ANEXA
Nr. 1440 din 12 decembrie 2002
Anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.440/2002 privind aprobarea Strategiei
Nationale pentru promovarea noii economii si implementarea societatii
informationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933
din 19 decembrie 2002*)
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 933 bis din 19 decembrie
2002
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
STRATEGIA NATIONALA
pentru promovarea noii economii si implementarea societatii informationale
CAP. 1
SOCIETATEA INFORMATIONALA SI NOUA ECONOMIE
1.1. Aspecte generale
Societatea informationala reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane, un
nou mod de viata calitativ superior care implica folosirea intensiva a
informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane, cu un impact
economic si social major. Societatea informationala permite accesul larg la
informatie membrilor sai, un nou mod de lucru si de cunoastere, amplifica
posibilitatea globalizarii economice si a cresterii coeziunii sociale.
Suportul tehnologic al noii societati se constituie prin convergenta a trei
sectoare: tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor, productia de
continut digital. Progresul tehnologic a permis aparitia unor noi servicii si
aplicatii telematice multimedia, care combina sunetul, imaginea si textul si
utilizeaza toate mijloacele de comunicatie (telefon, fax, televiziune si
calculatoare). Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicatie si de tehnologia
informatiei reprezinta un factor important de crestere a competitivitatii
agentilor economici, deschizand noi perspective pentru o mai buna organizare a
muncii si crearea de noi locuri de munca. Totodata se deschid noi perspective
pentru modernizarea serviciilor publice, a asistentei medicale, a
managementului mediului si noi cai de comunicare intre institutiile
administratiei publice si cetateni. Accesul larg la educatie si cultura -
pentru toate categoriile sociale, indiferent de varsta sau de localizarea
geografica - poate fi de asemenea realizat cu ajutorul noilor tehnologii.
Societatea Informationala integreaza obiectivele dezvoltarii durabile,
bazata pe dreptate sociala si egalitate a sanselor, protectie ecologica,
libertate, diversitate culturala si dezvoltare inovativa, restructurarea
industriei si a mediului de afaceri.
Schimbarile majore din ultimii ani - cresterea exponentiala a
comunicatiilor mobile si a utilizatorilor de Internet, contributia sectorului
Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (TIC) la cresterea economica si la
crearea de locuri de munca, restructurarea/reingineria companiilor si a
business-ului in general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii,
dezvoltarea accelerata a comertului electronic - sustin tranzitia de la era
industriala la cea post-industriala, trecerea la "noua economie".
Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea si transmiterea
informatiei sa fie din ce in ce mai facile si mai accesibile ca tarife.
Dispunand de informatia digitala, aceasta poate fi transformata in noi valori
economice si sociale, creand imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi
produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie si factor de productie
pentru economia digitala.
Incepand cu anii '90 penetrarea rapida a calculatoarelor personale (PC),
evolutia tehnologiilor software, dezvoltarea exploziva a retelelor de
comunicatie de date si a serviciilor bazate pe Internet au produs schimbari
profunde la scara mondiala.
Comertul electronic la scara globala, inter-companii (de tip
"business-to-business") a atins in 2001 valoarea de 282 miliarde $ si
se estimeaza sa ajunga la 4300 miliarde $ in 2005, adica cu o rata de crestere
anuala de 73% .
Aceste evolutii s-au datorat in mare masura atat progreselor tehnologice
cat si promovarii unor politici noi privind privatizarea si promovarea
competitiei pe piata TIC, noilor reglementari tehnice si juridice in domeniu,
noilor strategii nationale si regionale de dezvoltare a societatii
informationale. Toate tarile dezvoltate si-au elaborat si implementat politici
guvernamentale sustinute privind cercetarea, dezvoltarea si adoptarea noilor
tehnologii, consolidarea infrastructurilor informationale nationale, formarea
si atragerea de specialisti in domeniul TIC (inclusiv din alte tari), educarea
populatiei adulte, cooperarea cu sectorul privat si incurajarea investitiilor
in aceasta noua ramura economica, promovarea de proiecte guvernamentale menite
sa demonstreze utilitatea serviciilor specifice societatii informationale.
Fenomenul "digital divide" face obiectul multor dezbateri si
programe la scara internationala (G7, G8, ONU, UNESCO, OECD, Banca Mondiala
etc.) fiind recunoscut faptul ca pentru tarile in curs de dezvoltare provocarea
este majora. Diferentele dintre tarile cu venituri ridicate si cele cu venituri
scazute se pot amplifica, iar spectrul "digital divide" poate deveni
tot mai larg. Nu este vorba numai de conectivitatea propriu-zisa la infrastructura
informationala, ci si de implicatiile conectivitatii (sau lipsei sale) asupra
cresterii economice si a dezvoltarii durabile. "Digital divide" poate
redeschide noi divergente atat la scara internationala, cat si intre tari.
Construirea noului model de societate ridica astfel probleme socio-politice
majore - atat la scara nationala, cat si internationala - de atenuare a
fenomenului de excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii
sociale si a unor regiuni/zone geografice si de coeziune sociala, de conservare
si promovare a culturii specifice fiecarei natiuni si comunitati locale, de
protectie a cetateanului si consumatorului. Solutionarea acestor probleme nu se
poate realiza decat printr-un dialog larg intre autoritatile guvernamentale, reprezentantii
mediului de afaceri, ai mediului academic si societatea civila, atat la nivel
national, regional, cat si global.
Guvernele si institutiile acestora au rolul de a stimula, conduce, controla
si participa activ la acest proces de tranzitie catre Societatea Informationala
prin programe de actiune concrete si prin initierea unui nou cadru de
reglementari specifice. Prin noile legi, norme, standarde si reglementari care
vor fi elaborate, se va stimula, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice
Societatii Informationale (comert si tranzactii electronice, informatizarea
serviciilor publice, accesul cetateanului si agentilor economici la informatia
publica etc.), iar pe de alta parte, se vor asigura regulile etice de a munci
si trai intr-un nou tip de societate (protectia vietii private si a datelor
personale, confidentialitatea tranzactiilor, protectia consumatorului etc.).
La randul sau, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiilor
informatiei si comunicatiilor ofera produse si servicii de inalt nivel
tehnologic, accesibile ca preturi si tarife. Totodata se formeaza o noua
cultura a competitivitatii agentilor economici din toate sectoarele in noul tip
de economie, economia digitala. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implica
dezvoltarea societatii informationale, prin necesitatea formarii unei noi
culturi a cunoasterii si a invatarii in conditiile utilizarii noilor tehnologii
a cercetarii-dezvoltarii si inovarii tehnologice, participarea activa a
comunitatii academice (institutii de cercetare, de educatie si de cultura)
devine de asemenea esentiala.
Societatea civila are de asemenea atat un rol proactiv prin formularea de
cerinte si prioritati privind modul de utilizare al noilor tehnologii in
folosul intregii societati, cat si reactiv fata de politicile si reglementarile
guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atat la nivel de grup
(organizatii non guvernamentale, asociatii profesionale etc.), cat si la nivel
individual. Drepturile cetateanului si consumatorului in societatea
informationala au noi dimensiuni si se pot manifesta sub noi forme.
1.2. Initiativele Uniunii Europene privind dezvoltarea Societatii
Informationale si trecerea la noua economie bazata pe cunoastere.
Modelul societatii viitorului - Societatea Informationala - a pus in fata
Uniunii Europene probleme de maxima prioritate si urgenta: crearea unui nou
cadru de reglementari, promovarea unei noi culturi si a spiritului
intreprinzator in afaceri, obtinerea pozitiei de lider in noile tehnologii,
educarea si instruirea cetatenilor, implementarea unor noi metode de a face
afaceri.
In acest context Uniunea Europeana, prin organismele sale politice si
executive a actionat incepand din 1993 printr-o serie de decizii strategice si
programe, cel mai recent document strategic fiind e-Europe - O Societate
Informationala pentru toti. Comisia Europeana a luat aceasta initiativa prin
adoptarea Comunicarii "e-Europe an information Society for All" la 8
decembrie 1999, prin care se propune accelerarea implementarii tehnologiilor
digitale in Europa si asigurarea competentelor necesare pentru utilizarea
acestora pe scara larga. Aceasta initiativa are un rol central in agenda
reinnoirii economico-sociale pe care si-o propune UE, constituind totodata
elementul cheie pentru modernizarea economiei europene, pentru tranzitia la
noua economie bazata pe cunoastere in perspectiva anului 2010.
Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al cresterii si
al asigurarii de locuri de munca in noua economie. Desi Europa este lider
tehnologic in multe domenii (ex. comunicatii mobile, televiziune digitala), in
altele - in special in utilizarea Internet-ului - a ramas in urma comparativ cu
S.U.A. si Canada.
Un recent studiu EITO - 2002 (European Information Technology Observatory)
precizeaza ca piata TI pentru Europa a fost de 333 mld. Euro in anul 20O1,
comparativ cu 483 mld. Euro in Statele Unite si 145 mld. Euro in Japonia. Piata
globala TI in 2001 a fost de 1133 mld. Euro. Conform aceluiasi studiu, rata de
crestere a pietei TI pentru Europa, inclusiv tarile central si est europene, va
fi de 5,2% in 2002 si de 8,8% in 2003.
In consecinta initiativa e-Europe isi propune sa aduca Europa in situatia
de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la
maxim prioritatile sale tehnologice, de a-si creste potentialul educational si
antreprenorial necesar.
Obiectivele cheie ale e-Europe sunt:
- asigurarea comunicarii on-line pentru fiecare locuinta, scoala,
intreprindere si institutie din administratia publica;
- crearea culturii digitale si antreprenoriale a Europei, de care sa
beneficieze investitorii dinamici, care vor finanta si dezvolta aceste idei
noi;
- asigurarea principiului conform caruia tranzitia la era digitala sa fie
un proces care sa includa intreaga societate, sa asigure increderea
consumatorilor si sa intareasca coeziunea sociala.
Pentru implementarea acestor obiective a fost adoptat planul de actiune
e-Europe (Feira, 2000), actualizat in 2002, la Sevilia (prin planul de actiune
e-Europe 2005). Planul de actiuni e-Europe contine o serie de actiuni pentru
asigurarea accesului ieftin, sigur si rapid la Internet, pentru asigurarea
resurselor umane capabile sa dezvolte si sa utilizeze noile tehnologii si pentru
stimularea utilizarii Internet-ului la nivel european. Progresele importante
ale tarilor membre UE din anii 2000 - 2001 au permis definirea unui nou plan de
actiune avand ca orizont anul 2005. e-Europe 2005 se bazeaza pe progresele
tehnologice din domeniul comunicatiilor in banda larga si al multi-platformelor
de acces, mizand totodata pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de
banda larga si industria de servicii TI si de continut digital.
Obiectivele e-Europe sunt de maxima importanta nu numai pentru tarile
membre UE, ci si pentru tarile din Europa Centrala si de Est candidate la
aderare. Ritmurile de dezvoltare si utilizare a TIC in toate sectoarele
economico-sociale vor influenta in mod direct ritmul procesului de integrare
europeana si vor oferi totodata noi oportunitati de depasire a dificultatilor
intampinate de tarile in plin proces de reforma. Conferinta ministeriala a
tarilor din Europa Centrala si de Est, organizata sub patronajul si cu
participarea Comisiei Europene (Varsovia, mai 2000) a decis elaborarea unui
Plan de actiune e-Europe+ pentru tarile in curs de aderare, complementar cu cel
al tarilor membre UE, dar convergent ca obiective.
e-Europe+ a fost lansat oficial de primii ministri ai tarilor candidate la
aderare cu ocazia summit-ului european de la Goteborg din 15 - 16 iunie 2001.
Fata de obiectivele si actiunile prevazute pentru tarile UE, planul e-Europe+
contine un obiectiv suplimentar, care se refera la accelerarea asigurarii
elementelor fundamentale pentru Societatea Informationala in tarile candidate
la aderare, prin dezvoltarea si asigurarea accesibilitatii serviciilor de
comunicatie si prin adoptarea elementelor din acquis-ul comunitar specifice
societatii informationale. Realizarea obiectivelor e-Europe+ necesita o
angajare politica sustinuta din partea tarilor candidate, avand in vedere ca
implementarea acquis-ului comunitar este considerata insuficienta pentru a
progresa catre Societatea Informationala si a reduce decalajele existente fata
de tarile UE.
CAP. 2
SOCIETATEA INFORMATIONALA IN ROMANIA
2.1. Viziune generala
Societatea informationala este un obiectiv al dezvoltarii si nu un
deziderat in sine, este o componenta esentiala a programului politic si
economic de dezvoltare si o conditie majora pentru integrarea Romaniei in
structurile euro-atlantice. Trecerea la Societatea Informationala este unul din
obiectivele strategice ale Guvernului Romaniei pentru perioada 2001 - 2004 si
una din conditiile de preaderare la Uniunea Europeana.
O conditie esentiala in procesul de creare a Societatii Informationale il
constituie existenta si dezvoltarea continua a infrastructurii informationale
si de comunicatii, care inglobeaza, in sens larg:
- infrastructura de comunicatii;
- calculatoarele si software-ul de baza;
- resursele informationale de interes general (nomenclatoare, registre
generale, banci de date de interes public);
si sunt sustinute de:
- cadrul normativ si institutional necesar pentru construirea si asigurarea
accesului larg la infrastructura informationala in conditii de maxima
performanta, securitate, confidentialitate si la preturi accesibile;
- schimbarea culturala orientata spre utilizarea serviciilor societatii
informationale, facilitatea de dezvoltare a capabilitatilor, prin educatie si
comunicare.
Proiectele si aplicatiile informatice realizate pe baza acestei
infrastructuri trebuie sa sustina urmatoarele procese de reforma politica
economica si sociala:
- perfectionarea sistemului politic si a institutiilor democratice prin
asigurarea accesului cetatenilor la informatia publica;
- informatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensatie pentru
accelerarea decontarilor in economie, asigurarea infrastructurii electronice a
procesarii cardurilor de plata;
- relansarea economica, cresterea competitivitatii si stimularea
concurentei in toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritara a
IMM-urilor, dezvoltarea regionala si locala;
- reformele in sistemul protectiei si asigurarilor sociale, asistentei
medicale si a educatiei;
- reforma administratiei publice centrale si locale.
Dezvoltarea progresiva a societatii informationale in Romania se realizeaza
o data cu:
1) Extinderea si modernizarea infrastructurii informationale in vederea
reducerii decalajelor existente fata de tarile vest-europene si din regiune,
cat si a interoperabilitatii cu acestea;
2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare si sustinere a
domeniului TIC prin masuri legislative, fiscale si administrative;
transformarea treptata a industriei de produse si servicii TIC, cu prioritate a
productiei de software, intr-un sector economic important;
3) Realizarea de sisteme si aplicatii informatice menite sa sustina
procesele de reforma politica, sociala si economica din Romania;
4) Mentinerea si cresterea expertizei profesionale in domeniul TIC si in
special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Informationala -
societate bazata pe cunoastere;
5) Constientizarea si formarea increderii cetatenilor in TIC;
6) Facilitarea accesului cetatenilor la informatii publice si la tehnologia
informatiilor si a comunicatiilor.
2.2. Dezvoltarea infrastructurii informationale si de comunicatii
2.2.1. Infrastructura de comunicatii
Telecomunicatiile din Romania s-au dezvoltat intr-un ritm lent, ca urmare a
monopolului existent pana la 1 ianuarie 2003, in domeniul telefoniei fixe.
Acolo unde competitia a fost deschisa, rezultatele sunt remarcabile. Operatorii
GSM au creat un nou model de afacere in telecomunicatii, contribuind
substantial la dezvoltarea acestui sector.
Piata telecomunicatiilor pentru 2001*) in tarile candidate la aderare a
reprezentat 25,9 miliarde Euro, Romania avand 1,9 miliarde Euro, ocupand locul
4, dupa Turcia (7,6 miliarde Euro), Polonia (5,94 miliarde Euro), Cehia (2,99
miliarde Euro) si Ungaria (2,88 miliarde Euro).
------------
*) Sursa: European Commission Studies, PWC Consulting (1 st Report on
Monitoring EUCC - Telecommunication Services Sector), July, 2002.
Telefonia vocala
Romania are 36 de linii telefonice la 100 de locuitori, fata de o medie de
45 in tarile Europei Centrale si de Est.
La sfarsitul anului 2001 indicatorii sintetici prezentau urmatoarele
valori:
- linii fixe la 100 locuitori 18
- linii fixe la 100 gospodarii 50
Rata de digitizare a retelei fixe de telecomunicatii a atins 65% in 2001.
Radiocomunicatiile
Societatea Nationala de Radiocomunicatii S.A. este operatorul national
pentru radiocomunicatii de baza care cuprinde, conform licentei de operare,
transportul si difuzarea programelor nationale de radio si televiziune,
transmisii prin radiorelee de mare capacitate si telecomunicatiile nationale
prin satelit. SNR S.A. a realizat o retea de acces "wireless", de
banda larga, in tehnologie punct - multipunct DMS, LMDS, pentru crearea unui
sistem national de transport date multi-media. De asemenea, au demarat
investitiile de modernizare a emitatoarelor pentru posturile proprii de radio
si TV.
Telecomunicatiile mobile
Telemobil a fost primul operator roman de telefonie mobila care si-a lansat
serviciul NMT 450 in aprilie 1993. La sfarsitul anului 1996 au fost acordate
doua licente GSM 900: MobiFon, un consortiu condus de Telesystem International
Wireless din Canada (62%), impreuna cu AirTouch din SUA (10%), care a lansat
serviciul Connex pe 15 aprilie 1997. MobilRom, un consortiu condus de France
Telecom Mobile International (71%), a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997.
Primul operator de telefonie mobila GSM 1800 este CosmoRom subsidiar al
ROMTELECOM.
Numarul de linii telefonice mobile a crescut in anii 1999 - 2001 cu o rata
de peste 100%, superioara mediei de 73% din tarile UE (august 2001), ajungand
la 18 linii mobile la 100 locuitori.
Televiziunea prin cablu
In Romania televiziunea, prin cablu a avut o evolutie deosebita de la
liberalizarea sa in 1992. Cu aproximativ 2,2 milioane de abonati, Romania se
afla pe locul 6 in Europa datorita tarifelor scazute (3,5 USD), nealiniate la
tarifele europene. In 2001 numarul gospodariilor conectate la CaTV a fost de
55%, Romania plasandu-se pe locul 4 in cadrul EUCC, dupa Malta (71%), Bulgaria
si Slovacia (cu 63%).
Transmisiunile de date
Principalii competitori care au primit licente pentru instalarea, operarea
si intretinerea unor retele publice pentru comunicatii de date sunt: Global
One, Logic Telecom, MobilRom, S.N. Radiocomunicatii, MobiFon, Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Informatica (I.C.I.), PC NET Data
Network, TotalNet, Astral Telecom, IIRUC-Digicom, INES Advertising, Media SAT.
Majoritatea au acoperire nationala.
2.2.2. Calculatoare (hardware si software)
Echipamentele de calcul (hardware)
In segmentul de echipamente de calcul-hardware, calculatoarele personale
continua sa fie forta promotoare a TI in Romania, ca in toate celelalte tari
central si est europene. Numarul total de PC-uri in Romania era la sfarsitul
anului 2001 de 835.000 unitati, cu o crestere anuala, in perioada 1999 - 2001,
de 31%, comparabila ratei medii din tarile Europei Centrale si de Est (34%).
Desi numarul de 4 PC-uri la 100 de locuitori, este scazut comparativ cu media
de 13 din tarile CEE, acest indicator va creste datorita programelor de
informatizare, ce se afla in derulare in Romania:
- program de implementare a centrelor de informare a cetatenilor prin
mijloace TIC, instalate in locuri publice, pentru a permite accesul cetatenilor
la informatii si tehnologie;
- program de dotare a tuturor unitatilor scolare din Romania cu laboratoare
informatizate la cheie. Prin acesta, in perioada 2002 - 2003 se realizeaza
dotarea tuturor liceelor cu echipamente TI, incluzand calculatoare personale,
servere, echipamente de retea, conexiune la Internet;
- programe de modernizare a administratiei publice centrale si locale.
O analiza a distributiei de PC-uri, arata ca 69% din ele sunt utilizate in
administratie, banci, societati de asigurare, servicii financiare, marea
industrie, acolo unde exista si o crestere economica vizibila. Restul, sunt
proprietate personala, fiind utilizate pentru educatia copiilor, gestiunea
afacerilor, accesul la Internet. Cererea de resurse sporite, administrarea
retelelor, accesul la Internet si, nu in cele din urma, implementarea de
aplicatii informatice in economie, au generat o cerere sporita de servere si
sisteme de calcul mari si in Romania. In tarile CEE, piata de servere si
sisteme mari a atins 830 mil. Euro la sfarsitul anului 2001, reprezentand 23,6%
din piata de hardware. In tara, cererea de astfel de echipamente a fost in 2001
de 39 mil. Euro, reprezentand 21% din cererea de hardware.
Produsele software
Desi se remarca o rata de crestere continua de 22% in 2000 si de 83% in
2001, valoarea produselor software fata de valoarea echipamentelor hardware
achizitionate in Romania, ramane scazuta in raport cu cifrele similare din
tarile CEE. Reducerea ratei de piraterie software (de la 77% in 2000, la 71% in
2001) contribuie la dezvoltarea armonioasa a pietei de produse software.
Serviciile informatice
Piata de servicii informatice a avut o crestere semnificativa in anul 2001,
unde a atins un prag valoric de 48 mil. Euro, ceea ce reprezinta cca. 10% din
piata TI, cifra apropiata de cea a tarilor CEE (12,3%). Incepand cu anul 2002,
achizitiile publice din domeniul TIC se realizeaza preponderent pentru solutii
informatice integrate. Pe piata globala TI, unde ponderea cea mai mare o au
serviciile TI (40%), urmate de hardware (36%) si produsele software (24%),
acest segment de piata este considerat ca fiind foarte dinamic, data fiind
aparitia noilor tehnologii si a noilor paradigme ale societatii informationale.
In momentul actual in Romania sunt inregistrate circa 4800 de societati cu
activitate principala in domeniul serviciilor informatice. Numarul de societati
de servicii informatice active pe piata romaneasca este in ultimii doi ani in
continua crestere, cu o rata anuala de 20% .
Cifra de afaceri a pietei este concentrata in proportie de 70 - 75% la
Bucuresti. In provincie, in fiecare judet, primele 10 societati realizeaza mai
mult de 50% din cifra de afaceri a judetului, in timp ce la Bucuresti, primele
25 de societati realizeaza mai mult de 50% din cifra de afaceri a pietii de
servicii informatice a capitalei.
Societatile de servicii informatice din Romania care au mai mult de 100
salariati sunt mai ales filiale ale unor grupuri straine, care lucreaza total
sau partial pentru piete externe. Media de marime a societatilor de servicii
informatice din Romania este sub <<pragul critic>> necesar pentru a
oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piata.
Serviciile si aplicatiile Internet
Serviciile Internet in Romania, (spre deosebire de serviciile telefoniei
fixe), sunt deschise competitiei pentru un numar foarte mare de furnizori de
servicii Internet (ISP).
- In prezent, opereaza in tara, cca. 400 de firme specializate de tip ISP,
din care peste 50 ofera servicii la nivel national;
- Numarul inregistrat de calculatoare gazda (host) era, la sfarsitul anului
2001, de 70.000, pe cca. 30.000 de domenii inregistrate (6% din site-urile web
din tarile CEE); numarul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca.
2.000.000;
- Accesul cel mai raspandit este dial-up-ul, dar sunt utilizate si
legaturile prin linii inchiriate, radio si cablu TV;
- Un numar semnificativ de furnizori ISP au acces international prin
satelit (VSAT) sau prin fibra optica, printr-un furnizor international de
servicii Internet.
Utilizarea Internet-ului se poate prezenta prin urmatorii indicatori
(Studiul PWC - July 2002):
- procentul populatiei cu acces la Internet 9%
- numarul de calculatoare de tip host la 1000 locuitori 3,1
2.3. Proiecte, aplicatii si sisteme informatice
Unele ministere, bancile, camerele de comert, marile companii si unele
societati dispun de sisteme informatice performante. In IMM-uri tehnologia
informatiei este inca utilizata in mod preponderent pentru aplicatii
financiar-contabile si birotica.
Proiecte Nationale - perioada 2001 - 2002
______________________________________________________________________________
|
|
| Proiecte nationale in derulare |
|
|
| - Ministerul de Interne - Evidenta informatizata a populatiei, Sistemul
|
| informatic al Politiei de frontiera |
| - Ministerul de Interne - Inmatricularea autovehiculelor, Eliberarea
|
| pasapoartelor
|
| - Ministerul sanatatii - SI al administratiei centrale si al unor Directii
|
| Sanitare Judetene
|
| - Sistemul integrat al asigurarilor de sanatate din Romania (contract in
|
| derulare)
|
| - SI al principalelor banci cu filiale in tara
|
| - Reteaua cercetarii si educatiei
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Reteaua de Transmisiuni Permanenta
|
| Digitala Securizata Strategica
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Reteaua de Radio Digitala Securizata
|
| Operativ-Strategica
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Sistemul Informatizat de Asigurare a
|
| Securitatii Aeriene (ASOC)
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Reteaua Intranet Digitala
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Sistemul Informatic si de comunicatii
|
| pentru fortele desfasurate in zonele de mentinere a pacii
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Sistemul Informatic Logistic
|
| - Ministerul de Interne - Sistemul informatic de management al strainilor
|
| - Sistemul informatic de procesare on-on-line a cererilor de viza
|
| - Asistarea intregului proces de planificare bugetara si de executie
|
| bugetara, inclusiv realizarea bugetelor pe programe (ordonatorii |
| principali de credite fiind conectati in Intranet-ul Ministerului
|
| Finantelor Publice)
|
| - Trezorerie si contabilitate publica in toate unitatile teritoriale si la
|
| nivel central
|
| - Datorie publica externa pe termen mediu si lung (partajand baza de date cu
|
| Banca Nationala a Romaniei pentru datoria pe termen scurt)
|
| - Registrul contribuabililor persoane juridice - emiterea Codului Unic de
|
| Identificare (colaborare cu Oficiul National al Registrului Comertului in
|
| cadrul Biroului Unic)
|
| - Gestiunea declaratiilor fiscale ale persoanelor juridice
|
| - Gestiunea platilor impozitelor si taxelor persoanelor juridice
|
| - Gestiunea impozitului pe veniturile persoanelor fizice (impozitul pe
|
| venitul global) - colaborare cu Ministerul de Interne privind Registrul
|
| contribuabililor persoane fizice
|
| - Gestionarea raportarilor indicatorilor economico-financiari ale agentilor
|
| economici |
| - Raportarea indicatorilor economico-financiari prin Internet, certificat si
|
| securizat - pilot pentru 50 de mari contribuabili
|
| - Mesagerie, doc mgmt - functioneaza mesageri partial doc mgmt |
|______________________________________________________________________________|
|
|
| Proiecte nationale in perspectiva
|
| |
| - Sistemul informatic cadastral si registrul proprietatilor agrare
|
| - Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - Sistemul national al fortelor
|
| de munca; Sistemul national de pensii
|
| - Sistemul Informatic al Ministerului Justitiei
|
| - Ministerul de Interne - Reteaua metropolitana de comunicatii voce-date;
|
| Reteaua nationala de comunicatii voce-date
|
| - Sistemul Informatic al Ministerului Administratiei Publice -
|
| (e-Administration - Hotararea Guvernului nr. 1007/2001)
|
| - SI ale marilor societati nationale (Petrom, Conel, Romgaz etc.)
|
| - Portaluri B2B ale sectorului privat
|
| - Parcuri tehnologice de software
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Sistemul Informatic pentru Managementul
|
| resurselor Umane
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Sistemul Informatic pentru Coordonarea
|
| Miscarii pe Caile de Comunicatii, integrat in sistemul NATO (ADAMS) |
| - Ministerul Apararii Nationale - Sistemul Informatic pentru supravegherea
|
| traficului pe Marea Neagra (SCOMAR)
|
| - Ministerul Apararii Nationale - Sisteme Informatice pentru asigurarea
|
| securitatii perimetrelor si obiectivelor
|
| - Sistemul Informatic al Politiei Romane
|
| - Sistemul de comunicatii al Politiei de Frontiera
|
| - Sistemul Informatic al oficiului National pentru Refugiati
|
| - Componenta Nationala a Sistemului Informatic Schengen
|
| - Intarirea colectarii veniturilor statului (Phare, twinning cu Spania - in
|
| curs) |
| - Intarirea controlului prin introducerea analizei factorilor de risc
|
| (Phare, twinning cu Olanda - in curs)
|
| - Monitorizarea investitiilor din fonduri publice si a procesului de
|
| achizitii publice (twinning cu Italia si Franta - in curs)
|
| - Implementarea sistemelor de asistenta reciproca si comunicare cu
|
| celelalte State Membre ale Uniunii Europene in probleme de TVA si accize -
|
| VIES, SEED, CCN-CSI
|
| - Schimbarea sistemului Trezoreriei pentru a putea participa la TransFonD
|
| - Integrarea sistemelor informatice privind colectarea contributiilor la
|
| fondurile de sanatate, asigurari sociale, pensii etc. in cadrul sistemului
|
| de administrare fiscala
|
| - Introducerea declaratiilor fiscale electronice, prin Internet
|
| - Introducerea platilor electronice
|
| - Realizarea strategiei de securitate a informatiilor, a politicilor,
|
| standardelor si procedurilor in domeniul securitatii informatiilor si
|
| implementarea acestora
|
| - Centralizarea bazelor de date distribuite
|
|______________________________________________________________________________|
Proiecte si aplicatii, finalizate in perioada 2001 - 2002
- Sistem electronic de licitatii pentru achizitii publice (e-procurement) -
proiect pilot
- Sistem electronic pentru achizitii de bunuri si servicii - e-market -
proiect pilot
- Sistem Informatic e-job pentru cautarea de locuri de munca
- Centre Multimedia pentru cetateni - proiect pilot
- Extinderea sistemului informatic de urmarirea bilantului si obligatiilor
fiscale ale agentilor economici cu capabilitati de preluare pe WEB a
documentelor - proiect pilot
- Identificarea unica a functionarilor publici prin semnatura electronica
si smart-carduri - proiect pilot
- Managementul cashflow-ului in cadrul MCTI
- Managementul documentelor in cadrul MCTI
- Plata taxelor si impozitelor prin mijloace electronice (e-tax) - proiect
pilot
- Sistem Informatic pentru auditul securitatii informatice si a retelelor
de comunicatii
- Servicii de informare electronica pentru cetateni - Infochiosc - proiect
pilot
- Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor - proiect pilot
- Sistem electronic de sondare a opiniei publice
- Sistem Informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu
- Sistem informational integrat privind comunicatiile nationale Infocom
- Sistem informational privind stadiul de implementare a planului e-Europe+
si a dezvoltarii TI
- Sistem financiar integrat ca instrument de management pentru conducerea
MCTI
- Video conferinte organizate pe web
- Sistem Intranet pentru Ministerul Administratiei Publice (in derulare in
2002)
- Sistem electronic de admitere a elevilor in licee, scoli profesionale si
scoli de ucenici - ADLIC (derulat in 2001 si 2002)
- Portaluri ale administratiei publice pentru informarea cetatenilor sau
comunicarea cu acestia (ex. portalul educational SEI al MEC)
- Sistem electronic - suport al evaluarii si avizarii manualelor
alternative folosite in invatamantul preuniversitar (proiectul EvalMan 2002)
- Dezvoltarea sistemului de gestiune a Finantelor Publice (achizitie de
infrastructura, calculatoare, retea, sistem de comunicatii) - Ministerul
Finantelor Publice
Pe baza analizei rezultatelor proiectelor pilot realizate, GPTI aproba
strategia de extindere la nivel national a acestora.
2.4. Programele nationale de Cercetare Dezvoltare (CD) si Inovare in
sprijinul dezvoltarii Societatii Informationale in Romania
Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare pana in 2005, coordonat
de Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobat de Guvern, cuprinde 14
programe. Dintre acestea, 3 programe au obiective specifice direct legate de
dezvoltarea in Romania a Societatii Informationale si a noii economii bazate pe
cunoastere:
1. Societatea Informationala (INFOSOC), care sustine activitatile de CD si inovare
in sprijinul realizarii infrastructurilor, sistemelor si serviciilor necesare
dezvoltarii societatii informationale, in corelare cu orientarile strategice
din domeniu si cu prevederile recentelor documente ale UE privind
"e-Europe";
2. Materiale noi, micro si nanotehnologii (MATNANTECH), care sprijina
cercetarea fundamentala si aplicativa pentru materiale noi, micro si
nano-structuri, microsisteme integrate, aparatura, dispozitive si instrumente
miniaturizate, de inalta precizie;
3. Tehnologii in domeniul aeronautic si spatial (AEROSPATIAL), care
promoveaza cercetarea si dezvoltarea tehnologica in domeniile respective,
inclusiv in directii legate de integrarea sistemelor digitale de pozitionare
globala si de navigatie cu cele de transmisii de date si comunicatii.
La nivelul anului 2001, sumele alocate pentru realizarea celor trei
programe au reprezentat cca. 10% din totalul fondurilor bugetare alocate
Planului National CDI.
In perioada 1999 - 2001, pentru cercetarea in domeniul tehnologiilor
informatiei, comunicatiilor si microtehnologiilor s-au alocat cca. 4,5% din
fondurile bugetare de cercetare, orientate cu prioritate pentru dezvoltarea de
produse software si sisteme informatice, prin programele INFOSOC, RELANSIN,
MATNANTECH etc.
2.5. Concluzii privind starea Societatii Informationale in Romania (pe baza
analizei SWOT)
2.5.1. Puncte tari
1. Politica actuala favorabila dezvoltarii domeniului TIC si Societatii
Informationale: crearea cadrului institutional (infiintarea Ministerului
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, infiintarea Comisiei de Tehnologii
Avansate, Comunicatii si Tehnologia Informatiei la nivelul Parlamentului
Romaniei, infiintarea Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei), a
cadrului de reglementare (adoptarea a o serie de acte normative specifice
Societatii informationale si cerintelor aquis-ului comunitar), prezenta activa
a domeniului TIC in dezvoltarea cooperarii internationale, crearea unor
facilitati pentru dezvoltarea TIC;
2. Resursele si potentialul uman de inalta calificare recunoscute pe plan
international (cultura generala, creativitate, cunoasterea de limbi straine);
3. Consolidarea si cresterea personalitatii comunitatii TI manifestata prin
cresterea gradului de implicare a companiilor TI, expertilor si asociatiilor
profesionale in trecerea la SI;
4. Ritmuri de crestere, in ultimii 2 - 3 ani comparabile sau superioare
tarilor candidate la aderare, privind achizitia de PC-uri si numarul de
utilizatori de telefonie mobila. Rata medie de dezvoltare a sectorului TIC in
Romania este de 15% fata de rata mondiala de 8%;
5. Posibilitatea extinderii accesului la Internet datorita ponderii mari a
abonatilor la TV prin cablu (71%) si a telefoniei mobile;
6. Consolidarea pietei operatorilor de telecomunicatii si dezvoltarea unei
infrastructuri nationale pe fibra optica (16.500 km in 2001 si prognozat 19.570
km in 2002);
7. Suportul acordat de catre autoritati investitiilor din domeniul TIC.
2.5.2. Puncte slabe
1. Nivelul scazut al accesului la magistralele de comunicatii si Internet,
datorita politicii de preturi, a monopolului in domeniul telefoniei fixe pana
la 1 ianuarie 2003 si a nivelului scazut al investitiilor in infrastructura de
acces;
2. Nivelul indicatorului PIB/locuitor, influenteaza nivelul de dotare
(hardware, software, mijloace de comunicatii) al institutiilor si al
cetatenilor si implicit, asigurarea eficienta a serviciilor si aplicatiilor
specifice SI;
3. Slaba aplicare a legislatiei privind respectarea dreptului de autor in
domeniul TI, cu urmari asupra nivelului pirateriei software;
4. Nivelul mediu al salariilor specialistilor din domeniul TIC este mic,
comparativ cu tarile dezvoltate;
5. Numarul de PC-uri si penetrarea Internet-ului in scoli generale si licee
se mentin inca scazute fata de media din tarile candidate la aderare in UE;
6. Rata de penetrare a telefoniei fixe 20%, fata de o medie de 36% in
tarile CEE;
7. Numarul de utilizatori Internet inregistrati (adrese IP) in Romania,
este de 33 utilizatori inregistrati/1000 de locuitori la sfarsitul anului 2001,
fata de o medie de 145 in tarile CEE.
2.5.3. Oportunitati
1. Existenta unui cadru international, care sustine cultivarea
potentialului uman, cultural si a deciziei politice in scopul valorificarii
oportunitatilor oferite de trecerea la SI - bazata pe cunoastere - si la noua
economie;
2. Posibilitatea asigurarii unei cresteri economice durabile, bazata pe
noile tehnologii, prin realizarea de produse si servicii cu valoare adaugata
mare;
3. Posibilitatea atragerii unor fonduri externe de la organisme
internationale (cu prioritate UE) pentru proiecte care sa asigure modernizarea
administratiei publice, accesul cetatenilor la informatia publica, dezvoltarea
mediului de afaceri si cresterea calitatii vietii;
4. Posibilitatea incadrarii in ritmurile de dezvoltare ale SI cerute de
integrarea in UE, pe baza politicilor si planurilor de actiune adoptate
(e-Europe 2002, e-Europe+, e-Europe 2005);
5. Cresterea accelerata a cererii de produse si servicii in domeniul TIC,
in intreaga lume.
2.5.4. Amenintari
1. Piata fortei de munca in domeniul TIC, salariile mari in tarile
dezvoltate, conduc la migratia tinerilor specialisti spre aceste tari;
2. Numarul redus de politici de atragere a partenerilor si investitorilor
strategici, comparativ cu alte tari europene, (cu capital, tehnologie, piata),
care sa permita dezvoltarea in tara a unor competente pentru realizarea de
sisteme, produse-program complexe si a dezvoltarii infrastructurii
informationale, pe baza unor tehnologii avansate;
3. Decalajul tehnologic existent fata de tarile dezvoltate in domeniul
cercetarii, inovarii.
In concluzie, prin strategia adoptata, trebuie sa se invinga punctele slabe
pe care Romania le are in acest domeniu, comparativ cu alte tari, si sa se
fructifice oportunitatile existente. Amenintarile sunt acele elemente care ar
putea fi evitate prin sporirea si intarirea "punctelor tari"
prezentate mai sus si prin alegerea unei strategii adecvate.
CAP. 3
DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR, CA RAMURA ECONOMICA IN
ROMANIA
Tranzitia catre Societatea Informationala presupune dezvoltarea domeniului
TIC, care capata o perspectiva de importanta vitala pentru dezvoltarea
Romaniei.
Pe baza unor cercetari privind evolutia economiei in Romania in ultimii 150
ani, in 1995 s-a definit "paradoxul economiei romanesti". Acest
paradox a rezultat din faptul ca, desi in perioadele ascendente ale ciclurilor
economice, precum si in perioadele descendente ale acestor cicluri, la nivel
global si European, Romania a avut ritmuri mai mari, respectiv mai mici, de
dezvoltare, decalajul fata de tarile dezvoltate a crescut. Acest decalaj,
exprimat prin criterii de eficienta, productivitate si nivel de trai, are o
explicatie posibila si plauzibila, in faptul ca Romania, in momentele de
rascruce ale evolutiei nu s-a orientat spre realizarea de produse si servicii
de perspectiva, bazate pe cele mai noi tehnologii disponibile pe piata.
Perioada pe care o parcurgem, care marcheaza trecerea la Societatea
Informationala, definita ca societate a cunoasterii, presupune realizarea unor
optiuni strategice privind realizarea de produse si servicii, cerute de
evolutia societatii moderne, bazate pe TIC, caracterizate de valoare adaugata
mare si consumuri reduse de materii prime si energie.
3.1. Firmele si productia din domeniul Tehnologiei Informatiei si
Comunicatiilor
Acest domeniu a trecut printr-un proces dificil de adaptare si
restructurare, care a evoluat satisfacator spre acele zone ale pietii in care
suntem competitivi, ca de exemplu, industria de software. Tabelul de mai jos
confirma aceasta evolutie:
______________________________________________________________________________
| Numarul de societati TIC* | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Hardware | 286 | 205 | 224 | 232 | 288
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Software | 2093 | 2955 | 3408 | 4025 | 4864
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
* societati care au depus bilanturile contabile
Sursa: Registrul Comertului, Ministerul Finantelor, aprilie 2002
Intre anii 1997 si 2001 industria TIC din Romania a produs echipamente de
calcul, transmisii date, telecomunicatii, software si servicii cu o rata de
crestere pozitiva - care a atins 66% in anul 2001, fata de 1999 - ajungand la
peste 2 mld. $ in 2001, conform tabelului de mai jos:
Tabel: Productia TIC in Romania (milioane $)
______________________________________________________________________________
| | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de calcul | 225 | 198 | 218 | 400 | 460
|
| Echipamente de transmisii date | | | | |
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Semiconductori | 7 | 13 | 14 | 15 | 16
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de telecomunicatii | 407 | 510 | 440 | 515 | 570
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Alte componente/subansamble | 429 | 531 | 402 | 632 | 711
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de birotica | 14 | 17 | 15 | 16 | 24
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Aparate de masura si control | 88 | 81 | 81 | 122 | 132
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Software si servicii informatice | 50 | 60 | 100 | 150 | 200
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Total | 1220 | 1410 | 1270 | 1850 | 2119
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
Sursa: Ministerul Industriei si Resurselor, 2001
O analiza a datelor din tabelul de mai sus, releva o serie de aspecte
specifice.
Astfel, intreprinderile din domeniul hardware, care au cunoscut o cadere
puternica dupa 1989, au devenit profitabile prin asamblarea locala de
echipamente, importate in principal din surse asiatice. Calitatea productiei,
eficienta procesului de asamblare, o proiectare inteligenta si un management
eficient au dus la realizarea unor echipamente de calcul si transmisii date
suficient de performante, care au fost realizate in Romania. Multe firme TIC au
primit certificat ISO 9001, pentru acest tip de activitate, producand cca.
50.000 PC-uri anual.
Serviciile de configurare sisteme, vanzare de hardware, instalare,
scolarizare si service sunt preluate de un numar de firme integratoare, din
domeniul privat, care ofera aceste servicii inclusiv pentru produse software.
Aceste firme au in jur de 10 - 50 salariati si cifre de afaceri ridicate,
datorita faptului ca respectivele societati presteaza servicii si pentru firme
de succes pe piata internationala.
Firmele straine, din domeniu, au o prezenta activa in Romania, avand cca.
50% din piata de echipamente hardware, pe care le vand prin distribuitori sau
asamblori locali.
Industria de software cunoaste o dezvoltare deosebita, existand aproximativ
4800 de firme cu aceasta activitate declarata. Problemele cu care se confrunta
sunt legate de cadrul legislativ, precum si de migrarea personalului inalt
calificat. Se estimeaza ca in sectorul software si servicii in informatica
lucrau 15.000 angajati in 1999, 17.600 angajati in anul 2000 si peste 25.000 in
2001. Efectivul de informaticieni din Romania este in continua crestere fiind
determinat de cresterea pietei IT. Industria de software si servicii
informatice dispune de resurse umane de inalta calificare, dar trebuie sa
suporte o rotatie de personal de cca. 40% din efectiv, datorita emigrarii
masive a specialistilor.
Exista un numar mic de mari societati de software, cu aproape 400 de
salariati si un numar mare de societati mici cu max. 10 salariati. In termeni
procentuali, 76% din firme au mai putin de 10 salariati, 14% au intre 10 si 50
de salariati, 8% au intre 50 si 100 de salariati si numai 2% au peste 100 de
salariati.
Totusi, aceasta industrie a realizat din productia de software si servicii
informatice aproximativ 150 mil. $ in 2000 si peste 200 mil. $ in 2001.
Necesitatea de a implementa in aplicatii informatice legislatia romaneasca,
folosirea limbii romane in interfetele cu utilizatorii, practicile
administrative locale si mediul de afaceri au dezvoltat aceasta industrie si
pentru solutii autohtone. Piata de software si servicii informatice a fost in
anul 2000 de 83 mil. $, comparativ cu 56 mil. $ in 1999, cu o crestere de 48%
(in valori absolute 102 mil. $) in 2001.
Activitatea micilor societati se refera la dezvoltarea de software dedicat
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, construirea si incarcarea de baze de
date cu un motor de cautare cunoscut si interfete romanesti, vanzarea de
software importat. In completare, firmele mari ofera servicii diversificate de
consultanta, modelare, dezvoltare, implementare, integrare, testare,
reinginerie, intretinere. Aceste firme dezvolta aplicatii si instrumente bazate
pe tehnologii web, aplicatii de comert electronic, afaceri electronice,
proiectare, dezvoltare pentru arhitecturi distribuite etc. Astfel, in aceste
firme s-a concentrat segmentul majoritar al productiei de software si servicii
TIC.
Industria de software a cunoscut o crestere exponentiala si datorita
faptului ca marile corporatii producatoare de software au folosit mana de lucru
ieftina si profesional elevata din Romania, pentru dezvoltarea de software
offshore.
Toate marile companii internationale de software sunt reprezentate in tara
si folosesc serviciile unor distribuitori sau dezvoltatori de produse pentru
vanzarea si implementarea in Romania de produse software. Acesta este un
segment de piata care ocupa o parte semnificativa a fortei de munca
specializata in domeniul TIC. Totusi, ramane un potential de forta de munca
superior calificata, care este capabil sa dezvolte produse competitive si de
inalta tehnicitate. Industria de software are o perspectiva certa de dezvoltare
in Romania.
3.2. Piata in domeniul Tehnologiei Informatiei si a Comunicatiilor
Piata de TIC in anul 2001 pentru Romania a fost de 2627 milioane euro si
este evaluata la 3078 milioane euro in 2002, cu o rata a cresterii de 17%, cu
urmatoarea structura:
Piata romaneasca de TIC
(Valoarea in mil. euro)
__________________________________________________________________________
|Nr. | | ANUL |
|crt.| PRODUS |____________________________________|
| | | 1999 | 2000 | 2001 | 2002* | 2003* |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 1.| Echipamente de calcul Hardware | 141 | 153 | 180 | 190 | 201 |
| | Servere | 33 | 32 | 38 | 44 | 49 |
| | PC-uri si statii de lucru/alte | | | | | |
| | asemanatoare | 108 | 120 | 142 | 146 | 152 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 2.| Echipamente de transmisii date | 74 | 91 | 114 | 145 | 160 |
| | Hardware | | | | | |
| | LAN Hardware | 11 | 12 | 14 | 15 | 16 |
| | Alte echipamente pentru | 63 | 79 | 100 | 130 | 144 |
| | transmisii date | | | | | |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 3.| Software si Servicii | 58 | 76 | 90 | 105 | 121 |
| | Produse Software | 28 | 34 | 42 | 50 | 56 |
| | Servicii informatice | 30 | 42 | 48 | 55 | 65 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 4.| Echipamente de telecomunicatii | 384 | 503 | 622 | 708 | 738 |
| | (centrale PBX, echipamente de | | | | | |
| | rutare etc.) | | | | | |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 5.| Echipamente terminale | 153 | 193 | 215 | 208 | 208 |
| | Seturi telefoane mobile | 86 | 115 | 128 | 109 | 106 |
| | Alte echipamente terminale | 67 | 87 | 87 | 99 | 102 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 6.| Servicii carrier | 943 | 1188 | 1472 | 1816 | 2158 |
| | Servicii telefonice (incluzand | 477 | 528 | 613 | 747 | 847 |
| | servicii Internet si on-line) | | | | | |
| | Servicii de telefonie mobila | 319 | 476 | 644 | 824 | 1030 |
| | Servicii pentru linii | 19 | 26 | 34 | 43 | 55 |
| | inchiriate si comutare de date | | | | | |
| | Servicii CATV | 128 | 158 | 181 | 202 | 226 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 7.| Echipamente de birotica | 50 | 45 | 48 | 51 | 55 |
| | Copiatoare | 17 | 15 | 16 | 17 | 17 |
| | Alte echipamente birotica | 33 | 30 | 32 | 34 | 38 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| | TOTAL | 1729 | 2158 | 2627 | 3078 | 3481 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
* Valori estimate
Sursa: Electronic Year Book, European Information Technology Observatory -
EITO, 2002
In anul 2001, piata de calculatoare (hardware) a fost de 180 mil. Euro, cu
o crestere de 17% fata de anul 2000. Piata pentru software standard a fost
evaluata la 42 mil. Euro in 2001, iar piata de servicii informatice la 48 mil.
Euro. Pentru anul 2002 se estimeaza o crestere de 14 - 15% pentru acest sector,
respectiv la cca. 52 - 55 mil. Euro.
3.3. Estimarea evolutiei pietei Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor
din Romania
Piata de TIC in Romania trebuie evaluata in perspectiva a cel putin 2 - 3
ani, pana in 2004 - 2005, pentru a defini orientarile si optiunile strategice,
asociate cu directiile de actiune necesare pentru realizarea obiectivelor
prioritare, legate de dezvoltarea acestui sector in tara. In termeni generali,
factorii determinanti ce definesc piata sunt:
1. Cerintele (cererea), definite prin asteptarile consumatorilor de TIC,
satisfacute prin cumpararea si utilizarea de servicii si produse. Cererile
exista in fiecare potential utilizator de TIC sau pot fi stimulate prin
educatie si prin alte metode specifice pietei;
2. Competitia, a carei existenta conduce la scaderea preturilor, cresterea
calitatii produselor si serviciilor si implicit a satisfactiei cetatenilor;
3. Dimensiunea pietei, definita prin volumul vanzarilor*1) care se pot
realiza, exprimat atat prin numarul de cumparatori, cat si prin cantitatea sau
frecventa in cumpararea de bunuri si servicii TIC pe o anumita perioada.
------------
*1) (Volumul vanzarilor = Nr. cumparatorilor x Rata de cumparare).
In evaluarea de ansamblu a pietei TIC ca piata industriala, trebuie sa fie
avuta in vedere proportia diferitelor categorii de consumatori/utilizatori. In
cadrul tarilor dezvoltate aceasta este de: cca. 25% pentru fiecare din
domeniile industrial si financiar-bancar (impreuna aproximativ 50%), cca. 17%
pentru domeniile comert si sector public (impreuna aproximativ 34%). In
Romania, datele preliminare furnizate de INSE pentru 2001 aferente dotarii
tehnice si numarului de utilizatori Internet din intreprinderile cu peste 50 de
salariati sunt prezentate in continuare:
______________________________________________________________________________
| Activitate | Utilizatori Internet | Dotare la 31 decembrie 2001
|
| | (numar) | (numar PC, servere,
|
| | | calculatoare personale)
|
|________________________|_______________________|_____________________________|
| | 1998 | 2001 | 1998 | 2001
|
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Industrie-constructii | 3774 | 30502 | 57383 | 101159
|
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Comert | 1085 | 7427 | 9171 | 21753
|
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Servicii | 4989 | 20214 | 27534 | 50153
|
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Asigurari si banci | 1026 | 6034 | 29586 | 34620
|
|________________________|___________|___________|________________|____________|
(sursa: date preliminate INSE, 2001)
Astfel, numarul de utilizatori Internet in cadrul intreprinderilor cu peste
50 de angajati a crescut de 6 ori, fata de 1998, iar numarul de PC-uri, servere
si calculatoare a crescut, pentru aceeasi categorie de intreprinderi, cu 70%,
fata de 1998. Utilizatorii Internet din cadrul intreprinderilor cu peste 50 de
angajati sunt structurati dupa cum urmeaza: 48% in industrie si constructii,
12% in comert, 31% in industria de servicii, 9% in domeniul bancar si de
asigurari. Dotarile cu calculatoare personale, servere sau PC-uri este
structurata, (pentru intreprinderi cu peste 50 de angajati), pe domenii dupa
cum urmeaza: 49% in industrie si constructii, 10% in comert, 24% in industria
de servicii si 17% in domeniul bancar si de asigurari.
O dezvoltare cu participare semnificativa la PIB a domeniului TIC nu poate
fi conceputa fara o penetrare pe piata externa, dominata de firmele localizate
in tarile dezvoltate in principal, fapt ce impune ca strategie trei optiuni:
- cooperarea cu firmele prezente pe piata externa, oferind acestora
avantaje competitive in special prin valorificarea fortei de munca cu pregatire
superioara, cat mai bine plasata in ierarhia valorii adaugate la produsele si
serviciile folosind TIC;
- ocuparea unor nise ale pietei externe, prin oferte atractive, in
conditiile asigurarii unei infrastructuri de comunicatii la nivelul celor
existente in tarile dezvoltate;
- concentrarea pe realizari in domenii care presupun valorificarea
superioara a cunostintelor si fortei intelectuale ("Knowledge - intensive
fields"), care pot transforma aptitudinile intelectuale in valoare
adaugata pentru produse si servicii specifice societatii informationale, cu
obtinerea unui profit si a unei pozitii favorabile pe plan international (ca
tara exportatoare de "bunuri cultural-intensive").
Piata interna poate fi analizata cantitativ prin statisticile existente*,
pana in anul 2001 si prin ritmuri posibile de dezvoltare fie la nivelul mediu
prognozat pentru tarile vecine si cele din UE, fie cu ritmuri de 2 - 3 ori mai
mari.
Volumul total al cheltuielilor in domeniu TIC in Europa Centrala si de Est
(ECE) in 2001 a fost de cca. 9.153 mil. EURO, cu o crestere maxima in zona
serviciilor de cca. 19% . La acest indicator, se pot prevede urmatoarele
niveluri si ritmuri pentru Romania:
___________________________________________________________________
| | Cheltuieli TIC | Cheltuieli TIC pe cap de |
| | ca % din | locuitor (EURO) |
| | PIB |_________________________________|
| | in 2001 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 |
|________________|________________|_______|_______|________|________|
| Cu rata de | 1,3 | 19 | 22,8 | 27,4 | 32,9 |
| crestere 20% | | | | | |
|________________|________________|_______|_______|________|________|
| Cu rata de | 1,3 | 19 | 28,5 | 42,75 | 64,12 |
| crestere 50% | | | | | |
|________________|________________|_______|_______|________|________|
Piata TIC din Romania este evaluata pentru anul 2001 (EITO - 2002) la 2627
mil. Euro, iar piata serviciilor Internet in 2001, este evaluata la 37,2 mil.
Euro, urmand sa atinga 38 mil. Euro in 2002.
In ipoteza unor ritmuri de 20% si respectiv 50% crestere anuala se poate
ajunge la:
(nr./1000 locuitori)
______________________________________________________________________________
|\ Rata de crestere | 20% | 50%
|
| \
|___________________________|___________________________|
| \ Ani | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004
|
| \ | | | | | | | |
|
| \ | | | | | | | |
|
| \ | | | | | | | |
|
|Indicatori \ | | | | | | | |
|
| \ | | | | | | | |
|
| \ | | | | | | | |
|
| \ | | | | | | | |
|
|____________________\_|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Adrese Internet | 1,2 | 1,44| 1,73| 2,08| 1,2 | 1,8 | 2,7 | 4,05
|
| inregistrate | | | | | | | |
|
| (Web site) | | | | | | | |
|
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Utilizatori Internet | | | | | | | | |
| inregistrati (IP) | 33 | 39,6 | 47,52| 57,03| 33 | 49,5 | 74,25|111,4
|
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Calculatoare de tip | 39 | 46,8 | 56,16| 67,4 | 39 | 58,5 | 87,75|131,6
|
| PC | | | | | | | |
|
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Linii telefonice |177 |212,4 |254,9 |305,9 |177 |265,5 |398,2 |597,3
|
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Telefoane mobile |162 |194,4 |233,3 |279,96|162 |243 |364,5 |546,8
|
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
- Surse: IDC, Banca Mondiala, ANISP, Studiul Roland Berger.
In conditiile cresterii anuale cu rata 50%, in 2004, Romania poate depasi
nivelul mediu pe ansamblul statelor CEE. In valori absolute (mii de
calculatoare de tip PC) piata romaneasca poate depasi pietele tarilor amintite cu
mentiunea ca acestea au un numar mai mic de locuitori:
(mii PC)
__________________________________________________________
| Ani | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 |
| Rata de crestere | | | | |
|______________________|________|________|________|________|
| 20% | 880 | 1056 | 1237,2 | 1485 |
|______________________|________|________|________|________|
| 50% | 880 | 1056 | 1980 | 2970 |
|______________________|________|________|________|________|
La acest indicator (CAGR: 50%), in 2003, Romania depaseste ca dimensiune a
pietei nivelurile atinse de Republica Ceha si Ungaria din anul 2002, cu un CAGR
de 20% .
Proiectele guvernamentale anuntate in 2001, asociate cu cadrul legal si de
reglementari prevazut cu cresterea economica in domeniile mari consumatoare de
TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finante-banci, comert etc.) pot asigura
ritmuri de recuperare a ramanerii in urma a tarii in acest domeniu la cei mai
multi indicatori.
Cerintele in domeniul B2B se preconizeaza a reprezenta cca. 95,6% din
valoarea totala a pietei de e-business in tarile amintite, cu o rata de
crestere anuala de cca. 50%, depasita insa de cresterea aplicatiilor B2C ca
ritm (cca. 170% in urmatorii trei ani), insa nu in valori absolute.
In 2001, s-au realizat tranzactii B2C in valoare de cca. 2 mil. EURO, fata
de 16 mil. EURO in Republica Ceha, 7,4 in Slovacia si 8,6 in Ungaria. Se
apreciaza ca domeniul comertului electronic va reprezenta un segment important
al pietei interne si externe, impunandu-se masuri si actiuni ferme de sustinere
si stimulare a domeniului.
Daca se considera datele din Yearbook of World Electronic, ale Ministerului
Industriei si Resurselor din 2000 si cu estimarile pentru 2001, se pot evalua
urmatoarele dimensiuni ale ofertei in domeniul TIC:
Produse si servicii TIC (mil. USD)
______________________________________________________________________________
|\ Ani si rate de | 2001| 2002 | 2003 | 2004
|
| \ crestere |
|_______________|_______________|_______________|
| \ | | 20% | 50% | 20% | 50% | 20% | 50%
|
| \ | | | | | | |
|
| \ | | | | | | |
|
| \ | | | | | | |
|
| \ | | | | | | |
|
| Produse si \ | | | | | | |
|
| servicii \ | | | | | | |
|
| \ | | | | | | |
|
| \ | | | | | | |
|
|______________________\_|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de calcul | 460 | 552 | 690 |662,4 |1035 | 794,9 |1242
|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Componente active | 16 | 19,2 | 24 | 23,4 | 28,8 | 28 |
34,56|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de | 570 | 684 | 855 |820,8 |1282,5 | 984,9 |1923,7
|
| telecomunicatii | | | | | | |
|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Componente si | 711 | 853,2 |1066,5 |1023,8 |1605 |1228,6 |1867,4
|
| subansamble | | | | | | |
|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de | 24 | 28,8 | 36 | 34,56| 54 | 41,5 | 81
|
| birotica | | | | | | |
|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Aparate de masura si | 132 | 396 | 198 | 475,2 | 297 | 570,2 | 445,5
|
| control | | | | | | |
|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Software si servicii | 200 | 240 | 300 | 288 | 450 | 345,6 | 675
|
| informatice | | | | | | |
|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| TOTAL |2119 |2773,2 |3169,5 |3328,2 |4752,3 |3993,7
|6269,16|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
Considerand un ritm mediu anual de 50% si pornind de la un volum al
produselor si serviciilor estimat in 2001 de 2119 mil. USD, se ajunge in 2004
la un total de 6269 mil. USD. La aceasta dimensiune a pietei interne (cca. 6300
mil. USD) ar trebui obtinut un volum la export de produse si servicii, in
special in domeniul aplicatiilor si software-ului, de minimum 3000 mil. USD
(aproximativ (50%), in vederea acoperirii eforturilor care se fac pentru
dezvoltarea infrastructurii informationale si de comunicatii, precum si in
domeniul educatiei si formarii de specialisti pentru a fi la nivelul cerintelor
din UE.
3.4. Evaluarea potentialului de export in domeniul Tehnologiei Informatiei
si Comunicatiilor
Domeniul TIC va trebui sustinut sa atinga parametrii de performanta
corespunzatori unui volum de export ridicat. In notatia de la 1 la 10, acesti
parametri au, pentru Romania, comparativ cu alte tari din diferite zone
geografice, urmatoarele valori*:
------------
* International Trade Center, Martie 2002, Bucharest, anexa 8 din volumul
Information Technology - Country Profil Export Potential (Romania)
______________________________________________________________________________
|Nr. |\ | | | | | | |
|
|crt.| \ Tara
|Romania|Bulgaria|Rusia|Finlanda|USA|Coreea|Mexic|
| | \ | | | | | | |
|
| | \ | | | | | | |
|
| | \ | | | | | | |
|
| | \ | | | | | | |
|
| | \ | | | | | | |
|
| | \ | | | | | | |
|
| | \ | | | | | | |
|
| | \ | | | | | | |
|
| | Parametrul \ | | | | | | |
|
|____|______________________\_|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 1. | Avansul tehnologic | 6 | 4 | 8 | 7 | 10| 8 | 7
|
| | (capacitatea de C & D, | | | | | |
| |
| | inovare, marketing si | | | | | | |
|
| | comercializare pentru | | | | | | |
|
| | C & D) | | | | | |
| |
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 2. | Mediul de afaceri | 5 | 4 | 5 | 8 | 9| 7 | 8
|
| | (stabilitatea economica| | | | | | |
|
| | si legislativa, | | | | | | | |
| | transparenta | | | | | | |
|
| | legislatiei, | | | | | | |
|
| | infrastructura | | | | | | |
|
| | informationala si de | | | | | | |
|
| | comunicatii) | | | | | | |
|
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 3. | Dreptul de proprietate | 4 | 2 | 5 | 9 | 9| 8 | 7
|
| | intelectuala (nivel de | | | | | | |
|
| | protectie, sanctiuni) | | | | | | |
|
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 4. | Deschiderea pietei | 8 | 8 | 5 | 6 | 7| 5 | 7
|
| | (barierele non-tarif | | | | | | |
|
| | pentru produse si | | | | | | |
|
| | servicii TIC din alte | | | | | | |
|
| | tari) | | | | | | |
|
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 5. | Pregatirea/deschiderea | 4 | 3 | 5 | 8 | 10| 5 | 5
|
| | pentru e-business (legi| | | | | | |
|
| | privind semnatura | | | | | | | |
| | digitala, certificarea | | | | | | |
|
| | si autentificarea, | | | | | | |
|
| | securitatea | | | | | | |
|
| | informationala) | | | | | | |
|
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 6. | Competitivitatea | 5 | 4 | 5 | 9 | 10| 9 | 8
|
| | nationala in domeniul | | | | | | |
|
| | TIC (calitate, pret, | | | | | | |
|
| | timp de livrare, | | | | | | |
|
| | imagine pe piata - | | | | | | |
|
| | brand image) | | | | | | |
|
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 7. | Avantaje nationale | 7 | 6 | 5 | 8 | 10| 7 | 7
|
| | specifice (cultura, | | | | | | |
|
| | creativitate, acces | | | | | | |
|
| | la capital, limbi | | | | | | |
|
| | straine folosite, | | | | | | |
|
| | acorduri cu OMC) | | | | | | |
|
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
| 8. | Indicele de clasificare| 6 | 4 | 8 | 9 | 10| 9 | 8
|
| | dupa potentialul de | | | | | | |
|
| | export | | | | | | |
|
|____|________________________|_______|________|_____|________|___|______|_____|
1 - 4 capacitate redusa
5 - 6 capacitate medie
7 - 10 capacitate mare
Se poate observa ca principalii parametri care determina potentialul de
export sunt:
1. Avansul tehnologic, obtinut prin efort de Cercetare/Dezvoltare propriu
sau in aliante cu parteneri strategici (exemplul Rusiei, Coreii, Mexicului,
Finlandei);
2. Mediul de afaceri (exemplul Finlandei, Coreii, Mexicului)
3. Dreptul de proprietate (exemplu: Finlanda, Coreea, Mexic)
4. Pregatirea pentru e-business (exemplu: Finlanda)
5. Competitivitatea nationala in TIC (exemplu: Finlanda, Coreea, Mexic)
6. Avantaje nationale specifice (exemplu: Finlanda, Romania, Coreea,
Mexic).
CAP. 4
ORIENTARI SI OPTIUNI STRATEGICE IN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI SI
DE COMUNICATII IN ROMANIA
Societatea Informationala se bazeaza pe o abordare orientata catre
cetateni. Aceasta abordare trebuie sa asigure integrarea cunoasterii si experientei
cetatenilor in acest proces, ca o forta conducatoare catre o noua societate,
bazata pe cunoastere.
Societatea Informationala este bazata pe partajarea informatiei si
participarea in conditii egale a tuturor componentelor societatii, Guvern,
sector privat si societate civila. Contributia acestor componente este vitala
in eforturile de a permite tuturor cetatenilor sa beneficieze de serviciile
Societatii Informationale.
Definirea directiilor principale pentru strategia de dezvoltare a
Societatii Informationale are la baza urmatoarele cerinte:
- Asigurarea accesului la informatii si la cunoastere
Indivizii si organizatiile trebuie sa beneficieze de accesul la informatie
si la cunoastere, cu precadere in domeniul public. Informatia trebuie sa fie
usor accesibila. Statul trebuie sa extinda oportunitatile de furnizare a
informatiilor pentru toti, prin crearea de continut digital.
- Dezvoltarea capacitatii umane prin educatie, instruire si formare
Cetatenii trebuie sa aiba acces la dobandirea noilor abilitati in scopul de
a participa activ la Societatea Informationala si sa beneficieze pe deplin de
posibilitatile pe care aceasta le ofera. Aceste abilitati vor fi obtinute in
scoala primara, generala si in liceu, in cadrul formarii la locul de munca, dar
pot fi obtinute si prin educatie continua si la distanta.
- Dezvoltarea capacitatii nationale de cercetare-dezvoltare si inovare in
domeniul TIC
Politicile guvernamentale trebuie sa sustina intarirea capacitatii de CD si
inovare in domeniul TIC, pentru a permite realizarea unor progrese
semnificative pe plan national, ca si cresterea capacitatii de integrare si a
competitivitatii pe plan international in aceste domenii cu impact major in
dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere.
- Crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, inclusiv cadrul legal, de
reglementari si politici generale
Pentru a maximiza beneficiile sociale si economice ale Societatii
Informationale, Statul trebuie sa creeze un mediu de incredere, transparent si
un cadru legal si de reglementare ne-discretionar, care sa incurajeze inovatia
tehnologica si competitia, si astfel sa incurajeze investitiile necesare, in
principal din partea sectorului privat, pentru dezvoltarea infrastructurii si a
noilor servicii.
- Promovarea serviciului universal la un pret accesibil
O infrastructura dezvoltata in mod adecvat reprezinta o preconditie pentru
accesul sigur si ieftin la informatie, de catre toate componentele societatii.
Imbunatatirea conectivitatii prezinta o importanta speciala si este atat
responsabilitatea sectorului privat cat si a sectorului public, intre care se
pot dezvolta parteneriate, inclusiv pentru dezvoltarea comunitatilor locale.
- Imbunatatirea securitatii informatiei la nivel global si a retelelor de
comunicatii
Societatea Informationala presupune imbunatatirea potentialului creativ al
oamenilor si a modului in care circula informatia. In acelasi timp, sistemele
globale de comunicatii si de informare pot fi utilizate si in scopuri incompatibile
cu cele pentru care au fost dezvoltate. Este necesar ca Statul sa actioneze
hotarat pentru a preveni utilizarea rau-intentionata a resurselor
informationale si a tehnologiilor.
4.1. Obiective globale si prioritati
Utilizarea larga a tehnologiilor informationale si de comunicatii (TIC)
conduce la implicatii profunde in viata social-economica si la transformari
fundamentale in modul de a realiza produsele si serviciile, in comportamentul
uman. Valorificarea superioara a acestor tehnologii poate asigura un progres
economic-social ce caracterizeaza Societatea Informationala, cu conditia
indeplinirii unor obiective si orientari de natura strategica si prin politici
adecvate starii societatii in care traim:
1. Consolidarea democratiei si a institutiilor statului de drept prin
participarea cetatenilor la viata politica si facilitarea accesului
nediscriminatoriu la informatia publica, imbunatatirea calitatii serviciilor
publice si modernizarea administratiei publice (e-Government, e-Administration);
2. Dezvoltarea economiei de piata si trecerea progresiva la noua economie,
cresterea competitivitatii agentilor economici si crearea de noi locuri de
munca in sectoare de inalta tehnologie prin dezvoltarea comertului electronic,
tele-lucrului, a unor noi metode de management a afacerilor, de management
financiar si a resurselor umane, integrarea capabilitatilor TIC in noi produse
si servicii, dezvoltarea sectorului TIC.
3. Cresterea calitatii vietii prin utilizarea noilor tehnologii in domenii
precum: protectia sociala, asistenta medicala, educatie, protectia mediului si
monitorizarea dezastrelor, siguranta transporturilor etc. si pe aceasta cale
integrarea in structurile euro-atlantice si in Societatea Informationala
Globala.
4. Consolidarea si dezvoltarea unei ramuri a economiei nationale care sa
asigure realizarea de produse si servicii competitive pe piata interna si
externa, cerute de evolutia lumii contemporane. O ramura a economiei bazata pe
produse si servicii care valorifica TIC pe piata interna si, mai ales, la
export, ar permite ocuparea resursei umane in activitatile caracterizate de
eficienta maxima, comparativ cu alte ramuri, prin faptul ca produsele si
serviciile specifice SI contin o cota ridicata a valorii adaugate, asociata cu
consumuri minime de resurse materiale si de energie. O asemenea optiune
corespunde previziunilor privind evolutia societatii umane in secolul XXI,
fiind sustinuta de experienta ultimilor zece ani in tari de dimensiuni mici,
cum sunt Irlanda, Finlanda sau Israelul.
In ultimii ani au intervenit schimbari importante in evolutia societatii,
cu un impact major asupra modului in care gandim, muncim, interactionam,
petrecem timpul liber si in mod special, asupra modului in care realizam
lucrurile si serviciile. Schimbarile majore care au impus acest impact si care
vor marca evolutia societatii in perspectiva noului mileniu sunt legate in
principal de globalizarea competitiei si a pietelor si de progresele obtinute
in domeniul TIC.
In acest context ce defineste Societatea Informationala, asistam la
impunerea cunoasterii ca un factor critic, determinant, al cresterii economice
si al standardului de viata, fapt sustinut prin consens in declaratiile din
ultimii ani ai OECD si WB. Cunoasterea acumulata in lume poate fi transformata
in bunuri si servicii de catre cei care au acces la aceasta cunoastere prin
noile TIC. De la o diviziune a lumii in raport cu accesul la cunoastere si la
utilizarea noilor TIC ("global digital divide") se poate ajunge prin
strategii adecvate, elaborate la nivel national si global, la noi oportunitati
oferite dezvoltarii societatii la nivel planetar ("global digital
opportunity"), asa cum se arata la "The Okinawa Summit of the
G7/G8", in iulie 2000. Cunoscutul dicton "cunoasterea este
putere" devine o realitate in conditiile Societatii Informationale si a
globalizarii. Globalizarea si noile TIC impun realizarea produselor si
serviciilor la nivelul standardelor existente pe piata externa/globala, in
special pe piata interna a UE, in care aceste standarde sunt la nivelul cel mai
ridicat.
5. Realizarea produselor si serviciilor inovative la acest nivel nu se
poate asigura decat prin mentinerea si dezvoltarea unei capacitati de
cercetare-dezvoltare-inovare sustinuta de un transfer tehnologic activ catre
producatorii de bunuri si servicii. Constientizarea acestei stari impune
elaborarea unei strategii a dezvoltarii economiei nationale si a unor sectoare
viabile ale acesteia care sa faca fata competitiei pe piata interna si externa,
mai ales a UE.
Avand exemplul tarilor amintite mai sus (Irlanda, Israel, Finlanda),
Romania trebuie sa faca o optiune fundamentala pentru dezvoltarea unei ramuri a
economiei care sa realizeze produse si servicii bazate pe TIC, cerute de
Societatea Informationala.
4.2. Optiuni strategice pentru dezvoltarea domeniului Tehnologiei
Informatiei si Comunicatiilor
Plecand de la pozitia actuala a Romaniei in statisticile privind Societatea
Informationala, realizate pentru tarile candidate la aderarea in UE, se impun
optiuni majore si rapide, care sa permita recuperarea ramanerilor in urma si
obtinerea unei pozitii pe masura potentialului de care dispune tara.
4.2.1. Optiuni in domeniul hardware
In domeniul hardware este greu de conceput o dezvoltare altfel decat
alaturi de un investitor strategic (dispunand de capital pentru echipamente,
tehnologii avansate, piata) care sa fie motivat, in primul rand printr-o
prezenta semnificativa pe piata interna, departe de a fi saturata. In acest
domeniu pot fi alese unele nise pe piata interna sau la export, pentru produse
care pot fi mentinute prin cercetare-dezvoltare-inovare, la un nivel competitiv
ridicat, pe durate medii-lungi.
O alta optiune in domeniul fabricatiei ar fi aceea pentru o pozitie de furnizor
pentru anumite componente si subansamble, cu un nivel de competitivitate
corespunzator, sustinut de asemenea prin activitati de
cercetare-dezvoltare-inovare.
In concluzie, pentru acest domeniu, se poate continua fabricatia de
asamblare, cu componente si subansamble de import, pentru cerintele pietei
interne si, eventual, un export nesemnificativ pentru produse complexe, insa cu
o pozitie satisfacatoare de subfurnizor pentru anumite componente si
subansamble.
4.2.2. Optiuni in domeniul software
In domeniul software exista un potential deosebit si o perspectiva ce poate
fi atinsa numai printr-o abordare realista, pragmatica. Plecand si de la
evaluarile unor experti straini* asupra starii acestui domeniu, se pot
recomanda cateva cai de urmat, tinand cont de piata (interna, externa) si tipul
activitatii cerute pentru a satisface cererea (activitati de tipul serviciilor
si activitati mai complexe care urmaresc realizarea de produse-program
standard, pe domenii de aplicatie). In acest cadru se pot defini patru optiuni:
A. Servicii la cerere pentru piata interna
B. Produse-program complexe pentru piata interna
C. Servicii la cerere pentru piata externa
D. Produse-program complexe pentru export
------------
* - Richard Heeks & Mihaiela Grundey: "Romania, Hardware and
Software Industry", 1998, IDPM-UK
- "Romania at the Cuting Edge of Information Technology", World
Bank Groups, May 2000, Washington DC.
- Oportunitati si limitari in dezvoltarea economiei Internet in Romania.
Roland Berger Strategy Consultants, Oct. 2000.
Pe baza acestor optiuni se pot defini mai multe strategii, cu scenarii
posibile de realizare:
1. O strategie orientata pe cererea pietei interne, bazata pe optiunile A
si B, care presupune inlaturarea unor bariere care se opun dezvoltarii acestei
orientari, cum ar fi:
- costurile mari presupuse de realizarea de produse program complexe, cu o
pregatire corespunzatoare a specialistilor implicati (analisti si proiectanti
de aplicatii si sisteme complexe, alaturi de programatori-codificatori),
inclusiv a managementului de proiect;
- preferinta pentru software de import;
- pirateria si dimensiunea inca redusa a pietei interne pentru produse
program complexe;
- insuficienta educare a consumatorilor in domeniul comertului electronic;
- absenta unor informatii de piata suficiente si semnificative, care sa
permita planificarea si realizarea, mai ales de produse program complexe.
2. O strategie orientata pe export, bazata pe optiunile C si D, care poate
fi benefica si pietei interne, insa cu necesitatea inlaturarii unor bariere
care se opun si dezvoltarii acestei orientari, cum ar fi:
- asigurarea unei infrastructuri informationale nationale la nivelul
tarilor dezvoltate;
- asigurarea unor cercetari de piata si a unor contacte cu parteneri
externi;
- dezvoltarea pietei interne la nivelul cerintelor pietei externe;
- sustinerea obtinerii unor profituri care sa permita dezvoltarea mai
rapida, datorita intrarii mai tarziu pe piata (time-to-market intarziat fata de
competitori);
- restructurarea pregatirii specialistilor pentru activitati presupuse de
cele doua optiuni.
In concluzie, pentru acest domeniu, se pot proiecta mai multe cai de urmat
cu urmatoarea ordine de prioritati:
1. Consolidarea elaborarii de Servicii la cerere pentru piata interna
pentru acele servicii care sunt competitive pe piata interna;
2. Trecerea la Export de servicii, in diferite formule, care sa permita
cunoasterea pietei si acumularea de know-how;
3. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru piata interna,
ceea ce presupune consolidarea firmelor romanesti pe piata interna si
asigurarea pregatirii unui numar mai mare de specialisti in domeniu (analisti
si proiectanti de aplicatii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea
activitatilor CD si de inovare, in special la nivelul agentilor economici de
profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice;
4. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru export, ceea
ce presupune consolidarea firmelor romanesti pe piata externa si asigurarea
pregatirii unui numar mai mare de specialisti in domeniu (analisti si
proiectanti de aplicatii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea
activitatilor CD si de inovare, in special la nivelul agentilor economici de
profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice pe plan international, in
special in nise de piata care pot oferi avantaje competitive Romaniei;
Se remarca faptul ca pentru primele trei cai prezentate (1, 2, 3), exista o
experienta pozitiva in tara, care trebuie stimulata si generalizata, inclusiv
prin crearea de parcuri stiintifice si tehnologice in domeniul software in
marile orase si centre universitare, pentru a valorifica si stabiliza tanara
generatie de specialisti, care se pot forma si afirma in tara.
4.3. Scenarii privind dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informatiei si
Comunicatiilor
Pe ansamblul celor doua domenii prezentate, fabricatia de echipamente si
software, din punctul de vedere al strategiei si politicii guvernamentale
exista mai multe scenarii de sprijin, cu tot atatea cai de urmat:
- Scenariul cu actiuni "in forta", de tipul economiilor
centralizate;
- Scenariul cu actiuni de urmarire pasiva ("laisser faire") a
evolutiei domeniilor considerate, care se poate numi al "statului
minimal" (ca interventie);
- Scenariul cu actiuni promotionale, de incurajare si motivare prin
mecanisme de piata a realizarii obiectivelor urmarite, care se poate numi al
"statului promotional".
Calea scenariului "in forta" este de neconceput in cadrul noii
orientari a tarii, iar calea scenariului "statului minimal" ar
insemna o desconsiderare a interesului national, Romania urmand a face ceea ce
nu au facut economiile cele mai liberale, in USA, Japonia, UK, care au
sprijinit incepand cu anii '50 - '60 domeniul TIC prin programe speciale si
fonduri pentru cercetarea-dezvoltarea universitara si de firma cu fonduri
impresionante. Calea "statului minimal" ar insemna o ramanere in urma
inadmisibila cu pierderea de timp la scara istorica. Se pune deci problema
urmarii unei cai a statului promotional, care sa valorifice la maximum ceea ce
poate oferi statul si piata intr-o perioada de timp cat mai scurta.
Pentru a urma aceasta cale, trebuie sa se plece de la o evaluare
corecta/obiectiva a starii indicatorilor ce definesc SI si sa se asigure la
nivelul factorilor competenti (Guvern, Parlament, Asociatii profesionale si
patronale), interventii promotionale pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei
bazate pe TIC prin:
- asigurarea unei infrastructuri informationale nationale la nivelul
tarilor dezvoltate;
- stimularea investitiilor in domeniul TIC;
- asigurarea pregatirii si competentelor cerute pentru optiunile strategice
din domeniul software-ului;
- stimularea cercetarii - dezvoltarii pentru a sustine exportul in domeniul
TIC si cooperarea internationala;
- realizarea de studii de piata in domeniul TIC;
- actiuni promotionale pe piata externa si incurajarea productiei destinate
exportului;
- asigurarea dreptului la proprietate intelectuala si reducerea pirateriei
software;
- sprijinirea firmelor autohtone de produse si servicii TIC si incurajarea
parteneriatelor care sa faciliteze transferul de tehnologie (know-how), inclusiv
externalizarea anumitor servicii (outsourcing);
- asigurarea restructurarii si privatizarii firmelor de stat din domeniul
TIC si crearea unor parcuri stiintifice si tehnologice in domeniu;
- asigurarea cadrului legal si al reglementarilor cerute de utilizarea TIC
si de dezvoltarea SI.
In concluzie, se poate spune ca trecerea de la "statul
proprietar/autoritar" la "statul promotional" trebuie sa se faca
direct, evitand faza intermediara a "statului minimal", care ar
insemna pierderea unui timp pretios in consolidarea si dezvoltarea unei ramuri
a economiei care sa realizeze produse si servicii competitive in conditiile
globalizarii, cerute de Societatea Informationala.
In aceste conditii, urmarind si natura interventiilor promotionale prezentate
mai sus, rezulta cateva orientari care, la randul lor, genereaza actiuni si
proiecte, cu responsabilitati, resurse si indicatori de urmarire si evaluare,
cu prioritate privind:
- dezvoltarea infrastructurii informationale intr-un ritm accelerat, insa
asociat cu realizarea conditiilor de valorificare a infrastructurii prin
servicii cu valoare adaugata care sa motiveze investitiile, mai ales daca sunt
de stat sau cu garantii guvernamentale;
- completarea si consolidarea cadrului legislativ si de reglementari
specifice domeniului TIC si a impactului acestor tehnologii in dezvoltarea
social-economica;
- stimularea cererii pe piata interna din partea agentilor economici,
sectorului public (prin cerere agregata) si la nivel de familie/persoana, in paralel
cu incurajarea exportului si patrunderii pe piata externa, inclusiv in
parteneriat cu firme de prestigiu care dispun de capital, tehnologii avansate
si piata;
- orientarea formarii de specialisti pentru a permite implicarea intr-un
timp minim la realizarea de produse si servicii specifice TIC, in partea
superioara a ierarhiei valorii adaugate (fazele de
specificare-conceptie-proiectare), scutind firmele romanesti de cheltuieli
suplimentare si pierdere de timp in raport cu competitia, la livrarea de
produse si servicii pe piata interna si la export.
Pe acest fundal de sprijin si conditii favorabile promovarii domeniului
TIC, firmele pot adopta diferite strategii de dezvoltare:
1. Realizarea de produse complexe, de un interes mai larg in utilizare, pe
baza unor activitati de cercetare-dezvoltare proprii si in cadrul unor proiecte
costisitoare, insa cu o valoare adaugata mare;
2. Realizarea de produse si servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, in
urma analizei realizate impreuna cu acestia;
3. Realizarea de produse prin generalizarea unor solutii rezultate dintr-o
experienta anterioara, prin ceea ce s-ar numi "servicii transformate in
produse", care satisfac o cerere curenta a unui client;
4. Realizarea si dezvoltarea de aplicatii pe baza unor tehnologii si
orientari noi, a unei inovari ce rezulta dintr-o cercetare proprie sau
valorificata de la institutii de cercetare-dezvoltare prin costuri mai mici,
daca cercetarea-dezvoltarea a fost sustinuta de programe guvernamentale (de exemplu
programul INFOSOC).
Pe baza obiectivelor globale specifice evolutiei societatii moderne catre o
societate informationala ca societate bazata pe cunoastere, precum si a
optiunilor strategice posibile a fi adoptate in Romania, se poate trece la definirea
si selectarea unor obiective prioritare, specifice/adaptate tarii noastre,
sustinute de directii de actiune, cu responsabilitati, termene si resurse
necesare, cu un sistem adecvat de evaluare si urmarire a obiectivelor propuse.
CAP. 5
OBIECTIVE PRIORITARE SI DIRECTII DE ACTIUNE
5.1. Consolidarea infrastructurii informationale nationale si a industriei
TIC
Consolidarea infrastructurii informationale nationale, va urmari cu
prioritate dezvoltarea infrastructurii de comunicatii la nivelul cerintelor
actuale.
a) Furnizarea de servicii de comunicatii pe scara larga
Expansiunea economiei bazate pe cunoastere are loc in contextul in care
majoritatea tarilor candidate la integrarea in UE nu au liberalizat inca
sectorul de telecomunicatii si inaintea transpunerii si implementarii
aquis-ului, nu numai pentru telecomunicatii, ci si pentru alte sectoare. Exista
o nevoie primara de a asigura tuturor cetatenilor posibilitatea serviciilor de
comunicatii accesibile, asa incat, info-excluderea sa fie evitata. Romania
trebuie sa asigure tuturor cetatenilor accesul la servicii de telecomunicatii
de buna calitate si accesibile tuturor. Solutia nu se va baza probabil numai pe
retele fixe, ci pe o varietate de tehnologii (fixe, mobile, cablu TV). In acest
scop directiile de actiune, pe termen scurt si mediu sunt:
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.1 | Promovarea si sustinerea unei |Ministere de resort,| Actiune
|
| | piete deschise si concurentiale |ANRC, Sector privat | continua
|
| | pentru servicii ale societatii | |
|
| | informationale si de comunicatii, | |
|
| | care sa poata asigura prestatii | |
|
| | de calitate la tarife avantajoase,| |
|
| | coerente si accesibile | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.2 | Dezvoltarea de tehnologii si |Ministere de resort,| 2001 - 2007
|
| | servicii noi ale societatii |ANRC, Sector privat |
|
| | informationale | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.3 | Accelerarea si liberalizarea |Ministere de resort,| 2001 - 2003
|
| | completa a sectorului de |ANRC, Sector privat |
|
| | telecomunicatii | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.4 | Dezvoltarea accelerata a retelei |MCTI, ANRC, | 2001 - 2004
|
| | publice de telefonie, prin |Sector privat |
|
| | asigurarea unui ritm anual de | |
|
| | 500.000 noi abonati telefonici | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.5 | Asigurarea serviciului universal |MCTI, ANRC, | 2002 - 2004
|
| | de telefonie, prin telefonizarea |Sector privat |
|
| | localitatilor cu o populatie de | |
|
| | peste 1000 de locuitori | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.6 | Asigurarea disponibilitatii |MCTI, ANRC, | 2001 - 2004
|
| | serviciilor telefonice de baza |Sector privat |
|
| | capabile sa permita accesul la | |
|
| | Internet | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.7 | Infiintarea de centre publice de |MCTI, MAP, MEC, | 2002 - 2004
|
| | acces la resurse Internet si |Sector privat |
|
| | multimedia, avand in vedere si | |
|
| | zonele mai putin favorizate | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|a.8 | Infiintarea retelei nationale de |MAP, MCTI, | 2002 - 2004
|
| | infochioscuri pentru a permite |Administratia |
|
| | cetatenilor care nu poseda la |locala, Sector |
|
| | domiciliu calculator cu conexiune |privat |
|
| | Internet, accesul la resursele de | |
|
| | informatii si servicii ale | |
|
| | administratiei publice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
b) Dezvoltarea industriei nationale de produse si servicii TIC
Optiunea pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei in domeniul TIC trebuie
sa se bazeze pe avantajul concurential specific acestei ramuri pornind de la o
realitate exprimata prin:
1. Dezvoltarea sectorului IT din Romania care sa fie competitiv pe piata
externa. Se va pune accent pe dezvoltarea de produse complexe si inovative, cu
valoare adaugata mare;
2. Alinierea pietei interne la evolutiile si exigentele pietelor externe;
3. Posibilitatea dotarii cu factori de ordin general sau specializati care
sa asigure competitivitatea ramurii (infrastructuri, resurse umane cu
specializari diferite, tehnologii noi, know-how, management de proiect,
cercetare-dezvoltare-inovare etc.).
In perspectiva pe termen mediu, consolidarea pozitiei Romaniei, ca partener
credibil si recunoscut pe o piata extrem de competitiva cum este cea din
domeniul tehnologiilor informationale si de comunicatii de inalta performanta,
depinde de capacitatea de realizare a unor progrese tehnologice semnificative
in acest domeniu.
In acest sens se impune dezvoltarea si concentrarea potentialului si a
infrastructurii de cercetare existente in domeniu, atat in sectorul public, cat
si in cel privat, in vederea realizarii de tehnologii, sisteme, instrumente,
echipamente si servicii competitive, care sa faca fata cerintelor pe piata
interna si internationala.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.1 | Restructurarea intreprinderilor |MIR, MCTI, APAPS, | 2001 - 2004
|
| | cu capital de stat din domeniul |MIMMC |
|
| | TIC si dezvoltarea de | |
|
| | intreprinderi noi | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.2 | Crearea parcurilor stiintifice si |MCTI, MIR, MAP, | 2001 - 2004
|
| | tehnologice si a incubatoarelor |MFP, MEC, MDP, |
|
| | de afaceri/parcuri industriale |Sectorul privat |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.3 | Elaborarea de politici de |GPTI, | 2002 - 2003
|
| | realizare a proiectelor la nivel |Ministere de resort |
|
| | national, pentru a dezvolta | |
|
| | industria nationala de TIC | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.4 | Stimularea implementarii |MCTI, MIR, MIMMC, | 2002 - 2005
|
| | sistemului de management al |Sectorul privat |
|
| | calitatii specifice sectorului | |
|
| | TIC | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.5 | Elaborarea politicilor fiscale si |MCTI, MFP | 2001 - 2004
|
| | a legislatiei pentru sustinerea | |
|
| | dezvoltarii sectorului TIC | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.6 | Stabilirea unui portofoliu de |MDP, MCTI, MAP, MEC | 2002 - 2004
|
| | proiecte de investitii prioritare | |
|
| | din domeniul TIC sau cu | |
|
| | componente TIC pentru care se va | |
|
| | urmari atragerea de | |
|
| | investitori semnificativi | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.7 | Stimularea realizarii de |MCTI, MAP, Agentia | 2001 - 2004
|
| | parteneriate strategice pentru |Romana pentru |
|
| | proiecte nationale in domeniul SI |Investitori Straini |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.8 | Restructurarea pregatirii |MEC, MCTI | 2002 - 2004
|
| | resurselor umane din domeniul TIC | |
|
| | la toate nivelurile | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| Dezvoltarea activitatilor de CD si de inovare in domeniul TIC
|
|______________________________________________________________________________|
|b.9 | Dezvoltarea programelor CDI |MEC, MCTI | 2002 - 2004
|
| | nationale care sustin dezvoltarea | |
|
| | Societatii Informationale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.10| Dezvoltarea centrelor de |MEC, MCTI | 2002 - 2004
|
| | cercetare performante, a centrelor| |
|
| | virtuale, a retelelor de | |
|
| | cercetare si a celor de servicii | |
|
| | stiintifice si tehnologice, din | |
|
| | domeniul TIC | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.11| Stimularea activitatilor CD |MEC, MCTI, MIR | 2002 - 2004
|
| | proprii ale agentilor economici | | |
| | din domeniul TIC | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.12| Dezvoltarea capacitatii de |MEC, MCTI | 2002 - 2004 |
| | difuzare, aplicare si utilizare a | |
|
| | tehnologiilor informationale | |
|
| | evoluate la agentii economici | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|b.13| Dezvoltarea parteneriatelor si a |MEC, MCTI, MIR | 2002 - 2004
|
| | colaborarii stiintifice si | |
|
| | tehnologice pe plan international | |
|
| | in domeniul TIC; participarea la | |
|
| | programele internationale CDI | |
|
| | specifice domeniului TIC | |
|
| | (PCVI/ICT, colaborari | |
|
| | bilaterale etc.) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
5.2. Asigurarea accesului pe scara larga la serviciile Internet
c) Asigurarea accesului rapid si ieftin la Internet
In contextul Societatii Informationale, cetatenii, institutiile private sau
de stat, organizatiile guvernamentale sau neguvernamentale trebuie sa aiba
acces la retele de comunicatii moderne si la servicii disponibile prin aceste
retele. Strategia pentru trecerea la noua economie si implementarea Societatii
Informationale are in vedere introducerea noilor tehnologii TIC si crearea
cadrului legislativ, care sa incurajeze competitia si sa aiba ca efect
reducerea preturilor, cresterea vitezei de acces la serviciile Internet si
aplicatii multimedia.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.1 | Crearea unui cadru concurential |MCTI, ANRC, | 2001 - 2004
|
| | pentru furnizarea serviciilor de |Sector privat |
|
| | acces la Internet care sa duca la | |
|
| | reduceri semnificative de preturi | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.2 | Introducerea si asigurarea |MCTI, ANRC, | 2002 - 2004
|
| | competitiei in retelele locale de |Sector privat |
|
| | acces | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.3 | Dezvoltarea infrastructurii de |MCTI, ANRC, | 2002 - 2007
|
| | comunicatii de date, voce si |Operatori publici |
|
| | imagini la mare viteza, ca suport |de servicii de |
|
| | pentru realizarea Societatii |transport de date, |
|
| | Informationale |Furnizori de |
|
| | |continut |
|
| | |informational si |
|
| | |servicii Internet, |
|
| | |Asociatiile |
|
| | |profesionale | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.4 | Realizarea de proiecte pilot in |MCTI, MAP, MFP, MEC | 2002 - 2007
|
| | zonele izolate geografic pentru a | | |
| | asigura accesul la informatie | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.5 | Cresterea performantelor tehnice |MCTI, MIR, | 2002 - 2007
|
| | a produselor romanesti si |Furnizori de |
|
| | asigurarea securitatii sistemelor |continut |
|
| | de comunicatii de date |informational si |
|
| | |servicii Internet, |
|
| | |Asociatiile |
|
| | |profesionale |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.6 | Realizarea unui proiect pilot de |MCTI, MEC, | 2002 - 2004
|
| | experimentare IPv6 |Sector privat |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.7 | Crearea unui cadru concurential |MCTI, Operatorii | 2002 - 2004
|
| | pentru furnizarea de linii |publici de servicii |
|
| | inchiriate care sa duca la |de transport de |
|
| | reduceri semnificative de preturi |date, ANRC |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.8 | Introducerea serviciilor de |MCTI, ANRC, | 2002 - 2010
|
| | televiziune digitala, incluzand |Sectorul privat |
|
| | capabilitati de Internet | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.9 | Promovarea interoperabilitatii si |MCTI, MAP, ANRC, | 2002 - 2004
|
| | standardizarii infrastructurii de |Sector privat |
|
| | transport de informatii | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|c.10| Dezvoltarea retelelor alternative |Ministere de resort,| 2001 - 2007
|
| | de comunicatii - interconectarea |Sector privat |
|
| | lor pentru transmisii de date | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
d) Dezvoltarea retelelor de mare viteza pentru cercetare si educatie
Obiectivul primordial pentru dezvoltarea retelelor pentru cercetare si
educatie consta in realizarea unei infrastructuri performante de comunicatii de
date care sa permita participarea unui numar mare de specialisti din institute
de cercetare si studenti din universitati, la schimbul international de informatii,
la dezvoltarea de aplicatii si servicii noi, programe noi de cercetare in
concordanta cu Programele Uniunii Europene.
Se va pune accent pe utilizarea noilor tehnologii pentru comunicatii de
date care sa asigure calitatea accesului la servicii electronice si sa raspunda
cerintelor de trafic constant pentru aplicatii de tip multimedia.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.1 | Lansarea de programe de |MEC, MCTI, MAP | 2001 - 2004
|
| | cercetare, vizand tehnologiile | |
|
| | Societatii Informationale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.2 | Participarea la retelele de |MEC, MCTI | 2002 - 2004
|
| | cercetare, laboratoare/echipe | |
|
| | virtuale, institute virtuale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.3 | Realizarea de retele |MEC, MCTI, MAP, | 2002 - 2007
|
| | metropolitane pe fibra optica in |Academia Romana, |
|
| | marile orase, pentru conectarea |Sector privat |
|
| | institutelor de cercetare si | |
|
| | invatamant superior la reteaua | |
|
| | nationala de cercetare-dezvoltare,| | |
| | invatamant si mediul academic | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.4 | Realizarea infrastructurii de |MEC, MCTI, MAP, | 2002 - 2007 |
| | comunicatii necesare pentru |Academia Romana, |
|
| | cresterea performantelor retelei |Sector privat |
|
| | nationale de cercetare-dezvoltare | |
|
| | si educatie si conectarea | |
|
| | acesteia la retelele europene de | |
|
| | acelasi profil | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.5 | Cresterea performantelor Retelei |MEC | 2002 - 2004
|
| | nationale de cercetare-dezvoltare | |
|
| | si educatie pentru realizarea de | |
|
| | echipe virtuale (GRID) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.6 | Subprogram de suport tehnologic |MIMMC, MEC | 2002 - 2004
|
| | pentru activitati de inalta | |
|
| | tehnologie in IMM-uri | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.7 | Crearea unei retele de |MEC, Sector privat | 2002 - 2004
|
| | laboratoare de cercetare in | |
|
| | domeniul TIC | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.8 | Infiintarea de centre virtuale de |MEC, MIMMC, MCTI, | 2002 - 2004
|
| | suport tehnologic pentru IMM-uri, |Sector privat |
|
| | accesibile prin Internet | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.9 | Crearea unei baze de date a |MEC | 2002 - 2003
|
| | cercetarii romanesti | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.10| Promovarea introducerii TI in |MEC, MCTI, MCC, | 2002 - 2007
|
| | institutii publice, institutii de |MAP, Administratia |
|
| | educatie, cercetare si cultura |locala |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.11| Crearea retelelor de campus |MEC | 2002 - 2007
|
| | universitar, capabile de | |
|
| | comunicare multimedia si | |
|
| | integrarea unei retele de campus | |
|
| | romanesti performante in campusul | |
|
| | virtual european | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|d.12| Crearea retelei informatice |MCTI, MAP, MAP | 2002 - 2005
|
| | nationale educationale a | |
|
| | administratiei publice, capabila | |
|
| | de comunicare multimedia | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
5.3. Educarea si pregatirea resurselor umane pentru Societatea
Informationala
e) Educatia si instruirea tineretului pentru Societatea Informationala
Unul dintre obiectivele cele mai importante il constituie conectarea
tuturor scolilor la Internet. Toate clasele din scoli trebuie sa aiba acces la
Internet, sa existe un numar suficient de mare de calculatoare multimedia,
conexiuni de mare viteza software adecvat.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.1 | Introducerea sistemului de |MEC, MCTI, | 2002 - 2010
|
| | educatie asistata de calculator |Sectorul privat |
|
| | in invatamantul preuniversitar si | |
|
| | conectarea la standarde | |
|
| | educationale moderne bazate pe TI | |
|
| | | |
|
| | Asigurarea accesului tuturor | |
|
| | profesorilor si elevilor din | |
|
| | toate scolile la resursele TI | |
|
| | prin dotarea cu laboratoare | |
|
| | informatizate la cheie, dotate cu | | |
| | calculatoare, server local, | |
|
| | echipamente de comunicatie si | |
|
| | Internet, software educational | |
|
| | bazat pe multimedia | |
|
| | | |
|
| | Dotarea liceelor din Romania in | |
|
| | prima parte a anului 2003 | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.2 | Asigurarea disponibilitatii |MEC, MCTI, | 2002 - 2004
|
| | serviciilor si a resurselor |Sectorul privat |
|
| | educationale pe Internet, precum | |
|
| | si a platformelor e-learning | |
|
| | pentru profesori, elevi si | |
|
| | parinti (de exemplu: accesul | |
|
| | copiilor defavorizati, accesul | |
|
| | la patrimoniul cultural digitizat,| |
|
| | materiale didactice multimedia in | |
|
| | mai multe limbi, selectarea celor | |
|
| | mai bune practici) | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.3 | Participarea la programele |MEC, MCTI, | 2003 - 2007
|
| | Uniunii Europene referitoare la |Sectorul privat |
|
| | educatie, instruire, cultura si | |
|
| | Societatea Informationala | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.4 | Instruirea tuturor cadrelor |MEC, | 2002 - 2007
|
| | didactice si adaptarea |Sectorul privat |
|
| | programelor scolare pentru | |
|
| | profesori, in scopul utilizarii | |
|
| | noilor tehnologii TIC pentru | |
|
| | dezvoltarea metodelor de predare | |
|
| | inovatoare si practice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.5 | Adaptarea programelor scolare |MEC | 2002 - 2004
|
| | prin integrarea noilor metode de | |
|
| | invatare bazate pe tehnologia | |
|
| | informatiei si comunicatiilor. | |
|
| | Normarea modului in care se | | |
| | foloseste tehnologia informatiei | |
|
| | in invatamant | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.6 | Realizarea proiectelor pilot, a |MEC, MCTI, MIE, | 2002 - 2007
|
| | schimburilor de practici si |Sectorul privat |
|
| | coordonarea eforturilor de | |
|
| | cercetare prin participarea la | |
|
| | programele Uniunii Europene | |
|
| | privind SI si educatia | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.7 | Stimularea dezvoltarii de |MEC | 2002 - 2010
|
| | aplicatii si materiale | |
|
| | educationale electronice pentru | |
|
| | invatamantul preuniversitar. | |
|
| | Crearea unei piete a produselor | |
|
| | educationale electronice. | |
|
| | Incurajarea concursurilor de | |
|
| | creatie intre elevi | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.8 | Introducerea managementului |MEC | 2002 - 2007
|
| | informatizat la nivel national in | |
|
| | sistemul educational. Dotarea | | |
| | elevilor cu "smart-carduri" si |
| |
| | realizarea schimbului automat de | |
|
| | informatii intre institutiile | |
|
| | care le acorda facilitati | |
|
| | (MEC, SNCFR, MI) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.9 | Asigurarea accesului tinerilor |MAP, INA | 2002 - 2005
|
| | functionari publici la resurse | |
|
| | educationale pe Internet si la | |
|
| | platforme de e-learning | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|e.10| Dezvoltarea culturii manageriale |MIMMC | 2002 - 2006
|
| | in randul conducatorilor IMM si | |
|
| | angajatilor acestora cu privire | |
|
| | la utilizarea tehnologiei | |
|
| | informatiei ca instrument de | |
|
| | promovare a afacerilor | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
f) Munca in economia bazata pe cunoastere
Populatia activa trebuie sa acumuleze cunostinte de tehnologia informatiei
pentru a se adapta schimbarilor ce apar in cerintele de forta de munca.
Se vor initia actiuni largi pentru a asigura permanent cursuri de TI pentru
forta de munca, acordand o atentie deosebita recalificarii somerilor.
Eforturile pentru calificarea fortei de munca trebuie sa fie combinate cu un
cadru de conditii de modernizare a organizarii muncii, in special pentru
incurajarea "muncii la distanta".
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|f.1 | Dezvoltarea posibilitatii de a |MEC, Sectorul privat| 2002 - 2010
|
| | dobandi cunostinte in domeniul | |
|
| | tehnologiei informatiei prin | | |
| | sistemul de invatare continua | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|f.2 | Cresterea semnificativa a |MMSS, | 2002 - 2010
|
| | numarului centrelor de instruire |Sectorul privat |
|
| | si a cursurilor in domeniul IT | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|f.3 | Asigurarea conditiilor pentru |MMSS, | 2002 - 2010
|
| | perfectionarea organizarii muncii |Sectorul privat |
|
| | prin munca la distanta, munca in | |
|
| | regim de program redus, cu | |
|
| | acordul partenerilor sociali | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|f.4 | Promovarea unei retele de centre |MEC, MMSS, | 2002 - 2010
|
| | de invatare si instruire pentru |Sectorul privat |
|
| | instruirea si de formare continua | |
|
| | a absolventilor in domeniul | |
|
| | tehnologiei informatiei si | |
|
| | comunicatiilor | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|f.5 | Crearea de puncte de acces la |MAP, MCTI, | 2002 - 2010
|
| | Internet in locuri publice si/sau |Sectorul privat |
|
| | infiintarea la nivelul | |
|
| | comunitatilor a centrelor | |
|
| | multifunctionale si multimedia, | |
|
| | prin care sa se asigure accesul | |
|
| | la Internet si la facilitatile | |
|
| | necesare lucrului cu calculatorul | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
g) Crearea conditiilor pentru utilizarea nediscriminatorie a serviciilor
specifice Societatii Informationale
Utilizarea pe scara larga a TIC conduce la eliminarea distantelor; poate
distribui mai echitabil resursele cunoasterii si poate genera noi servicii
pentru cetatenii cu nevoi speciale, intr-o modalitate pro-activa si mult mai
flexibila. Accesibilitatea la informatie si servicii on-line este o preconditie
pentru asigurarea trecerii la o Societate Informationala deschisa tuturor. Este
de asemenea necesara obtinerea mai multor informatii in ceea ce priveste
"info-excluderea", pe baza colectarii de date, a tendintelor
demografice, a situatiei socio-economice, precum si a drepturilor persoanelor
cu invaliditati si a accesului acestora la tehnologii de asistenta.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|g.1 | Intreprinderea de actiuni vizand |MCTI, MIE, MAP, | 2002 - 2010
|
| | adoptarea standardelor de |Sectorul privat, |
|
| | accesibilitate a produselor de |Organisme de |
|
| | tehnologia informatiei ("Design |standardizare
| |
| | for all"), in special pentru |
| |
| | imbunatatirea gradului de | |
|
| | utilizare a fortei de munca si | |
|
| | integrarea sociala a persoanelor | |
|
| | handicapate sau cu nevoi speciale | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|g.2 | Revizuirea legislatiei si a |MCTI, MIE, MJ, | 2003 - 2004
|
| | standardelor relevante, in scopul |MAP, Organisme de |
|
| | de a se asigura conformitatea cu |standardizare |
|
| | principiul accesibilitatii | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|g.3 | Adoptarea liniilor directoare |MCTI, MAP, MIP | 2002 - 2003
|
| | privind website-urile publice | |
|
| | din cadrul Initiativei de | |
|
| | Accesibilitate la Web (WAI - Web | |
|
| | Accesibility Initiative) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|g.4 | Asigurarea infiintarii si |MCTI, MEC, MAP, | 2002 - 2004
|
| | conectarii in retea a centrelor |MIMMC, |
|
| | nationale de excelenta de tip |Sectorul privat |
|
| | "Design for all" | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
5.4. Stimularea realizarii si utilizarii serviciilor specifice Societatii
Informationale
h) Accelerarea comertului electronic
In Romania, reforma economica, cresterea investitiilor straine, dezvoltarea
rapida a pietelor orientate catre Europa, precum si puternicele interconexiuni
cu companiile din UE, ofera oportunitati de modernizare si avansare rapida in
special in domeniul tranzactiilor electronice. Dezvoltarea infrastructurii si a
asigurarii accesului la mijloacele de comunicatie la preturi acceptabile, cat
si politicile de sustinere a IMM pot duce la o dezvoltare rapida si la
cresterea semnificativa a cererii.
Pentru accelerarea comertului electronic sunt necesare cateva conditii
adecvate:
- utilizarea sistemelor de plata securizate,
- o buna logistica de distributie,
- aplicarea semnaturii electronice,
- cresterea increderii agentilor economici si a consumatorilor in acest nou
tip de comert.
Se va urmari crearea tuturor acestor conditii pentru a atinge nivelul de
dezvoltare corespunzator al comertului electronic.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.1 | Definitivarea si adoptarea |MCTI, MAP, alte | 2001 - 2003
|
| | cadrului de reglementari si a |ministere de resort,|
|
| | cadrului institutional specific |Sectorul privat |
|
| | comertului electronic in | |
|
| | concordanta cu acquis-ul | |
|
| | comunitar si cu reglementarile UE | |
|
| | (Semnatura electronica, comertul | |
|
| | electronic ...) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.2 | Propunerea de facilitati pentru |MCTI, MFP, | 2002 - 2007
|
| | incurajarea investitiilor |Sectorul privat |
|
| | agentilor economici in mijloace | |
|
| | TIC si adoptarea comertului | |
|
| | electronic | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.3 | Organizarea de actiuni de |MCTI, MIMMC, | 2001 - 2004
|
| | promovare a comertului |Sector privat |
|
| | electronic; sprijinirea IMM pentru| |
|
| | construirea si intretinerea | |
|
| | unui portal (site web) pentru | |
|
| | promovarea economiei digitale | |
|
| | (e-business, e-commerce) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.4 | Extinderea si perfectionarea |MFP, Asociatia | 2002 - 2007
|
| | sistemului de plati electronice |Nationala a |
|
| | in sistemul financiar-bancar |Bancilor, MCTI |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.5 | Stabilirea cadrului de |MCTI, MI, MJ, OPC, | 2002 - 2004
|
| | reglementari pentru prevenirea |Sectorul privat | |
| | fraudelor si a accesului | |
|
| | neautorizat la informatii | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.6 | Utilizarea comertului electronic |MCTI, MFP, celelalte| 2001 - proiect
|
| | in achizitiile publice |ministere si | pilot
|
| | |institutii din | 2002 - 2004
|
| | |administratia | generalizare
|
| | |publica |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.7 | Continuarea sustinerii la nivel |GPTI | 2001 (proiecte
|
| | guvernamental a proiectelor pilot | | pilot)
|
| | de comert electronic si a | | 2002 - 2005
|
| | generalizarii acestora (Piata | | (generalizare)
|
| | virtuala, e-achizitii publice, | |
|
| | Reteaua Nationala de Servicii | |
|
| | Informatizate, solutie B2B pentru | |
|
| | servicii vamale, Cyber Center | |
|
| | etc.) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.8 | Realizarea, la nivelul unor |MAP, MCTI, MI, MSF, | 2002 - 2004
|
| | comunitati locale de pana la |MMSS, CNASS, |
|
| | 20.000 de locuitori, de proiecte |Administratia | |
| | pilot pentru introducerea Cartii |locala |
|
| | Electronice de Identitate, care | |
|
| | contine si semnatura digitala | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.9 | Introducerea la nivel national a |MAP, MCTI, MI, MSF, | 2002 - 2007
|
| | Cartii Electronice de Identitate |MMSS, CNASS, |
|
| | |Administratia |
|
| | |locala |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|h.10| Stimularea IMM-urilor pentru |MIMMC | 2002 - 2006
|
| | realizarea de pagini Web in | |
|
| | scopul prezentarii activitatilor | |
|
| | si a produselor promovate | |
|
| | la export | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
i) Guvernarea electronica, acces electronic la serviciile publice
"e-Government" reprezinta oferirea de servicii publice in format
electronic pentru cetateni si mediul de afaceri. Asigurarea disponibilitatii
informatiilor publice prin Internet, 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana este
una dintre prioritatile Guvernului Romaniei. "Site"-urile
ministeriale vor facilita accesul direct la informatii publice sau la angajatii
diferitelor departamente.
Oferirea de servicii publice in format electronic reprezinta o alternativa
mai eficienta si mai ieftina, care permite Guvernului sa fie mai aproape de
cetateni si sa-si adapteze serviciile conform cerintelor acestora.
Strategia de trecere la "e-Government" include o combinatie a
urmatoarelor elemente:
- Incurajarea competitiei pe piata de telecomunicatii;
- Reforma si modernizarea administratiei centrale si locale prin metodele
tehnologiei informatiei si prin aplicarea strategiei sectoriale
"e-Administratie" si a principiilor de e-business. Realizarea
achizitiilor publice in format electronic;
- Atragerea investitiilor in domeniul "e-Government" si
promovarea parteneriatului public-privat.
e-Government este alcatuit din patru mari componente:
I. interactiunea dintre Guvern/Administratie si Cetatean (G2C)
II. interactiunea dintre Guvern/Administratie si mediul de afaceri (G2B)
III. interactiunea dintre Guvern/Administratie si angajatii acestora (G2E)
IV. interactiunea dintre diferite institutii ale Guvernului si
Administratiei Publice (G2G).
Pentru a functiona eficient, "guvernarea electronica" necesita o
infrastructura de comunicatii adecvata, precum si asigurarea securitatii
necesare furnizarii de servicii publice in format electronic. Eficacitatea
"guvernarii electronice" va fi determinata de increderea cetatenilor
si a mediului de afaceri in utilizarea Tehnologiei Informatiei.
"e-Government" se bazeaza pe interoperabilitatea dintre sisteme si
eficientizarea costurilor datorita reutilizarii componentelor si practicilor.
In luna februarie 2001, Comunitatea Europeana a propus o lista de 12
servicii publice ce trebuie sa fie incluse in serviciile oferite cetatenilor
prin intermediul mijloacelor electronice.
Furnizarea acestor servicii in format electronic se poate face pe diferite
niveluri de complexitate:
Nivelul 1 - Informare: furnizarea informatiilor despre serviciile publice;
Nivelul 2 - Interactiune uni-directionala: descarcarea de formulare de pe
Internet;
Nivelul 3 - Interactiune bi-directionala: procesarea formelor, inclusiv
autentificare;
Nivelul 4 - Tranzactii: transmiterea informatiilor, luarea deciziilor si a
livrarii (inclusiv efectuarea platilor prin mijloace electronice).
I) Interactiunea dintre institutiile Guvernului/Administratiei si cetateni
(G2C)
e-Government ofera o alternativa cetatenilor la modul clasic de
interactiune, in sensul ca acestia pot alege unde si cand sa acceseze
serviciile publice care le sunt destinate.
Cetatenii doresc ca in procesul de interactiune electronica cu Guvernul,
usurinta si adaptabilitatea serviciilor publice sa fie insotite de protectia
datelor cu caracter personal. Ei doresc sa poata avea incredere in noua maniera
de a interactiona cu Administratia.
Lista serviciilor publice de baza propuse de catre Comunitatea Europeana
pentru a face parte din serviciile oferite prin intermediul mijloacelor
electronice, in cadrul "e-Government", este urmatoarea:
- taxele pe venit: declaratie, notificare;
- servicii de cautare a unui loc de munca prin intermediul oficiilor de
munca;
- contributii la securitatea sociala (facilitati acordate somerilor,
deduceri pentru copii, costuri medicale, burse pentru studenti);
- documente personale (pasaport si licente pentru conducatorii auto);
- inmatricularea masinilor;
- cereri pentru obtinerea autorizatiilor de constructie;
- declaratii catre politie;
- biblioteci publice (disponibilitatea cataloagelor, instrumentelor de
cautare);
- registrele de stare civila;
- inscriere la universitati/facultati;
- anuntarea schimbarii de domiciliu;
- servicii legate de sanatate (sfaturi interactive referitoare la
disponibilitatea serviciilor in diferite spitale, programari la vizita
medicala);
Interactiunea dintre Guvern si cetatean are loc atat la nivel central, cat
si local si necesita realizarea interactiunii electronice dintre cetatean si
institutiile guvernamentale centrale si locale.
Pentru eficientizarea interactiunii dintre cetatean si administratia
publica locala, a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1007/4.10.2001,
strategia "e-Administratie" privind informatizarea administratiei
publice, care este parte a componentei "G2C" din
"e-Government".
Strategia e-Administratie are ca obiective principale:
- cresterea eficientei operationale in cadrul administratiei publice
locale;
- informatizarea serviciilor avand ca beneficiari cetatenii, fapt ce
implica integrarea serviciilor prestate de administratia publica;
- asigurarea accesului la informatii prin tehnologii informationale pentru
utilizatorii finali ai serviciilor administratiei publice
si are in componenta sa urmatoarele actiuni principale:
- realizarea retelei nationale a administratiei publice;
- realizarea retelei extranet a administratiilor publice locale;
- realizarea de portaluri de informare pentru cetateni;
- realizarea de portaluri de servicii pentru cetateni;
- integrarea registrelor de stare civila;
- realizarea registrului de proprietate;
- introducerea cartii electronice de identitate (ID card);
- introducerea semnaturii digitale;
- managementul fluxului de documente;
- instruirea functionarilor publici.
Actiunile cuprinse in strategia e-Administratie sunt prezentate in forma
detaliata in anexa 1.
II) Interactiunea dintre institutiile Guvernului/Administratiei (G2G)
"e-Government" presupune utilizarea unui standard pentru schimbul
de informatii, prin intermediul caruia utilizatorii pot crea si partaja
documente ce ruleaza pe orice retea locala sau extinsa, ajutand institutiile
guvernamentale sa integreze aplicatiile caracterizate de o mare diversitate
tehnologica. Pentru implementarea cu succes a "e-Government" este
necesara definirea unei arhitecturi coerente de aplicatii si a unui set
pre-definit de servicii generice si instrumente pentru dezvoltarea,
implementarea si administrarea ulterioara a aplicatiilor. Aceasta arhitectura
trebuie actualizata pentru a asigura corespondenta cu cerintele utilizatorilor
si cu noile tehnologii care apar.
Trecerea la accesibilitatea serviciilor publice prin Internet si tehnologia
Web necesita introducerea unor tehnologii noi precum smart-cardurile, semnatura
digitala si certificatele electronice, formulare electronice etc. Pentru a face
acest lucru posibil, este necesara o infrastructura sigura si moderna pentru
efectuarea de tranzactii electronice.
III). Interactiunea dintre institutiile Guvernului/Administratiei si
angajatii acestora (G2E)
In calitate de angajator, Guvernul isi va imbunatati eficienta
managementului intern, va putea reduce costurile administrative si va putea
determina aparitia unei noi culturi "e-Government" prin utilizarea
mijloacelor electronice in comunicarea si tranzactiile pe care le are cu
angajatii sai, functionarii publici. Fiecare institutie guvernamentala va realiza
in cadrul portalului sau o componenta "interna", dedicata doar
angajatilor acestora. Aceasta componenta va contine informatii referitoare la
statutul, atributiile, structura si forma de organizare a fiecarei institutii
guvernamentale.
Fiecare functionar public va putea accesa informatii despre fisa postului
sau, conditiile aferente, precum si posibilitatile de dezvoltare a carierei
profesionale. Prin intermediul acestei componente se va realiza si instruirea
continua, in format electronic, a angajatilor din institutiile guvernamentale.
IV) Interactiunea dintre institutiile Guvernului/Administratiei si mediul
de afaceri (G2B)
Pentru realizarea interactiunii electronice dintre Guvern si mediul de
afaceri, Comunitatea Europeana a propus un set de servicii publice de baza,
care trebuie sa fie oferite mediului de afaceri si prin intermediul mijloacelor
electronice.
Aceste servicii publice de baza sunt:
- Contributia sociala a angajatilor;
- Taxe ale intreprinderilor: declaratie, notificare;
- TVA: declarare, notificare;
- Inmatricularea unei noi intreprinderi;
- Transmiterea de date catre oficiile de statistica;
- Declaratii vamale;
- Permise legate de mediu;
- Achizitii publice ("e-procurement").
Furnizarea in format electronic a serviciilor publice mai sus mentionate se
va face conform cadrului pe patru nivele propus de catre Comunitatea Europeana.
Pentru atingerea obiectivelor mai sus mentionate si implementarea celor
patru componente ale e-Government, este necesara realizarea urmatoarelor
actiuni:
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.1 | Realizarea infrastructurii |MAP, MCTI, SGG, | 2003
|
| | necesare pentru informatizarea |Sector privat | (administratia
|
| | administratiei publice: | | centrala)
|
| | realizarea retelei extranet | | 2002 - 2003
|
| | guvernamentale care sa | | (reteaua
|
| | interconecteze organismele | | nationala)
|
| | administratiei centrale si | |
|
| | locale, cu asigurarea | |
|
| | interoperabilitatii retelelor | |
|
| | judetene cu reteaua unica a | |
|
| | administratiei centrale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.2 | Realizarea de portaluri de |MAP, MJ, MCTI, MEC, | 2002 (Portalul
|
| | informatii la nivelul |celelalte ministere | Legal Unic,
|
| | administratiei centrale, | | Portalul
|
| | sustinute prin actiuni de creare | | educational
|
| | prealabila a arhivelor si bazelor | | SEI)
|
| | de date relevante pentru cetateni | |
|
| | si agenti economici si de | |
|
| | reglementari privind modul de | |
|
| | creare si exploatare a | |
|
| | portalurilor administratiei | |
|
| | centrale. Un prim portal va fi | |
|
| | cel al reglementarilor juridice | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.3 | Dezvoltarea sistemului de |MAP, MCTI, | 2002 - 2004
|
| | Web-site-uri interactive la |celelalte ministere |
|
| | nivelul administratiei centrale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.4 | Realizarea de portaluri de |MAP, MFP, MMSS, | 2002 - 2004
|
| | servicii: pentru cetateni si |MCTI, celelalte |
|
| | pentru agentii economici, bazate |ministere |
|
| | pe semnatura electronica si | |
|
| | carduri electronice de | |
|
| | identificare a utilizatorilor | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.5 | Implementarea unui sistem de |MCTI, MAP, | 2001 - 2007
|
| | "Ghisee electronice de informare" |Asociatii
| |
| | in spatii publice furnizand |profesionale |
|
| | informatii privind: legislatia, | |
|
| | manifestarile culturale locale, | |
|
| | starea mediului etc. | |
|
| | - proiect pilot | | 2001
|
| | - extinderea in toate | | 2002 - 2007
|
| | localitatile cu peste 20.000 de | |
|
| | locuitori | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.6 | Informatizarea serviciilor |MAP, administratia | 2002 - 2004
|
| | administratiilor publice locale |publica locala |
|
| | si conectarea acestora la | |
|
| | retelele regionale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.7 | Integrarea registrelor de stare |MAP, administratia | 2002 - 2004
|
| | civila: servicii de certificare, |publica locala |
|
| | crearea si administrarea | |
|
| | indexului inregistrarilor de | |
|
| | stare civila, crearea serviciului | |
|
| | de notificare a evenimentelor de | |
|
| | stare civila | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.8 | Crearea si administrarea |MAP, MFP, | 2003 - 2004
|
| | Registrelor de Proprietate si a |administratia |
|
| | serviciilor aferente catre |publica locala |
|
| | cetateni, agenti economici, | |
|
| | tehnicieni, specialisti, | | |
| | finantisti si notari prin | |
|
| | schimburi interactive de date | |
|
| | intre registrele de proprietate | |
|
| | si administratiile locale | |
|
| | (municipalitati) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.9 | Asigurarea coerentei |MCTI, MAP, MI, MFP, | 2002 - 2004
|
| | informationale a registrelor de |MJ, Oficiul National|
|
| | interes national (unicitatea |de Cadastru, |
|
| | codificarii si a identificarii |celelalte ministere |
|
| | entitatilor componente, a | |
|
| | canalelor de colectare si | |
|
| | actualizare a informatiei, | |
|
| | definirea interconexiunilor | |
|
| | informationale si a modurilor de | |
|
| | validare a acestora, reguli | |
|
| | unitare de acces si securitate) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.10| Promovarea semnaturii digitale in |MAP, MCTI, | 2002 - 2003
|
| | serviciile administratiei publice |celelalte ministere,|
|
| | |administratia |
|
| | |locala |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.11| Experimentarea si generalizarea |MAP, administratia | 2003 - 2004
|
| | cartii electronice de identitate |locala |
|
| | (ID card) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.12| Introducerea managementului |MAP, celelalte | 2002 - 2007
|
| | informatizat al documentelor in |ministere, |
|
| | institutiile administratiei |administratia |
|
| | publice centrale si locale |locala din mari |
|
| | (judete si orase mari) si |judete si municipii |
|
| | integrarea acestor sisteme | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.13| Pregatirea, lansarea si |MCTI | 2001 - 2004
|
| | extinderea sistemului de | |
|
| | achizitii publice electronice | |
|
| | (e-procurement) | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.14| Instruirea functionarilor publici |MAP, MCTI, | 2002 - 2004
|
| | pentru utilizarea eficienta a |administratia |
|
| | noilor tehnologii inclusiv prin |publica, |
|
| | forme de instruire la distanta |laboratoare de |
|
| | |instruire |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.15| Asigurarea pentru structurile |MAP, celelalte | 2002 - 2004
|
| | administratiei publice a |ministere, |
|
| | numarului optim de specialisti in |administratia |
|
| | tehnologia informatiei, conform |publica locala |
|
| | standardelor europene | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.16| Organizarea de cursuri de |MAP, MCTI, MIMMC, | 2002 - 2004
|
| | specializare pentru managerii de |Sector privat |
|
| | infrastructura TIC, personalul de | |
|
| | inregistrare a documentelor si | |
|
| | personalul de la ghiseele de | |
|
| | lucru cu publicul | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.17| Elaborarea cadrului legislativ |MCTI, MJ, MAP, MI | 2003 - 2004
|
| | pentru concesionarea organizarii | | |
| | si accesarii bazelor de date | |
|
| | publice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.18| Continuarea sustinerii la nivel |GPTI, MCTI, | 2001 (proiecte
|
| | guvernamental a proiectelor de |Ministere de resort | pilot)
|
| | e-Government, cu respectarea | | 2004 - 2005
|
| | recomandarilor UE | | (generalizare)
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.19| Identificarea si evaluarea |MCTI, MAP, MIP | 2002 - 2003
|
| | site-urilor web si a interfetelor | |
|
| | electronice existente la nivelul | |
|
| | institutiilor guvernamentale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.20| Definirea si adoptarea unui |MCTI, MAP, MIP, | 2002 - 2003
|
| | standard de construire a | |
|
| | interfetelor electronice cu | |
|
| | publicul, existente la nivelul | |
|
| | institutiilor guvernamentale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.21| Crearea unui portal guvernamental |MCTI, DAIS, MAP | 2002 - 2004
|
| | central care sa permita | |
|
| | interactiunea cu institutiile | |
|
| | guvernamentale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.22| Definirea unui standard de |MCTI, MAP, MIP, MI | 2002 - 2003
|
| | interoperabilitate pentru | |
|
| | schimbul de informatii intre | |
|
| | institutiile publice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.23| Proiectarea si implementarea de |MCTI, MAP, MI | 2002 - 2005
|
| | sisteme informatice pentru | |
|
| | asigurarea celor 12 servicii | |
|
| | publice de baza in format | |
|
| | electronic pentru cetateni | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.24| Proiectarea si implementarea de |MCTI, MFP, | 2002 - 2005
|
| | sisteme informatice pentru | |
|
| | asigurarea celor 8 servicii | | |
| | publice de baza in format | |
|
| | electronic pentru mediul de | |
|
| | afaceri | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|i.25| Implementarea de centre de apel |MCTI, MAP, MIP | 2003 - 2005
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
j) Servicii medicale bazate pe TIC
Folosirea corespunzatoare a tehnologiilor on-line in vederea cresterii
disponibilitatii informatiilor de calitate despre sanatate printre cetateni va
duce la cresterea ponderii medicinei preventive, reducand substantial pe termen
lung costurile sociale si administrative ale diagnosticarii si tratamentului.
Mai mult, medicina preventiva impune, ca atat cetatenii, cat si profesionistii
din domeniu, sa aiba acces la informatii medicale de calitate, usor disponibile
prin Internet. Prin urmare, principalele criterii de calitate pentru
dezvoltarea site-urilor web nationale vor trebui adaptate pentru noi
implementari de site-uri cu informatie medicala.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|j.1 | Informatizarea sistemului Casei |MSF, CNAS, | 2002 - 2006
|
| | Nationale de Asigurari de Sanatate|C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.|
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|j.2 | Informatizarea domeniului |MSF | 2002 - 2006
|
| | sanitar, a Ministerului Sanatatii | |
|
| | si Familiei si a unitatilor direct| |
|
| | subordonate acestuia | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|j.3 | Realizarea retelei Extranet a |MSF, CNAS, |
|
| | institutiilor sanitare prin acces |institutii sanitare;|
|
| | la retelele de mare viteza: |C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.|
|
| | - conectarea spitalelor si | | 2002 - 2006
|
| | clinicilor universitare, | | |
| | - conectarea spitalelor de urgenta| | 2003
|
| | din municipii, | |
|
| | - conectarea celorlalte spitale si| | 2002 - 2004
|
| | policlinici orasenesti, | |
|
| | - conectarea centrelor comunale de| | 2000 - 2007
|
| | sanatate | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|j.4 | Dezvoltarea unor noi servicii de |MSF, Institutii | 2001 - 2004
|
| | sanatate asistate de calculator; |sanitare, sectorul |
|
| | folosirea cartelelor inteligente |privat, unitati de |
|
| | in asistenta medicala |cercetare, |
|
| | |C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.|
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|j.5 | Realizarea indexului serviciilor |MSF, Institutii | 2001 - 2004
|
| | medicale si a furnizorilor de |sanitare, sectorul |
|
| | servicii (spitale, policlinici, |privat, unitati de |
|
| | laboratoare, servicii de urgenta, |unitati de |
|
| | farmacii, medici de familie etc.) |cercetare, |
|
| | |C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.| |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|j.6 | Dezvoltarea de web-site-uri cu |MSF, CNAS, | 2002 - 2004
|
| | informatii de medicina preventiva |institutii sanitare,|
|
| | si educatie sanitara, cu |unitati de |
|
| | respectarea criteriilor de |cercetare, |
|
| | calitate stabilite de UE si |C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.|
|
| | integrarea in circuitul | |
|
| | international | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
k) Stimularea crearii si diseminarii informatiilor si cunostintelor cu
mijloace electronice
Pentru Romania, preluarea noilor tehnologii IT in mediile si institutiile
culturale (biblioteci, muzee, arhive de patrimoniu cultural) in vederea crearii
de continut nou, transpunerea in format electronic a informatiei si a
materialelor culturale, asigurarea unui acces larg de masa si dezvoltarea
noilor servicii au o importanta deosebita. Mai mult, disponibilitatea
serviciilor de informare de inalta calitate oferite de operatorii publici si
privati, vor permite tuturor cetatenilor sa fie bine informati despre
oportunitatile de piata, despre dezvoltarile culturale locale, nationale sau
europene, sau despre evenimentele artistice. Industria de continut poate
beneficia direct de aceasta bogatie, transformand-o in valoare economica, in
acelasi timp cu generarea unor multiple beneficii, contribuind direct la
integrarea Romaniei in circuitul de valori culturale europene si
internationale.
Romania va asigura aceste cerinte prin: imbunatatirea si extinderea
accesului la informatiile din sectorul public, cresterea productiei de continut
intr-un mediu multicultural, cresterea dinamicii pietei de continut digital, cu
respectarea reglementarilor privind protectia dreptului de autor.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|k.1 | Digitizarea colectiilor de |MCC, MEC, | 2002 - 2006
|
| | fonduri culturale din biblioteci, |Academia Romana, |
|
| | arhive, muzee si asigurarea |Sectorul privat |
|
| | accesului larg la acestea: | |
|
| | - conectarea Bibliotecilor | |
|
| | Universitare la reteaua Internet | |
|
| | de mare viteza; | |
|
| | - realizarea de pagini web pentru | |
|
| | biblioteci, muzee, teatre si alte | | |
| | unitati de cultura; | |
|
| | - conectarea bibliotecilor si | |
|
| | muzeelor din municipii la reteaua | | |
| | Internet; | |
|
| | - conectarea celorlalte biblioteci| |
|
| | si muzee | |
|
| | - conectarea teatrelor si a | |
|
| | celorlalte unitati de cultura | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|k.2 | Intensificarea cooperarii dintre |MC, MEC, MCTI, | 2002 - 2006
|
| | institutiile educativ-culturale |Asociatii |
|
| | si industria de continut |profesionale |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|k.3 | Dezvoltarea si generalizarea |MCC, MCTI | 2001 - 2006
|
| | proiectelor pilot guvernamentale | |
|
| | destinate diseminarii informatiei | |
|
| | culturale si facilitarea accesului| |
|
| | la cultura si institutiile | |
|
| | culturale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|k.4 | Crearea unei culturi a |MCC, MEC, MCTI, | 2001 - 2004
|
| | informatiei prin constientizarea |Academia Romana | |
| | mediilor culturale asupra | |
|
| | avantajelor folosirii | |
|
| | tehnologiilor Societatii | |
|
| | Informationale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
l) Sisteme inteligente de transport
Sistemul inteligent de transport incepe sa fie recunoscut ca o noua optiune
pentru operarea si managementul retelelor de transport. Implementarea
sistemului inteligent de transport si a serviciilor pentru toate tipurile de
transport va contribui in mod semnificativ la imbunatatirea eficientei si
sigurantei traficului, ca si a protectiei mediului inconjurator.
Romania admite faptul ca sistemele inteligente de transport pot fi luate in
considerare numai alaturi de modernizarea infrastructurilor existente sau de
crearea unei noi infrastructuri, dar nu ca o etapa separata. Dezvoltarea unor
planuri si strategii nationale realiste, pe termen lung, pentru implementarea
serviciilor inteligente de transport va fi avuta in vedere in perspectiva.
Actiuni avute in vedere:
- analiza traficului pe principalele artere de circulatie,
- sisteme de informare in timp real asupra traficului,
- eliberarea automata a certificatelor de transport,
- introducerea sistemului hartilor GPS,
- utilizarea tehnologiei GIS in transporturi.
m) Controlul mediului inconjurator (Mediul inconjurator on-line)
Una dintre cele mai importante actiuni pe plan mondial o reprezinta
protectia mediului inconjurator. Standardele scazute privind obligatiile
anterioare, precum si absenta protectiei mediului inconjurator vor necesita
strategii ferme pe termen lung.
Pe de alta parte, integrarea tarii noastre in UE presupune implementarea si
respectarea legislatiei UE privind protectia mediului inconjurator.
Tarile candidate si UE ratifica in prezent o serie de acorduri privind
participarea acestora la European Environment Agency (EEA) si la European
Environment Information and Observatory Network (EIONET). Calitatea de membru
in EEA este benefica atat pentru tarile candidate, cat si pentru tarile membre
UE. Romania recunoaste importanta dezvoltarii retelei on-line EIONET pentru
monitorizarea si acumularea datelor despre mediu.
In baza Legii nr. 622 din 07 noiembrie 2001, pentru ratificarea actului
final al negocierilor dintre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana de
adoptare a Acordului privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de
mediu si la Reteaua europeana de informare si observare a mediului (EIONET)
adoptat la Brussels la 9 octombrie 2000, Romania participa cu drepturi depline
la Agentia europeana de mediu si la Reteaua Europeana de informare si observare
a mediului (EIONET), in conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) numarul
1210/90, modificata prin regulamentul Consiliului (CEE) numarul 933/99 si este
asociata la Activitatile Comitetului stiintific al Agentiei Europene de mediu,
pana cand Romania va deveni membra a Uniunii Europene.
5.5. Securizarea retelelor, antifrauda TIC si promovarea cartelelor
inteligente
n) securizarea retelelor de calculatoare
Trebuie avute in vedere cu prioritate doua aspecte legate de securitatea
retelelor:
1. integritatea retelelor, disponibilitatea acestora;
2. caracterul privat: dreptul individual de a controla, influenta si
gestiona informatiile referitoare la propria persoana, care pot fi memorate si
stocate, precum si accesul la aceste date.
Modelul de securitate presupune masuri legate de securitate fizica si
masuri legate de securitatea logica a sistemului:
- securitatea fizica, sau nivelul exterior al modelului de securitate si care
presupune: salvarile pe copii de rezerva a datelor, siguranta pastrarii
suportilor de salvare, protejarea echipamentelor informatice la furt,
prevenirea accesului la echipamente a personalului neautorizat etc;
- securitatea logica, sau nivelul care asigura controlul accesului la
resursele si serviciile sistemului, presupune:
- securitatea accesului: la sistem, la cont, drepturile de acces;
- securitatea serviciilor: controlul si drepturile.
Cerintele de securitate ale retelelor au la baza analiza
vulnerabilitatilor, evaluarea amenintarilor si analiza riscurilor. Definirea
politicii de securitate va raspunde la urmatoarele intrebari":
1. Care sunt amenintarile ce trebuiesc eliminate si care se pot tolera?
2. Care sunt resursele ce trebuiesc protejate si la ce nivel?
3. Cu ce mijloace poate fi implementata securitatea?
4. Care este pretul masurilor de securitate care poate fi acceptat?
o) Planificarea securitatii sistemelor de telecomunicatii
Asigurarea securitatii unui sistem presupune ansamblul masurilor tehnice si
non-tehnice menite sa dezvolte managementul si administrarea sistemelor
informatice.
Planificarea securitatii sistemelor de telecomunicatii presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
a) Planificarea cerintelor de securitate: confidentialitatea, integritatea
datelor, disponibilitatea, controlul si auditul; personalizarea acestei
planificari in functie de domeniul strict de aplicabilitate: in mediul bancar,
sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala,
diplomatic, guvernamental sau universitar.
b) Evidentierea riscurilor este pasul preliminar in proiectarea
arhitecturii securitatii sistemelor.
c) Analiza raportului cost - beneficii, prin care se asociaza fiecarui risc
identificat, un cost in cazul producerii si un cost al masurilor luate pentru
prevenirea sa.
d) Stabilirea politicilor de securitate: definirea politicii generale,
standarde si recomandari.
p) Comert electronic si cartele inteligente
Securitatea sistemelor informatice va fi privita sub cele trei aspecte de
baza:
1. confidentialitatea - care se refera la protectia informatiilor fata de
patrunderea neautorizata in retea;
2. integritatea - care se refera la pastrarea continutului exact si complet
al datelor;
3. accesibilitatea - care se refera la accesul utilizatorilor la informatii
si servicii de importanta vitala.
Elaborarea de solutii care sa asigure securizarea in mediul Internet, va
avea in vedere urmatoarele componente:
- securitatea conexiunii retelei VPN la reteaua Internet prin criptare si
tunelare;
- securizarea perimetrului prin firewall-uri;
- securizarea monitorizarii prin detectia intrusilor, scanare perimetru;
- identificarea prin autentificare si certificare digitala;
- managementul securitatii, prin elaborarea unor politici eficiente de
securitate.
Un alt aspect important care va fi perfectionat este modul de abordare al
infractiunilor de tipul fraudelor electronice in legatura cu semnatura electronica,
cartelele inteligente, hackingul, raspandirea de virusi informatici, comertul
electronic, protectia datelor personale, pirateria informatica etc.
In vederea cresterii increderii populatiei in utilizarea serviciilor
informatice, Romania va acorda o mare atentie asigurarii securitatii
aplicatiilor in retele, prin utilizarea cartelelor inteligente, atat in
sectorul public, cat si privat.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| Evaluarea securitatii sistemelor informatice la nivel de institutie, la
|
| nivel national, sau regional
|
|______________________________________________________________________________|
|p.1 | Promovarea auditarii sistemelor |MCTI, MAP, | 2002 - 2010
|
| | informatice, care sa contina: |Institutii din |
|
| | - definirea profilurilor de |Sistemul National |
|
| | securitate |de Aparare | |
| | - analize la atac si penetrare | |
|
| | din exterior | |
|
| | - analize de securitate din | | |
| | interior | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| Actiuni antifrauda pentru prevenirea si combaterea criminalitatii
|
| electronice
|
|______________________________________________________________________________|
|p.2 | Implementarea politicilor de |MCTI, MI, MJ | 2002 - 2010
|
| | securizare impotriva atacurilor de| |
|
| | tip hacker cracker si prevederea | |
|
| | de masuri de restaurare a | |
|
| | sistemului informatic afectat; | |
|
| | masuri legislative pentru | |
|
| | sanctionarea si pedepsirea | |
|
| | criminalitatii electronice de tip | |
|
| | hacker cracker. | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.3 | Dezvoltarea de programe antivirus |Institute de | 2002 - 2010
|
| | specializate pentru contracararea |cercetare, |
|
| | si prevenirea atacurilor cu |Industria de |
|
| | virusi asupra retelelor de |software | |
| | calculatoare, portal de | |
|
| | securitate informatica. | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.4 | Promovarea de masuri pentru |MCTI, MJ, | 2002 - 2010
|
| | combaterea criminalitatii |Institutii din |
|
| | electronice |Sistemul National |
|
| | |de Aparare |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.5 | Implementarea de programe de |MCTI, | 2002 - 2010
|
| | combatere a atacurilor in |Institutii din |
|
| | retelele de telecomunicatii |Sistemul National |
|
| | mobile si fixe. |de Aparare, |
|
| | |Sectorul privat |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.6 | Securizarea sistemelor de plati |MCTI, MFP, | 2002 - 2010
|
| | electronice: asigurarea vitezei, |Sector bancar |
|
| | caracterului privat si | |
|
| | confidential, descentralizarea si | |
|
| | internationalizarea acestora: | | |
| | - transferul electronic de | |
|
| | fonduri | |
|
| | - banii electronici | |
|
| | - "e-cash" |
| |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.7 | Promovarea cartelelor inteligente |MSF, CNAS, MCTI, | 2002 - 2006
|
| | "smart card" pentru securizarea |MFP, Asociatia
| |
| | accesului electronic la servicii |Nationala a |
|
| | medicale, la plati electronice, |Bancilor |
|
| | acces mobil Internet, servicii de | |
|
| | transport public, telefoane | |
|
| | publice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.8 | Promovarea cartilor electronice |MSF, CNAS, MCTI, | 2002 - 2006
|
| | de identitate, tip "smart card", |MFP, Asociatia
| |
| | ca element de autentificare si |Nationala a |
|
| | acces la servicii publice (ex.: |Bancilor |
|
| | serviciile administratiei | |
|
| | publice, servicii de asigurari | | |
| | sociale) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.9 | Promovarea cardurilor pentru |MCTI, MFP, MMSS | 2001 - 2004
|
| | plata electronica a salariilor | |
|
| | functionarilor publici si | |
|
| | incasarea electronica a | |
|
| | impozitelor si taxelor | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| Conceptul modern al politicilor de securitate informatica
|
|______________________________________________________________________________|
|p.10| Elaborarea de analize privind |MCTI, INSSE, MI, | 2002 - 2010
|
| | tipurile de atacuri la |Sectorul privat |
|
| | securitatea sistemelor | |
|
| | informatice; clasificarea | |
|
| | tipurilor de atacuri; adoptarea | |
|
| | de masuri pentru evitarea, | |
|
| | contracararea efectelor si | |
|
| | inlaturarea consecintelor | |
|
| | datorate diferitelor tipuri de | | |
| | atacuri | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.11| Determinarea gradului de |MCTI, | 2002 - 2010
|
| | vulnerabilitate a retelelor, |Institutii din |
|
| | evaluarea amenintarilor la |Sistemul National |
|
| | securitatea sistemului si |de Aparare |
|
| | dezvoltarea mijloacelor de | |
|
| | protectie | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.12| Promovarea unui management modern |MCTI, | 2002 - 2010
|
| | al riscurilor de securitate |sector privat |
|
| | pentru retele IT & C si |
| |
| | recuperarea din dezastre | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.13| Realizarea de programe pentru |Institute de | 2002 - 2010
|
| | implementarea politicilor de |cercetare, |
|
| | securitate la nivel local, |Sectorul privat |
|
| | regional si national | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.14| Introducerea tehnologiilor de |MCTI, MAP, | 2002 - 2010
|
| | securizare si criptare in |Prefecturi, |
|
| | administratia publica centrala si |Primarii | |
| | locala | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.15| Promovarea si sustinerea |MCTI, | 2002 - 2010
|
| | securitatii serviciilor Internet: |Sector privat |
|
| | protocoale, arhitectura | |
|
| | securitatii, securitatea | |
|
| | serviciilor, servere de | |
|
| | autentificare, securitatea postei | |
|
| | electronice, securitatea WWW | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.16| Dezvoltarea de sisteme de |MCTI, MAP, | 2002 - 2010
|
| | securizare la nivel de |Institutii din |
|
| | comunicatii prin criptarea |Sistemul National |
|
| | datelor care circula in retelele |de Aparare, |
|
| | locale si reteaua nationala, |Sector privat |
|
| | precum si accesul la noduri pe | |
|
| | baza de liste de acces | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.17| Elaborarea si adaptarea unor |MCTI, MI, MJ, | 2002 - 2010
|
| | politici de securitate a |Sector privat |
|
| | sistemelor privind accesul la | |
|
| | sistemele informatice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.18| Dezvoltarea de parteneriate cu |MCTI, MI, MJ, | 2002 - 2010
|
| | organismele si institutiile |Institutii din |
|
| | internationale implicate in |Sistemul National |
|
| | prevenirea si combaterea |de Aparare |
|
| | evenimentelor de frauda si | |
|
| | criminalitate informatica | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.19| Elaborarea de politici de |MCTI, MIR, | 2002 - 2010
|
| | securitate pentru retelele |Institutii din |
|
| | marilor companii private si |Sistemul National |
|
| | publice in scopul prevenirii |de Aparare, |
|
| | scurgerilor de informatii |Sector privat |
|
| | personale: companii de asigurari, | |
|
| | operatori de telefonie fixa si | |
|
| | mobila, operatori TV, furnizori | | |
| | Internet etc. | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.20| Reglementarea regimului de |MCTI, MI, MJ | 2002 - 2010
|
| | securitate al arhivelor | |
|
| | electronice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|p.21| Dezvoltarea programelor |MCTI, MEC, MAP, | 2002 - 2010
|
| | educationale de pregatire a |Sectorul privat |
|
| | specialistilor in domeniul | |
|
| | securizarii sistemelor informatice| |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
CAP. 6
CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL
6.1. Cadrul legal
Un obiectiv important al Strategiei este transpunerea si implementarea
Aquis-ului comunitar referitor la Societatea Informationala. De asemenea se vor
adopta toate reglementarile necesare dezvoltarii pietei de TIC si incurajarii
initiativei private in domeniu.
Pana in prezent, sub aspect legislativ, s-au realizat progrese in
implementarea aquis-ului comunitar. Astfel, s-au elaborat si aprobat un numar
de acte normative, care reprezinta transpunerea directivelor si deciziilor,
care trebuie implementate. Romania a acceptat Protocolul nr. 4 la Acordul general
pentru comertul cu servicii, prin care se adopta liberalizarea serviciilor si
retelelor de telecomunicatii, inclusiv un calendar de implementare pentru acest
proces. Exista un numar mare de servicii care sunt deja liberalizate, cum ar fi
transmisiunile de date si furnizarea de servicii Internet, serviciile cu
valoare adaugata, telefonia mobila celulara, instalarea si operarea retelelor
de cabloviziune etc. Ultimele restrictii, cu privire la telefonia vocala si la
furnizarea de circuite inchiriate vor fi ridicate incepand cu 01 ianuarie 2003,
moment in care se va consemna liberalizarea completa a pietei serviciilor si
retelelor de telecomunicatii.
In anii 2001 - 2002 s-au adoptat o serie de acte normative menite sa
liberalizeze si sa impulsioneze dezvoltarea unui sector TIC robust si eficient,
cat si pentru dezvoltarea serviciilor specifice SI in beneficiul cetatenilor.
S-a urmarit realizarea urmatoarelor obiective:
1. Reglementarea, dezvoltarea infrastructurii si serviciilor de
comunicatii:
- Ordonanta Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a
comunicatiilor;
- Ordonanta Guvernului nr. 527/2002 privind accesul la retelele publice de
comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si
interconectarea acestora;
- Legea nr. 527/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 34/2002
privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura
asociata, precum si interconectarea acestora;
- Ordonanta Guvernului nr. 18/2002 privind functionarea sistemului national
unic pentru apeluri de urgenta.
2. Dezvoltarea comertului electronic conform:
- Legea nr. 455/18.07.2001 privind semnatura electronica, bazata pe
Directiva 1199/93/EC;
- Normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001
privind semnatura electronica;
- Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, bazata pe Directivele
90/619/EEC, 97/7/EC, 98/27/EC si 2000/31/EC;
- Normele metodologice pentru aplicarea legii comertului electronic.
In elaborarea acestor acte normative s-a urmarit concordanta cu Directivele
Europene din domeniul Societatii Informationale. S-au stabilit standarde, s-au
clarificat conceptele de produse si servicii, furnizori si clienti, procese de
achizitie in contextul Societatii Informationale, si s-a abordat problematica
protectiei datelor personale si a protectiei consumatorului, facilitandu-se
introducerea si utilizarea semnaturii electronice si dezvoltarea comertului
electronic. De asemenea, s-a tinut cont de conditiile de securitate ale tuturor
proceselor si sistemelor implicate.
Se va incuraja si se va sustine crearea unui cod de conduita in comertul
electronic.
Acest cod trebuie armonizat cu initiativele europene din domeniu pentru a
contribui la cresterea increderii cetatenilor si mediului de afaceri in
utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor.
3. Servicii pentru cetateni si mediul de afaceri
Pentru dezvoltarea si generalizarea unor aplicatii care sa contribuie la
perfectionarea si simplificarea relatiilor cetatenilor si agentilor economici
cu administratia publica, s-au elaborat urmatoarele legi:
- Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2002
privind achizitiile publice prin licitatii electronice;
- Legea nr. 291/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002
privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale;
- Ordonanta Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cartilor
electronice de identitate;
- Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002
(proiect)
4. Crearea unei Societati Informationale mai sigure.
Noile tehnologii informatice au propriile vulnerabilitati, cu consecinte
economice si sociale importante. In concordanta cu initiativele europene, se
impune adoptarea unor masuri compatibile de combatere a infractiunilor
digitale. S-au adoptat urmatoarele acte normative:
- Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. In elaborarea
acestei legi s-au avut in vedere prevederile Directivelor europene 95/46/EC si
97/66/EC.
- Legea nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si
protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor. S-au reglementat
probleme ca: interceptarea mesajelor transmise, regimul jurnalelor
(inregistrarea traficului Internet), gradul de anonimat al accesului on-line.
Pentru asigurarea securitatii sistemelor si serviciilor specifice
societatii informationale, se afla in faza de proiect Legea privind prevenirea
si combaterea criminalitatii informatice, care implementeaza Conventia cu
privire la criminalitatea informatica, adoptata la Budapesta, in noiembrie
2001.
In perspectiva se va aborda si problematica continutului cu caracter
nelegal. In acest sens se are in vedere elaborarea unor acte normative care sa
trateze aceste aspecte si sa le reglementeze in conformitate cu prevederile
Consiliului Europei. Securitatea imbraca doua aspecte importante: securitatea
informatiei si securitatea infrastructurii. Se au in vedere un set de standarde
si proceduri de audit a securitatii sistemelor, precum si un portal care sa
permita raportarea incidentelor cu privire la securitatea sistemelor informatice.
Ca si in cazul comertului electronic, masurile legislative trebuiesc
insotite de masuri non-legislative, incluzand incurajarea cooperarii intre
consumatori, principalii jucatori din sector si organismele statului in sensul
sporirii securitatii, incurajarea cercetarii pentru reducerea
vulnerabilitatilor sistemelor.
5. Asigurarea accesului la Internet a persoanelor in varsta si a
persoanelor cu dizabilitati.
In conformitate cu initiativele europene (proiectul WAI-DA al Comisiei
Europene), sunt in curs de elaborare norme care sa contribuie la imbunatatirea
accesului persoanelor in varsta si a persoanelor cu handicap la Internet. S-au
avut in vedere urmatoarele:
- standarde ce definesc structura, design-ul si continutul paginilor web ce
faciliteaza accesul Internet pentru categoriile respective;
- standarde pentru dispozitivele periferice asociate;
- standarde privind ergonomia aplicatiilor;
- procesul de audit asociat;
- incurajarea dezvoltarii unei culturi de tip "acces pentru
toti".
6. Dezvoltarea altor servicii specifice societatii informationale, intre
care:
- elaborarea de standarde privind invatamantul la distanta;
- reglementarea regimului cartilor electronice de identitate in directia
utilizarii acestora pentru accesul la serviciile in slujba cetateanului
prestate de administratia locala si centrala, precum si pentru asigurarile
sociale, votul electronic;
- reglementarea regimului smart-cardurilor pentru efectuarea platilor
electronice etc.
- sprijinirea dezvoltarii unui cod de conduita pentru furnizorii de
servicii Internet;
- dezvoltarea unor reglementari tehnice pentru aplicatiile e-Government,
care sa respecte standardele si reglementarile internationale (ISO, UE, ETSI
etc.) privind arhitectura si interconectarea sistemelor, schimbul de
informatii;
- elaborarea cadrului legal si de reglementare a regimului platilor
electronice si a banilor electronici.
7. Restructurarea si stimularea investitiilor in sectorul TIC, prin:
- Decizia guvernului privind strategia de privatizare a companiilor TIC din
portofoliul APAPS, la care statul e proprietar. Privatizarea acestor companii
va avea loc prin vanzarea partilor companiilor detinute de stat exclusiv
investitorilor strategici, care au ca obiect principal de activitate TIC;
- Cumparatorii, ca si succesorii lor, trebuie sa pastreze desfasurarea de
activitati TIC cel putin 5 ani;
- Realizarea cadrului legal pentru privatizarea companiilor de stat si
stabilirea unei strategii coerente de privatizare si a pedepselor pentru
nedesfasurarea de activitati TIC ca activitati principale.
In plus, atat societatile de TIC, cat si alte societati din categoria IMM
beneficiaza de o serie de facilitati privind scutiri de taxe vamale, taxele pe
profit, stimularea exportului, obtinerea de credite etc.
Stimularea investitiilor in domeniul TIC beneficiaza de asemenea de
legislatia generala, in vigoare privind zonele defavorizate, parcurile
industriale si parcurile tehnologice.
Actiunile care vor fi intreprinse pentru completarea si dezvoltarea
cadrului legal, (legislatia primara si legislatia secundara) sunt prezentate in
cele ce urmeaza:
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.1 | Continuarea transpunerii si |Parlament, Guvern, | 2001 - 2004
|
| | implementarii tuturor acelor |Sector privat |
|
| | parti ale aquis-ului care se | |
|
| | refera la Societatea | |
|
| | Informationala | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.2 | Transpunerea si implementarea |Guvern, MCTI | 2003
|
| | noului pachet de reglementari al | |
|
| | UE pentru serviciile de | |
|
| | comunicatii | | |
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.3 | Crearea cadrului legal pentru |Guvern, MCTI | 2002 - 2003
|
| | asigurarea liberei circulatii a | |
|
| | informatiei | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.4 | Definirea statutului juridic al |Guvern, MCTI, | 2001 - 2003
|
| | documentului electronic, |Sector privat, |
|
| | semnaturii digitale, bazelor de |Sector bancar, MAP |
|
| | date electronice si comertului | |
|
| | electronic, monedei si platilor | |
|
| | electronice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.5 | Stabilirea cadrului legislativ si |MCTI, MJ, | 2002 - 2003
|
| | institutional pentru combaterea |Sectorul privat, |
|
| | fraudelor electronice si |MI, MAP |
|
| | accesului neautorizat la | |
|
| | informatiile electronice | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.6 | Elaborarea si adoptarea de |MCTI, MCC, | 2001 - 2004
|
| | reglementari privind limitarea |Sectorul privat, |
|
| | prezentei in retele a informatiei |MI |
|
| | cu continut nelegal (ex.: | |
|
| | pornografie, interzicerea | |
|
| | spalarii banilor, organizarea de | |
|
| | actiuni teroriste sau rau | |
|
| | intentionate) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.7 | Implementarea noilor reglementari |MCTI, ANRC, | 2002 - 2004
|
| | pentru realizarea serviciului |Sector privat |
|
| | universal in telecomunicatii | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.8 | Elaborarea si implementarea |MCTI, MJ, MI, MAP | 2001 - 2003
|
| | legislatiei privind reglementarea | |
|
| | protectiei datelor personale: | |
|
| | - protectia persoanelor fata de | |
|
| | prelucrarea si transmiterea | |
|
| | datelor cu caracter personal; | |
|
| | - libertatea informarii si | | |
| | comunicarii, inclusiv pe Internet,| |
|
| | respectand normele deontologice | |
|
| | si profesionale legate de | | |
| | transmiterea si prelucrarea | |
|
| | informatiei in mediul social. | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
|r.9 | Elaborarea si implementarea |MCTI, MJ, MI | 2001 - 2004
|
| | legislatiei, reglementarilor | |
|
| | precum si asigurarea cadrului | |
|
| | institutional privind | |
|
| | securizarea retelelor, a | |
|
| | sistemelor informatice si | |
|
| | antifrauda in domeniu TIC | |
|
| | - Auditarea si evaluarea |MCTI, Institutii |
|
| | legislatiei existente in domeniul |din Sistemul |
|
| | securitatii sistemelor |National de Aparare |
|
| | informatice prin stabilirea |MCTI, ORDA |
|
| | necesitatilor de reglementare | |
|
| | pentru dezvoltarea cazuisticii de | |
|
| | criminalitate electronica, precum | |
|
| | si prin stabilirea necesitatilor | |
|
| | de reglementare pentru alinierea | | |
| | la legislatia europeana si | |
|
| | normele NATO, adoptarea | |
|
| | criteriilor de preaderare. | |
|
| | - Sustinerea propunerilor | |
|
| | legislative referitoare la | |
|
| | securitatea sistemelor | |
|
| | informatice | |
|
| | - Promovarea si impunerea de | |
|
| | reglementari in domeniul | |
|
| | drepturilor de autor, pirateriei | |
|
| | software, copierii de programe | |
|
| | si distribuirii ilegale. | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
Dinamismul sectorului de activitate va implica reconsiderarea si
actualizarea periodica a acestui plan de actiune.
6.2. Cadrul institutional
In prezent, cadrul institutional privind promovarea Societatii Informationale
cuprinde:
- Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei (GPTI) - infiintat prin
Hotararea Guvernului nr. 271/2001
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania este alcatuit din:
- primul-ministru - presedinte;
- ministrul finantelor publice;
- ministrul administratiei publice;
- ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului;
- ministrul educatiei si cercetarii;
- ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei;
- ministrul delegat la Ministerul Educatiei si Cercetarii - pentru
activitatea de cercetare;
- secretar de stat la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
- secretar.
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania are urmatoarele
atributii principale:
a) stabilirea directiilor strategice pentru trecerea la Societatea
Informationala in Romania;
b) aprobarea proiectelor directoare si a bugetelor anuale aferente
acestora, din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, ale
institutiilor publice, astfel cum sunt definite in Legea nr. 72/1996 privind
finantele publice, si ale companiilor/societatilor nationale sau ale
societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar;
c) aprobarea si coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din
domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, ale institutiilor publice,
astfel cum sunt definite in Legea nr. 72/1996;
d) aprobarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul
comunicatiilor si tehnologiei informatiei, de care beneficiaza
companiile/societatile nationale sau societatile comerciale la care statul este
actionar majoritar;
e) aprobarea proiectelor din domeniul comunicatiilor si tehnologiei
informatiei care necesita garantii guvernamentale.
Pentru completarea cadrului institutional in anul 2002 s-au mai infiintat:
- Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei
(Hotararea Guvernului nr. 180/2002) - ca institutie publica cu personalitate
juridica, finantata integral din venituri extrabugetare, cu atributii de
supraveghere si control a activitatilor din domeniul comunicatiilor, precum si
implementarea la nivel national a proiectelor de administratie electronica, in
conformitate cu strategia nationala in domeniul tehnologiei informatiei,
gestionarea frecventelor radioelectrice cu atribuire neguvernamentala,
monitorizarea spectrului de frecvente radioelectrice cu atribuire
neguvernamentala, controlul tehnic si certificarea conformitatii cu normele
tehnice din domeniul comunicatiilor electronice, postei, audiovizualului si
tehnologiei informatiei, supravegherea si controlul activitatilor desfasurate
prin mijloace electronice, operarea Sistemului electronic de achizitii publice
si implementarea la nivel national a proiectelor de promovare a administratiei
electronice.
- Comisia de supraveghere a functionarii Sistemului electronic de achizitii
publice (Hotararea Guvernului nr. 179/2002) pentru exploatarea eficienta a
Sistemului electronic de achizitii publice, respectiv analiza si evaluarea
functionarii acestuia, asigurarea respectarii principiilor liberei concurente,
eficientei utilizarii fondurilor publice, transparentei, tratamentului egal si
confidentialitatii operatiunilor, solutionarea sesizarilor cu privire la functionarea
Sistemului electronic de achizitii publice, validarea regulilor si procedurilor
stabilite de operatorul acestui sistem.
- Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (Ordonanta de
Urgenta nr. 79/2002) - pune in aplicare politica nationala in domeniul
comunicatiilor electronice si al serviciilor postale; protejeaza drepturile si
interesele utilizatorilor de servicii si retele de comunicatii electronice si
de servicii postale, in ceea ce priveste transparenta furnizorilor fata de
utilizatori relativ la tarife si conditiile de utilizare a serviciilor dar si
in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si a asigurarii
conditiilor de exercitare a dreptului la serviciul universal al tuturor
cetatenilor Romaniei.
6.3. Asigurarea resurselor
Pentru a sprijini dezvoltarea si implementarea Societatii Informationale se
vor aloca resurse financiare specifice, atat pentru realizarea de proiecte, cat
si pentru activitati de cercetare-inovare.
1. Initierea, lansarea si finantarea unor proiecte TIC in aplicatii si
sisteme de interes national si a unor programe de cercetare-dezvoltare. In
acest sens se vor avea in vedere urmatoarele actiuni:
______________________________________________________________________________
|Nr. | Actiune | Responsabil/ | Perioada
|
|crt.| | Coordonator |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| 1. | Lansarea si finantarea de |MCTI, MEC, MAP | 2001 - 2004
|
| | proiecte prioritare de interes | |
|
| | national pentru dezvoltarea | |
|
| | infrastructurii si aplicatiilor | |
|
| | cu impact economico-social | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| 2. | Lansarea si finantarea de |MCTI, MAP, | 2001 - 2004
|
| | proiecte pilot pentru teme de |alte ministere |
|
| | interes larg (e-Europe+) | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| 3. | Finantarea unui program national |MEC | 2001 - 2004
|
| | de cercetare-inovare pentru | |
|
| | dezvoltarea Societatii | |
|
| | Informationale | |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
| 4. | Proiecte din domeniul Societatii |Ministere, | 2002 - 2006
|
| | Informationale rezultate din |Companii/societati |
|
| | strategiile sectoriale ale altor |nationale, societati|
|
| | institutii, aprobate de GPTI |nationale la care |
|
| | |statul este |
|
| | |actionar majoritar |
|
|____|___________________________________|____________________|________________|
Aceste proiecte vor fi deschise atat pentru institutii de cercetare cu
capital majoritar de stat, cat si pentru companii private.
In acelasi timp, se va incuraja atragerea de fonduri din surse externe,
precum si participarea specialistilor romani in proiecte internationale:
A. Programul "e-content" al Comisiei Europene
"e-content", ce are trei directii principale de actiune:
- Imbunatatirea si dezvoltarea utilizarii informatiilor din sectorul
public;
- Stimularea productiei de continut informational intr-un mediu multicultural
si multilingv;
- Intensificarea dinamicii de dezvoltare a pietei de continut digital.
Proiectele dezvoltate pe structura acestor linii directoare trateaza
continutul digital al documentelor ca pe surse indispensabile de informatii din
sfera de cuprindere a administratiei centrale si locale. Totodata transpunerea
in format electronic a continutului materialelor din mediile culturale
reprezinta un deziderat actual important. De asemenea, se urmareste crearea
unei culturi a informatiei prin constientizarea mediilor culturale asupra
avantajelor folosirii tehnologiilor societatii informationale.
In acest sens se preconizeaza conectarea bibliotecilor, muzeelor si
teatrelor la reteaua Internet, precum si crearea de biblioteci virtuale si de
librarii virtuale (e-librarii).
B. Programul "IST" al Comisiei Europene, dedicat tehnologiilor
Societatii Informationale ce face parte din Programul-cadru 6 de
cercetare-dezvoltare. Acest program are patru directii principale de actiune:
- Dezvoltarea tehnologiilor din Societatea Informationala care raspund unor
provocari majore, sociale si economice, incluzand tehnologii sigure si de
incredere;
- Dezvoltarea infrastructurii de comunicatii si informatii cu
caracteristici de usurinta in exploatare, mobilitate si interconectare globala,
pentru acces de oriunde si oricand, si furnizarea de aplicatii si servicii
viabile;
- Utilizarea materialelor miniaturizate, moleculare, cu scopul incorporarii
de inteligenta in obiectele de fiecare zi, in componente si microsistemele din
mediul inconjurator;
- Dezvoltarea tehnologiei cunoasterii si a interfetelor client inteligente,
care permit interactiunea personalizata si intuitiva cu continutul digital.
Asigurarea securitatii retelelor si a tranzactiilor prin aceste retele este
o cerinta esentiala pentru tranzactiile din sectoarele economice care se
bazeaza, pe servicii de tip Internet. Proiectele ce au ca actiune introducerea
tehnologiilor de securizare si criptare in administratia publica locala,
promovarea cartelelor inteligente "smart card" pentru securizarea
accesului, plati electronice, folosirea cartelelor magnetice sunt de aceea
prioritare. Cartea electronica de identitate va reprezenta o aplicatie de
implementare a noilor tehnologii de tip "smart card" si contine
datele personale de identificare ale cetateanului, semnatura digitala,
certificat digital, precum si licenta de conducere auto, certificatul de
asigurare sociala, cartea de alegator.
Una dintre directiile prioritare o constituie si dezvoltarea industriei
nationale de produse si servicii, iar in acest context se doreste largirea
capacitatii de realizare a sistemelor de calcul, sistemelor de transmisie a
datelor, vocii si imaginii, sistemelor de programe, servicii si aplicatii
specifice.
C. Programul IDA al Comisiei Europene, dedicat schimbului de date intre
administratii publice. Acest program are urmatoarele obiective principale:
- Implementarea sistemelor de tip e-democratie si e-guvernare;
- Definirea de politici europene cu privire la informatia digitala;
- Realizarea unui portal european pentru informatii si servicii;
- Definirea principiilor de organizare si cautare a informatiilor publice
din UE si statele candidate referitoare la cadrul legislativ si de reglementari;
- Definirea unui sistem de votare prin mijloace electronice;
- Realizarea de cercetari de piata pentru servicii electronice destinate
IMM-urilor;
- Promovarea schimbului de experienta cu privire la cele mai bune practici
de servicii electronice pe plan international.
In vederea realizarii acestor obiective trebuie sa se realizeze
interoperabilitatea sistemelor informatice existente, o buna calitate a
serviciilor si monitorizarea feedback-ului dupa lansarea proiectelor in
exploatare.
D. Programul Comisiei Europene "Safer Internet Action Plan",
destinat abordarii problematicii continutului ilegal si injurios promovat prin
Internet.
Acest program s-a lansat ca raspuns la controversata problema a
continutului ilegal si injurios de pe Internet. In acest scop s-a realizat o
legatura stabila intre utilizatori si dezvoltatorii de aplicatii software pe
fundalul politicilor UE.
In baza cotizatiei pe care Romania o plateste pentru participarea sa la
aceste programe, companiile private din domeniu, institutele de cercetare,
institutii din mediul academic si universitar, precum si institutii
guvernamentale, pot participa cu propuneri de proiecte, care in urma unui
proces de evaluare, pot primi finantari integrale sau partiale din fonduri comunitare.
Astfel, aceste programe comunitare reprezinta o importanta resursa pentru
finantarea proiectelor din domeniul TIC, dar si un factor determinant de
crestere a competitivitatii proiectelor romanesti. In acest domeniu, un
obiectiv important este dublarea in fiecare an a numarului de proiecte
finantate de Comisia Europeana precum si dublarea fondurilor atrase prin
intermediul acestor programe.
Alte programe:
Proiectele din domeniul Societatii Informationale, pot primi finantari si
prin programe ale unor institutii internationale; Banca Mondiala, USAID, UNDP.
6.4. Proceduri de urmarire, evaluare si raportare
Urmarirea realizarii actiunilor propuse se va face pe baza urmatorului
sistem de indicatori, agreat de catre statele membre ale UE si de catre statele
candidate:
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori privind furnizarea de servicii de comunicatii pe scara larga:
|
|
|
| 1. Procentul familiilor care detin servicii de telefonie fixa
|
| 2. Procentul familiilor care detin forme de telecomunicatii capabile sa |
| furnizeze accesul la Internet
|
| 3. Preturi de interconectare
|
| 4. Lista problemelor cu agreerea licentelor
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori privind dezvoltarea industriei nationale de produse si servicii
|
| TIC:
|
|
|
| 5. Venituri in cadrul ramurii TIC
|
| 6. Nr. de firme si nr. de angajati
|
| 7. Structura veniturilor pe tipuri de activitati
|
| 8. Resurse umane si venituri pe angajat, anual
|
| 9. Domenii de utilizare a produselor si serviciilor TIC realizate in tara
|
| (domeniu, nr. firme)
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori privind asigurarea accesului rapid si ieftin la Internet: |
|
|
| 11. Procentul populatiei care foloseste in mod regulat Internetul
|
| 12. Procentul familiilor cu acces Internet acasa
|
| 13. Costurile pentru accesul la Internet
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| |
| Indicatori privind dezvoltarea retelelor de mare viteza pentru cercetare si
|
| educatie:
|
| |
| 14. Viteza de interconectare si serviciile disponibile intre si in
|
| interiorul Retelei nationale de cercetare si educatie cu Uniunea Europeana
|
| 15. Numarul de cercetatori care au acces Internet
|
| 16. Procentul de cercetatori cu acces Internet
|
| 17. Numarul de calculatoare cu acces Internet la 100 de cercetatori
|
| 18. Procentul de cercetatori cu acces Internet acasa |
| 19. Numarul de institutii de cercetare cu conexiuni de mare viteza la
|
| Internet
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori pentru securizarea retelelor, antifrauda TIC si promovarea
|
| cartelelor inteligente:
|
|
|
| 20. Numarul serverelor securizate la un milion de locuitori si la numarul
|
| total de surse |
| 21. Procentul utilizatorilor publici de Internet, care au auditat probleme
|
| de securitate
|
| 22. Auditul: indicatori cu privire la tipurile de atacuri, numarul acestora
|
| si masuri de contracarare
|
| 23. Indicatori cu privire la pirateria informatica
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori privind educatia si instruirea tineretului pentru Societatea
|
| Informationala:
|
|
|
| 24. Numarul de calculatoare la 100 de elevi din ciclul |
| primar/secundar/liceal
|
| 25. Numarul de calculatoare conectate la Internet la 100 de elevi din
|
| ciclul primar/secundar/liceal
|
| 26. Numarul de calculatoare cu conexiuni de mare viteza la Internet la
|
| 100 de elevi din ciclul primar/secundar/liceal
|
| 27. Procentului de profesori ce utilizeaza in mod obisnuit Internet-ul
|
| pentru predarea altor materii decat cele de tehnologia informatiei
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| |
| Indicatori referitori la munca in economia bazata pe cunoastere:
|
|
|
| 28. Procentul fortei de munca avand instruirea de baza (cel putin) in IT
|
| 29. Numarul locurilor si absolventilor cu studii superioare in domenii
|
| legate de IT
|
| 30. Procentul fortei de munca ce utilizeaza munca la distanta.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| |
| Indicatori privind utilizarea nediscriminatorie a serviciilor specifice
|
| Societatii Informationale:
|
|
|
| 31. Numar de puncte publice pe Internet (PIAP - Public Internet Acces
|
| Points) la 1000 de locuitori
|
| 32. Procentul de website-uri guvernamentale care sunt conforme cu liniile
|
| directoare de accesibilitate WAI la nivel A.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| |
| Indicatori privind comertul electronic:
|
|
|
| 33. Procentul de agenti economici care utilizeaza comertul electronic
|
| (vand si cumpara prin Internet)
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori privind guvernarea electronica:
|
| |
| 34. Procentul serviciilor publice de baza disponibile on-line
|
| 35. Utilizarea publica a serviciilor guvernamentale on-line - pentru
|
| informare/subscriere de formulare
|
| 36. Procentul achizitiilor publice care pot fi realizate on-line
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| |
| Indicatori privind serviciile medicale bazate pe TIC:
|
|
|
| 37. Procentul personalului medical cu acces la Internet
|
| 38. Folosirea diferitelor web-site-uri cu informatii medicale
|
| 39. Numar de unitati sanitare cu acces la Internet
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori privind stimularea crearii si diseminarii informatiilor si
|
| cunostintelor:
|
|
|
| 40. Procentajul web-site-urilor in topul celor 50 cele mai vizitate
|
| site-uri nationale
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
|
|
| Indicatori privind transpunerea si implementarea Aquis-ului comunitar:
|
|
|
| 41. Lista cu cele mai importante legislatii ale aquis-ului, referitoare la
|
| Societatea Informationala, adoptate.
|
|______________________________________________________________________________|
Acesti indicatori vor fi evaluati si actualizati pe baza cercetarilor
realizate de catre Institutul National de Statistica, pe baza recomandarilor UE
ANEXA 1
Plan de actiuni cuprinse in strategia "e-Administratie" privind
informatizarea administratiei publice
______________________________________________________________________________
|Nr. | Denumire proiect | Actiune | Institutii | Termen
|
|crt.| | | implicate |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 1. | Planul | Crearea Unitatii | _ |
|
| | e-Administratie | de Redactare a | |_| MAP |Tr. IV - 2003
|
| | | Strategiei de | _ |
|
| | | Informatizare a | |_| MCTI |
|
| | | Administratiei | |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 2. | | Consolidarea | _ |
|
| | | Planului de | |_| MAP |Tr. I - IV
|
| | | actiune pe termen | _ |2003
|
| | | scurt si a | |_| MCTI |
|
| | | Planului de | _ |
|
| | | actiune pe termen | |_| Unitatea de |Tr. I - 2004
|
| | | mediu | Redactare a |
|
| | | | Strategiei de |
|
| | | | Informatizare a |
|
| | | | Administratiei |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 3. | | Elaborarea Planul | _ |
|
| | | de Comunicatii | |_| MAP |Tr. I - 2004
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea de |
|
| | | | Redactare a |
|
| | | | Strategiei de |
|
| | | | Informatizare a |
|
| | | | Administratiei |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 4. | | Studiu de | _ |
|
| | | fezabilitate a | |_| MAP |Tr. II - 2004
|
| | | retelei nationale | _ | |
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea de |
|
| | | | Redactare a |
|
| | | | Strategiei de |
|
| | | | Informatizare a |
|
| | | | Administratiei |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 5. | | Specificatii ale | _ |
|
| | | cerintelor | |_| MAP |Tr. II - 2004
|
| | | aplicatiilor | _ |
|
| | | serviciilor de | |_| MCTI |
|
| | | baza | _ |
|
| | | | |_| Unitatea de |
|
| | | | Redactare a |
|
| | | | Strategiei de |
|
| | | | Informatizare a |
|
| | | | Administratiei |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 6. | Planul | Crearea Unitatii | _ |
|
| | e-Administratie | Permanente de | |_| MAP |Tr. IV - 2003
|
| | | Administrare a | _ |
|
| | | Programului | |_| MCTI |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 7. | Realizarea | Realizare | _ |
|
| | retelei nationale | | |_| MCTI |Tr. IV - 2004
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MAP |Tr. III -
2005|
| | | | _ |
|
| | | | |_| |
|
| | | | Administratiile |
|
| | | | Locale |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 8. | Portaluri de, | Studiu de | _ |
|
| | Informatii | Fezabilitate | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | | | _ | |
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Gestionarii |
|
| | | | actuali ai |
|
| | | | Registrelor |
|
| | | | permanente si |
|
| | | | Nomenclatoarelor |
|
| | | | Nationale |
|
| | | | REGIS - MFP, |
|
| | | | INS, CCIR |
|
| | | | CAEN - |
|
| | | | INStatistica |
|
| | | | SIRUTA - |
|
| | | | INStatistica | |
| | | | R. POPULATIEI - |
|
| | | | MI, MAP |
|
| | | | R. AUTO - MI |
|
| | | | R. CADASTRU - |
|
| | | | ONC, MA |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 9. | Portal unic | Serviciu activ | _ |
|
| | pentru | (disponibil) | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | informatie | | _ |
|
| | legislativ- | | |_| MCTI |
|
| | judiciara | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MJ, Monitorul|
|
| | | | Oficial |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|10. | Banca de date a | Serviciu activ | _ |
|
| | MJ | (disponibil) | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MJ, Monitorul|
|
| | | | Oficial |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
| 11.| Monitorul | Serviciu activ | _ |
|
| | Oficial | (disponibil) | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea | |
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Monitorul |
|
| | | | Oficial, MJ |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|11.1| Portaluri de | Studiu de | _ |
|
| 3| servicii | fezabilitate | |_| MAP |Tr. III -
2004|
| | integrate catre | Specificarea | _ |
|
| | cetateni | cerintelor si | |_| MCTI |
|
| | | procedurile de | _ |
|
| | | licitatie | |_| Unitatea |Tr. II - 2005
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|12.1| | Dezvoltarea | _ |
|
| 4| | serviciilor | |_| MAP |Tr. II - 2004
|
| | | initiale | _ |
|
| | | Costuri pentru | |_| MFP |
|
| | | anul urmator | _ | |
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS, |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|13. | Implementare | Studiu de | _ |
|
| | Servicii initiale | fezabilitate | |_| MAP |Tr. I - 2004
|
| | | Stabilire servicii| _ |
|
| | | | |_| MFP |Tr. IV - 2004
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS, |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea | |
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|14. | Portaluri de | Faza 1.: acces | _ |
|
| | servicii pentru | interactiv | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | obtinerea | Faza 2.: acces | _ |
|
| | certificatelor | automat | |_| MFP |Tr. III -
2005|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MJ |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MAP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MFP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS, |
|
| | | | _ | |
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| CCIND |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|15. | Portal de | Serviciul | _ |
|
| | prezentare locuri | National de | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | de munca | identificare de | _ |
|
| | | locuri de munca | |_| MFP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MAP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MFP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS, | |
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| CCIND |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|16. | Portalul pentru | | _ |
|
| | servicii catre | | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | agenti economici | | _ |
|
| | | | |_| MFP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MAP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MFP |
|
| | | | _ | |
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS, | |
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| CCIND |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|17. | Interoperabilitate| Studiu de | |Tr. II - 2004
|
| | intre retelele | fezabilitate | |Tr. II - 2004
|
| | judetene | (Actiune 3.1.3) | |- Tr. II -
|
| | | Reteaua Nationala | |2005
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|18. | Servicii | Servicii de | |Tr. IV - 2004
|
| | subsidiare si | sustinere primara | |- Tr. II -
|
| | servicii pentru | | |2005
|
| | asigurarea | | | |
| | descentralizarii | | |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|19. | Computerizare | Computerizarea | |Tr. II - 2004
|
| | a organismelor | registrelor de | |- Tr. IV -
|
| | administratiei | stare civila | |2005
|
| | locale | Computerizarea | |
|
| | | serviciilor | |Tr. IV - 2004
|
| | | on-line catre | |- Tr. IV -
|
| | | societatea civila | |2006
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|20.2| Accesul la | | _ |Tr. II - 2004
|
| 2| serviciul de | | |_| MAP |- Tr. I -
|
| | certificare a | | _ |2005
|
| | inregistrarilor | | |_| MCTI |
|
| | de stare civila | | _ |
|
| | | | |_| MI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de | |
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|21.2| Indexul | Dezvoltarea si | _ |
|
| 3| inregistrarilor | managementul | |_| MAP |Tr. IV - 2004
|
| | de stare civila | indexului | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|22.2| Indexul | Serviciul | _ |
|
| 4| inregistrarilor | national de | |_| MAP |2002 - 2006
|
| | de stare civila | notificare a | _ |
|
| | | evenimentelor | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| Unitatea | |
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|23.2| Carti | Emiterea a | _ |
|
| 7| electronice de | 20.000 card-uri | |_| MAP |Tr. II - 2004
|
| | identitate | | _ |
|
| | (ID card) | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MFP (servicii|
|
| | | | descentralizate |
|
| | | | la nivelul |
|
| | | | administratiei |
|
| | | | locale) |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MI, MCTI, MJ | |
| | | | _ |
|
| | | | |_| MSF, MMSS, |
|
| | | | CNASS |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|24.2| Emitere carti | Emiterea a | _ |
|
| 8| electronice de | 1.000.000 | |_| MAP |Tr. II - 2006
|
| | identitate si | card-uri | _ |
|
| | furnizare servicii| | |_| MCTI |
|
| | informatizate | | _ |
|
| | integrate | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MFP (servicii|
|
| | | | descentralizate |
|
| | | | la nivelul |
|
| | | | administratiei |
|
| | | | locale) |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MI, MCTI |
|
| | | | _ | |
| | | | |_| MSF, CNASS |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|25.2| Promovarea | Semnatura | _ |
|
| 9| Semnaturii | digitala pentru | |_| MAP |2001 - 2004
|
| | Digitale | functionarii | _ |
|
| | | publici | |_| MCTI |
|
| | | | _ |
|
| | | Promovarea | |_| Unitatea |
|
| | | utilizarii | Permanenta de |
|
| | | portalurilor | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MFP (servicii|
|
| | | | descentralizate |
|
| | | | la nivelul |
|
| | | | administratiei |
|
| | | | locale) | |
| | | | _ |
|
| | | | |_| MI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MJ |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS, MSF, |
|
| | | | CNASS |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|26.3| Managementul | Sistemele de | _ |
|
| 1| computerizat al | inregistrare | |_| MAP | Tr. 2004
|
| | documentelor | Integrarea | _ | Tr. 2005
|
| | | sistemelor | |_| Unitatea | Tr. 2004
|
| | | Proiectul Pilot | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MFP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MI | |
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|27.3| Achizitii | Introducerea si | _ |
|
| 2| electronice | generalizarea | |_| MAP |2002 - 2005
|
| | | Sistemului | _ |
|
| | | electronic de | |_| MCTI |
|
| | | achizitii publice | _ |
|
| | | | |_| MFP |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MI |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MJ |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|
|28.3| Actiuni de | Sistemul de | _ |
|
| 3| instruire | instruire | |_| MAP - INA |Continuu
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MCTI |
|
| | | | _ | |
| | | | |_| Unitatea |
|
| | | | Permanenta de |
|
| | | | Administrare a |
|
| | | | Programului |
|
| | | | _ |
|
| | | | |_| MMSS |
|
|____|___________________|___________________|__________________|______________|