DECIZIE Nr.
1051 din 16 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si 2481 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 724 din 29 octombrie 2010
Augustin Zegrean - presedinte
Acsinte Gaspar -judecator
Petre Lazaroiu -judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Oana Cristina Puica - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Marinela Minca.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si 2481 din Codul
penal, exceptie ridicata de Romulus-Gelu Gazdac si Doina Suteu în Dosarul nr.
14/117/2007 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei
Romulus-Gelu Gazdac, aparatorul ales Doru-Mihai Giugula, cu împuternicire
avocatiala la dosar. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare
este legal îndeplinita.
Magistratul-asistent refera ca partea Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate a transmis Curtii concluzii scrise în sensul respingerii
exceptiei de neconstitutionalitate.
Cauza este în stare de judecata.
Aparatorul autorului exceptiei Romulus-Gelu Gazdac
solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248
si 2481 din Codul penal, reiterând argumentele invocate în fata
Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala, si depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine
urmatoarele: Prin Incheierea din 8 octombrie 2009, pronuntata în Dosarul nr.
14/117/2007,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 248 si 2481 din Codul penal.
Exceptia a fost ridicata de Romulus-Gelu Gazdac si Doina
Suteu cu ocazia solutionarii unei cauze penale privind savârsirea, printre
altele, a infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 248 si 2481
din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca art. 248 din Codul penal încalca
egalitatea în drepturi si principiul ocrotirii proprietatii private în mod egal
de lege, indiferent de proprietar, precum si dreptul la un proces echitabil,
întrucât instituie o pedeapsa mai grava pentru abuzul în serviciu în functie de
titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul afectat,
fara a face însa distinctie între proprietatea publica si proprietatea privata
a statului. Pentru aceleasi motive, critica si dispozitiile art. 2481
din Codul penal, care devin incidente în cazul în care fapta prevazuta de art.
248 din acelasi cod produce consecinte deosebit de grave.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernul si Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei reprezentat de aparatorul
ales, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 248 si 2481 din Codul penal, având
urmatorul cuprins:
- Art. 248: „Fapta functionarului public, care, în
exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu îndeplineste un act
ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare
însemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei
alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului
acesteia se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.";
- Art. 2481: „Daca faptele prevazute în
art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu
închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor prevederi
de lege autorii exceptiei invoca încalcarea dispozitiilor constitutionale ale
art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 44 alin. (2) teza
întâi privind ocrotirea proprietatii private în mod egal de lege, indiferent de
proprietar, precum si ale art. 20 referitoare la preeminenta tratatelor
internationale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6
referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca prevederile art. 248 si 2481 din Codul penal au mai fost
supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la dispozitiile art.
44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentala, invocate si în prezenta cauza,
si fata de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 174 din 10 februarie
2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16
martie 2009, Curtea a respins ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor de lege criticate în prezenta cauza, pentru motivele acolo
aratate.
Intrucât nu au aparut elemente noi, de natura a
determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si
considerentele deciziei mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta
cauza.
Pentru aceleasi motive, art. 248 si 2481 din
Codul penal nu aduc atingere nici prevederilor art. 16 din Constitutie.
Având în vedere ca dispozitiile de lege criticate
reprezinta norme de drept substantial, prevederile art. 6 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu sunt aplicabile
în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si 2481 din Codul
penal, exceptie ridicata de Romulus-Gelu Gazdac si Doina Suteu în Dosarul nr.
14/117/2007 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 16 septembrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica