CODUL DE
PROCEDURA CIVILA * Actualizat
Text actualizat cu toate modificarile intervenite pana la data de 10 aprilie
2004
CARTEA I
Competenta instantelor judecatoresti
TITLUL I
Competenta dupa materie
Art. 1
Judecatoriile judeca:
1. in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date
prin lege in competenta altor instante;
2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu
activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in
cazurile prevazute de lege;
3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
Art. 2
Tribunalele judeca:
1. in prima instanta:
a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o
valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta
materie al caror obiect este neevaluabil in bani;
b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de
peste 1 miliard lei;
b.1) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta
altor instante;
c) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara
de cele date in competenta curtilor de apel;
d) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de
proprietate industriala;
e) procesele si cererile in materie de expropriere;
f) cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;
g) * Abrogat
h) * Abrogat
i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
savarsite in procesele penale;
j) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea
executarii silite a hotararilor date in tari straine;
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de judecatorie in prima instanta, in cazurile expres prevazute de
lege;
3. ca instante de recurs, recursurile in cazurile expres prevazute de lege;
4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
Art. 3
Curtile de apel judeca:
1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios
administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de judecatorii si tribunale in prima instanta;
2.1. ca instante de recurs, recursurile in cazurile expres prevazute de
lege;
3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
Art. 4
Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:
1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor
hotarari, in cazurile prevazute de lege;
2. recursurile in interesul legii;
3. * Abrogat
4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.
Art. 4.1
Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul
reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa
solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.
TITLUL II
Competenta teritoriala
Art. 5
Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are
domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la
instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la
instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.
Art. 6
Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o
indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale
sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari
sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau
care urmeaza sa se execute in acel loc.
Art. 7
Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la
instanta sediului ei principal.
Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta,
pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din
acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.
Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica
se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre
asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii,
iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre
asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea
unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.
Art. 8
Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor
publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la
instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are
domiciliul reclamantul.
Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt
deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1
se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in
Capitala, la judecatoria sectorului 4.
Art. 9
Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta
competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si
obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare
dintre debitorii principali.
Art. 10
In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente
urmatoarele instante:
1. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau
rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru
executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii;
2. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in
actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se
afla imobilul;
3. in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta
locului de plata;
4. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde
obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii;
5. in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de
plecare sau de sosire;
6. in cererile impotriva unei femei casatorite*) care are resedinta
obisnuita deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;
7. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie de
intretinere, instanta domiciliului reclamantului;
8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia
careia s-a savarsit acel fapt.
------------
*) Textul trebuie considerat abrogat implicit ca urmare a consacrarii
principiului constitutional al egalitatii sexelor.
Art. 11
In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face
si la instanta in circumscriptia careia se afla:
1. domiciliul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs accidentul.
Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de
nasterea dreptului la despagubire.
Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si
fluviale.
Art. 12
Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
Art. 13
Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in
circumscriptia careia se afla imobilele.
Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea
se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se
afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din
instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul.
Art. 14
In materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma
domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor
testamentare;
2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la
pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia
din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
Art. 15
Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt,
sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
Art. 16
Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de
competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul
principal al debitorului.
TITLUL III
Dispozitii speciale
Art. 17
Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa
judece cererea principala.
Art. 18
In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept,
competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand
de obiect executarea prestatiunii.
Art. 18.1
Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa
valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior
investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi
obiect.
Art. 19
Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata
instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante
decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile
prevazute de art. 13, 14, 15 si 16.
TITLUL IV
Conflictele de competenta
Art. 20
Exista conflict de competenta:
1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa
judece aceeasi pricina;
2. cand doua sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile s-au
declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.
Art. 21
Instanta, inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda
din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa
hotarasca asupra conflictului.
Art. 22
Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi
tribunal se judeca de acel tribunal.
Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul
s-a nascut intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale,
competenta este curtea de apel respectiva.
Daca cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia
aceleiasi curti de apel, precum si conflictul intre doua curti de apel, se
judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Exista conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se
iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate
jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta
judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21
fiind aplicabile.
Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu,
fara citarea partilor. Hotararea este supusa recursului in termen de 5 zile de
la comunicare.
Art. 23
Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este
impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Inalta Curte de Casatie si
Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi
grad care sa judece pricina.
TITLUL V
Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor
Art. 24
Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte
la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare
dupa casare.
De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert
sau arbitru in aceeasi pricina.
Art. 25
Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este
dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.
Art. 26
Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute
de art. 30, 31 si 32.
Art. 27
Judecatorul poate fi recuzat:
1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in
judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad
inclusiv, cu vreuna din parti;
2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie
colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei
parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste
persoane;
3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti
pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori
despartit, au ramas copii;
4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o
pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta
unde una din parti este judecator;
5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala
in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori
altfel de indatoriri;
9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al
patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la
gradul al treilea inclusiv.
Art. 28
Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in
judecata ca tutore, curator sau director al unei institutii publice sau
societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea
pricinii.
Art. 29
Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare
judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.
Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va
trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se
abtine.
Art. 30
Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea
careia nu poate sa intre cel recuzat.
In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de
judecata, precum si in cazul cand recuzarea priveste pe toti judecatorii unei
instante, aceasta se judeca de instanta la care se indreapta calea de atac
respectiva.
Recuzarea tuturor membrilor unei sectii a Curtii Supreme de Justitie se
judeca de o alta sectie a Curtii Supreme de Justitie.
Art. 31
Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta
partilor si ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta.
Nu se admite interogatoriul sau juramantul*) ca mijloc de dovada a
motivelor de recuzare.
In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de
procedura.
------------
*) Conform art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000
"juramantul" - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul
Codului de procedura civila.
Art. 32
Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.
Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea
pricinii.
Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele
indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.
Art. 33
Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile
prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de
acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.
Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei
inferioare.
Art. 34
Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea
prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu
fondul.
Cand instanta superioara de fond*) constata ca recuzarea a fost pe nedrept
respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.
------------
*) Instanta superioara de fond este instanta de apel.
Art. 35
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 36
Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica
si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.
TITLUL VI
Stramutarea pricinilor
Art. 37
Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea
inclusiv printre magistratii sau asesorii populari*) ai instantei, cealalta
parte poate cere stramutarea pricinii, la o alta instanta de acelasi grad.
Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima
sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate
presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita
imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale.
------------
*) Institutia asesorilor populari a fost desfiintata prin Legea nr. 45/1991
(Monitorul Oficial nr. 142 din 11 iulie 1991).
Art. 38
Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai
inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau
siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.
Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de catre
procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 39
Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se
depune la instanta imediat superioara.
Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de
siguranta publica se depune la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 40
Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.
Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara
citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta
masura instantei respective.
In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de
acelasi grad.
Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici
unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta
inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.
Aceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de
stramutare. In cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a
procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite
ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin
efectul admiterii cererii de stramutare.
Alineatul 6 * Abrogat
CARTEA a II-a
Procedura contencioasa
TITLUL I
Partile
CAP. 1
Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale
Art. 41
Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in
judecata.
Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in
judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
Art. 42
Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata
decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in
legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.
Art. 43
Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata
in orice stare a pricinii.
Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor
procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia
va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Art. 44
In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu
a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii
interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la
numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea
numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si
cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are
reprezentant legal.
Dispozitiile alin. 1 se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor cu
capacitate de exercitiu restransa.
Numirea acestor curatori*) se va face de instanta competenta sa hotarasca
asupra cererii de chemare in judecata.
------------
*) Numirea tutorelui si a curatorului se face, potrivit art. 152 din Codul
familiei (Legea nr. 4 din 4 ianuarie 1954), de catre autoritatea tutelara,
astfel incat instantele nu mai pot numi direct pe curatori, ci sunt obligate a
cere autoritatii tutelare competente numirea acestora.
Art. 45
Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar
pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri
expres prevazute de lege.
In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care
se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de
dispozitiile prevazute in art. 246, 247 si 271 - 273, iar in cazul in care
procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.
Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a
acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a
drepturilor si libertatilor cetatenilor.
In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor
de catre procuror sunt obligatorii.
Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva
oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea
in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel
alineat.
Art. 45.1
Actele procesuale de dispozitie reglementate de art. 246, 247 si 271 - 273
sau de alte dispozitii legale, facute in orice proces de reprezentantii
persoanelor prevazute la art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, daca
instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane.
Art. 46
Abrogat prin Decretul nr. 38 din 16 februarie 1959.
CAP. 2
Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate
Art. 47
Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul
pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau
obligatiile lor au aceeasi cauza.
Art. 48
Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau
parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.
Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei
dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor
sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau
termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de
procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice
celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile.
Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de
procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.
CAP. 3
Alte persoane care pot lua parte la judecata
Sectiunea I
Interventia
Art. 49
Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte
persoane.
Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept
al sau.
Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.
Art. 50
Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta
pentru cererea de chemare in judecata.
Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea
dezbaterilor.
Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in
instanta de apel.
Art. 51
Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar
inaintea instantei de recurs.
Art. 52
Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari
asupra incuviintarii in principiu a interventiei.
Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.
Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei
si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care
aceasta va trebui depusa.
Art. 53
Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul
admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata
de cel care intervine.
Art. 54
In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine
poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in
folosul careia intervine.
Art. 55
Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea
cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate
hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.
Art. 56
Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din
parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea
insasi apel sau recurs.
Sectiunea a II-a
Chemarea in judecata a altor persoane
Art. 57
Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea
sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea
nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de
infatisare.
Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea
dezbaterilor inaintea primei instante.
Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii
potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de
pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la
dosar.
Art. 58
Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes
propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.
Art. 59
In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o
datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de
cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca
depune suma datorata.
In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat
in judecata.
Sectiunea a III-a
Chemarea in garantie
Art. 60
Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea
sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie
sau in despagubire.
In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme
in garantie o alta persoana.
Art. 61
Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in
judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand
intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima
zi de infatisare.
Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la
inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.
Art. 62
Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie
si, daca intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta
urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.
Art. 63
Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.
Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in
garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.
Sectiunea a IV-a
Aratarea titularului dreptului
Art. 64
Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele
altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia
detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o
persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Art. 65
Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se
va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel
mai tarziu la prima zi de infatisare.
Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia,
copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.
Art. 66
Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul
consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata.
Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se
vor aplica dispozitiile art. 58.
CAP. 4
Reprezentarea partilor in judecata
Art. 67
Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant,
numai daca acest drept i-a fost dat anume.
Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in
tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in
judecata se presupune dat.
Art. 68
Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de
reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata;
in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata
potrivit legii avocatilor*).
Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta
in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu
cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la
anumite acte sau pentru anumita instanta.
Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu
poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care,
potrivit legii, reprezinta partea.
Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in
drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea
grad inclusiv.
De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand
partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.
------------
*) A se vedea Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
avocaturii.
Art. 69
Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si
propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri
speciale.
Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara
mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen
si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de
asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate
actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.
Art. 70
Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie
judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este
obligatorie.
Art. 71
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a
devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre
mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
Art. 72
Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti
decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta
partii.
Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe
cel care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de
termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.
Art. 73
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
CAP. 5
Asistenta judiciara*)
*) A se vedea, cu privire la asistenta judiciara, Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea avocaturii.
Art. 74
Cel care nu e in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati, fara a
primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere asistenta
judiciara.
Art. 75
Asistenta judiciara cuprinde:
1. acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata
taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar, in conditiile legii;
2. apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor.
Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, in
totul sau numai in parte.
Art. 76
Cererea de asistenta judiciara va fi facuta in scris instantei de judecata.
Art. 77
Cererea trebuie sa arate pricina la care se refera si starea materiala a
partii. Ea va fi insotita de dovezi scrise privitoare la veniturile si
sarcinile acesteia.
Art. 78
Instanta va cerceta cererea, putand cere lamuriri si dovezi partilor sau
informatii autoritatilor locale, apoi va dispune, fara dezbateri, prin
incheiere, in camera de consiliu.
Partea potrivnica poate oricand sa infatiseze instantei dovezi cu privire
la starea adevarata a celui caruia i s-a incuviintat cererea; asistenta nu se
suspenda in cursul noilor cercetari.
Incheierea cu privire la cererea de asistenta sau prin care s-a revenit
asupra asistentei incuviintate nu este supusa nici unei cai de atac.
Art. 79
Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu
rea-credinta, prin ascunderea adevarului, ea poate, revenind asupra asistentei
incuviintate, sa condamne partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a
fost scutita.
Art. 80
Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea
starii sale materiale.
Art. 81
Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin
incuviintarea asistentei judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti,
daca aceasta a cazut in pretentiile sale, si vor fi urmarite potrivit legii.
Dispozitivul hotararii, cuprinzand obligatia de plata a acestor sume,
constituie titlu executoriu. In cazul in care executarea este de competenta
organelor fiscale titlul executoriu va fi comunicat acestor organe, din oficiu,
prin ingrijirea grefierului.
Avocatii numiti aparatori din oficiu au dreptul sa ceara instantei de
judecata ca onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti, daca aceasta
a cazut in pretentiile sale.
TITLUL II
Dispozitii generale de procedura
CAP. 1
Cererile
Art. 82
Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in
scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta
partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului,
obiectul cererii si semnatura.
In cazul in care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata,
judecatorul va stabili mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia
continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe
cerere.
Alineatul 3 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Alineatul 4 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Art. 83
Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau
in copie legalizata.
Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.
Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor
al calitatii sale.
Alineatul 4 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Art. 84
Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este
valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.
CAP. 2
Citatiile si comunicarea actelor de procedura
Art. 85
Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau
infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
Art. 86
Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din
oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al
acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror
circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul.
Instanta solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de
comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile
necesare, potrivit legii, si sa trimita instantei solicitante dovezile de
indeplinire a procedurii.
In cazul in care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se
va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte
mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii
acestuia.
Art. 87
Vor fi citati:
1. statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public,
in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al
administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul
administratiei;
2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul
principal sau la cel al sucursalei ori, dupa caz, al reprezentantei;
3. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin
organele lor de conducere, la sediul administratiei lor;
4. * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
5. cei supusi procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului prin
administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar;
6. incapabilii, prin reprezentantii lor legali.
In caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest
curator;
7. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei,
cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum
si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul
Afacerilor Externe.
Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati
in strainatate in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis
sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis;
8. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este
parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura,
cei care se afla in strainatate, avand domiciliul sau resedinta cunoscuta,
printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu dovada de primire.
Dispozitiile art. 114.1 alin. 4 sunt aplicabile.
Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt
cunoscute, citarea se face potrivit art. 95.
In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in
tara, va fi citat si acesta;
9. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;
10. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator
special, numit de instanta.*)
------------
*) Numirea tutorelui si curatorului se face, potrivit art. 116, 145 si,
respectiv, art. 152 din Codul familiei, de catre autoritatea tutelara, astfel
incat instantele sunt obligate sa ceara autoritatii tutelare numirea acestora.
Art. 88
Citatia va cuprinde:
1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;
2. aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;
3. aratarea instantei si sediul ei;
4. numele, domiciliul si calitatea celui citat;
5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
5.1. alte mentiuni prevazute de lege;
6. parafa sefului instantei si semnatura grefierului.
Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea
nulitatii.
Art. 89
Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile
inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai
scurt, dupa aprecierea instantei.
Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera
orice vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i
s-a inmanat citatia in termen.
Art. 90
Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul
sau resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala,
industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul
acestor asezari.
Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.
Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul
superior cel mai apropiat.
Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face,
in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste
inregistrat vasul.
Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
Pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia
asezamantului.
Art. 91
Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura, in cazurile
prevazute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art.
90 alin. 3, 4, 5 si 6 sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat
ori notar public*), se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu
primirea corespondentei, care isi va arata in clar numele si prenumele, precum
si calitatea, iar apoi va semna dovada.
------------
*) A se vedea Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36 din
12 mai 1995.
Art. 92
Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna
adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea
si semnatura acestuia.
Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau,
primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va
lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa
pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.
Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor
sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau
apartamentul in care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz, unei
persoane din familie, sau, in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu
dansul, sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte
cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il
inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire,
agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal
despre cele urmate.
Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa
semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia
in mana lor; daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa,
agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie, daca nu are
indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii,
incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.
Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau
unei persoane lipsite de judecata. Puterea de judecata este presupusa pana la
dovada contrarie.
Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau
notificarea oricarui alt act de procedura.
Art. 92.1
Comunicarea citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza prin
afisare in cazul persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau
societatilor care, potrivit legii, pot sta in judecata, cu exceptia cazurilor
in care se refuza primirea sau daca se constata, la termen, lipsa oricarei
persoane la sediul acestora.
Art. 93
In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana
insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face
la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.
Art. 94
Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a
daramat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul
va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre
aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod
corespunzator.
Art. 95
Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta,
nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune
citarea acestuia prin publicitate.
Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei.
Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai
raspandit, in cazurile in care presedintele tribunalului sau completului de
judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.
Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un
ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru
judecata. In cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de judecata
va putea reduce acest termen la 5 zile.
Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate
cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei
citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligat la
despagubiri, potrivit legii.
Art. 96
Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza
primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta.
In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua
cunostinta de acte.
Art. 97
Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare
legala, afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.
Art. 98
Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub
pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin
petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei
recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se
instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.
Art. 99
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 100
Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura
trebuie sa cuprinda:
1. anul, luna si ziua cand a fost incheiat;
2. numele celui care l-a incheiat;
3. functiunea acestuia;
4. numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu
aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a
facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente
sau in hotel si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a
fost afisat pe usa acestei locuinte.
5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si
identificarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare;
6. aratarea inscrisurilor comunicate;
7. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde
s-a facut afisarea;
8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.
Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal
refuza sau nu pot s-o faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul
procesului-verbal.
Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa
nulitatii.
Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la
faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.
CAP. 3
Termenele
Art. 101
Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand
a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.
Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei
urmatoare.
Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua
anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o
luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a
lunii.
Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand
serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru
urmatoare.
Art. 102
Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca
legea nu dispune altfel.
Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de
la data cand a cerut-o.
Art. 103
Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de
procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune
altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai
presus de vointa ei.
In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15
zile de la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele
impiedicarii.
Art. 104
Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se
socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul
postal inainte de implinirea lui.
CAP. 4
Nulitatea actelor de procedura
Art. 105
Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.
Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar
necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o
vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor
prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.
Art. 106
Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in
masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu
privire la actele de procedura.
Art. 107
Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea
care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub
pedeapsa nulitatii.
Art. 108
Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in
orice stare a pricinii.
Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa
o invoce.
Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o
la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de
a pune concluzii in fond.
Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.
CAP. 4.1
Amenzi judiciare si despagubiri
Art. 108.1
Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului
capitol, va sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul,
astfel:
1. cu amenda judiciara de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:
a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;
b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de
stramutare;
c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;
d) obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins
cererea, a unor masuri asiguratorii prin care paratul a fost pagubit;
e) contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui inscris;
2. cu amenda judiciara de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:
a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune
marturie cand este prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta este
minor;
b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista
partea, ori nerespectarea de catre acestia a indatoririlor stabilite de lege
sau de catre instanta, daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii
procesului;
c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in
termenul fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute;
d) neluarea, de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se
efectua o expertiza, a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru
efectuarea la timp a expertizei;
e) neprezentarea unui inscris sau a unui bun, de catre cel care il detine,
la termenul fixat in acest scop de instanta;
f) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica
la cererea instantei, la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din
actele si evidentele ei;
g) cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel
insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura.
Amenda nu se va aplica persoanelor la care se refera pct. 2 al alin. 1,
daca motive temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire obligatiile ce
le revin.
Art. 108.2
Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a
masurilor luate de catre instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii
sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 2.000.000
lei.
Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea
normala a executarii silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de
executare, la cererea executorului, cu amenda de la 500.000 lei la 5.000.000
lei.
O data cu aplicarea sanctiunii se va stabili in ce consta abaterea
savarsita.
Art. 108.3
Cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau a
executarii silite, prin una dintre faptele prevazute in art. 108.1 sau art.
108.2, la cererea partii interesate va putea fi obligat de catre instanta de
judecata ori, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare, la plata
unei despagubiri pentru paguba cauzata prin amanare.
Art. 108.4
Amenda si despagubirea se stabilesc prin incheiere executorie, care se
comunica celui obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia.
Art. 108.5
Impotriva incheierii prevazute la art. 108.4 cel obligat la amenda sau
despagubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa
se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora.
Cererea se face in termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost
luata masura sau de la data comunicarii incheierii.
Cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de
consiliu, de catre instanta de judecata ori de presedintele instantei de
executare care a aplicat amenda sau despagubirea.
TITLUL III
Procedura inaintea primei instante
CAP. 1
Procedura inainte de judecata
Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 109
Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o
cerere inaintea instantei competente.
In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se
poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile
stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa
la cererea de chemare in judecata.
Art. 110
Cererea pentru predarea unui imobil, la implinirea termenului de locatiune,
poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.
Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei
obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice.
Presedintele mai poate incuviinta, in general, inainte de implinirea
termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate
ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului
o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea
termenului.
Art. 111
Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei
sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere
realizarea dreptului.
Sectiunea a II-a
Chemarea in judecata
Art. 112
Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice,
denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in
registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul
fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si
domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul;
2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul
reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;
3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci
cand pretuirea este cu putinta.
Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si
numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand
imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul
topografic;
4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii
cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta;
copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina,
ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in
intregime.
Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor
depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele
cererii sale, prin interogatoriul sau juramantul*) paratului, va cere
infatisarea in persoana a acestuia.
Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta
martorilor;
6. semnatura.
------------
*) Conform art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000
"juramantul" - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul
Codului de procedura civila.
Art. 113
La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere
cati parati sunt.
Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai
multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe
inscrisuri si se va inmana o singura citatie.
Art. 114
La primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul
care il inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de
lege. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa
modifice cererea si sa depuna, potrivit art. 112 alin. 2 si art. 113, cererea
si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea.
Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este
posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen
scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se
vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat,
urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.
Acordarea termenului potrivit alin. 2 se face, in toate cazurile, cu
mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a obligatiilor privind completarea
sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii potrivit art. 155.1.
Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt
indeplinite in termenul prevazut la alin. 2, suspendarea judecatii se pronunta
prin incheiere potrivit dispozitiilor art. 339.
In procesele in care, in conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau
parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora,
de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu
respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune
reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a
actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul
acestuia. Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi
mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 si 114.1
fiind aplicabile in mod corespunzator. Dovada mandatului va fi depusa de catre
reclamant in conditiile prevazute de alin. 2, iar de catre parat, o data cu
intampinarea.
Art. 114.1
Presedintele, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, fixeaza termenul de
judecata pe care, sub semnatura, il da in cunostinta reclamantului prezent sau
reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate potrivit legii.
Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu
citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere
obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de
termenul stabilit pentru judecata.
Termenul de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii
citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati
apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile.
Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea fixa un termen
mai indelungat. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si
alege domiciliul in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul. In cazul in care paratul nu se conformeaza acestei obligatii,
comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la
posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se
expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.
Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia
fixarii termenului prevazut la alin. 1, daca s-a solicitat prin cerere, va
putea dispune citarea paratului la interogatoriu, precum si orice alte masuri
pentru administrarea probelor.
De asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin
incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea
dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt.
Sectiunea a III-a
Intampinarea
Art. 115
Intampinarea va cuprinde:
1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;
2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va
cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;
4. semnatura.
Art. 116
La intampinare se vor atasa atatea copii de pe intampinare cati reclamanti
sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe
inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.
Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta
in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste
parti cate o singura copie.
Art. 117
Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte
din ei, printr-o singura intampinare.
Art. 118
Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in
mod expres altfel.
Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea
paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara
celor de ordine publica.
In cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat,
presedintele ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate
exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face
vorbire in incheierea de sedinta; instanta va acorda, la cerere, un termen
pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.
Sectiunea a IV-a
Cererea reconventionala
Art. 119
Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate
sa faca cerere reconventionala.
Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de
chemare in judecata.
Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul
nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare.
Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea
reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va
incuviinta paratului, spre acest sfarsit.
Art. 120
Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.
Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta
o poate judeca deosebit.
CAP. 2
Sedintele si politia lor
Art. 121
Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta,
daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe
parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor,
de cel mult doua persoane desemnate de ele.
Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.
Art. 122
Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea
ordinii si bunei-cuviinte.
Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei
ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai
daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare
cuviincioasa. Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare.
Presedintele poate incuviinta exceptii de la aceasta indatorire.
Pot fi indepartati din sala minorii si persoanele care s-ar infatisa intr-o
tinuta necuviincioasa.
Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul
dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe
tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta penala, se aplica
dispozitiile din Codul de procedura penala.
Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala,
daca altfel nu se poate pastra ordinea.
Art. 123
Daca printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de
inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de
nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele esentiale petrecute in lipsa
sa, precum si declaratiile celor ascultati.
Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din
sedinta a fost asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.
Art. 124
Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt
chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.
CAP. 3
Judecata
Sectiunea I
Infatisari si dezbateri
Art. 125
Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista cu
pricinile fixate sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de
sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.
Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca
inaintea celorlalte.
Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini
fixate inaintea lor nu se impotrivesc.
Art. 126
Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care
nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta
amanare se poate face si de un singur judecator.
Art. 127
Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.
Art. 128
Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta.
Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si in urma paratului.
In caz de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori,
putandu-l margini in timp de fiecare data.
Art. 129
Partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea
si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca
actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau
de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art.
723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.
Judecatorul, in tot cursul procesului, conduce desfasurarea acestuia,
vegheaza la respectarea dispozitiilor legale si are puterea de a fixa termenele
si de a ordona masurile necesare judecarii cererii. De asemenea, el are
indatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi principiul
contradictorialitatii si celelalte principii ale procesului civil.
In cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de
mandatarii prevazuti la art. 68 alin. 5, judecatorul le va da indrumari cu
privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces.
Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le
invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept
sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa
puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu
sunt mentionate in cerere sau in intampinare.
Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru
a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza
stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii
unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor
pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.
In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii
deduse judecatii.
Art. 130
Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai
prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna
intrebarile direct.
Art. 131
In fata primei instante judecatorii au datoria de a incerca impacarea
partilor. In acest scop ei pot solicita infatisarea personala a partilor, chiar
daca acestea sunt reprezentate.
Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in
cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.
Art. 132
La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen
pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi
dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii
modificate paratului, in vederea facerii intampinarii.
Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece
in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:
1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea
dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi
primita.
Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea
reconventionala si a propune dovezile in aparare.
Art. 133
Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al
paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca
paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai
tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta,
in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.
Art. 134
Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal
citate, pot pune concluzii.
Art. 135
Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata,
care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca
deosebit, afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.
Art. 136
Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si
132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine
publica.
Art. 137
Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum
si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea
in fond a pricinii.
Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor
este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a
pricinii.
Art. 138
Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor
mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:
1. abrogat;
2. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea
prevedea;
3. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;
4. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei
sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de
avocat.
In cazurile prevazute la pct. 2 si 4, partea adversa are dreptul la
contraproba numai asupra aceluiasi aspect.
In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna,
cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii
certificate de pe inscrisurile invocate.
Art. 139
Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba
asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in
pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.
Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata
cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen
scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
Art. 140
Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot
retrage fara invoirea partii potrivnice.
Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se
vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.
Art. 141
Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii
cu litere latine, facuta de parte, instanta poate dispune ca traducerea sau
scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa,
de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare
la experti.
Paratul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul
termen de infatisare.
Art. 142
Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un
traducator autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor
aplica dispozitiile privitoare la experti.
Judecatorul poate indeplini functiunea de traducator fara a depune
juramant.
Art. 143
Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles,
va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un interpret,
aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.
Art. 144
Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa
semneze, se va face aratare in actul de procedura.
Art. 144.1
In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de
judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de
consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va
asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.
Art. 145
Dezbaterile in continuare vor fi fixate in sedinte deosebite, chiar in
afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor.
Art. 146
Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna
concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor
verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari chiar fara sa fie
obligate. Ele vor fi inregistrate.
Art. 147
Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care
va fi semnata de judecatori si de grefier.
Art. 148
La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe
hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.
Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai
dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru
grefieri de a fi urmariti ca falsificatori.
In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane
decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declaratii de
martori decat cu incuviintarea presedintelui.
Art. 149
Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte,
la cererea partii. In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la
experti.
Art. 150
Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile
inchise.
Art. 151
Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi
lamuriri.
Art. 152
Daca, la orice termen fixat pentru judecata, se infatiseaza numai una din
parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta
sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand
primi exceptiile si apararile partii care lipseste.
Art. 153
Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul
in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la o infatisare, ea insasi
sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va
fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, prezumandu-se ca ea
cunoaste termenele ulterioare.
Aceasta dispozitie nu se aplica:
1. in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata;
2. in cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;
3. in cazul cand procesul se repune pe rol;
4. in cazul militarilor in termen si al detinutilor.
Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu
poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor.
Citarea acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea
cererii de preschimbare a primului termen de judecata este de competenta
presedintelui instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie
ori a judecatorului care il inlocuieste. In cursul judecarii procesului cererea
de preschimbare a termenului se solutioneaza de catre completul de judecata.
Art. 154
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 155
Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta
decat o singura data in cursul instantei.
Dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi
suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea
timbrului pentru redeschiderea pricinilor.
Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua
partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor;
este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea
impotrivi.
Art. 155.1
Cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din
vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori
stabilite la primirea cererii de chemare in judecata sau in cursul judecatii,
instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu
au fost respectate. Dispozitiile art. 108.3 sunt aplicabile.
La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se
refera alin. 1 au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua.
Dispozitiile art. 155 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Art. 156
Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic
motivata.
Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la
cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
Art. 157
Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din
lipsa de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt
pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu
precadere.
Sectiunea a II-a
Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat
Art. 158
Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia,
ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un
alt organ cu activitate jurisdictionala competent.
Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel
nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii
asupra fondului.
Daca instanta se declara necompetenta, impotriva hotararii se poate
exercita recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Dosarul va fi trimis
instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala
competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a devenit
irevocabila.
Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu
activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii
de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.
Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la
o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
Art. 159
Necompetenta este de ordine publica:
1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;
2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;
3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si
partile nu o pot inlatura;
Art. 160
In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta
necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune
refacerea lor decat pentru motive temeinice.
Art. 161
Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor
procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii
sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.
Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.
Art. 162
Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea
instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor
de fapt in afara dosarului.
Art. 163
Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect
si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.
Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice
stare a pricinii in fata instantelor de fond.
Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai
intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante
de grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.
Art. 164
Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea
aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt
aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au
intre dansele o stransa legatura.
Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.
Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca
amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.
Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot
inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.
Art. 165
In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca
instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.
Art. 166
Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de
judecator, chiar inaintea instantelor de recurs.
Sectiunea a III-a
Administrarea dovezilor
& 1. Dispozitii generale
Art. 167
Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa
aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se
piarda prin intarziere.
Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi
timp.
Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada
contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua
partile sunt de fata.
Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada
contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se
infatiseaza.
Art. 168
Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor
trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea
lor.
Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.
Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le
insuseasca.
Art. 169
Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata, daca legea nu
dispune altfel.
Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se
va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai
mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad.
Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza
dovada poate fi scutita de citarea partilor.
Art. 170
Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori,
partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la
incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de
cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se
va depune la grefa instantei.
Cand s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct.
2 si 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile.
Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta,
din dovada incuviintata.
Depunerea sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca
prin aceasta nu se amana judecata.
Art. 171
Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se
apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor
partii potrivnice.
& 2. Dovada cu inscrisuri
Art. 172
Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la
pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.
Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun
partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris
ori daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
Art. 173
Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau
in parte, in cazurile:
1. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;
2. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra
secretul;
3. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei
alte persoane, ori ar expune-o dispretului public.
Art. 174
Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea
detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca
l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului,
nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite
pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui
inscris.
Art. 175
Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati sau a altei
persoane, instanta va dispune aducerea lui in termenul fixat in acest scop. Cel
care detine inscrisul este indreptatit sa refuze aducerea acestuia in cazurile
prevazute de art. 173.
Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a
cerut dovada; suma de plata va fi stabilita prin incheiere irevocabila.
Art. 176
Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a
registrelor autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la
instante sau notari publici.
Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un
magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin
delegatie, de catre instanta respectiva.
& 3. Verificarea de scripte
Art. 177
Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa
recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.
Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi
inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.
Art. 178
Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura,
instanta va pasi la verificarea inscrisului.
Spre acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se
atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti
din inscris.
Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.
Art. 179
Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta
in fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea
sa se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru
verificare.
Se primesc ca atare:
1. inscrisurile autentice;
2. inscrisurile private, netagaduite de parti;
3. partea din inscris netagaduita;
4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei.
Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier
si parti.
Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.
Art. 180
Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta
parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la
alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de
aparare si va depune inscrisul pentru verificare.
Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca
dovedesc o impiedicare bine intemeiata.
Art. 181
Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a
inscrisului defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari,
apoi il va semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi
semnat de grefier si de parti.
Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in
procesul-verbal.
Art. 182
La ziua fixata, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul
daca intelege sa se foloseasca de el.
Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai
foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat.
Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa
raspunda sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.
Art. 183
Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele
falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul
procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.
Art. 184
Cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau
s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de
dovada.
Art. 185
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
& 4. Dovada cu martori
Art. 186
Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea
acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.
In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va
depune, sub pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte,
disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz lista se va depune in
termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate.
Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor
prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul fixat
pentru ascultarea lor.
Art. 187
Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.
Art. 188
Impotriva martorului care lipseste la prima citare instanta poate emite
mandat de aducere.
In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar
la primul termen.
Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va
putea pasi la judecata.
Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand acesta
este impiedicat de a veni in instanta.
Art. 189
Nu pot fi ascultati ca martori:
1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
2. sotul, chiar despartit;
3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;
4. cei condamnati pentru juramant*) sau marturie mincinoasa.
Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si
persoanele prevazute la alin. 1 pct. 1 si 2.
-----------
*) Conform art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000
"juramantul" - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul
Codului de procedura civila.
Art. 190
In pricinile privitoare la starea civila sau divort se vor putea asculta
rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.
Art. 191
Sunt scutiti de a fi martori:
1. slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii
publici*) si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul
cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;
2. functionarii publici si fostii functionari publici, asupra
imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe
vreuna dintre persoanele aratate in art. 189 la pct. 1 si 2 la o pedeapsa
penala sau la dispretul public.
------------
*) A se vedea Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36 din
12 mai 1995.
Art. 192
Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:
1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;
2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;
3. daca se afla in serviciul uneia din parti;
4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna
din parti.
Art. 193
Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca
voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute
Dumnezeu!".
In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe
biblie.
Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit
credintei religioase a martorului.
Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile
prevederile alin. 2.
Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare
si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce
stiu".
Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul
vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune
adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul
judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.
Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca,
daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa
atentia sa spuna adevarul.
Art. 194
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 195
Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii
mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant, pot fi ascultate,
insa la aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a
martorului.
Art. 196
Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de
fata.
Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand
seama si de cererea partilor.
Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul
cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa
citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari
cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Art. 197
Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.
Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind
pusi fata.
Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la
dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui
dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va
trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a
inlaturat.
Art. 198
Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a
judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de
judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca
martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.
Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie
incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a
nu fi tinute in seama.
Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat
sa nu se poata adauga nimic.
Art. 199
Daca din cercetare reiese banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de
mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in
fata autoritatilor penale.
Art. 200
Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie
despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea
domiciliului si timpul pierdut.
Incheierea instantei este executorie.
& 5. Expertiza
Art. 201
Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar
sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din
oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora
ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba
loc conform dispozitiilor art. 209.
Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui
laborator sau unui institut de specialitate.
In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din
oficiu sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul
de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul
respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in
sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.
Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea
cu mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt
aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.
La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti
desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel.
Art. 202
Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de
catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista
intocmita de biroul local de expertiza.
Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
Art. 203
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 204
Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea
expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri
termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
Art. 205
Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea
martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
Alineatul 3 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Art. 206
Expertul, precum si cei solicitati sa-si exprime punctul de vedere potrivit
art. 201 alin. 3 vor depune urmatorul juramant: <<Jur ca imi voi
indeplini cu cinste si nepartinire insarcinarea incredintata de instanta de
judecata. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!>> Dispozitiile art. 193 alin. 2 - 7
sunt aplicabile in mod corespunzator.
Pentru depunerea juramantului ei vor fi chemati in camera de consiliu,
indata dupa numire, fara citarea partilor. Instanta va constata depunerea
juramantului prin incheiere.
Art. 207
Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea, vor fi ascultati chiar in
sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces-verbal, intocmit potrivit
art. 198.
Art. 208
Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate
fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada
de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de
primire va fi alaturata lucrarii expertului.
Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu
obiectul lucrarii.
Art. 209
Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte
de termenul fixat pentru judecata.
Alineatul 2 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Alineatul 3 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Art. 210
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa
cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
Art. 211
Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri
ori de cate ori li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor
stabili prin incheiere executorie.
Art. 212
Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune
intregirea expertizei sau o noua expertiza.
Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa
depunerea lucrarii.
Art. 213
Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se
vor pedepsi pentru luare de mita.
La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea
mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
Art. 214
Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea
expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina
acestei instante.
& 6. Cercetarea la fata locului
Art. 215
In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca in
intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se
lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.
Art. 216
Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se
asculta martorii si expertii pricinii.
Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.
Art. 217
Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in
cazurile in care prezenta acestuia este ceruta de lege.
& 7. Interogatoriul
Art. 218
Se va putea incuviinta chemarea la interogatoriu, cand este privitor la
fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.
Art. 219
Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in
parte.
Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul,
precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la
interogatoriu.
Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate
folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire
la cifre sau denumiri.
Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri,
se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu.
Art. 220
Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru
actele incheiate si faptele savarsite de el in aceasta calitate.
Art. 221
Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu
intrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte,
grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a
luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile
sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul
interogatoriului.
Art. 222
Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele
juridice de drept privat, vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va
comunica.
Se excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu
drept de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu.
Art. 223
Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel
care o reprezinta in judecata.
In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va
depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice.
Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este
indestulatoare.
Art. 224
Instanta poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta, daca partea
este impiedicata de a veni in fata instantei.
Art. 225
Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau
nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire
deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.
& 8. Juramantul
Textele art. 226 - 234 inclusiv au fost abrogate prin Decretul nr. 208 din
12 august 1950.
& 9. Asigurarea dovezilor
Art. 235
Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea
unui expert, starea unor lucruri, mobile sau imobile, sau sa dobandeasca
recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere
administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie
greu de administrat in viitor.
Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in
cazul cand paratul isi da invoirea.
Art. 236
Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in
circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul
judecatii, la instanta care judeca pricina.
Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele
ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea
paratului.
Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin
incheiere data in camera de consiliu.
In caz de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si
fara citarea partilor.
Art. 237
Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va
fixa.
Art. 238
Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in
termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la
comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat
o data cu fondul.
Art. 239
Orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de
fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea
dovezilor va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca
constatarea sa delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa
constate la fata locului aceasta stare de fapt.
Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia
impotriva caruia se cere.
Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva
caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.
El va face dovada pana la dovada contrarie.
Art. 240
In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea
prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si
chiar in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.
Art. 241
Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite
si de partea care nu a cerut administrarea lor.
Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de
instanta care judeca pricina in fond.
Sectiunea a IV-a
Suspendarea judecatii
Art. 242
Instanta va suspenda judecata:
1. cand amandoua partile o cer;
2. daca nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.
Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in
scris judecarea in lipsa.
Art. 243
Judecata pricinilor se suspenda de drept:
1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere
termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor;
2. prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la numirea
tutorelui sau curatorului;
3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15
zile inainte de ziua infatisarii;
4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului;
5. prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului
asupra reclamantului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.
Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au
ivit dupa inchiderea dezbaterilor.
Art. 244
Instanta poate suspenda judecata:
1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau
neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
2. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o
inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.
Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a
motivat suspendarea a devenit irevocabila.
Art. 244.1
Asupra suspendarii judecarii procesului instanta, in toate cazurile, se va
pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat.
Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii
procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si
impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a
procesului.
Art. 245
Judecata reincepe:
1. prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a
suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;
2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor,
tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului
mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute de art. 243.
Sectiunea a V-a
Renuntarea la judecata si renuntarea la drept
Art. 246
Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta,
fie prin cerere scrisa.
Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.
Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata,
instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face
decat cu invoirea celeilalte parti.
Art. 247
In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin
care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.
Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat
in prima instanta cat si in apel.
Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.
Hotararea se da fara drept de apel.
Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante
va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.
Sectiunea a VI-a
Perimarea
Art. 248
Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire
si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar
impotriva incapabililor*) daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un
an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie
indeplinit din oficiu.
Termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns
inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de
judecata.
In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.
------------
*) Codul familiei foloseste termenul de "cei lipsiti de
capacitate" in loc de "incapabili".
Art. 249
Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in
vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes.
Art. 250
Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii,
pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244, precum si in alte
cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta
a partilor in judecata.
In cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de
3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea
judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale
termenului de perimare.
Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de
a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.
Art. 251
In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de
perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si
celorlalti.
Art. 252
Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate.
Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa
intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu
perimarea.
Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie, in camera de consiliu
sau in sedinta publica.
Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima
oara in instanta de apel.
Art. 253
Daca instanta constata ca perimarea nu a operat, pronunta o incheiere, care
poate fi atacata o data cu fondul procesului.
Hotararea care constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile
de la pronuntare.
Art. 254
Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea
instanta nu-si produc efectele.
Cand, insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot
folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in
care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.
CAP. 4
Hotararile
Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 255
Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc
"sentinte", iar hotararile prin care se solutioneaza apelul,
recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc
"decizii".
Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc
"incheieri".
Art. 256
Dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in
sedinta, fie in camera de consiliu.
Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel
mai nou in functiune sau cu cel mai tanar dintre asesorii populari*), el
pronuntandu-se cel din urma.
------------
*) Institutia asesorilor populari a fost desfiintata prin Legea nr. 45/1991
(Monitorul Oficial nr. 142 din 11 iulie 1991).
Art. 257
Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou
in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile*).
La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate
inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in
ziua cand s-a ivit divergenta.
Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta; daca,
dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale
caror pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o singura
parere.
Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat
inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.
Dispozitiile alin. 3 se aplica prin asemanare si in cazurile in care
completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.
------------
*) A se vedea si art. 18 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial nr. 197 din 13 august 1992.
Art. 258
Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul
hotararii care se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si in
care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in
minoritate.
El se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.
Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii
sale.
Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de
fiecare instanta.
Art. 259
Abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.
Art. 260
Daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un
termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7
zile.
Judecatorul care a luat parte la judecata este indreptatit sa se pronunte,
chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei, afara de cazul cand i-a
incetat calitatea de magistrat sau este suspendat din functie. In acest caz
procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca acestea sa puna din
nou concluzii in fata instantei legal constituite.
Art. 261
Hotararea se da in numele legii*) si va cuprinde:
1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au
luat parte la judecata;
2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au
judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;
3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea
dovezilor;
4. aratarea concluziilor procurorului;
5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum
si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;
6. dispozitivul;
7. calea de atac si termenul in care se poate exercita;
8. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si
semnaturile judecatorilor si grefierului. Lipsa semnaturilor poate fi
complinita oricand in cursul procesului.
In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in
imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul
sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi
semnata de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe
judecator sau pe grefier sa semneze hotararea.
Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care este necesar
pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea
se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.
------------
*) A se vedea si art. 9 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial nr. 197 din 13 august 1992.
Art. 262
In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii,
ei vor face aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si
motivele pentru care au incuviintat termenul.
Art. 263
Debitorul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de
termenul ce i s-a dat, daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor,
daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau
daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului
sau, sau daca nu a dat garantiile fagaduite.
Art. 264
Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii, ea se
va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. Daca instanta a fost
alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea insarcina pe unul
dintre ei cu redactarea hotararii.
Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi
timp cu hotararea.
Art. 265
Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui
semnate de judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
Art. 266
Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza
la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de
hotarari al instantei.
Pentru judecatorii, presedintele va putea incuviinta ca in locul celui
de-al doilea exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul
ei, semnat de judecatorul si grefierul care au luat parte la judecata.
Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este
necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.
Art. 267
Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de
atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de
presedinte si de grefier.
Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea
presedintelui sau prin inscris autentic.
Art. 268
Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si
hotararile.
Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.
Ei sunt legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina,
pregatesc dezlegarea ei.
Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.
Art. 269
Hotararile vor fi investite cu formula executorie, dupa cum urmeaza:
"Noi, Presedintele Romaniei"
(Aici urmeaza cuprinsul hotararii)
"Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortei
publice sa execute aceasta (hotarare); procurorilor sa staruie pentru aducerea
ei la indeplinire. Spre credinta, prezenta (hotarare) s-a semnat de ........
(Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)".
Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau
reprezentantului ei.
Art. 269.1
Abrogat prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
Sectiunea a II-a
Hotararile partiale
Art. 270
Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la
cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii.
Sectiunea a III-a
Hotararile care consfintesc invoiala partilor
Art. 271
Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost
citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
Daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru
darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca
hotararea sa fie data de instanta in sedinta.
Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera
de consiliu.
Art. 272
Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.
Alineatul 2 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Art. 273
Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.
Sectiunea a IV-a
Cheltuielile de judecata
Art. 274
Partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca
cheltuielile de judecata.
Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si
impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si
orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.
Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile
avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de
cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de
valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
Art. 275
Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile
reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara
numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata.
Art. 276
Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte,
instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata
cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
Art. 277
Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa
plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar,
potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre
ei.
Sectiunea a V-a
Executarea vremelnica
Art. 278
Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:
1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice
de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
2. despagubiri pentru accidente de munca;
3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau
alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor
sociale;
3.1. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori
sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti
periodice;
4. reparatii grabnice;
5. punerea sau ridicarea sigiliilor ori facerea inventarului;
6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
7. in cazul prevazut de art. 270;
8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.
Art. 279
Instanta poate incuviinta executarea vremelnica a hotararilor privitoare la
bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu
temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau
ca exista primejdie vadita in intarziere; in acest caz instanta va putea obliga
la darea unei cautiuni.
Executarea vremelnica nu se poate incuviinta:
1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii,
plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;
2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui
din cartea funciara.
Cererea de executare vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana
la inchiderea dezbaterilor.
Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou
in apel.
Art. 280
Cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face fie o
data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel.
Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se
va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii.
Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel. Dispozitiile art.
403 alin. 3 sunt aplicabile.
Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare de cautiune, al carei
cuantum il va fixa instanta.
Pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata
vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu
respectarea cerintei prevazute la alin. 4.
Sectiunea a VI-a
Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii
Art. 281
Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile
partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari
sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor
fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar sa dea anumite
lamuriri.
In cazul hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale
hotararii.
Art. 281.1
In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea
sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii
potrivnice, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca
dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. Cererea poate fi
formulata in termenul prevazut de lege pentru declararea, dupa caz, a apelului
sau recursului impotriva acelei hotarari.
Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de
consiliu, cu citarea partilor.
Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei, cat si in
dosarul de hotarari al instantei.
Art. 281.2
Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat
de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale,
se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara,
dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor
date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare
separata. Prevederile art. 281.1 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis
sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor,
interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.
Art. 281.3
Incheierile pronuntate in temeiul art. 281 si 281.1, precum si hotararea
pronuntata potrivit art. 281.2 sunt supuse acelorasi cai de atac ca si
hotararile in legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, indreptarea, lamurirea
sau inlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea.
Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de indreptarea,
lamurirea sau completarea hotararii.
TITLUL IV
Apelul
CAP. 1
Termenul si formele apelului
Art. 282
Hotararile date in prima instanta de judecatorie si tribunal sunt supuse
apelului la curtea de apel, daca prin lege nu se prevede altfel.
Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat o data cu
fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.
Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor
premergatoare.
Art. 282.1
Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in
cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al
caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie
civila, cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, cele referitoare la
inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii,
precum si in alte cazuri prevazute de lege.
Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile
impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate
jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse
apelului, daca legea nu prevede altfel.
Art. 283
Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are
dreptul de a face apel.
Art. 284
Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu
dispune altfel.
Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o
data cu somatia de executare.
Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se
socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in
afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand
termenul curge de la comunicarea hotararii.
Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii de prima instanta,
cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.
Art. 285
Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca
apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din
urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si
calitatea fiecarui mostenitor.
Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii
prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate
restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din
ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.
Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
Art. 286
Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a
facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la
domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta
data.
Art. 287
Cererea de apel va cuprinde:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de
inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor
juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca apelantul locuieste in
strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca
toate comunicarile privind procesul;
2. aratarea hotararii care se ataca;
3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;
4. dovezile invocate in sustinerea apelului;
5. semnatura.
Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar
cele de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi
implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii,
in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2.
Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima
instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.
Art. 288
La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.
Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea
nulitatii.
Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile
facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere
pentru suspendarea executarii hotararii primei instante.
Art. 289
Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen
de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114.1, si va dispune citarea
partilor.
Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu
citatia, o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, impreuna cu copiile
certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima
instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cu
cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.
Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.
Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o
singura sectie a instantei de apel.
Art. 290
Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la
sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea
apelului la sectia cea dintai investita.
Art. 291
In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114.1,
comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima
zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare.
Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca
motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si
efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen,
instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114.1 alin.
3 sau 4, dupa caz.
Art. 292
Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive,
mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau
aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate
incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.
In cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau
intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta
de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.
Art. 293
Intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa adere
la apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la
schimbarea hotararii primei instante. Cererea se poate face pana la prima zi de
infatisare.
Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca
tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea
fondului, aderarea la apel prevazuta la alin. 1 ramane fara efecte. Cu toate
acestea, daca aderarea s-a facut inauntrul termenului de apel, ea se considera
apel principal.
Art. 293.1
In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta
au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, chiar dupa
implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei
persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul
principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra
situatiei sale juridice in proces. Dispozitiile art. 293 se aplica in mod
corespunzator.
CAP. 2
Judecarea apelului
Art. 294
In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii
de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de
procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.
Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice
alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea, se va
putea solicita compensatia legala.
Art. 295
Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea
situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de
ordine publica pot fi invocate si din oficiu.
Instanta va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor
administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in
conditiile art. 292, daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea
cauzei.
Art. 296
Instanta de apel poate pastra ori schimba, in tot sau in parte, hotararea
atacata. Apelantului nu i se poate insa crea in propria cale de atac o situatie
mai grea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul in care el
consimte la aceasta ori sunt aplicabile dispozitiile art. 293 sau 293.1.
Art. 297
In cazul in care prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare
in judecata fara a intra in cercetarea fondului si instanta de apel, gasind
apelul intemeiat, a anulat hotararea apelata, va evoca fondul si va judeca
procesul, pronuntand o hotarare definitiva.
Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste
ca a fost necompetenta, anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre
judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala
competent, afara de cazul cand constata propria sa competenta. In acest caz,
precum si atunci cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a
judecat in fond, instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata
si hotararea pronuntata, va retine procesul spre judecare.
Art. 298
Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si
in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in
prezentul titlu.
TITLUL V
Caile extraordinare de atac
CAP. 1
Recursul
Sectiunea I
Termenul si formele recursului
Art. 299
Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in
conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate
jurisdictionala sunt supuse recursului. Dispozitiile art. 282 alin. 2 sunt
aplicabile in mod corespunzator.
Recursul se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca
prin lege nu se prevede altfel.
In situatiile in care, potrivit dispozitiilor prezentului cod sau ale legii
speciale, incheierile sau alte hotarari pronuntate de instantele judecatoresti
sunt supuse numai recursului, judecarea acestei cai de atac este de competenta
instantei imediat superioare celei care a pronuntat hotararea in cauza sau,
dupa caz, de competenta instantei expres prevazute de lege.
Art. 300
Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la
stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror
lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune,
motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele
la care se refera alin. 1.
Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata numai dupa
depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere, cu ascultarea
partilor in camera de consiliu, scop in care acestea vor fi citate in termen
scurt, chiar inainte de primul termen de judecata, daca este cazul.
Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.
Alineatul 4 * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Pentru motive temeinice instanta poate reveni asupra suspendarii acordate,
dispozitiile alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator. Cautiunea se elibereaza
recurentului de indata, daca intimatul declara in mod expres ca nu urmareste
obligarea recurentului la despagubiri pentru prejudiciile cauzate in urma exercitarii
recursului.
Art. 301
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea
nu dispune altfel. Dispozitiile art. 284 alin. 2 - 4 se aplica in mod
corespunzator.
Art. 302
Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea
nulitatii.
Art. 302.1
Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele
mentiuni:
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de
inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor
juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul
bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales
in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
b) indicarea hotararii care se ataca;
c) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea
lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu
separat;
d) semnatura.
La cererea de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform
legii.
Art. 303
Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul
termenului de recurs.
Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea
hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Alineatul 3 * Abrogat
In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune
o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o
inapoieze partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege,
pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.
Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei
hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu
dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.
Art. 304
Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele
situatii, numai pentru motive de nelegalitate:
1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte
la dezbaterea in fond a pricinii;
3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;
4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura
prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;
6. daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a
cerut.
7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand
cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;
8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a
schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;
9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu
incalcarea sau aplicarea gresita a legii;
10. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra
unei dovezi administrate, care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii;
11. * Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14
septembrie 2000.
Art. 304.1
Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi
atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304,
instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
Art. 305
In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia
inscrisurilor, care pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor.
Art. 306
Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia
cazurilor prevazute in alin. 2.
Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de
recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.
Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca
dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele
prevazute de art. 304.
Art. 307
Abrogat prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
Art. 308
Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a
hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea
partilor si comunicarea motivelor de recurs.
Intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de
termenul de judecata.
Dupa fixarea termenului de judecata presedintele completului va intocmi un
raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului in acest
scop. La Inalta Curte de Casatie si Justitie raportul poate fi intocmit si de
un magistrat-asistent.
Raportorul va verifica daca recursul indeplineste cerintele de forma, daca
motivele invocate se incadreaza in cele prevazute de art. 304 si va arata
pozitia jurisprudentei si a doctrinei in problemele de drept vizand dezlegarea
data prin hotararea atacata.
Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua
infatisarii.
Sectiunea a II-a
Judecarea recursului si efectele casarii
Art. 309
Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului.
Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala
sau recurent.
Art. 310
Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus
peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut
in termen.
Art. 311
Hotararea casata nu are nici o putere.
Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea
hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.
Art. 312
Instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate
constata perimarea lui.
In caz de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi modificata sau
casata, in tot sau in parte.
Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art.
304 pct. 6, 7, 8, 9 si 10, iar casarea, pentru cele prevazute de art. 304 pct.
1, 2, 3, 4 si 5, precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare
este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau
modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe
noi. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag
modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa in intregime
hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara.
In caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in
fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se
pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.
Cu toate acestea, in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata
a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a
facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea
probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare,
trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau
altei instante de acelasi grad.
In caz de casare a hotararii atacate, pentru motivul prevazut de art. 304
pct. 3, instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti
competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit
legii, iar pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca
inadmisibila.
Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze
pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va
solutiona cauza potrivit competentei sale.
Art. 313
Inalta Curte de Casatie si Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o
noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand
interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi
grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite
cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala
competent potrivit legii.
Art. 314
Inalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in
toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii
corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.
Art. 315
In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de
drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt
obligatorii pentru judecatorii fondului.
Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale,
judecata va reincepe de la actul anulat.
Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate
motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea
hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile in
mod corespunzator.
Art. 316
Dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta
de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest
capitol.
CAP. 1.1
Contestatia in anulare
Art. 317
Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru
motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe
calea apelului sau recursului:
1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina,
nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;
2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de
ordine publica privitoare la competenta.
Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai
sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de
recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt
sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
Art. 318
Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand
dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta,
respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Alineatul 2 * Abrogat
Art. 319
Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.
Contestatia se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul
ei, pana la savarsirea ultimului act de executare. Impotriva hotararilor
irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita,
contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand
contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la
data cand hotararea a ramas irevocabila.
Art. 319.1
Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub
conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in
mod corespunzator.
Art. 320
Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.
Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile
inaintea termenului de judecata.
Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si
hotararea atacata.
Art. 321
Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data
celei dintai.
CAP. 2
Revizuirea hotararilor
Art. 322
Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin
neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand
evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:
1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot
aduce la indeplinire;
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a
pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a
fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca
hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma
judecatii. In cazul in care, in ambele situatii, constatarea infractiunii nu se
mai poate face printr-o hotarare penala, instanta de revizuire se va pronunta
mai intai, pe cale incidentala, asupra existentei sau inexistentei infractiunii
invocate. La judecarea cererii va fi citat si cel invinuit de savarsirea
infractiunii;
5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare,
retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o
imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a
modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei
revizuire se cere;
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate
publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati
deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;
7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi
grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi
persoane, avand aceeasi calitate.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt
date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte
de Casatie si Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa
instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa
sa.
9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a
drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti,
iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot
fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.
Art. 323
Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa
definitiva si a carei revizuire se cere.
In cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanta
mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile
potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte
din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care
urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat
prima hotarare.
Art. 324
Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:
1. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. 1, de la
comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de
instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile
prevazute la punctul 7 alin. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari;
2. in cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de
executare;
3. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat
cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului,
martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul. In
lipsa unei astfel de hotarari termenul curge de la data cand partea a luat
cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai
poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data
producerii acestora;
4. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-au
descoperit inscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua in care partea a
luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat
hotararea a carei revizuire se cere;
5. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii
definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de
utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea
capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.
In cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se
socoteste de la incetarea impiedicarii.
Pentru motivul prevazut la art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la
data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 325
Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub
conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in
mod corespunzator.
Art. 326
Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru
cererea de chemare in judecata.
Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile
inaintea termenului de judecata.
Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe
care se intemeiaza.
Art. 327
Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau
in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea
va anula cea din urma hotarare.
Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului
hotararii revizuite.
Art. 328
Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege
pentru hotararea revizuita.
Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este
recursul.
TITLUL VI
Recursul in interesul legii
Art. 329
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, are dreptul, pentru
a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul
Romaniei, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra
chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele
judecatoresti.
Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile
Unite ale Curtii Supreme de Justitie si se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
Solutiile se pronunta in interesul legii si nu au efect asupra hotararilor
judecatoresti examinate.
Art. 330 * Abrogat
Art. 330.1 * Abrogat
Art. 330.2 * Abrogat
Art. 330.3 * Abrogat
Art. 330.4 * Abrogat
CARTEA a III-a
Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase
Art. 331
Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara
insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana,
precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la
luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse
dispozitiilor de procedura mai jos aratate.
Art. 332
Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in
curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect
eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei
instante, se vor indrepta la acea instanta.
Art. 333
Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale
persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si
aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.
Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.
Art. 334
Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle
necesare.
Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept
sa hotarasca.
Art. 335
Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de
persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o
va respinge.
Art. 336
Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.
Ea este supusa apelului.
Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de
fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost
citata la dezlegarea cererii.
Apelul se face intr-un singur exemplar, neinsotit de copii.
Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de apel cu sau fara
cautiune.
Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu.
Art. 337
Incheierile nu au puterea lucrului judecat.
Art. 338
Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile
de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii
necontencioase a cererii.
Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura
speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele
prevazute in cuprinsul cartii de fata.
Art. 339
Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in
caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.
In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen
de cel mult 3 zile de la primirea cererii.
Apelul impotriva incheierii date de presedintele judecatoriei se judeca de
tribunal, iar apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau
al curtii de apel se judeca de completul instantei respective.
CARTEA a IV-a
Despre arbitraj
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 340
Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot
conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele,
in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face
tranzactie.
Art. 340.1
Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai
multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa
judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele.
Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul
dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.
Art. 341
Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale,
incheiata conform cu prevederile cap. II.
Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a
dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia
arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire
la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind
constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea
arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care
tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv
procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a
cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotararii arbitrale si, in
general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa
procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.
Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica
dispozitiile ce urmeaza.
Art. 341.1
Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie
permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.
Art. 342
Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea
arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata, care in
lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond,
in prima instanta.
In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul
judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa
solutioneze cererile prevazute in alin. 1.
Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu
procedura ordonantei presedintiale.
CAP. 2
Conventia arbitrala
Art. 343
Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.
Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in
contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare,
denumita compromis.
Art. 343.1
Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din
contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate
pe calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire
a lor.
Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea
contractului in care a fost inscrisa.
Art. 343.2
Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie
solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii,
obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
Art. 343.3
Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul
ei, competenta instantelor judecatoresti.
Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un
litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate
desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii
arbitrale, conform art. 364.
Art. 343.4
In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe
care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica
competenta.
Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata
pe conventia arbitrala;
b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile
paratului in arbitraj.
In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre
parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie
arbitrala.
In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca
ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.
CAP. 3
Arbitrii. Constituirea tribunalului arbitral. Termenul si locul
arbitrajului
Art. 344
Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are
capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor.
Art. 345
Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori
de mai multi arbitri.
Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei
arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea -
supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.
Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese
comune vor numi un singur arbitru.
Art. 346
Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre
parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi
arbitri decat cealalta parte.
Art. 347
Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.
Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia
arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa
recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea
lor.
In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele
personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului
desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea
succinta a pretentiilor si a temeiului lor.
Art. 348
Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau,
in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire
a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele
personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.
Art. 349
Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si
comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de
numire.
Art. 350
Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului, in termen de 10
zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art.
349.
Art. 351
In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic
sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord
asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate
cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz,
a supraarbitrului.
Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu
citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.
Art. 351.1
Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si
impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea
judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea
conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute
in conventia arbitrala.
O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite
dupa numire.
Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este
obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi
acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa
acceptare, de indata ce le-a cunoscut.
Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca
partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca
inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina
de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei
de recuzare.
Art. 351.2
Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10
zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa
caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta
de art. 342, cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile
de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.
Art. 352
In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere,
renuntare, impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta
este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea
arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.
Art. 353
Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:
a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu
pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau
divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea
autorizarea partilor;
d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.
Art. 353.1
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate
atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din
prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau,
afara numai daca acel regulament prevede altfel.
Art. 353.2
Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a
insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.
Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de
art. 349.
Art. 353.3
Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte
hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.
Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a
oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de
art. 342.
Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.
De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice,
prelungirea termenului cu cel mult doua luni.
Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 360.3,
precum si in cazul decesului uneia dintre parti.
Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un
motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a
notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la primul termen de
infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.
Art. 354
Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi,
locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.
CAP. 4
Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare.
Intampinarea. Cererea reconventionala
Art. 355
Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care
va cuprinde:
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de
inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;
b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in
litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in
care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la
determinarea acestei valori;
e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza
cererea;
f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semnatura partii.
Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata
tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de
arbitri.
Art. 356
Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe
cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
Art. 356.1
In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare,
paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea
reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse
in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in
art. 355, pentru cererea de arbitrare.
Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin
intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la
primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 358.12 alin. 3 raman aplicabile.
Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi
obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare.
Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.
Art. 357
Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi
raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru
depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare
si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.
CAP. 5
Procedura arbitrala
Art. 358
In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub
sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea
dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.
Art. 358.1
Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a
citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin
scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire.
Informatiile si instiintarile pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau
orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a
textului transmis.
Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura.
Dovezile de comunicare se depun la dosar.
Art. 358.2
Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul
arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va
socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea
dosarului.
Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului,
tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea
partilor.
Art. 358.3
Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un
interval de timp de cel putin 15 zile.
Art. 358.4
Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti
si pot fi asistate de orice persoana.
Art. 358.5
Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara
numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii,
amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintand in acelasi termen
si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate acorda o singura data.
Art. 358.6
Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se
faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358.3 ramanand insa
aplicabil.
Art. 358.7
Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul
arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea
pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane
judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la
dezbatere este necesara.
Art. 358.8
Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere
instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si
masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite
imprejurari de fapt.
La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in
lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si
conventia arbitrala.
Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului
arbitral de catre partea care le-a cerut.
Art. 358.9
In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si
constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul
arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre
instanta judecatoreasca.
Art. 358.10
Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi
intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.
In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor
explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate
dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.
Art. 358.11
Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral.
Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui
arbitru din compunerea tribunalului arbitral.
Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant.
Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici
sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri
partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor
convingeri.
Art. 358.12
Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale,
constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si
desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata,
sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a
stabilit un termen mai scurt.
Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu
pana la primul termen de infatisare.
Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de
infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de
cazurile in care:
a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.
Art. 358.13
Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.
Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si
va fi motivata.
Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la art.
361 lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:
a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;
b) cererile si sustinerile partilor;
c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;
d) dispozitivul;
e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 360.2.
Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele
dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate
indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor
li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.
CAP. 6
Cheltuielile arbitrale
Art. 359
Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si
onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de
deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit
intelegerii dintre parti.
In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de
partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa
in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa
in parte.
Art. 359.1
Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor
arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin
contributie egala.
Partile pot fi obligate solidar la plata.
Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1,
in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga
suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul
onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre
ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.
Art. 359.2
Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea,
avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
Art. 359.3
La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de
art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va
stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale,
precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.
Art. 359.4
Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a
hotararii arbitrale.
Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile
arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.
Art. 359.5
Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se
regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la
comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta
judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii
hotararii arbitrale.
Art. 359.6
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru
organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli
arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.
CAP. 7
Hotararea arbitrala
Art. 360
Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal
si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele
comerciale.
Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona
litigiul in echitate.
Art. 360.1
In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in
secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in
hotarare aceasta participare.
Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia
incadrarii in termenul arbitrajului.
Art. 360.2
Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri,
hotararea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alta parere isi
va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care
aceasta se sprijina.
Art. 360.3
Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si
acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui
supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351.
Supraarbitrul numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va
putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a
celorlalti arbitri.
Art. 361
Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii
hotararii;
b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea
si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane
care au participat la dezbaterea litigiului;
c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la
arbitraj;
d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in
echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
f) dispozitivul;
g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360.2.
Art. 362
Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte
asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de
10 zile de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare
se da cu citarea partilor.
Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli
evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi
rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut
de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.
Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta
din hotararea arbitrala.
Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau
indreptarea hotararii.
Art. 363
Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna
de la data pronuntarii ei.
La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o
dovada privind comunicarea hotararii, in conditiile alin. 1.
Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari
judecatoresti definitive.
Art. 363.1
In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul
arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de
art. 342 atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se
pastreaza la acea institutie.
CAP. 8
Desfiintarea hotararii arbitrale
Art. 364
Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare
pentru unul din urmatoarele motive:
a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie
arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia
arbitrala;
d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de
citare nu a fost legal indeplinita;
e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului
prevazut de art. 353.3;
f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut
sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a
cerut;
g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data
si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;
h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot
aduce la indeplinire;
i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori
dispozitii imperative ale legii.
Art. 364.1
Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce
actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.
Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii
arbitrale.
Art. 365
Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti
imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art. 342, in
circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data
comunicarii hotararii arbitrale.
Instanta judecatoreasca va putea suspenda executarea hotararii arbitrale
atacate cu actiune in anulare numai dupa depunerea unei cautiuni fixate de ea.
Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.
Art. 366
Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala,
iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in
limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie
de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea
lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o
data cu hotararea asupra fondului.
Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate
fi atacata numai cu recurs.
CAP. 9
Executarea hotararii arbitrale
Art. 367
Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna
voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul
aratat in hotarare.
Art. 367.1
La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu
formula executorie.
Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de
art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu
privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.
Art. 368
Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu
executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.
CAP. 10
Arbitrajul international
Art. 369
In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in
Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept
privat cu element de extraneitate.
Art. 369.1
Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile
pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.
Art. 369.2
In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii
romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare
dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile
art. 369.3 raman aplicabile.
Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.
Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al
unui al treilea stat.
Art. 369.3
In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350,
351.2, 358.3 si 362 se dubleaza.
Art. 369.4
Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba
stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta
privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din
care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala
stabilita de tribunalul arbitral.
Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea
si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.
Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.
Art. 369.5
In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si
cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in
cazul arbitrului unic sau al supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de
parti in cote egale.
CAP. 11
Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine
Art. 370
In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege
o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca
hotarare nationala in Romania.
Art. 370.1
Hotararile arbitrare straine pot fi recunoscute in Romania, spre a
beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a
prevederilor art. 167 - 172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea
raporturilor de drept international privat.
Art. 370.2
Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna
voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe
teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art.
173 - 177 din Legea nr. 105/1992.
Art. 370.3
Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral
competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la
situatiile de fapt pe care le constata.
Art. 371
Abrogat prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
CARTEA a V-a
Despre executarea silita
CAP. 1
Dispozitii generale
Sectiunea I
Scopul si obiectul executarii silite
Art. 371.1
Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se
aduce la indeplinire de bunavoie.
In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se
aduce la indeplinire prin executare silita, potrivit dispozitiilor prezentei
carti, daca legea nu prevede altfel.
Executarea silita are loc pana la realizarea dreptului recunoscut prin
titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume,
acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
Art. 371.2
Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei
sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei
constructii, plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise
de lege.
In cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi,
penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor
fi calculate de organul de executare, potrivit legii.
Daca titlul executoriu contine suficiente criterii in functie de care
organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite in bani,
indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea ei. In cazul in care
titlul executoriu nu contine nici un criteriu, organul de executare va proceda
la actualizare in functie de cursul monedei in care se face plata, determinat
la data platii efective a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.
Art. 371.3
Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca,
potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea
drepturilor creditorilor.
Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu
respectarea conditiilor prevazute de lege.
Art. 371.4
Creditorul si debitorul pot conveni, in tot cursul executarii silite, ca
aceasta sa se efectueze numai asupra veniturilor banesti ale debitorului.
De asemenea, ei pot stabili ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se
faca, in tot sau in parte, prin buna invoiala.
Art. 371.5
Executarea silita inceteaza daca:
a) s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au
achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii;
in acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, mentionand pe
acesta stingerea totala a obligatiilor;
b) nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri
urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri; in
aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, mentionand
pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executata;
c) creditorul a renuntat la executare;
d) a fost desfiintat titlul executoriu.
Art. 371.6
In cazurile prevazute de art. 371.5 lit. b) se poate cere reluarea executarii
silite, inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea
silita, daca se indica bunuri ce pot fi urmarite potrivit legii.
Reluarea executarii silite poate fi ceruta si asupra aceluiasi bun, daca
acesta este un imobil. In acest caz, atat timp cat potrivit legii, poate avea
loc reluarea executarii silite, nu se va putea dispune radierea somatiei
inscrise potrivit dispozitiilor art. 497 alin. 2.
Art. 371.7
Partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care
intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare
in acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile
se avanseaza de catre creditor.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina
debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau
daca prin lege se prevede altfel.
Sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul
judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea
interesata, in conditiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal
constituie titlu executoriu.
Art. 371.8
Depunerea sau consemnarea oricarei sume in scopul participarii la
desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite, cum sunt sumele cu titlu de
cautiune ori de pret al bunurilor supuse vanzarii, se face numai la Casa de
Economii si Consemnatiuni, la dispozitia instantei de executare sau a
executorului judecatoresc.
Sectiunea I.1
Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu
Art. 372
Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari
judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu
executoriu.
Art. 373
Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de
executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se
efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul
judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea. Daca
bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor judecatorii, este
competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa
acestea.
Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face
executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
Art. 373.1
Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca
legea nu dispune altfel. Executorul judecatoresc va solicita incuviintarea
executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie,
cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu.
Instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere data in camera de
consiliu, fara citarea partilor.
Dupa incuviintarea cererii instanta va alcatui un dosar privind executarea,
la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al
fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.
Art. 373.2
In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul
judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti
agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la
indeplinirea efectiva a executarii silite.
La cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc cei care
datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia,
supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea informatiile necesare pentru
efectuarea executarii.
De asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului
judecatoresc institutiile, bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i
comunice de indata, in scris, datele si informatiile necesare realizarii
executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului
sau a partii interesate instanta de executare poate lua masurile prevazute de
art. 108.1 alin. 1 pct. 2 lit. f) si de art. 108.3.
Instanta de executare si executorul judecatoresc sunt obligati sa asigure
secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel.
Art. 373.3
Incheierea prin care presedintele instantei judecatoresti respinge cererea
de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui
inscris, in cazurile prevazute de lege, poate fi atacata cu recurs de catre
creditor. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare, pentru
creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsa.
Daca se refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente
potrivit legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face
plangere la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia
sa emita titlul executoriu, in termen de 15 zile de la data cand a luat
cunostinta de refuz.
Art. 373.4
Cand privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe executari silite,
instanta de executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la
cererea persoanei interesate, va putea sa le reuneasca, dispunand sa se faca o
singura executare de catre executorul judecatoresc care a indeplinit actul de
executare cel mai inaintat, iar daca executarile sunt in acelasi stadiu, de
catre executorul judecatoresc care a inceput cel dintai executarea, chiar daca
ele au fost pornite de organe de executare diferite, in afara de cazul in care
legea prevede altfel.
Instanta se va pronunta prin incheiere si asupra cheltuielilor de
executare.
Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va
putea sa impiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai
inaintat.
Art. 374
Nici o hotarare judecatoreasca nu se va putea executa daca nu este
investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de
incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari
prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.
Investirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta.
Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari
straine se face potrivit legii speciale.
Art. 375
Abrogat prin Legea nr. 105 din 22 septembrie 1992.
Art. 376
Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori
au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte
hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile
anume prevazute de lege.
Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a
Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului
unei din partile partase la actul autentic.
Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu
formula executorie se face de Judecatoria sectorului III din Capitala Romaniei.
Art. 377
Sunt hotarari definitive:
1. hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;
2. hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau,
chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a
fost respinsa sau anulata;
3. hotararile date in apel;
4. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
Sunt hotarari irevocabile:
1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3. hotararile date in apel, nerecurate;
4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul
pricinii;
5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu
recurs.
Art. 378
Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie
sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana ce
se va inlocui printr-o alta hotarare.
Art. 379
Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat
pentru o creanta certa, lichida si exigibila.
Daca datoria consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai
intai se va face lichidarea.
Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de
creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau
recunoscute de dansul.
Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi
actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau
si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de
dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor
continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie
de o osebita socoteala.
Art. 379.1
In cazul in care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de
executare efectuate in baza acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile
art. 404.1 - 404.3 sunt aplicabile.
Sectiunea a II-a
Persoanele si bunurile supuse executarii silite
Art. 380
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Sectiunea a III-a
Cand se poate exercita executarea silita
Art. 381
Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate
face pana la sosirea acelui termen.
Art. 382
Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii
termenului sa ceara executarea hotararii:
a) daca debitorul a fugit;
b) daca debitorul risipeste averea sa mobila si imobila;
c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale;
d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau
n-a dat asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de
insolvabilitate de obste cunoscuta.
Art. 383
In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit
hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti
in termen scurt.
In cazul in care debitorul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.
Art. 384
Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor
executa mai inainte de a se da cautiunea.
Art. 384.1
In vederea executarii unei hotarari judecatoresti, executorul judecatoresc
poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei
persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in
caz de refuz, cu forta publica.
In cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, la
cererea executorului judecatoresc, instanta de executare va autoriza, prin
hotarare, intrarea in locurile mentionate la alin. 1. Instanta se pronunta de
urgenta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin hotarare irevocabila
si executorie.
Art. 385
Nici o executare nu se va putea face inainte de ora 6,00 si dupa ora 20,00.
Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.
Art. 386
Executarea silita nu se va putea face la alte ore decat cele mentionate si
nici in zilele nelucratoare stabilite potrivit legii, afara de cazurile urgente
in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de
executare.
Art. 387
In afara de cazurile in care legea prevede altfel, executarea poate incepe
numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie care va cuprinde
urmatoarele:
1. denumirea si sediul organului de executare;
2. data emiterii somatiei si numarul dosarului de executare;
3. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;
4. aratarea titlului executoriu anexat in baza caruia urmeaza sa se faca
executarea silita;
5. termenul in care cel somat urmeaza sa-si execute de bunavoie obligatia
prevazuta in titlul executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii
acesteia;
6. semnatura si stampila organului de executare.
Daca in termenul aratat in somatie debitorul nu-si executa de bunavoie
obligatia, executorul judecatoresc va proceda de indata la executarea silita.
Art. 388
Pentru toate actele de executare pe care le efectueaza, executorul
judecatoresc este obligat sa incheie procese-verbale care vor cuprinde
urmatoarele mentiuni:
1. denumirea si sediul organului de executare;
2. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal;
3. data intocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;
4. titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare;
5. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si
creditorului urmaritor;
6. locul, data si ora efectuarii actului de executare;
7. masurile luate de executor sau constatarile acestuia;
8. consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;
9. alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;
10. mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori
despre refuzul sau impiedicarea de a semna procesul-verbal;
11. mentionarea numarului de exemplare in care s-a intocmit
procesul-verbal, precum si a persoanelor carora li s-a inmanat acesta;
12. semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor persoane
interesate in executare sau care asista la efectuarea actului de executare;
13. stampila executorului judecatoresc.
Mentiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 si 13 sunt prevazute sub sanctiunea
nulitatii.
Art. 389
Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui
act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima
de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la
incetarea suspendarii.
Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua
somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.
Art. 390
Dispozitiile art. 387 si 389 nu se aplica in cazurile cand legea
incuviinteaza executarea fara somatie.
De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somatia, nici titlul
executoriu, cand executarea se face potrivit art. 382.
Art. 391
Incalcarea dispozitiilor art. 384, 385, 387 si 389 atrage anularea
executarii.
Sectiunea a IV-a
Despre cautiuni
Art. 392
Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va
arata si termenul cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel
garant.
Art. 393
Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu
toate partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.
Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste
cunoscuta, sau daca se va dovedi cu acte.
Art. 394
Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si
instanta va hotari de urgenta.
Art. 395
Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor,
cu tot dreptul de apel.
Art. 396
Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a
garanta.
Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.
Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce
aduce garantia sa.
Sectiunea a V-a
Executarea in contra mostenitorilor
Art. 397
Cand debitorul a murit, lasand numai mostenitori majori, executarea
inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce
printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al
defunctului.
Cand intre mostenitori sunt minori, executarea inceputa se va suspenda pana
la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei
cat se poate de grabnic.
Art. 398
Daca executarea nu incepuse inca la moartea debitorului, hotararile si
titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub
pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare
colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii
pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.
Sectiunea a VI-a
Contestatia la executare
Art. 399
Impotriva executarii silite insesi, precum si impotriva oricarui act de
executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin
executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281.1,
se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire
la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul
in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act de executare in
conditiile prevazute de lege.
Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la
efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului
nelegal.
In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu
care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la
executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede
in acest scop o alta cale de atac.
Art. 400
Contestatia se introduce la instanta de executare.
Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii
titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se
executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de
la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de
executare.
Art. 400.1
Impartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata, la cererea
partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.
Art. 401
Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:
a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta
sau de refuzul de a indeplini un act de executare;
b) cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind
infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri
periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data
efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;
c) debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la
data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu
a primit somatia sau executarea se face fara somatie.
Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de
proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in
termen de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a
bunului.
Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. 2 nu-l impiedica
pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in
conditiile legii.
Art. 402
Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata
in prima instanta, care se aplica in mod corespunzator. Partile vor fi citate
in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.
Hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu
exceptia hotararii pronuntate in temeiul art. 400.1 si al art. 401 alin. 2.
Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea
sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si
hotararea ce se executa.
Art. 403
Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind
executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se
depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care
legea dispune altfel.
Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii,
se va suspenda numai distribuirea pretului.
Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, in
toate cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in
mod separat.
In cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea
provizorie a executarii pe cale de ordonanta presedintiala, pana la
solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare prevazute de prezentul
articol.
Art. 404
Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de
executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea
executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea
actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.
In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la
cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar
cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la
plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei.
Sectiunea a VI-a.1
Intoarcerea executarii
Art. 404.1
In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi
executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin
restabilirea situatiei anterioare acesteia.
Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui
indreptatit.
In cazul in care executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri
mobile, intoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a
sumei rezultate din vanzare, actualizata in functie de rata inflatiei, cu exceptia
situatiei cand isi gaseste aplicare art. 449.
Art. 404.2
In cazul in care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau
actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi
hotarare, si asupra restabilirii situatiei anterioare executarii.
Daca instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus rejudecarea in
fond a procesului si nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare
executarii, aceasta masura se va putea dispune de instanta care rejudeca
fondul.
Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii in
conditiile alin. 1 si 2, cel indreptatit o va putea cere instantei
judecatoresti competente potrivit legii.
Art. 404.3
Daca titlul executoriu emis de un alt organ decat o instanta judecatoreasca
a fost desfiintat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului
instantelor judecatoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare
executarii nu este prevazuta de lege ori, desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta
masura, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta
prevazuta de art. 404.2 alin. 3.
Sectiunea a VI-a.2
Prescriptia dreptului de a cere executarea silita
Art. 405
Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca
legea nu prevede altfel. In cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale
imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.
Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de
a cere executarea silita.
Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde
puterea executorie.
Art. 405.1
Cursul prescriptiei se suspenda:
a) in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de
prescriptie a dreptului material la actiune;
b) pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a
fost stabilita de instanta sau de alt organ jurisdictional competent;
c) atata timp cat debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la
urmarire;
d) in alte cazuri prevazute de lege.
Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si
timpul scurs inainte de suspendare.
Prescriptia nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata
la cererea creditorului urmaritor.
Art. 405.2
Cursul prescriptiei se intrerupe:
a) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii
silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei
prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a
datoriei;
b) pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu,
chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent;
c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, in conditiile
art. 453 alin. 2;
d) pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de
executare;
e) pe data depunerii cererii de reluare a executarii, in conditiile art.
371.6 alin. 1;
f) in alte cazuri prevazute de lege.
Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.
Prescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a fost respinsa,
anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.
Art. 405.3
Dupa implinirea termenului de prescriptie creditorul poate cere repunerea
in acest termen, numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor
motive temeinice.
Cererea de repunere in termen se introduce la instanta de executare
competenta, in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii.
CAP. 2
Urmarirea silita asupra bunurilor mobile
Sectiunea I
Bunurile mobile care nu se pot urmari
Art. 406
Nu pot fi supuse executarii silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si
familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de
acelasi fel;
b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni,
iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana
la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta si
furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;
c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni
de iarna;
d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.
Art. 407
Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului nu pot fi supuse
executarii silite decat numai in lipsa de alte bunuri urmaribile si numai
pentru obligatii de intretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate
asupra mobilelor.
Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, in masura
necesara continuarii lucrarilor in agricultura, inventarul agricol, inclusiv
animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura
pamantului, in afara de cazul in care asupra acestor bunuri exista un drept de
gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei.
Art. 408
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 409
Salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate
in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic
debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia
pot fi urmarite:
a) pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de
obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
b) pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate
depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura
creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului
si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in
care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi
urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata
salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza
oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit
legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de
intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau
prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.
Urmarirea drepturilor mentionate la alin. 4 se va putea face in limita a
1/2 din cuantumul acestora.
Sumele retinute potrivit alin. 1 - 4 se elibereaza sau se distribuie
potrivit art. 562 si urmatoarele.
Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru
ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de
deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte
asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot
fi urmarite pentru nici un fel de datorii.
Art. 410
Este nula orice urmarire sau cesiune facuta cu incalcarea dispozitiilor
prezentei sectiuni.
Sectiunea a II-a
Urmarirea bunurilor mobile
Art. 411
Daca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma
datorata, executorul judecatoresc de pe langa instanta de executare va proceda
la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea
sunt detinute de un tert.
In cazul in care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la
urmarire, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, presedintele
instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara
citarea partilor, ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si sechestrul.
Executorul judecatoresc este obligat sa identifice si sa evalueze cu
acordul partilor bunurile sechestrate, iar in caz contrar va solicita
efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de
circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului.
Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesara o noua sechestrare,
executorul judecatoresc fiind insa obligat sa verifice daca bunurile respective
se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau
degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in
care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei.
Art. 412
Prezenta unui ofiter de politie sau ajutor al sau, si, in lipsa lor, a
primarului sau a viceprimarului, va fi necesara sub pedeapsa de nulitate:
1. daca usile debitorului sunt inchise si nu voieste a le deschide;
2. daca nu voieste a deschide camerele sau mobilele;
3. daca debitorul lipseste si nu este, spre a-l reprezenta, nici o ruda
locuind cu dansul.
Art. 413
In aceste cazuri, odata ce casele sau mobilele s-au deschis de catre
debitor sau, nevoind el, ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc,
prezenta ofiterului de politie sau a primarului se va putea suplini prin doi
martori majori.
Art. 414
Camerele si mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face si
inscrierea lor in procesul-verbal.
Art. 415
Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi.
Art. 416
Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate in art.
412 si 413, va forma, indata un proces-verbal care va cuprinde:
1. enuntarea titlului executor in virtutea caruia se face executarea;
2. aratarea creditorului pentru lucrurile ce au cerut a se urmari, daca
asemenea cerere s-a facut;
3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului judecatoresc,
precum si al altor persoane care vor fi fost fata la urmarire;
4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul
lui daca a fost fata;
5. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecaruia, dupa
aprecierea executorului judecatoresc, daca aceasta este cu putinta;
6. aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.
Art. 417
Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecatoresc si de
toate persoanele care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste
persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul judecatoresc va mentiona
aceasta imprejurare.
Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasa debitorului sau
la domiciliul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta
din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.
Art. 418
Din momentul sechestrarii bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele
pe timpul cat dureaza executarea, sub sanctiunea unei amenzi de la 2.000.000
lei la 10.000.000 lei, daca fapta nu constituie infractiune. Dispozitiile art.
108.3 - 108.5 sunt aplicabile.
Art. 419
Bunurile sechestrate se lasa, cu acordul creditorului, in custodia
debitorului; in acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, daca,
potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin intrebuintare.
Daca exista pericolul ca debitorul sa instraineze, sa substituie ori sa
deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecatoresc va proceda la
sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor.
Daca debitorul refuza sa primeasca in custodie bunurile sau nu este prezent
la aplicarea sechestrului, precum si in cazul ridicarii bunurilor, executorul
judecatoresc da in pastrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu
precadere dintre persoanele desemnate de creditor.
Sumele in lei sau in valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale
pretioase, pietrele pretioase, obiectele de arta, colectiile de valoare si
altele asemenea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi, la unitati
specializate. Cel care primeste bunurile in custodie semneaza procesul-verbal
de sechestru.
In toate cazurile, executorul judecatoresc pastreaza dovada depunerii.
Art. 420
Obiectele sechestrate se vor putea stramuta cu incuviintarea executorului
judecatoresc din locul unde se afla, pe cheltuiala partii interesate.
Art. 421
In cazul in care custode este o alta persoana decat debitorul, acesta va
avea dreptul la o remuneratie ce se va fixa de executorul judecatoresc, tinand
seama de activitatea depusa. Remuneratia si cheltuielile custodelui vor putea
fi platite cu anticipatie de catre creditorul urmaritor care le va prelua cu
precadere din pretul bunurilor urmarite.
Art. 422
Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din
cauza neglijentei sale, putand fi, dupa imprejurari, supus si la pedeapsa
aratata de legea penala pentru abuz de incredere.
Art. 423
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 424
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 425
Daca bunul ce se sechestreaza se afla in proprietate comuna sau asupra lui
exista un drept de gaj ori privilegiu constituit in favoarea unei alte
persoane, executorul judecatoresc, luand cunostinta despre acest drept, va
instiinta acea persoana despre aplicarea sechestrului si o va cita la termenele
fixate pentru vanzarea bunului respectiv.
Art. 426
Executorul judecatoresc care, prezentandu-se la locuinta debitorului, va
gasi o alta urmarire facuta si averea mobila sub peceti sau sub paza de
custode, dupa ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat in mana custodelui
sau in mana debitorului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal
aratand toate aceste imprejurari, precum si numele executorului care a urmarit,
va declara urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere
care nu ar fi deja urmarita.
Art. 427
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 428
Debitorul sau o alta persoana interesata va putea solicita incetarea sau
suspendarea urmaririi, numai daca depune valoarea ce i se cere sau, dupa caz,
valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia
organului de executare.
Totodata, persoanele aratate la alin. 1 vor fi obligate sa inmaneze
executorului judecatoresc pe langa recipisa de consemnare si o copie de pe
cererea de suspendare sau de incetare a executarii silite, depusa la instanta
competenta. Pana la solutionarea cererii de catre instanta urmarirea se va opri
in tot sau in parte.
Asupra cererii de incetare sau suspendare a executarii silite instanta de
executare se va pronunta prin incheiere, potrivit dispozitiilor privitoare la
ordonanta presedintiala.
In orice alt caz, urmarirea va continua, dispozitiile art. 399 si
urmatoarele fiind insa aplicabile.
Art. 429
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 430
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Sectiunea a III-a
Vanzarea bunurilor mobile urmarite
Art. 431
Executorul judecatoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate
prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa si prin alte modalitati
admise de lege.
Executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate sa-i incuviinteze
debitorului sa procedeze el insusi la valorificarea bunurilor sechestrate. In
acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze in scris pe executor despre
ofertele primite, indicand, dupa caz, numele sau denumirea si adresa
potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma se
angajeaza sa consemneze pretul propus.
Art. 431.1
Daca valorificarea bunurilor urmeaza sa se faca prin vanzare la licitatie
publica, executorul judecatoresc, in termen de cel mult o zi de la intocmirea
procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art.
431 alin. 2, va fixa data, ora si locul licitatiei.
Art. 432
Vanzarea la licitatie se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate
sau, daca exista motive temeinice, in alt loc.
Art. 433
Executorul judecatoresc il va instiinta pe debitor despre data, ora si
locul vanzarii la licitatie.
Art. 434
Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai
mult de doua luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea
termenului prevazut la art. 431 alin. 2.
Art. 435
Cand insa atat creditorul cat si debitorul vor cere, termenul vanzarii se
va putea scurta sau prelungi.
Art. 436
De asemenea, daca bunurile sunt supuse pieirii sau stricaciunii, executorul
judecatoresc va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul de vanzare.
Art. 437
Cu cel putin 3 zile inainte de tinerea licitatiei executorul judecatoresc
va intocmi si va afisa publicatia de vanzare la locul licitatiei, la sediul
organului de executare, al primariei de la locul vanzarii bunurilor si al
instantei de executare, iar atunci cand apreciaza ca este necesar, vanzarea la
licitatie va fi anuntata si intr-un ziar de larga circulatie.
In cazul nerespectarii dispozitiilor prevazute la alin. 1, la cererea
partii interesate, instanta de executare poate lua impotriva executorului
judecatoresc masurile prevazute la art. 108.1 alin. 1 pct. 2 lit. g) si de art.
108.3.
Art. 438
Daca, din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti, data,
locul sau ora vanzarii a fost schimbata de catre autoritatea competenta, se vor
face alte publicatii si anunturi, potrivit art. 437.
Art. 439
Publicatiile si anunturile de vanzare vor cuprinde data, ora si locul
licitatiei, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vanzare, cu indicarea
pentru fiecare a pretului de incepere a licitatiei, care este pretul prevazut
in procesul-verbal de sechestru sau, dupa caz, cel stabilit prin expertiza.
Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de catre creditor in
contul bunurilor urmarite.
Art. 439.1
Poate participa la licitatie orice persoana care, cel mai tarziu pana la
inceperea vanzarii la licitatie publica, a consemnat la Casa de Economii si
Consemnatiuni, la dispozitia executorului judecatoresc, cel putin 10% din
pretul de incepere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneaza sa le
cumpere.
Art. 440
In ziua publicata pentru vanzare, executorul judecatoresc insarcinat cu
urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau
ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt in alta localitate, cu ofiterul de
politie sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor.
Art. 441
Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana
custodelui, daca a fost asemenea custode.
Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire
si va da chitanta de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate
obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat.
Daca vanzarea se va face in alt loc decat acela unde se gasesc obiectele,
ele vor fi duse la acel loc.
Daca obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata
vanzarea.
Art. 442
Vanzarea la licitatie se va face in mod public de catre executorul
judecatoresc, care va oferi spre vanzare fiecare bun in parte sau mai multe
bunuri impreuna, in functie de natura si destinatia lor.
Art. 443
Pretul de la care incepe licitatia este cel prevazut in publicatii sau
anunturi, potrivit art. 439 alin. 1.
Bunul se adjudeca celui care, dupa trei strigari succesive, facute la
intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, ofera pretul cel
mai mare, chiar si atunci cand, in lipsa de alti concurenti, acesta a fost
singurul ofertant.
Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen, bunul
va fi vandut la cel mai mare pret oferit. In toate cazurile, la pret egal va fi
preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit.
Art. 444
Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa depuna de indata
intregul pret, in numerar ori cu ordin de plata sau orice alt instrument legal
de plata; la cererea sa, incuviintata de executorul judecatoresc, pretul se va
putea depune in cel mult 5 zile.
Daca pretul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitatia sau,
dupa caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar
este raspunzator atat de scaderea pretului obtinut la a doua vanzare, cat si de
cheltuielile facute pentru aceasta; sumele se vor stabili de catre executorul
judecatoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu si se vor retine
cu precadere din suma depusa conform art. 439.1.
Executorul judecatoresc va consemna de indata sumele de bani incasate,
pastrand dovada consemnarii. Despre aceasta el va face mentiune si in
procesul-verbal de licitatie.
Art. 445
Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite
spre vanzare la un pret mai mic de 75% din pretul de incepere a licitatiei.
In cazul in care adjudecatar este insusi creditorul urmaritor, iar la
urmarire nu participa alti creditori sau acestia se afla intr-un rang de
preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune in contul
pretului creanta sa, in tot sau in parte.
Art. 446
Licitatia se va inchide de indata ce din sumele obtinute se pot acoperi
creantele ce se urmaresc, precum si toate cheltuielile de executare.
Executorul judecatoresc va declara inchisa licitatia si in cazul in care,
in timpul acesteia, survine vreuna dintre situatiile prevazute de art. 371.5
sau, dupa caz, de art. 428.
Art. 447
Dupa inchiderea licitatiei executorul judecatoresc va intocmi un
proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul acesteia, care va fi semnat de
executor, creditor, debitor, precum si de adjudecatar.
Executorul judecatoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecarui adjudecatar
in parte o dovada care va cuprinde data si locul licitatiei, numele
adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat si, dupa caz, a pretului platit
sau care urmeaza sa fie platit.
Dovada eliberata fiecarui adjudecatar constituie titlu de proprietate
asupra bunurilor vandute; in cazul titlurilor de credit nominative,
adjudecatarul va putea obtine transferul acestora pe numele sau, in temeiul
unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.
In toate cazurile, predarea bunului se va face dupa achitarea integrala a
pretului; pana la predare adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului
adjudecat.
Art. 448
In cazul in care bunul sechestrat nu s-a putut vinde in conditiile
prezentei sectiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea
silita asupra bunurilor mobile ale debitorului il poate prelua in contul
creantei sale la pretul prevazut de art. 443 alin. 1. Daca acest pret este mai
mare decat valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul numai daca depune,
in conditiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezinta diferenta dintre
pret si valoarea creantei.
Daca mai multi creditori vor sa preia bunul in conditiile alin. 1, acesta
va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 563 si 564.
Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate in conditiile
prezentei sectiuni, raman indisponibilizate cel mult 6 luni de la data
sechestrului. In cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la
valorificarea acestor bunuri. Daca nici dupa expirarea acestui termen bunurile
nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului.
Art. 449
In cazul vanzarilor facute in conditiile prezentei sectiuni nu este
admisibila nici o cerere de desfiintare a vanzarii impotriva tertului
adjudecatar care a platit pretul, in afara de cazul in care a existat frauda
din partea acestuia.
Cand adjudecatar a fost creditorul, vanzarea va putea fi desfiintata, daca
exista temei de nulitate.
Sectiunea a IV-a
Distributia pretului
Art. 450
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 451
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Sectiunea a V-a
Poprirea
Art. 452
Sunt supuse executarii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de
valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o
a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor
raporturi juridice existente.
Art. 453
Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc
de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului
poprit.
Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie
pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri
pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii
corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra
altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi
se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este
executorie potrivit legii.
Art. 454
Poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de o copie
certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane
aratate la art. 452, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.
In adresa de poprire se va pune in vedere celei de-a treia persoane, care
devine potrivit alin. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele
de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va
datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei
ce se executa silit.
In cazul in care poprirea a fost infiintata ca masura asiguratorie si nu a
fost desfiintata pana la obtinerea titlului executoriu, se va comunica tertului
poprit copie certificata de pe titlul executoriu in vederea indeplinirii
obligatiilor prevazute de art. 456.
Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale
poprite va inceta daca debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, intreaga
valoare a creantei la dispozitia creditorului urmaritor. Debitorul va inmana
recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va instiinta de indata
pe tertul poprit.
Art. 455
In cazurile prevazute de art. 453 alin. 2 poprirea ramane in fiinta si
atunci cand debitorul isi schimba locul de munca la o alta unitate sau este
pensionat. In aceste cazuri, unitatea de la care pleaca debitorul va trimite
actele prin care s-a infiintat poprirea unitatii la care se afla noul loc de
munca al debitorului sau organului competent de ocrotire sociala care, de la
data primirii acestor acte, devine tert poprit.
Daca debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta sa cunoasca noul loc de
munca, ea il va incunostinta pe creditor despre aceasta imprejurare. Dupa
aflarea noului loc de munca al debitorului, creditorul il va aduce la
cunostinta unitatii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit
alin. 1.
Art. 456
In termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de
bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
a) sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile
mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului, in cazul popririi
prevazute la art. 453 alin. 1;
b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in
cazul popririlor prevazute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma ii
va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta
indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.
Daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit
alin. 1, comunicand, dupa caz, executorului ori creditorilor aratati la lit. a)
si b) din acelasi alineat numele si adresa celorlalti creditori, precum si
sumele poprite de fiecare in parte.
Art. 457
In cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se infiinteaza
potrivit art. 453.
La data sesizarii bancii, sumele existente, precum si cele provenite din
incasarile viitoare sunt indisponibilizate in masura necesara realizarii
creantei. Din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a
obligatiilor prevazute in titlul executoriu tertul poprit nu va face nici o
alta plata sau alta operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizata,
daca legea nu prevede altfel.
Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si in cazurile in care poprirea se
infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale
urmaribile ce se afla in pastrare la unitati specializate.
Art. 458
Executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de
bani consemnate, numai dupa implinirea termenului de 15 zile de la primirea
dovezii de consemnare a acestei sume.
Creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul in localitatea unde functioneaza
executorul, acesta le va trimite sumele platite de tertul poprit pe cheltuiala
debitorului.
Art. 459
In cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele cuvenite
creditorilor depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul
poprit, in termenul prevazut de art. 458 alin. 1, va retine si va consemna suma
urmaribila si va depune dovada consemnarii la executorul judecatoresc.
Distribuirea se va face potrivit dispozitiilor art. 562 - 571.
Art. 460
Daca tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pentru
efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, in termen
de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca
suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, in vederea validarii
popririi.
Instanta va cita creditorul urmaritor, debitorul si tertul poprit si, daca
din probele administrate rezulta ca tertul poprit datoreaza sume de bani
debitorului, va da o hotarare de validare a popririi prin care va obliga tertul
poprit sa plateasca creditorului, in limita creantei, suma datorata
debitorului, iar in caz contrar, va hotari desfiintarea popririi. Tertul
poprit, care, cu rea-credinta, a refuzat sa-si indeplineasca obligatiile
privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare, cu o
suma cuprinsa intre 2.000.000 lei si 10.000.000 lei.
Daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atat pentru
sumele ajunse la scadenta, cat si pentru cele care vor fi scadente in viitor,
validarea producandu-si efectele numai la data cand sumele devin scadente.
Dupa validarea popririi tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea
sau plata prevazuta la art. 456. In caz de nerespectare a acestor obligatii,
executarea silita se va face impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de
validare care constituie titlu executoriu.
Art. 461
Daca poprirea a fost infiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra
altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor
potrivit dispozitiilor sectiunii III din prezentul capitol, tinand seama si de
reglementarile speciale referitoare la aceste bunuri, precum si la eliberarea
sau distribuirea sumelor obtinute potrivit art. 562 - 571.
Art. 461.1
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 462
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
CAP. 3
Urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini
Art. 463
Fructele neculese si recoltele prinse de radacini, care sunt ale
debitorului, nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii; ele se pot
insa sechestra potrivit art. 591 si urmatoarele.
Art. 464
Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea
coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea
urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.
Art. 465
Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc,
fata cu ofiterul de politie, primarul sau unul din viceprimarii sai, sau in
lipsa lor, a doi martori majori.
Art. 466
Dispozitiile art. 415 - 419, 421 si 422 se aplica in mod corespunzator.
Art. 467
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 468
Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
Art. 469
Executorul judecatoresc va hotari, dupa caz, vanzarea fructelor sau a
recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese.
Art. 470
Dispozitiile art. 437 si urmatoarele, precum si ale art. 562 - 571 se
aplica in mod corespunzator.
Art. 471 - 487
Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
CAP. 4
Urmarirea silita asupra bunurilor imobile
Sectiunea I
Bunuri imobile care pot fi urmarite
Art. 488
Sunt supuse urmaririi silite imobiliare bunurile imobile.
Pot forma obiectul urmaririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct
asupra unui bun imobil, precum si dreptul de superficie.
Dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai o data cu fondul dominant
caruia ii profita.
Art. 489
Urmarirea imobilelor inscrise in cartea funciara se face pe corpuri de
proprietate in intregimea lor.
Se pot urmari in mod separat constructiile ce formeaza o proprietate
distincta de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe
apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea
le declara imobile.
Art. 490
Urmarirea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor
accesorii imobilului, prevazute de Codul civil.
Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.
Art. 491
Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi
urmarit silit inaintea urmaririi mobilelor sale.
Dispozitiile alin. 1 nu impiedica executarea silita asupra unui imobil
aflat in proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie
si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta
in titlul executoriu este comuna.
Art. 492
Creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate
ale debitorului sau.
In cazul in care se urmareste un imobil ipotecat instrainat, dobanditorul
acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara, poate sa
ceara instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi
obligatie, aflate in posesiunea debitorului principal. Pana la solutionarea
cererii urmarirea imobilului ipotecat este suspendata.
Contestatia prin care dobanditorul se opune la scoaterea la vanzare se va
putea face numai in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii biroului de
carte funciara prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei de
incepere a urmaririi silite.
Art. 493
Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor
putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna,
ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.
Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a debitorului
lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara
imparteala.
Sectiunea a II-a
Formalitatile premergatoare vanzarii la licitatie
Art. 494
Imobilele urmarite silit se valorifica prin vanzare la licitatie publica,
vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege. Dispozitiile art. 431
sunt aplicabile.
Art. 495
In cazul in care obiectul executarii silite il formeaza mai multe bunuri
imobile distincte ale debitorului, procedura de vanzare prin licitatie publica
se va indeplini pentru fiecare bun in parte.
Art. 496
In vederea identificarii imobilului urmarit, executorul judecatoresc se va
deplasa la locul unde este situat acesta si va incheia un proces-verbal de
situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe langa datele prevazute la art. 504
alin. 1 pct. 1 - 3, 5, 6 si 14, si descrierea cat mai amanuntita a imobilului
urmarit.
Art. 497
Dupa intocmirea procesului-verbal de situatie executorul va soma pe debitor
ca, daca nu va plati, se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse in acest
proces-verbal. Somatia de plata ce va fi comunicata debitorului va cuprinde pe
langa cele aratate de art. 387 si datele de identificare a imobilului cuprinse
in procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea ca s-a luat masura
inscrierii in cartea funciara.
Executorul va lua masuri ca somatia prevazuta la alin. 1 sa fie inscrisa in
cartea funciara.
Cand se urmaresc mai multe imobile, inscrise la acelasi sau la birouri de
carte funciara diferite, pentru o creanta garantata, cu ipoteca colectiva,
somatia se va inainta biroului de carte funciara la care este inscrisa ipoteca
principala, care, dupa ce a savarsit notarile prevazute de lege, va trimite din
oficiu o copie de pe incheierile sale biroului de carte funciara secundara.
Din momentul notarii somatiei in cartea funciara orice act de instrainare
sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmarit este
inopozabil, afara de cazul in care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de
acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele
necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv dobanzile si
cheltuielile de executare.
Art. 498
Inchirierile sau arendarile, precum si cesiunile de venituri facute de
debitor sau detinator dupa data inscrierii somatiei aratate la art. 497 alin. 1
nu vor fi opozabile creditorului urmaritor sau adjudecatarului.
Inchirierile sau arendarile anterioare inscrierii somatiei sunt opozabile,
in conditiile legii, atat creditorilor urmaritori, cat si adjudecatarului.
Chiriile sau arenzile platite debitorului urmarit inainte de scadenta nu
pot fi opuse creditorilor urmaritori sau adjudecatarului decat daca sunt
constatate prin act scris cu data certa.
Art. 499
Dupa primirea somatiei debitorul poate cere instantei de executare, in
termen de 10 zile de la comunicare, sa-i incuviinteze ca plata integrala a
datoriei, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare, sa se faca din
veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni.
Instanta sesizata potrivit alin. 1 va cita partile in camera de consiliu si
se va pronunta de indata prin incheiere irevocabila. In caz de admitere a
cererii debitorului, instanta va dispune suspendarea urmaririi silite
imobiliare.
Pentru motive temeinice creditorul poate solicita instantei reluarea
urmaririi inainte de expirarea termenului de 6 luni, dispozitiile alin. 2 fiind
aplicabile in mod corespunzator.
Sectiunea a III-a
Vanzarea la licitatie
Art. 500
Daca in termen de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu plateste
datoria, executorul judecatoresc va incepe procedura de vanzare.
Executorul va stabili de indata pretul imobilului, iar in cazul in care
considera necesar va cere parerea unui expert. Dispozitiile art. 411 alin. 3
sunt aplicabile.
Totodata, executorul va cere biroului de carte funciara sa-i comunice
drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit. Titularii
acestor drepturi vor fi instiintati despre executare si vor fi citati la
termenele fixate pentru vanzarea imobilului.
Separat de pretul imobilului se va determina prin expertiza si valoarea
drepturilor de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, daca aceste drepturi au
fost intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci; in cazul imobilelor
inscrise in cartea funciara se va avea in vedere valoarea acestor drepturi mentionata
in cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, ea se va stabili, cand este
cazul, prin expertiza.
Art. 501
Dupa emiterea somatiei si in tot cursul executarii silite executorul
judecatoresc poate numi un administrator-sechestru daca aceasta masura este
necesara in vederea unei mai bune administrari a imobilului urmarit, precum
incasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare si apararea in
litigiile privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului,
executorul va numi un administrator-sechestru.
Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o alta
persoana fizica ori persoana juridica.
Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate si va depune
recipisa la executor.
Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat debitorul,
executorul ii va fixa drept remuneratie o suma, tinand seama de activitatea
depusa, stabilind totodata si modalitatea de plata.
Art. 502
In cazul neindeplinirii obligatiilor stabilite in sarcina sa,
administratorul-sechestru, la cererea oricarei persoane interesate, poate fi
revocat de catre executorul judecatoresc.
De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la
despagubiri de catre instanta de executare.
Art. 503
Daca debitorul nu are alt mijloc de existenta decat veniturile imobilului
urmarit, la cererea acestuia, executorul judecatoresc, prin proces-verbal,
poate sa-i fixeze o cota de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul lui
si al familiei sale.
Impotriva masurii luate de catre executorul judecatoresc cei interesati se
pot adresa instantei de executare. Instanta va cita partile in termen scurt, in
camera de consiliu, si va hotari prin incheiere irevocabila.
Art. 504
In termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va
intocmi si va afisa publicatia de vanzare a acestuia, care va cuprinde
urmatoarele mentiuni:
1. denumirea si sediul organului de executare;
2. numarul dosarului de executare;
3. numele si calitatea executorului;
4. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si
creditorului;
5. titlul executoriu in temeiul caruia se face urmarirea imobiliara;
6. identificarea imobilului si descrierea lui sumara;
7. pretul la care a fost evaluat imobilul;
8. mentiunea, daca va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile
de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior inscrierii vreunei
ipoteci, si ca, in cazul in care aceste creante nu ar fi acoperite la prima
licitatie, se va proceda, in aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vanzarea
imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor incepe aceste
licitatii va fi cel prevazut de art. 509 alin. 3 si 4;
9. data, ora si locul vanzarii la licitatie;
10. invitatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului
sa-l anunte executorului inainte de data stabilita pentru vanzare;
11. invitatia catre toti cei care vor sa cumpere imobilul sa se prezinte la
termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si, pana la acel termen, sa
prezinte oferte de cumparare;
12. mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de
vanzare, o cautiune reprezentand 10% din pretul la care a fost evaluat
imobilul;
13. data afisarii publicatiei de vanzare;
14. semnatura si stampila executorului judecatoresc.
Termenul stabilit pentru vanzare nu va fi mai scurt de 30 de zile si nici
mai lung de 60 de zile de la afisarea publicatiei de vanzare la locul unde va
avea loc licitatia.
Publicatia de vanzare se va afisa la sediul organului de executare si al
instantei de executare, la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul
primariei in a carei raza teritoriala este situat imobilul, precum si la locul
unde se desfasoara licitatia, daca acesta este altul decat locul unde este
situat imobilul.
Executorul judecatoresc, la cererea celui interesat, va anunta vanzarea la
licitatie si intr-un ziar de larga circulatie.
Debitorul va fi instiintat despre data, ora si locul vanzarii.
Dispozitiile art. 439 alin. 2 sunt aplicabile.
Art. 505
In cazul in care se urmareste imobilul unui minor sau al unei persoane puse
sub interdictie, o copie de pe publicatia de vanzare a imobilului se depune si
la parchetul de pe langa instanta de executare.
Art. 506
Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sa
depuna la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului
judecatoresc, pana la termenul stabilit pentru vanzare, o cautiune reprezentand
10% din pretul la care a fost evaluat imobilul. Dovada consemnarii va fi
atasata ofertei de cumparare.
Nu au obligatia de a depune cautiunea prevazuta la alin. 1 creditorii care
au creante in rang util, potrivit ordinii de preferinta prevazute de art. 563
si 564.
De asemenea, sunt dispensate de cautiunea prevazuta la alin. 1 persoanele
care, impreuna cu debitorul, detin imobilul urmarit in proprietate comuna pe
cote-parti.
Art. 507
Vanzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de
executare ori la locul unde este situat imobilul sau in orice alt loc, daca se
considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. In comune
vanzarea se poate efectua si la sediul primariei in raza careia este situat imobilul.
Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane.
Art. 508
Vanzarea la licitatie se face in mod public si se va tine separat pentru
fiecare imobil sau corp de proprietate.
Daca mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeasi ipoteca sau
daca corpul de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul
judecatoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului
urmaritor, ca vanzarea sa se faca in acelasi timp pentru mai multe corpuri de proprietate
sau separat pentru fiecare parcela in parte.
In cazul cand corpurile de proprietate sau parcelele se vand separat,
ordinea vanzarii lor va fi aratata de debitor, iar in lipsa unei asemenea
mentiuni, va fi stabilita de executor.
Art. 509
Licitatia incepe prin citirea de catre executor a publicatiei de vanzare si
a ofertelor primite pana la acea data.
Executorul va oferi spre vanzare imobilul, prin trei strigari succesive, la
intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, pornind de la
pretul oferit care este mai mare decat cel la care s-a facut evaluarea potrivit
art. 500 alin. 2 sau, in lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest pret.
Daca imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau
servitute intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de
vanzare strigarile vor incepe de la pretul cel mai mare oferit sau, in lipsa,
de la cel fixat in publicatie, scazut cu valoarea acestor drepturi socotita
potrivit art. 500 alin. 4.
Daca din cauza existentei drepturilor aratate la alin. 3 nu s-a putut
obtine un pret suficient pentru acoperirea creantelor ipotecare inscrise
anterior, socotite dupa datele din cartea funciara, executorul judecatoresc va
relua in aceeasi zi licitatia pentru vanzarea imobilului liber de acele
drepturi; in acest caz, strigarile vor incepe de la pretul mentionat in
publicatia de vanzare, fara scaderea aratata in alin. 3.
In cazul in care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost
evaluat, vanzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru
care se va face o noua publicatie in conditiile art. 504 alin. 3. La acest
termen licitatia va incepe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost
evaluat. Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen
bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. Vanzarea se va putea face chiar
daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de la care incepe
licitatia.
Art. 510
Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie,
a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509. La pret egal va fi
preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit.
In toate cazurile, creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa
adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 75% din cel la
care imobilul a fost evaluat.
Art. 511
Executorul va intocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul
fiecarei licitatii. In procesul-verbal vor fi mentionati toti cei care au
participat la licitatie, sumele oferite de fiecare participant, precum si
adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor,
debitor si de adjudecatar.
Art. 512
Adjudecatarul imobilului va depune pretul la dispozitia executorului
judecatoresc in termen de cel mult 30 de zile de la data vanzarii, tinandu-se
seama de cautiunea depusa in contul pretului.
Cand adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa in contul
pretului, fiind obligat, daca este cazul, sa depuna diferenta de pret. Daca
exista alti creditori care au un drept de preferinta in conditiile art. 563 si
564, el va depune pana la concurenta pretului de adjudecare si suma necesara
pentru plata creantelor lor, in masura in care acestea nu sunt acoperite prin
diferenta de pret.
Art. 513
Daca adjudecatarul nu depune pretul in termenul prevazut de art. 512 alin.
1, imobilul se va scoate din nou in vanzare in contul acestuia, el fiind
obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si eventuala
diferenta de pret. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de licitatie
pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor
cauzate de noua licitatie.
Daca la noul termen de licitatie imobilul nu a fost vandut, fostul
adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de
urmarirea imobilului.
Suma datorata potrivit alin. 1 si 2 de fostul adjudecatar se stabileste de
executor prin procesul-verbal de licitatie, care constituie titlu executoriu.
Aceasta suma se va retine cu precadere din cautiunea depusa.
Art. 514
Dupa adjudecarea imobilului catre unul dintre participantii la licitatie,
executorul, la cerere, va dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalti
participanti, procedand, cand este cazul, potrivit dispozitiilor art. 513 alin.
3.
Art. 515
La cererea adjudecatarului, executorul judecatoresc, cu acordul
creditorului, poate stabili plata pretului in rate, numarul acestora, cuantumul
si data scadentei lor, precum si suma care se plateste de indata drept avans.
Sectiunea a IV-a
Actul de adjudecare
Art. 516
Dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut de art. 515, daca
imobilul a fost vandut cu plata in rate, executorul, pe baza procesului-verbal
de licitatie, va intocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmatoarele
mentiuni:
1. denumirea si sediul organului de executare;
2. numele si calitatea executorului;
3. numarul si data procesului-verbal de licitatie;
4. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si
adjudecatarului;
5. pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care
vanzarea s-a facut cu plata in rate;
6. mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile
de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste
drepturi, in conditiile prevazute de art. 509 alin. 3 si 4;
7. datele de identificare a imobilului;
8. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate
fi inscris in cartea funciara, precum si faptul ca, pentru adjudecatar,
constituie titlu executoriu impotriva debitorului, daca imobilul se afla in
posesiunea acestuia din urma.
9. mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu
executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in
cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;
10. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura
adjudecatarului.
Art. 517
Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobanditorului spre a-i
servi ca titlu de proprietate si pentru a fi inscris in cartea funciara.
In cazul in care imobilul a fost vandut cu plata pretului in rate,
executorul va inainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte
funciara pentru a inscrie in cartea funciara interdictia de instrainare si
grevare a imobilului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii
corespunzatoare.
Executorul va preda, totodata, un exemplar al actului de adjudecare
creditorului urmaritor, care ii va servi ca titlu executoriu impotriva
cumparatorului, daca acesta nu plateste diferenta de pret.
Sectiunea a V-a
Efectele adjudecarii
Art. 518
Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, dupa caz, un alt
drept real care a facut obiectul urmaririi silite se transmite de la debitor la
adjudecatar. De la aceasta data adjudecatarul are dreptul la fructe si
venituri, datoreaza dobanzile pana la plata integrala a pretului si suporta toate
sarcinile imobilului.
Prin intabulare adjudecatarul dobandeste dreptul de a dispune de imobilul
vandut, potrivit regulilor de carte funciara.
De la data intabularii imobilul ramane liber de orice ipoteci sau alte
sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putandu-si
realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Daca pretul de adjudecare se
plateste in rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
Ipotecile si celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu, afara de cele
pentru care adjudecatarul ar conveni sa fie mentinute; de asemenea, vor fi
radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior inscrierii vreunei
ipoteci, daca vanzarea s-a facut in conditiile prevazute de art. 509 alin. 4,
toate notarile facute cu urmarirea silita, precum si interdictia de instrainare
sau de grevare, daca exista.
Daca imobilul a fost cumparat cu plata pretului in rate, cumparatorul nu il
va putea instraina sau greva, fara incuviintarea creditorilor urmaritori,
inainte de plata integrala a pretului.
Art. 519
Locatiunea si celelalte acte juridice privitoare la imobil raman in fiinta
sau, dupa caz, inceteaza, potrivit legii.
Platile facute inainte de scadenta de catre locatar sau alte persoane
interesate sunt supuse dispozitiilor art. 498 alin. 3.
Sectiunea a VI-a
Dispozitii speciale
Art. 520
Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat
se va prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare
in cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si impotriva disparutilor,
minorilor si persoanelor puse sub interdictie.
Art. 521
In cazul in care cererea de evictiune este introdusa inainte de imparteala
pretului de adjudecare, instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului,
va putea sa suspende, cu sau fara cautiune, imparteala pretului pana la
judecarea definitiva a cererii de evictiune.
Art. 522
Daca a fost evins total sau partial, adjudecatarul il poate actiona pe
debitorul urmarit pentru a fi despagubit.
In masura in care nu se poate indestula de la debitor, adjudecatarul ii
poate actiona pe creditorii care au incasat pretul de adjudecare, in limita
sumei incasate de acestia.
Art. 523
In tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau
alta persoana interesata poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii sau
de executare, consemnand la dispozitia creditorului urmaritor intreaga valoare
a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare.
Dispozitiile art. 428 alin. 2 - 4 se aplica in mod corespunzator.
In cazul in care cererea este admisa, instanta, cu acordul debitorului, va
dispune si eliberarea sumei in mainile creditorului.
Art. 524 - 561
Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
CAP. 5
Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executarea silita
Art. 562
Suma de bani realizata prin executarea silita se elibereaza creditorului
urmaritor pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa
disponibila se preda debitorului.
Art. 563
In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori
sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au
depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la
distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu
prevede altfel:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri
asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror
pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun
al creditorilor;
b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora,
pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru
intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate
temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea
sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum
si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin
moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
c) creantele rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii
sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor
de existenta;
d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte
sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului
asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor
speciale;
e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite
proprietatii publice prin fapte ilicite;
g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse,
prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor
locale;
i) alte creante.
In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu
prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu
creanta fiecaruia.
Art. 564
Daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepturi de gaj,
ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, in conditiile prevazute de
lege, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor
fi platite inaintea creantelor prevazute la art. 563 alin. 1 lit. b).
Art. 565
Dobanzile si penalitatile sau alte asemenea accesorii ale creantei
principale vor urma ordinea de preferinta a acestei creante.
Art. 566
In cazul in care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmaritori
contine obligatia debitorului de a plati o suma de bani in mod periodic, iar
bunurile ramase in patrimoniul debitorului dupa efectuarea executarii sau
veniturile sale nu asigura plata in viitor a ratelor datorate, executorul
judecatoresc sau partea interesata va sesiza instanta in circumscriptia careia
se face executarea. Instanta va stabili suma globala cu care creditorul va
participa la distribuirea sumei realizate prin urmarire. Incheierea se da cu
citarea partilor si este supusa numai recursului.
Daca debitorul a decedat si se constata ca, in raport cu numarul
mostenitorilor, locul unde acestia se gasesc, modul in care s-a facut
imparteala mostenirii sau cu alte asemenea imprejurari, plata in rate a
creantelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, sa
procedeze potrivit alin. 1, stabilind suma totala ce se cuvine creditorului,
precum si suma pe care o va plati fiecare mostenitor in parte.
Art. 567
Creantele conditionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plati
potrivit ordinii de preferinta prevazute de art. 563 si 564.
Daca conditia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma
cuvenita decat daca acesta va da o cautiune sau va constitui o ipoteca in
favoarea celor care ar trebui sa se foloseasca de aceasta suma in cazul
indeplinirii conditiei.
Daca conditia este suspensiva, suma cuvenita creditorului va fi distribuita
creditorilor care vin dupa acesta, daca acestia vor da o cautiune sau vor
constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite in caz de
indeplinire a conditiei.
In cazul in care creditorii prevazuti la alin. 2 si 3 nu dau o cautiune sau
nu constituie o ipoteca, suma se va consemna la Casa de Economii si
Consemnatiuni pana la indeplinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.
Art. 568
Daca creanta este afectata de un termen suspensiv, aceasta se va plati
chiar daca termenul nu s-a implinit. Cand o astfel de creanta este fara
dobanda, plata inainte de termen nu se va face decat daca se scade dobanda
cuvenita pana la implinirea termenului. Daca insa creditorul nu este de acord
sa se faca scaderea, partea sa se va consemna la Casa de Economii si
Consemnatiuni, pentru a fi eliberata la implinirea termenului.
Art. 569
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face
numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand
executorul va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu
citarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
In cazul valorificarii bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipoteca sau
de alte drepturi reale dobandite dupa inscrierea vreunei garantii reale asupra
acestor bunuri, despre care a luat cunostinta in conditiile art. 425 ori art.
500 alin. 3, executorul este obligat sa incunostinteze din oficiu pe creditorii
in favoarea carora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la
distribuirea pretului.
In acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si servitute,
stinse prin adjudecare, vor fi trecuti in ordinea inscrierii cu valoarea
acestor drepturi inscrise in cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, cu
valoarea determinata potrivit art. 500 alin. 4, care poate fi contestata in
conditiile art. 570 alin. 2.
Art. 570
Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare,
executorul va intocmi de indata un proces-verbal, care se va semna de
persoanele interesate care sunt prezente.
Cel nemultumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei
rezultate din executare poate cere executorului sa consemneze obiectiile sale
in procesul-verbal, care poate fi contestat in termen de 3 zile. Contestatia
suspenda de drept eliberarea sau, dupa caz, distribuirea. Judecata ei se face
de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor.
Art. 571
Dupa intocmirea procesului-verbal prevazut de art. 570 alin. 1 nici un
creditor nu mai este in drept sa ceara a participa la distribuirea sumelor
rezultate din executarea silita.
CAP. 6
Predarea silita a bunurilor si executarea silita a altor obligatii de a
face sau de a nu face
Sectiunea I
Dispozitii comune
Art. 572
In cazul in care obligatia debitorului prevazuta in titlul executoriu
consta in predarea unui bun ori a folosintei acestuia, in desfiintarea unei
constructii, plantatii sau a altei lucrari ori in indeplinirea oricarei alte
activitati stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul
nu executa de bunavoie obligatia sa in termenul prevazut in somatie, executorul
sau, dupa caz, creditorul, in raport cu imprejurarile cauzei si natura obligatiei
ce se executa, va proceda fie la executarea silita, fie va sesiza instanta de
executare in vederea aplicarii unei amenzi civile.
Art. 573
Daca creditorul justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul
sa se sustraga de la urmarire, presedintele instantei de executare va putea
dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca executarea
silita a obligatiilor prevazute la art. 572 sa se faca de indata, fara somatie.
Art. 574
Daca in titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmeaza a fi platita ca
echivalent al valorii lucrului in cazul imposibilitatii predarii acestuia,
instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili aceasta suma prin
hotarare data cu citarea partilor.
Hotararea este executorie si este supusa recursului. Suspendarea executarii
acestei hotarari nu se va putea obtine decat cu consemnarea sumei stabilite.
Dispozitiile art. 428 sunt aplicabile in mod corespunzator.
Pe baza cererii prevazute la alin. 1 instanta va putea infiinta masuri
asiguratorii.
Sectiunea a II-a
Predarea silita a bunurilor mobile
Art. 575
Daca partea obligata sa predea un bun mobil, determinat prin calitate si
cantitate, nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la primirea
somatiei, predarea lui se va face prin executare silita.
Art. 576
In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 575, executorul
judecatoresc va ridica bunul urmarit de la debitor sau de la persoana la care
se afla, punandu-l pe creditor in drepturile sale, stabilite prin titlul
executoriu.
Art. 577
Executorul judecatoresc va incheia, in conditiile art. 388, un
proces-verbal despre indeplinirea executarii, stabilind totodata cheltuielile
de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. Procesul-verbal
constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare stabilite in
sarcina debitorului.
Sectiunea a III-a
Predarea silita a bunurilor imobile
Art. 578
Daca partea obligata sa paraseasca ori sa predea un imobil nu-si
indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea
va fi indepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui
indreptatit.
Art. 579
In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 578, executorul
judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul, iar in caz de
impotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice, punand pe creditor
in drepturile sale.
Art. 580
Daca executarea priveste un imobil in care se gasesc bunuri mobile ce nu
formeaza obiectul executarii si pe care debitorul nu le ridica singur,
executorul va incredinta aceste bunuri in pastrarea unui custode, pe cheltuiala
debitorului.
Art. 580.1
Despre indeplinirea executarii potrivit prevederilor prezentei sectiuni
executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal, dispozitiile art. 577
fiind aplicabile.
Sectiunea a IV-a
Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu
face
Art. 580.2
Daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa
intr-un titlu executoriu, in termen de 10 zile de la primirea somatiei,
creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin incheiere
irevocabila, data cu citarea partilor, sa o indeplineasca el insusi sau prin
alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Art. 580.3
Daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat
debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei
amenzi civile. Instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin
incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, in favoarea
statului, o amenda civila de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilita pe zi de
intarziere pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.
Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei
prevazute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la
daune-interese. Dispozitiile art. 574 sunt aplicabile in mod corespunzator.
Art. 580.4
Dispozitiile prevazute in sectiunea de fata sunt aplicabile in mod
corespunzator si in cazul cand titlul executoriu cuprinde o obligatie de a nu
face.
Creditorul va putea cere instantei de executare sa fie autorizat, prin
incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa desfiinteze el insusi sau
prin alte persoane, daca este cazul, pe socoteala debitorului, lucrarile facute
de acesta impotriva obligatiei de a nu face.
Art. 580.5
In cazurile prevazute de art. 580.2 si 580.4, daca debitorul se opune la
executarea obligatiei de catre creditor, acesta va putea obtine, prin
intermediul executorului judecatoresc, concursul organelor de politie,
jandarmerie sau al altor agenti ai fortei publice, dupa caz.
CARTEA a VI-a
Proceduri speciale
CAP. 1
Ordonante presedintiale
Art. 581
Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru
pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei
pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea
piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta
sa se pronunte asupra fondului dreptului.
Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand
exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta si cu precadere.
Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se
face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.
Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta va putea hotari ca
executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.
Art. 582
Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca
s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea
lor.
Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului,
dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre
aceasta.
Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile
art. 581 alin. 3 referitoare la amanarea pronuntarii si redactarea ordonantei
sunt aplicabile.
Impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie.
CAP. 2
Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute
Art. 583
Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata,
disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu
judecarea pricinii.
Spre acest sfarsit, instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citand
partile, martorii si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost
trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile
depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate
datele privitoare la inscrisurile ce se refac.
Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea
partilor, ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea
dosarului.
Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.
Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea
acestora.
Art. 584
Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se
pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse
apel, aceasta hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii
pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea
folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat
partilor sau altor persoane.
In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii
intr-un ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe
hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.
Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. 1 si 2, se va
trece la refacerea ei de catre instanta de apel, potrivit dispozitiilor art.
583.
Daca dosarul, inclusiv hotararea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3,
instanta de apel va judeca din nou pricina in fond. Pentru judecata din nou a
cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce
face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarare
judecatoreasca. Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din
registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor
autoritati.
Art. 585
Instanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate cazurile
la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor art. 583 si 584.
Daca in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta, cererea va fi
respinsa.
De asemenea, daca ulterior judecatii hotararea disparuta a fost gasita,
hotararea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin. 1 va fi anulata de
catre instanta care a pronuntat-o.
CAP. 3
Despre oferte de plata si consemnatii
Art. 586
Cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi
sa primeasca plata, debitorul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e
dator.
Art. 587
Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor
judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o
somatie, ca sa primeasca valoarea datorata.
In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul
oferit are sa-i fie predat.
Art. 588
Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau
obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata
daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca.
Debitorul, in acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau
bunul oferit la Casa de Economii si Consemnatiuni sau, dupa caz, la o unitate
specializata, iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc de pe langa
instanta domiciliului creditorului.
Art. 589
Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa se
intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va
face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru cererea principala.
Art. 590
Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele
de plata si la consemnatii, cuprinse in art. 1114 - 1121 inclusiv, afara de
alin. 8 din art. 1115 si alin. 3 si 4 din art. 1116.
CAP. 4
Masurile asiguratorii
Sectiunea I
Sechestrul asigurator
Art. 591
Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este
constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui
sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca
dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in
cuantumul fixat de catre instanta.
Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in
scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, o data cu cererea de
sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.
Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar daca creanta nu este
exigibila, in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile
date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol
ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si
risipeasca averea. In aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeasca
indeplinirea celorlalte conditii prevazute de alin. 1 si sa depuna o cautiune
al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.
Art. 592
Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca
procesul.
Instanta va decide de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea
partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata, daca este cazul,
cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta.
Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a
partilor.
Dispozitiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronuntarea si redactarea
hotararii se aplica atat la solutionarea cererii, cat si la judecarea
recursului.
Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de
drept a sechestrului. Aceasta se constata prin incheiere irevocabila, data fara
citarea partilor.
Art. 593
Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul
judecatoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se
aplica in mod corespunzator.
In cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor
urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei.
Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in
cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa
inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.
Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel
interesat va putea face contestatie.
Art. 594
Daca debitorul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, instanta
va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se
solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a
partilor, prin incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la
pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Dispozitiile art.
592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
Art. 595
In cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata
masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare
irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia,
debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o.
Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila, data fara
citarea partilor. Dispozitiile art. 593 se aplica in mod corespunzator.
Art. 596
Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce
creditorul a obtinut titlul executoriu.
Sectiunea a II-a
Poprirea asiguratorie
Art. 597
Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor
de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului
de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul
unor raporturi juridice existente, in conditiile stabilite de art. 591.
Dispozitiile art. 592 - 595 se aplica in mod corespunzator.
Sectiunea a III-a
Sechestrul judiciar
Art. 598
Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real
principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei
sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru
judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui
interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este
necesara pentru conservarea dreptului respectiv.
Art. 599
Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fara a
exista proces:
1. asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa;
2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa
se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;
3. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand
acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive
temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau
deteriorari.
In aceste cazuri, competenta este instanta in circumscriptia careia se afla
bunul.
Art. 600
Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea partilor. In
caz de admitere, instanta va putea sa oblige pe reclamant la darea unei
cautiuni, iar in cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin.
3. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la
pronuntare. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
Paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de parti de
comun acord, iar in caz de neintelegere, unei persoane desemnate de instanta,
care va putea fi chiar detinatorul bunului. In acest scop, executorul
judecatoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeaza a fi pus sub
sechestru si-l va da in primire, pe baza de proces-verbal,
administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi inaintat si
instantei care a incuviintat masura.
Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare si
administrare, va incasa orice venituri si sume datorate si va putea plati
datorii cu caracter curent, precum si cele constatate prin titlu executoriu. De
asemenea, el va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire
la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabila a instantei
care l-a numit.
Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decat
detinatorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept
remuneratie, stabilind totodata si modalitatile de plata.
Art. 601
In cazuri urgente, presedintele instantei va putea numi, prin incheiere
irevocabila data fara citarea partilor, un administrator provizoriu pana la
solutionarea cererii de sechestru judiciar.
CAP. 5
Deliberarile consiliului de familie
Art. 602 - 606
Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.01.1954, pentru punerea in aplicare a
Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele
juridice.
CAP. 6
Divortul
Art. 607
Cererea de divort este de competenta instantei in circumscriptia caruia se
afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu
comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia instantei
in care se afla cel din urma domiciliu comun, instanta competenta este aceea in
circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are
domiciliu in tara, este competenta instanta in circumscriptia careia isi are
domiciliul reclamantul.
Art. 608
Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la
prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de
aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face
cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea
reclamantului.
Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna
cu cererea reclamantului.
Art. 609
In cazul cand motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la
prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea
paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.
Art. 610
Neintroducerea cererii in termenele aratate in articolele de mai sus atrage
decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere divortul, afara de cazul
cand cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s-au ivit in
urma.
Art. 611
Cererea de pensie de intretinere se va face la judecatoria investita cu
cererea de divort, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la
domiciliul partilor.
Art. 612
Cererea de divort va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru
cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori nascuti din casatorie
sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie.
Daca nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta.
La cerere, se va alatura un extract de casatorie si cate un extract de
nastere al copiilor minori.
Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta
personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.
Paratul nu este tinut sa faca intampinare.
Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort.
Art. 613
Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului
sfaturi de impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa
termen pentru judecarea cauzei.
Art. 613.1
In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va
fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii
vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile
accesorii divortului.
Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, presedintele instantei
va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va fixa un termen de
doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica
daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz
afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la
motivele de divort.
Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor
purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va
putea dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor prevazute
de lege.
Art. 613.2
Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala,
masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de
intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei.
Art. 614
In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara
numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este
impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in
strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.
Art. 615
Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Instanta va putea sa
dispuna insa judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta
s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.
In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica.
Art. 616
Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste
nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca
nesustinuta.
Art. 616.1
Daca procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare,
iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere
dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are
domiciliul la locul indicat in cerere si, daca constata ca nu domiciliaza
acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la
locul sau de munca.
Art. 617
Instanta poate sa pronunte divortul impotriva ambilor soti, chiar atunci
cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese
vina amandurora.
Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti
solicita instantei aceasta.
In cazurile prevazute de art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanta va
dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a
ambilor soti.
Art. 618
Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea
instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste. Renuntarea
reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat.
Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a
procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar apelul
ori recursul nu sunt timbrate conform legii.
Reclamantul insa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa
impacare, si in acest caz el se va putea folosi si de faptele vechi.
Art. 619
Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la
comunicarea hotararii.
Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care
s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta
numai paratul.
Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai
reclamantul.
Hotararea care se pronunta in conditiile art. 613.1 alin. 1 este definitiva
si irevocabila in ce priveste divortul.
Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii.
CAP. 7
Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni*)
*) Procedura succesorala notariala este reglementata prin Legea notarilor
publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995.
Art. 620 - 642
Abrogate prin Decretul nr. 40 din 22 ianuarie 1953 privitor la procedura
succesorala notariala.
Art. 643 - 673
Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
CAP. 7.1
Procedura impartelii judiciare
Art. 673.1
Judecarea oricarei cereri de imparteala privind bunuri asupra carora
partile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevazuta in
capitolul de fata, in afara cazurilor in care legea stabileste o alta
procedura.
Art. 673.2
Reclamantul este obligat sa arate in cerere persoanele intre care urmeaza a
avea loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala, toate bunurile
supuse impartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum si
persoana care le detine sau le administreaza.
Art. 673.3
La prima zi de infatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere
declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va lua
act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta
bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.
Art. 673.4
In tot cursul procesului instanta va starui ca partile sa imparta bunurile
prin buna invoiala.
Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor,
instanta va hotari potrivit invoielii lor. Imparteala se poate face prin buna
invoiala si daca printre cei interesati se afla minori sau persoane puse sub
interdictie, insa numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare,
precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.
In cazul in care intelegerea priveste impartirea numai a anumitor bunuri,
instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarare partiala,
continuand procesul pentru celelalte bunuri.
Dispozitiile art. 271 - 273 sunt aplicabile.
Art. 673.5
Daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse
impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si
creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au
unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili
datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor
fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.
Instanta va face imparteala in natura. In temeiul celor stabilite potrivit
alin. 1, ea procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in
care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani.
Art. 673.6
Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare,
evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va
da o incheiere prin care va stabili elementele aratate la art. 673.5 alin. 1,
intocmind in mod corespunzator minuta prevazuta de art. 258. Prin aceeasi
incheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea
loturilor.
Raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute in vedere la
stabilirea acesteia, va indica daca bunurile pot fi comod partajabile in natura
si in ce mod anume, propunand loturile ce urmeaza sa fie atribuite.
Art. 673.7
In cazul in care, dupa pronuntarea incheierii prevazute de art. 673.6 alin.
1, dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala, se constata ca
exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau
supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele
bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua
incheiere, care va cuprinde, dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise. In
aceleasi conditii instanta poate, cu consimtamantul tuturor coproprietarilor,
sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit.
Art. 673.8
Incheierile prevazute la art. 673.6 alin. 1 si art. 673.7 pot fi atacate cu
apel mai inainte de pronuntarea hotararii, daca apelul priveste stabilirea
calitatii de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia ori masa bunurilor
supuse impartelii. Daca aceste incheieri nu au fost atacate in ceea ce priveste
stabilirea calitatii de coproprietar, cota-parte cuvenita fiecaruia ori masa
bunurilor supuse impartelii, ele nu mai pot fi supuse apelului o data cu
hotararea asupra fondului procesului.
Art. 673.9
La formarea si atribuirea loturilor instanta va tine seama, dupa caz, si de
acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor
de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii
dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii,
imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Art. 673.10
In cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar
cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod
pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari,
instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun. Daca mai
multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de
criteriile prevazute la art. 673.9. Prin incheiere ea va stabili si termenul in
care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa
depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari.
Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, in
termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin
hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui bunul.
In cazul in care coproprietarul nu depune in termen sumele cuvenite
celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar,
in conditiile prezentului articol.
La cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinand seama de
imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul
direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce
se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le
plateasca.
Art. 673.11
In cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului
ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, in termenul
stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin incheiere,
va dispune vanzarea bunului, stabilind totodata daca vanzarea se va face de
catre parti prin buna invoiala ori de catre executorul judecatoresc.
Daca s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala,
instanta va stabili si termenul in care aceasta va fi efectuata. Termenul nu
poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului partile vor prezenta
instantei dovada vanzarii.
In cazul in care vanzarea prin buna invoiala nu se realizeaza in termenul
prevazut de alin. 2, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie
efectuata de executorul judecatoresc.
Incheierile prevazute in prezentul articol pot fi atacate separat cu apel.
Daca nu au fost astfel atacate, aceste incheieri nu mai pot fi supuse apelului
o data cu hotararea asupra fondului procesului.
Art. 673.12
Dupa ramanerea irevocabila a incheierii prin care s-a dispus vanzarea bunului
de catre executorul judecatoresc, acesta va proceda la efectuarea vanzarii la
licitatie publica.
Executorul va fixa termenul de licitatie, care nu va putea depasi 30 de
zile pentru bunurile mobile si 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de
la data primirii incheierii, si va instiinta coproprietarii despre data, ora si
locul vanzarii.
Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile executorul va intocmi si va
afisa publicatia de vanzare cu cel putin 5 zile inainte de acel termen.
In cazul vanzarii unui bun imobil, executorul va intocmi si va afisa
publicatia de vanzare cu cel putin 30 de zile inainte de termenul de licitatie.
Coproprietarii pot conveni ca vanzarea bunurilor sa se faca la orice pret
oferit de participantii la licitatie.
Dispozitiile prezentului articol se completeaza in mod corespunzator cu
dispozitiile capitolelor II, III si IV din Cartea a V-a privind vanzarea la
licitatie a bunurilor mobile si imobile.
Art. 673.13
La cererea uneia dintre parti instanta poate proceda la imparteala
bunurilor pentru care nu a dispus vanzarea potrivit art. 673.11.
Art. 673.14
In toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanta se va pronunta
prin hotarare.
Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum si cele
rezultate din vanzare vor fi impartite de instanta potrivit dreptului fiecarui
coproprietar.
In cazul in care imparteala nu se poate realiza in nici una dintre
modalitatile prevazute de lege, instanta va hotari inchiderea dosarului.
CAP. 8
Cererile privitoare la posesiune
Art. 674
Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca:
1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
2. reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel
putin un an;
3. posesiunea lui intruneste conditiile cerute de art. 1846 si 1847 din
Codul civil.
In cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta,
reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 din acest
articol.
Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere.
Intampinarea nu este obligatorie.
Art. 675
Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si
aparente.
Art. 676
Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul
sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca
tulburatorul nu este cel pentru care el detine.
CAP. 9
Despartirea averilor dintre barbati si femei
Art. 677 - 686
Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.1.1954.
CAP. 10
Despre interdictie*)
*) Decretul nr. 32 din 31 ianuarie 1954, modificat prin Legea nr. 4 din 4
aprilie 1956, cuprinde in art. 30 - 35 procedura interdictiei.
Art. 687 - 691
Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.1.1954.
CAP. 11
Cesiunea bunurilor
Art. 692 - 697
Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie
2000.
CAP. 12
Conventiile matrimoniale
Art. 698 - 709
Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31 ianuarie 1954.
CAP. 13*)
Transcrierea actelor de stramutare si urmarirea proprietatii si despre
inscriptia privilegiilor, ipotecilor si amanetelor
*) Conform art. 104 din Titlul VI - Garantii reale mobiliare - din Legea
nr. 99/1999 dispozitiile cap. 13 (art. 710 - 720) din Cartea a VI-a nu sunt
aplicabile pentru garantiile reale mobiliare.
Conform art. 72 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.
7/1996, la data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de
publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet,
prevederile art. 710 - 720 din Codul de procedura civila isi inceteaza
aplicabilitatea, pentru judetul respectiv. In acelasi articol se prevede ca
dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari se abroga art. 710 -
720 din Codul de procedura civila.
Art. 710*)
Se va tine la fiecare judecatorie un registru de transcrierea de mutatie
sau stramutarea proprietatilor, un alt registru de inscriptia privilegiilor si
ipotecilor, un alt registru pentru transcrierea comandamentelor si o mapa in
care se va pastra un exemplar al actelor de amanet.
------------
*) Dispozitiile privind publicitatea amanetului din art. 710 au fost
abrogate prin art. 105 din Titlul VI - Garantii reale mobiliare - din Legea nr.
99/1999.
Art. 711
Se vor transcrie in registrul de transcriere al judecatoriei unde este
asezat bunul imobil:
1. toate actele de instrainare a proprietatilor imobile sau a drepturilor
reale ce se pot ipoteca;
2. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
3. toate actele prin care se constituie o servitute, un drept de uzufruct,
de uz sau de locuinta;
4. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
5. tranzactiile asupra drepturilor reale;
6. ordonantele de adjudecare;
7. hotararile date in materie de expropriere pentru utilitate publica;
8. cesiunile pe venituri pe un timp mai mare de doi ani;
9. extract de pe contractele de arenda sau inchiriere pe un timp mai lung
de trei ani.
La actele aratate in alin. 1, 2, 3 si 4, de vor fi autentificate tot la
judecatoria situatiei imobilului, transcrierea se va face numai in extras.
Art. 712
Pana la transcriere, drepturile rezultand din actele mentionate in
articolul de mai sus nu se vor opune celor de al treilea, care au drepturi
asupra bunului imobil chiar daca au cunostinta de existenta actelor de mai sus.
Se excepteaza bineinteles cazurile de viclenie.
Art. 713*)
Se vor transcrie in extract in registrul de urmarit:
1. comandamentele prealabile;
2. urmaririle de venituri;
------------
*) Dispozitiile privind publicitatea amanetului din art. 713 au fost
abrogate prin art. 105 din Titlul VI - Garantii reale mobiliare - din Legea nr.
99/1999.
Art. 714
Cererile de transcriere se vor face la grefa judecatoriei de partea
interesata, chiar pe baza unor titluri sub semnatura privata.
Art. 715
Inscrierea privilegiilor si ipotecilor se va face in registrul judecatoriei
unde se afla situat bunul imobil, potrivit randuielilor aratate in codicele
civil.
In caz cand actul a carui inscriere se cere este autentificat tot la
judecatoria situatiei imobilului, se va inscrie in registru numai ordonanta de
inscriere.
Art. 716
Cand se va incuviinta inscrierea actului de privilegiu sau ipoteca, se va
face cercetare in registrul de inscriere, transcriere si urmariri, de un
judecator, asistat de grefier, spre a se vedea daca exista diferite alte
sarcini sau drepturi asupra acelui bun.
Vorbire despre aceste cercetari se va face in actul de inscrierea ipotecii
sau privilegiului.
Partile pot renunta la cercetarea in registre.
Art. 717
Pe actul original, pe langa certificarea datei si numarului de ordine cerute
de art. 1782 din codicele civil, se va transcrie si ordonanta de inscriere, asa
cum s-a trecut in registrul de inscriere.
Art. 718
Aceleasi formalitati de inscriere se vor urma cand pe baza art. 1814 din
codicele civil o ipoteca se va muta de pe un bun pe altul.
Vorbire despre aceasta mutare se va face pe marginea primei inscriptii.
Art. 719
In mapa prevazuta de art. 711 se va pastra cate un exemplar de pe toate
actele prin care se constituie un amanet, potrivit art. 1685 si urmatoarele din
Codul civil, dupa cererea partii interesate.
Art. 720
Toate exemplarele actelor juridice depuse si stranse in mape se vor lega in
fiecare an in volum.
CAP. 14
Dispozitii privind solutionarea litigiilor in materie comerciala
Art. 720.1
In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte
de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca
solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
In scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa,
comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate
actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin
scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau
orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si
confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea
inscrisurilor sub semnatura de primire.
Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de
la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea
pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de
vedere al fiecarei parti.
Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a
dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei
convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare in judecata.
Art. 720.2
In procesele si cererile in materie comerciala partile sau reprezentantii
lor pot fi asistati de experti ori de alti specialisti.
Art. 720.3
Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de
inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor
juridice, codul fiscal si contul bancar;
b) numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o
reprezinta in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
c) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la
determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare;
d) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza
cererea;
e) semnatura partii sau a reprezentantului acesteia, dupa caz.
La cererea de chemare in judecata se vor anexa copii certificate de pe
toate inscrisurile pe care reclamantul isi intemeiaza pretentiile,
mentionandu-se care dintre aceste inscrisuri au fost comunicate in conditiile
prevazute de art. 720.1 alin. 2.
Art. 720.4
La primirea cererii de chemare in judecata potrivit art. 114, cand este
cazul, reclamantului i se va pune in vedere sa depuna orice act invocat in
sustinerea cererii, care nu a fost comunicat paratului la convocarea pentru
conciliere.
Paratul va fi citat cu mentiunea ca este obligat sa depuna intampinare la
dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata, iar in
procesele urgente, cu cel putin 3 zile. Intampinarea va avea cuprinsul prevazut
de art. 115, mentionandu-se si datele aratate la art. 720.3 alin. 1 lit. a) si
b).
Judecatorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare
dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, vor lua masuri de refacere a
acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura
instiintarea partilor pentru infatisarea la termen.
Incheierea privind luarea masurilor prevazute de art. 114.1 alin. 6, in
cazul proceselor si cererilor in materie comerciala, poate fi atacata cu recurs
in termen de 5 zile de la pronuntare, daca a fost data cu citarea partilor, si
de la comunicare, daca a fost data fara citarea lor.
Art. 720.5
Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi
raport juridic, el poate face cerere reconventionala. In cazul litigiilor
prevazute de art. 720.1 nu este necesara o alta incercare de conciliere.
Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute
pentru cererea de chemare in judecata si va fi introdusa in cadrul termenului
prevazut pentru depunerea intampinarii.
In cazul in care paratul a introdus cerere reconventionala, reclamantul va
depune intampinare pana la prima zi de infatisare. La cererea partii
interesate, instanta, tinand seama de complexitatea cauzei, poate fixa un
termen scurt pentru completarea intampinarii, precum si pentru studierea
acesteia de catre parat.
Art. 720.6
Procesele si cererile in materie comerciala se judeca cu precadere.
Instanta este datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si
obligatiilor procesuale ale partilor, precum si desfasurarea cu celeritate a
procesului.
Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata, chiar si asupra
fondului, poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu, in ziua
urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor. La
aceste termene instanta poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o
reprezinta, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri,
relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222,
asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice
alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai in cazul in care
judecata nu poate continua potrivit alin. 2.
Art. 720.7
In cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru
solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor. Intelegerea
se constata prin hotarare irevocabila si executorie.
Art. 720.8
Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie
comerciala sunt executorii.
Exercitarea in termen a apelului nu suspenda de drept executarea.
Art. 720.9
Pentru hotararea judecatoreasca data in materie comerciala, care se aduce
la indeplinire prin executare silita, hotararea, purtand mentiunea ca este
irevocabila, constituie titlu executoriu, fara efectuarea altor formalitati.
Art. 720.10
Litigiile privind desfasurarea activitatii in scopul privatizarii prin
instrainare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societatilor comerciale
sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si litigiile privind
drepturile si obligatiile contractate in cadrul acestei activitati se
solutioneaza de catre instantele care au competenta de judecata a proceselor si
cererilor in materie comerciala, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile
in aceasta materie.
CARTEA a VII-a
Dispozitii finale
Art. 721
Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie
civila si comerciala; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi in
masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice.
Art. 722
Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit.
Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si
comunicarea lor, prin posta sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea
procesului, se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop, de la
bugetul de stat.
Art. 723
Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit
scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.
Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru
pagubele pricinuite.
Art. 724
Abrogat prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
Art. 725
Dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei in
vigoare, si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si
executarilor silite incepute sub acea lege.
Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor
legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de
casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la
competenta sunt pe deplin aplicabile.
In cazul in care instanta este desfiintata, dosarele se vor trimite din
oficiu instantei competente potrivit legii noi de procedura.
Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a legii noi raman
supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost
pronuntate.
Actul de procedura indeplinit inainte de intrarea in vigoare a legii noi
ramane supus dispozitiilor vechii legi. In cazul in care acest act de procedura
ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi mentinut, chiar daca
potrivit legii noi ar fi valabil.
Art. 726
Abrogat prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
Art. 727
Ori de cate ori prin alte legi se face trimitere la dispozitii abrogate sau
modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, cand este
cazul, la dispozitiile corespunzatoare care le inlocuiesc.
Art. 728 - 732
Abrogate prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
Art. 733
Amenzile aplicate in temeiul prevederilor codului de fata se executa de
catre executorii judecatoresti, potrivit dispozitiilor legale privind
executarea silita a creantelor bugetare.
Art. 734
Abrogat prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
Art. 735
Legea nr. 389 din 22 iunie 1943 pentru extinderea legislatiei civile si
comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati, ramane in vigoare.
NOTA 1
Dispozitiile art. VI si VIII din Legea nr. 18 publicata in Monitorul
Oficial nr. 35 din 12 februarie 1948 pentru modificarea Codului de procedura
civila, au urmatorul cuprins:
Art. 6
Pe data punerii in aplicare a prezentei legi se abroga:
1. Legea pentru Curtea de Casatie si Justitie;
2. Legea judecatorilor de ocoale;
3. Legea nr. 394 din 23 iunie 1943 pentru accelerarea judecatilor in
materie civila si comerciala;
4. Legea nr. 661 din 4 octombrie 1943 pentru reglementarea regimului fiscal
al unor actiuni in justitie;
5. articolele 234, 241, 242, 246 - 248, 251 - 276 si 285 din Codul civil;
6. articolele 452 - 454, 578 - 583 si 722 pct. 7 din Codul de procedura
civila*).
Art. 8
Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 martie 1948.
------------
*) Este vorba de Codul de procedura civila ce era in vigoare in momentul
modificarii intervenite prin Legea nr. 18 din 12 februarie 1948.
NOTA 2
Dispozitiile art. III, IV, V, VI si X din Legea nr. 59/1993 pentru
modificarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, au urmatorul cuprins:
Art. 3
Urmatorii termeni din Codul de procedura civila se inlocuiesc astfel:
- "Republica Socialista Romania", cu "Romania";
- "Buletinul Oficial al R.S. Romania", cu Monitorul Oficial al
Romaniei;
- "Curtea de Casatie" si "Tribunalul Suprem", cu
"Curtea Suprema de Justitie";
- "curte", cu "curte de apel";
- "tribunal regional", cu "tribunal";
- "Tribunalul Capitalei", cu "Tribunalul Municipiului
Bucuresti";
- "tribunal popular" si "tribunal popular raional", cu
"judecatorie";
- "carte de judecata", cu "sentinta";
- "portarel", "agent de executare", "agent de
urmarire", precum si alte asemenea denumiri ce desemneaza functionarul cu
atributii de executare silita, cu "executorul judecatoresc";
- "agent politienesc" si "comisar de politie", cu
"subofiter" si "ofiter de politie", dupa caz;
- "camera de chibzuire", cu "camera de consiliu";
- "sfat popular", cu "consiliu local" sau
"consiliu judetean", dupa caz.
Art. 4
Dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru pentru cererea de recurs
se aplica in mod corespunzator si cererii de apel.
Art. 5
Cauzele aflate in curs de judecata la instantele de fond, chiar daca sunt
dupa casare cu trimitere, vor fi, dupa caz, retinute pentru continuarea
judecatii, sau vor fi trimise la instanta competenta, potrivit normelor de
competenta materiala din prezenta lege.
Instantele sesizate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor
continua sa judece, chiar daca, potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, se schimba competenta teritoriala.
Recursurile ordinare, cu exceptia recursurilor in materia contenciosului
administrativ, vor fi considerate apeluri, urmand a fi solutionate potrivit
competentei materiale stabilite de prezenta lege, inclusiv in situatia casarii
cu retinere; in aceste cazuri, partile interesate beneficiaza de un termen de
30 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru indeplinirea
conditiilor de forma si fond privind judecarea apelului, precum si, cand este
necesar, pentru sesizarea instantei de apel.
Cererile de revizuire si contestatiile in anulare privind hotararile
pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se judeca de
instanta careia, potrivit legii de fata, ii revine competenta instantei care a
dat hotararea atacata. Hotararile date asupra acestor cereri sunt supuse, de
asemenea, cailor de atac prevazute de aceasta lege.
Recursurile extraordinare cu care au fost sesizate instantele inainte de
intrarea in vigoare a acestei legi vor continua sa fie judecate, iar in cazul
casarii cu trimitere pentru o noua judecata, cauzele vor fi trimise instantelor
competente potrivit aceleiasi legi.
Hotararile ramase definitive in perioada 30 iunie 1992 - 30 iunie 1993 pot
fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege de catre partile interesate,
in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a aceleiasi legi.
Hotararile in materia Legii fondului funciar nr. 18/1991, ramase definitive
la judecatorii anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi atacate cu
recursul prevazut de prezenta lege, de catre partile interesate, in termen de
90 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, indiferent de data
pronuntarii lor.
In toate cazurile in care, potrivit legii de fata, competenta materiala a
instantei investite anterior este modificata, dosarele se trimit din oficiu
instantei competente. Dispozitiile art. 725 din Codul de procedura civila sunt
aplicabile.
In situatiile in care, in mod exceptional, nu au putut fi organizate unele
dintre judecatoriile prevazute in anexa nr. 1 a Legii nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a prezentei legi,
cauzele vor fi solutionate de catre judecatoriile competente teritorial,
potrivit legii anterioare.
Termenele pentru exercitarea cailor de atac ordinare, aflate in curs la
data intrarii in vigoare a prezentei legi, incep sa curga din nou de la aceasta
data.
Executarile silite incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi
vor fi continuate de instantele de executare investite.
Art. 6
Sunt si raman abrogate: art. 2.1, art. 22.1, art. 109.1, art. 120.1, art.
120.2, art. 260 alin. 3 si 4, art. 266 alin. 2, art. 269.1, art. 307, art.
329.1, art. 329.2, art. 371, art 375, dispozitiile cuprinse in cap. XIV al
cartii VI - art. 720.1 - 720.16, art. 724, art. 726, art. 728, art. 729, art.
730, art. 731, art. 732, art. 734, art. 735 alin. 2 din Codul de procedura
civila, art. III din Legea nr. 18 din 12 februarie 1948, precum si orice alte
dispozitii contrare prezentei legi.
Art. 10
Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii ei in Monitorul Oficial
al Romaniei.
NOTA 3
Dispozitiile art. II, III, IV, V si VIII din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura
civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2
octombrie 2000, au urmatorul cuprins:
Art. 2
Amenzile prevazute in Codul de procedura civila, precum si limitele
valorice de stabilire a competentei materiale a instantelor judecatoresti in
cazurile prevazute de lege vor putea fi actualizate prin hotarare a Guvernului,
in functie de rata inflatiei.
Art. 3
Urmatorii termeni din Codul de procedura civila se inlocuiesc astfel:
- "ajutor de primar" cu "viceprimar";
- "casa de depuneri" cu "Casa de Economii si
Consemnatiuni";
- "datornic" cu "debitor";
- "despartenie" cu "divort";
- "executiune", "executie" cu "executare";
- "faptele de capetenie" cu "faptele esentiale";
- "interogatorul" cu "interogatoriul";
- "miscator" cu "mobil";
- "mort" cu "defunct";
- "nemiscator" cu "imobil";
- "nevarstnic" cu "minor";
- "notarul comunei" cu "secretarul primariei";
- "pecete" cu "sigiliu";
- "pensie alimentara" cu "pensie de intretinere";
- "sorocite" cu "fixate";
- "talmaci" cu "interpret";
- "varstnic" cu "major".
Termenii "consiliu judiciar" si "juramantul" - ca
mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civila.
In vederea republicarii, Ministerul Justitiei este autorizat sa inlocuiasca
sau sa elimine, dupa caz, si alti termeni sau expresii, pentru actualizarea
redactarii textelor in conformitate cu terminologia consacrata de dispozitiile
legale in vigoare si pentru corelarea cu normele privind ortografia limbii
romane.
Art. 4
Prescriptiile care au inceput sa curga inainte de data intrarii in vigoare
a prezentei ordonante de urgenta, pentru a caror implinire ar trebui sa treaca
mai mult de 3 ani, se vor implini dupa trecerea unui termen de 3 ani de la data
intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 5
In cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara, pana la deschiderea
cartilor funciare in conditiile prevazute de Legea cadastrului si a
publicitatii imobiliare nr. 7/1996, formalitatile de publicitate privind
urmarirea silita imobiliara si luarea masurilor asiguratorii se fac cu aceleasi
efecte juridice in vechile documente de publicitate imobiliara.
Art. 8
Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga:
- art. 1126, 1127 si 1824 - 1836 din Codul civil;
- Legea LX/1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile
ulterioare;
- Decretul-lege nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor
judiciare;
- art. 889 - 909 din Codul comercial;
- art. 72 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind
executarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobata si modificata prin Legea nr.
108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
- orice alte dispozitii contrare.
Art. 9*)
Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 3 luni de la data
publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
------------
*) Art. 9 a fost modificat de art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 290 din 29 decembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 706 din 29 decembrie 2000, astfel:
"Art. 9
Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 7 luni de la data
publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia
dispozitiilor art. I pct. 131 - 134, care vor intra in vigoare la 3 luni de la
publicare."
NOTA 4
Dispozitiile art. II si III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
58/2003 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 28 iunie
2003, au urmatorul cuprins:
"Art. 2
Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se aplica si proceselor in curs
de judecata incepute sub legea anterioara, precum si executarii silite incepute
sub acea lege.
Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor
legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de
casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei ordonante de
urgenta privitoare la competenta sunt aplicabile.
Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante
de urgenta raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub
care au fost pronuntate.
Art. 3
Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se aplica la 60 de zile de la
data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
NOTA 5
Dispozitiile art. II si III din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila , publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, au urmatorul cuprins:
"Art. 2
(1) Recursurile impotriva hotararilor date fara drept de apel potrivit
legii in vigoare la data pronuntarii lor si aflate pe rolul Inaltei Curti de
Casatie si Justitie se trimit spre judecata instantelor imediat superioare
celor care au pronuntat hotararea in prima instanta.
(2) Recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si
care au ca obiect hotarari prin care tribunalele au judecat apeluri se trimit
spre judecata curtilor de apel.
(3) Recursurile prevazute la alin. (1) si (2), a caror admisibilitate in
principiu nu a fost examinata pana la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, se scot de pe rol si se trimit, pe cale administrativa, instantelor
devenite competente sa le judece, iar in cazul in care admisibilitatea in
principiu a fost examinata, se trimit prin declinarea competentei, prin
incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, fara citarea partilor.
Art. 3
(1) Hotararile pronuntate de judecatorii in prima instanta in materia
fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal si recursului la curtea de
apel.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), apelurile aflate pe rolul curtilor
de apel la data intrarii in vigoare a prezentei legi se trimit la tribunale,
iar recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se trimit
la curtile de apel. Dispozitiile art. II alin. (3) sunt aplicabile in mod
corespunzator."