urmatoarea durata:
- 6 ore pe zi in continuarea programului normal de lucru, in zilele lucratoare;
- 12 ore pe zi intre orele 8,00 - 20,00, in zilele de sambata, duminica si
sarbatori legale.
(2) In linia de garda organizata la nivelul directiei de sanatate publica
vor fi inclusi medicii de specialitate din structura serviciului de supraveghere
a starii de sanatate, inspectie sanitara de stat si laboratoare.
(3) In situatii epidemiologice deosebite medicul de garda din cadrul
directiei de sanatate publica poate chema in unitate medici de specialitate
prin chemari de la domiciliu.
Art. 29
(1) Asigurarea asistentei medicale de specialitate in afara programului
normal de lucru in specialitatea anatomie patologica se asigura prin chemarea
medicilor de la domiciliu.
(2) Asigurarea continuitatii asistentei medicale de specialitate in afara
programului normal de lucru in specialitatea medicina legala se asigura conform
legislatiei specifice.
Art. 30
(1) Se poate organiza linie de garda intr-o specialitate clinica, daca in
sectiile sau compartimentele cu paturi, precum si in ambulatoriul de
specialitate al spitalului sunt incadrati cel putin 4 medici in specialitatea
respectiva.
(2) Aceasta prevedere nu se aplica liniilor de garda organizate in
specialitatea ATI.
Art. 31
(1) In echipa de garda a unei unitati sanitare cu paturi, in liniile de
garda organizate pe specialitati, in afara de medicii incadrati in unitatea
respectiva, pot fi inclusi si medici din afara unitatii care sunt confirmati
prin ordin al ministrului sanatatii in specialitatea stabilita pentru linia de
garda si care isi desfasoara activitatea in unitati sanitare in care nu sunt
organizate linii de garda in acea specialitate.
(2) Includerea acestor medici in echipa de garda a unitatii se face cu
avizul sefului de sectie si cu aprobarea conducatorului unitatii sanitare in
care este organizata garda si cu acordul unitatii sanitare unde are norma de
baza.
(3) Pot fi inclusi in linia de garda si medici care nu desfasoara
activitate in baza unui contract de munca, dar care sunt confirmati prin ordin
al ministrului sanatatii in specialitatea in care este organizata linia de
garda, cu avizul sefului de sectie si cu aprobarea conducatorului unitatii
sanitare.
Art. 32
Medicii din afara unitatii care sunt inclusi in linia de garda vor putea
desfasura aceasta activitate in afara programului de la norma de baza.
Art. 33
(1) Medicii rezidenti in perioada de pregatire in specialitate vor fi
inclusi obligatoriu in linia de garda, in unitatea sanitara in care efectueaza
stagiul de pregatire, dubland medicul de garda si efectuand garda in cadrul
numarului de ore de garda obligatoriu, respectiv 20 de ore.
(2) Medicii rezidenti, incepand cu anul III de rezidentiat, pot fi inclusi
in linia de garda, pe specialitati, la aprecierea si pe raspunderea medicului
sef de sectie, numai in situatia in care in spital sunt organizate doua linii
de garda in aceeasi specialitate, efectuand atat obligatia de 20 de ore de
garda, cat si garzi in afara programului normal de lucru.
(3) Medicii rezidenti, incepand cu anul III de rezidentiat, vor putea fi
inclusi in linia de garda numai in specialitatea in care sunt confirmati ca
medici rezidenti.
Art. 34
In linia de garda organizata in specialitatea medicina de laborator pot fi
inclusi si biologii, chimistii si biochimistii cu norma de baza in laboratorul
de analize medicale.
Art. 35
In unitatile sanitare cu paturi in care se organizeaza linie de garda
pentru specialitatile paraclinice - radiologie - imagistica medicala si
medicina de laborator - personalul sanitar mediu incadrat in laboratoarele
paraclinice va desfasura activitate in 3 ture.
Art. 36
Pentru spitalele in care continuitatea asistentei medicale se asigura
printr-o singura linie de garda, in garda respectiva vor fi inclusi toti medicii
de specialitate din unitate, cu exceptia medicilor confirmati in specialitati
paraclinice, stomatologie si a medicilor de medicina generala.
Art. 37
(1) Medicii incadrati in sectiile si compartimentele cu paturi pentru care
se organizeaza contravizita, care nu sunt inclusi in echipa de garda a
unitatii, vor presta activitate de minimum 6 ore in cursul diminetii in zilele
lucratoare si 20 de ore de contravizita lunar, dupa-amiaza in zilele lucratoare
si dimineata in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si celelalte zile
in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
(2) Medicii incadrati in sectiile si compartimentele cu paturi pentru care
nu se organizeaza contravizita, care nu sunt inclusi in echipa de garda a
unitatii, vor presta activitate de 7 ore in medie pe zi in cursul diminetii.
Art. 38
(1) Asigurarea rezolvarii unor situatii deosebite, care reclama maxima
urgenta in asistenta medicala din unitatile sanitare cu paturi, se poate face
si prin chemarea medicilor de la domiciliu, atat din unitatea sanitara unde
sunt incadrati, cat si din alte unitati sanitare, in urmatoarele cazuri:
- in unitati sanitare cu paturi in care nu se organizeaza garda;
- in unitati sanitare cu paturi in care este organizata garda;
- in unitati sanitare cu paturi, in cazuri grave care necesita consult
medical, in cazuri de accidente colective etc., situatii care necesita prezenta
mai multor medici de specialitate decat cei existenti in echipa de garda a
unitatii sanitare.
(2) Asigurarea rezolvarii unor situatii deosebite care reclama maxima
urgenta in asistenta medicala din unitatile sanitare cu paturi se poate face
prin chemarea de la domiciliu si a biologilor, chimistilor si biochimistilor.
Art. 39
(1) Medicul director general si medicul director general adjunct medical au
program de 7 ore zilnic, fara a fi inclusi in graficul de garda.
(2) In situatia in care medicii care ocupa functia de director general si
director general adjunct medical doresc sa efectueze garzi, vor efectua garzile
in afara programului normal de lucru, fara a avea obligatia de garda.
Art. 40
(1) Medicii care se afla in una dintre situatiile nominalizate mai jos, pe
timpul cat dureaza aceste situatii, sunt scutiti de a fi inclusi in graficul de
garzi:
- pensionarii de invaliditate gradul III;
- femeile gravide incepand cu luna a 6-a cele care alapteaza;
- medicii care au program redus cu o patrime din durata normala a timpului
de lucru, pe baza de certificat medical.
(2) Medicii aflati in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) nu vor
putea efectua nici garzi in afara programului normal de lucru.
Art. 41
Efectuarea a doua garzi consecutive de catre acelasi medic este interzisa.
Art. 42
(1) Orele de garda nu sunt considerate ore suplimentare si nici cumul de
functii.
(2) Orele de garda nu constituie vechime in munca si in specialitate.
(3) Orele de garda efectuate in afara programului normal de lucru si
salarizate conform prevederilor prezentului regulament se includ in veniturile
salariale brute lunare in functie de care se determina numarul de puncte
realizat in fiecare luna, pe baza carora se determina cuantumul pensiei.
Art. 43
Este interzis medicilor care sunt de garda sa paraseasca unitatea sanitara
pe durata serviciului de garda.
Art. 44
(1) Programul garzilor la nivelul fiecarei unitati sanitare se intocmeste
lunar de conducerea sectiilor, laboratoarelor si a compartimentelor respective
si se aproba de conducerea unitatii sanitare.
(2) Schimbarea programului aprobat prin graficul de garda se poate face
numai in situatii cu totul deosebite, cu avizul medicului sef de sectie sau de
laborator si cu aprobarea conducerii unitatii sanitare.
Art. 45
Orele de garda prestate conform prezentului regulament, precum si chemarile
de la domiciliu se consemneaza in mod obligatoriu intr-o condica de prezenta
pentru activitatea de garda.
Art. 46
(1) Plata orelor de garda se face in functie de tariful orar determinat in
baza salariului de baza individual, corespunzator gradului profesional in care
personalul este confirmat prin ordin al ministrului sanatatii.
(2) Pentru medicii care beneficiaza de salarii de merit tariful orar se va
determina luandu-se in calcul si salariul de merit, intrucat face parte din
salariul de baza.
(3) Pentru medicii care ocupa o functie de conducere si beneficiaza de
indemnizatie de conducere, la determinarea tarifului orar pentru garzile
efectuate in afara programului normal de lucru, indemnizatia de conducere nu se
ia in calcul.
Art. 47
Conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 561/2000, garzile efectuate
pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale in zilele de repaus
saptamanal, zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit
dispozitiilor legale, nu se lucreaza se salarizeaza cu un spor de pana la 100%
din tariful orar al functiei de baza. Procentul concret al sporului se aproba
de conducatorul unitatii.
Art. 48
(1) Chemarile de la domiciliu se consemneaza in condica de prezenta pentru
activitatea de garda, se considera ore de garda si se salarizeaza in functie de
tariful orar determinat pe baza salariului de baza individual.
(2) Se considera ore de garda numai orele efectiv prestate in unitatea
sanitara in care s-a efectuat chemarea de la domiciliu.
Art. 49
(1) Cadrele didactice care desfasoara activitate prin integrare clinica in
unitatile sanitare vor fi incluse in graficul de garda.
(2) Tariful orar pentru cadrele didactice integrate clinic se determina pe
baza salariului de baza individual corespunzator gradului profesional in care
sunt confirmate prin ordin al ministrului sanatatii, aferent unui post cu norma
intreaga.
(3) Cadrele didactice care ocupa functia de profesor sau de conferentiar nu
au obligatia de a efectua garzi. In aceasta situatie cadrele didactice vor
presta activitate de 7 ore zilnic in cursul diminetii.
(4) Cadrele didactice nominalizate la alin. (3), in situatia in care doresc
sa efectueze garzi, vor efectua si obligatia de 20 de ore de garda lunar, iar
orele de garda efectuate in plus se salarizeaza conform prevederilor
prezentului regulament.
Art. 50
Pentru medicii din afara unitatii, care efectueaza garzi, salariul de baza
individual pe baza caruia se determina tariful orar se stabileste potrivit
fisei de evaluare prevazute in anexa nr. 1 care face parte integranta din
prezentul regulament.
CAP. 3
Dispozitii finale
Art. 51
In cazuri deosebite programul de munca si organizarea garzilor in alte
conditii decat cele prevazute in prezentul regulament se pot face numai cu
aprobarea Ministerului Sanatatii.
Art. 52
Specialitatile medicale si specialitatile inrudite in care se pot efectua
garzi in functie de competenta profesionala se stabilesc conform anexei nr. 2
care face parte integranta din prezentul regulament.
Art. 53
In cazul in care din impartirea numarului de paturi la criteriul de calcul
stabilit la art. 23 rezulta fractiuni de cel putin 0,5, acestea se intregesc.
Art. 54
(1) In unitatile sanitare cu paturi pentru care este organizata o singura
linie de garda pe unitate, in aceasta linie de garda pot fi inclusi si medicii
de medicina generala, in situatia in care numarul medicilor incadrati in unitatea
sanitara, inclusiv in ambulatoriul de specialitate al spitalului, in
specialitatile medicale si chirurgicale, este mai mic de 4.
(2) In linia de garda organizata la nivelul sanatoriilor pot fi inclusi si
medicii de medicina generala in situatia in care numarul medicilor de
specialitate incadrati in aceasta unitate sanitara este mai mic de 4.
(3) In linia de garda unica pe unitate nu pot fi inclusi medicii de
medicina generala sau medicii de familie care isi desfasoara activitatea in
cabinete medicale organizate in conformitate cu prevederile Ordonantei
Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor
medicale, republicata.
Art. 55
(1) Medicii de medicina generala/medicina de familie pot fi inclusi in
linia de garda organizata la nivelul structurilor de primire urgente - UPU sau
CPU -, precum si la serviciile de ambulanta.
(2) In linia de garda organizata la nivelul structurilor de primire urgente
- UPU si CPU - se includ si medicii in specialitatea ATI.
(3) In linia de garda organizata la nivelul serviciilor de ambulanta in
specialitatea medicina de urgenta pot fi inclusi medicii de specialitate
confirmati prin ordin al ministrului sanatatii in specialitati clinice.
Art. 56
(1) Pentru spitalele municipale, in liniile de garda organizate in
specialitati medicale si specialitati chirurgicale pot fi inclusi medicii de
specialitate confirmati in specialitatile medicale aferente celor doua grupe de
specialitati clinice.
(2) Pentru spitalele orasenesti cu un numar redus de paturi se poate
organiza cate o linie de garda pentru specialitatile medicale si specialitatile
chirurgicale, in aceste linii de garda urmand a fi inclusi medicii de
specialitate corespunzator celor doua grupe de specialitati clinice.
Art. 57
Personalul incadrat la directia de sanatate publica in functii publice
generale si in functii publice specifice de executie si de conducere au program
de 8 ore zilnic.
Art. 58
(1) Pentru prestarea activitatii in unitatile publice din sectorul sanitar,
intreg personalul, inclusiv cel incadrat in functii de conducere, este obligat
sa semneze condica de prezenta.
(2) Pentru personalul medical care presteaza contravizite si garzi, in
condica de prezenta se vor consemna in mod distinct orele efectuate in aceste
activitati.
Art. 59
In unitatile cu 2 sau mai multi medici de garda conducerea unitatii va
stabili, prin graficul de garda, un medic coordonator al echipei de garda.
Art. 60
Stabilirea numarului liniilor de garda la nivelul fiecarei unitati publice
din sectorul sanitar se face cu incadrarea in bugetul de venituri si cheltuieli
alocat.
ANEXA 1
la regulament
FISA DE EVALUARE
a performantelor profesionale individuale pentru personalul din afara unitatii
inclus in echipa de garda
Numele si prenumele .......................................................
Functia si gradul profesional .............................................
Rezultatul evaluarii ......................................................
________________________________________________________________________________
Nr. Criteriul Pondere Punctajul acordat Valoarea
crt. de evaluare (%) pentru fiecare ponderata
a
criteriu de
criteriului
evaluare de
evaluare
________________________________________________________________________________
0 1 2 3
4=(2x3)/100
________________________________________________________________________________
1. Vechimea in functia medicala 20
2. Vechimea in gradul profesional in
care este confirmat prin ordin al
ministrului sanatatii 20
3. Cursuri de perfectionare-specializare
in specialitatea in care efectueaza
garda 30
4. Aprecierea profesionala de catre
seful de sectie unde urmeaza sa fie
cuprins in linia de garda, ca urmare
a unui interviu 30
________________________________________________________________________________
PUNCTAJ TOTAL:
________________________________________________________________________________
Resurse umane, normare, Luat la cunostinta,
organizare, salarizare,
Aprobat
Director unitate sanitara,
Pentru criteriul de la punctul 1 - vechimea in functia medicala, se acorda
urmatorul punctaj:
- 0 - 3 ani - 1 punct
- 3,1 - 5 ani - 2 puncte
- 5,1 - 10 ani - 3 puncte
- 10,1 - 15 ani - 4 puncte
- peste 15 ani - 5 puncte
Pentru criteriul de la punctul 2 - vechimea in gradul profesional - medic
specialist sau medic primar - in care este confirmat prin ordin al ministrului
sanatatii, se acorda urmatorul punctaj:
- 0 - 1 an - 1 punct
- 1,1 - 2 ani - 2 puncte
- 2,1 - 5 ani - 3 puncte
- 5,1 - 7 ani - 4 puncte
- peste 7 ani - 5 puncte
In functie de performanta profesionala individuala stabilita pe baza fisei
de evaluare se determina salariul de baza individual, prin aplicarea
urmatoarelor procente asupra salariului de baza minim prevazut pentru functia
si gradul profesional in care medicul este confirmat prin ordin al ministrului sanatatii.
Performanta profesionala individuala %
________________________________________
3 - 3,4 20
3,5 - 3,9 40
4 - 4,4 60
4,5 - 4,9 80
5 100
________________________________________
In situatia in care performanta profesionala individuala este mai mica de
3, tariful orar se calculeaza la salariul de baza minim al functiei si gradului
profesional in care medicul este confirmat prin ordin al ministrului sanatatii.
ANEXA 2
la regulament
SPECIALITATI MEDICALE SI SPECIALITATI INRUDITE
in care se pot efectua garzi in functie de competenta profesionala
1. Efectuarea garzilor in aceeasi specialitate sau in specialitati
inrudite, in ambele sensuri, in functie de competenta profesionala:
- medicina interna: - cardiologie, gastroenterologie,
diabet zaharat, nutritie si boli
metabolice, boli infectioase,
geriatrie
si gerontologie, medicina munci,
medicina sportiva, nefrologie,
oncologie medicala, pneumologie,
endocrinologie, dermatovenerologie,
hematologie;
- chirurgie generala: - urologie, chirurgie toracica,
chirurgie plastica - microchirurgie
reconstructiva;
- neurologie, neurologie pediatrica: - psihiatrie, psihiatrie pediatrica;
- pediatrie (numai daca - neonatologie, cardiologie,
specialitatile inrudite se gastroenterologie, diabet zaharat,
practica in unitatile de nutritie si boli metabolice; boli
pediatrie): infectioase;
- chirurgie pediatrica: - ortopedie pediatrica;
- reumatologie: - recuperare, medicina fizica si
balneologie;
- chirurgie cardiaca si a vaselor - chirurgie vasculara;
mari:
- ORL: - chirurgie maxilo-faciala.
2. Efectuarea garzilor in specialitati inrudite, intr-un singur sens, in
functie de competenta profesionala:
- chirurgie generala: - ortopedie si traumatologie;
- ATI: - medicina de urgenta.
3. In urmatoarele specialitati garda se poate efectua numai in aceeasi
specialitate:
- neurochirurgie;
- oftalmologie;
- obstetrica-ginecologie;
- medicina de urgenta.
4. In urmatoarele specialitati paraclinice garda se poate efectua numai in
aceeasi specialitate:
- radiologie - imagistica medicala;
- anatomie patologica;
medicina de laborator;
medicina legala.