DECIZIE Nr. 109 din 9 noiembrie 1994
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 29 din 8 februarie 1995
Vasile Gionea - presedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Mihai Constantinescu - judecator
Miklos Fazakas - judecator
Ioan Muraru - judecator
Ioan Griga - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea recursului declarat de Ministerul Public impotriva
Deciziei Curtii Constitutionale nr. 24 din 14 martie 1994 prin care a fost
admisa in parte exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 229 din
Codul penal, ridicata de Nicola Nina Bebi in Dosarul nr. 3102/1993 al
Judecatoriei Tulcea.
La apelul nominal facut de magistratul-asistent se constata ca partile sunt
lipsa.
Procedura este completa.
Magistratul-asistent face referatul cauzei.
Dosarul fiind in stare de judecata, presedintele completului pune in
discutia partilor problema tardivitatii recursului declarat de catre Ministerul
Public impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 24 din 14 martie 1994.
Avand cuvantul, procurorul pune concluzii de admitere a recursului pentru
motivele aratate in cererea de recurs.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
In Dosarul nr. 3102/1993 al Judecatoriei Tulcea, inculpata Nicola Nina Bebi
a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 229 din Codul
penal, cu motivarea ca diferenta de regim sanctionator intre proprietatea
publica si cea privata, prevazute de Codul penal, nu mai este compatibila cu
prevederile Constitutiei, care apara in mod egal cele doua forme de
proprietate. Prin Decizia nr. 24 din 14 martie 1994, Curtea Constitutionala a
admis in parte exceptia de neconstitutionalitate ridicata de inculpata Nicola
Nina Bebi si a constatat ca dispozitiile art. 229 din Codul penal sunt partial
abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, acestea urmand a se
aplica numai cu privire la bunurile prevazute in art. 135 alin. (4) din
Constitutie, bunuri ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice.
Impotriva acestei decizii Ministerul Public a declarat recurs, pentru urmatoarele
motive:
- sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, in
situatia in care opinia instantei de judecata este in acord cu a partii care a
invocat exceptia, in sensul constatarii ca textul de lege atacat contravine Constitutiei,
este superfluu si, drept urmare, solutia este de respingere a exceptiei ca
vadit nefondata;
- nemotivarea deciziei si deci incalcarea dispozitiilor art. 13 si ale art.
16 din Legea nr. 47/1992 si ale art. 261 din Codul de procedura civila;
- pe fond, exceptia invocata priveste sume de bani sustrase din patrimoniul
unei institutii bugetare, deci au regimul juridic de bunuri publice si ca atare
exceptia trebuia respinsa ca neintemeiata.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinind incheierea de sesizare, decizia atacata, cererea de recurs, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile recurentului - Ministerul Public
-, dispozitiile legale atacate ca neconstitutionale raportate la prevederile
Constitutiei, ale Legii nr. 47/1992 si ale Regulamentului de organizare si
functionare a Curtii Constitutionale, retine:
Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, "Decizia poate fi atacata de parti
numai cu recurs, in termen de 10 zile de la comunicare".
Termenul de 10 zile se determina conform art. 101 din Codul de procedura
civila, pe zile libere, neintrind in calcul nici ziua cand a inceput, nici ziua
cand s-a sfarsit termenul.
Din dovada de primire si procesul-verbal de predare a Deciziei Curtii
Constitutionale nr. 24 din 14 martie 1994 catre Ministerul Public rezulta ca
aceasta a fost comunicata la data de 14 mai 1994 si deci data de 25 mai 1994
era ziua implinirii termenului de recurs. Cererea de recurs a fost inregistrata
la Ministerul Public - Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie
- Sectia judiciara - cu nr. 8700/2010/P/1994 din 26 mai 1994 si depus la Curtea
Constitutionala la aceeasi data.
In consecinta, fata de dispozitiile din Codul de procedura civila
mentionate, rezulta ca la data de 26 mai 1994 dreptul de recurs al Ministerului
Public s-a stins datorita expirarii termenului de recurs si, ca atare, acesta
urmeaza a fi respins ca tardiv.
Curtea Constitutionala retine insa ca prin Decizia sa nr. 56 din 18 mai
1994, ramasa definitiva si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 156 din 22 iunie 1994, s-a constatat ca dispozitiile art. 229 din Codul
penal sunt abrogate partial conform art. 150 alin. (1) din Constitutie si, in
consecinta, urmeaza a se aplica numai cu privire la bunurile prevazute in art.
135 alin. (4) din Constitutie, bunuri care fac obiectul exclusiv al
proprietatii publice.
Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie,
precum si al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 si art. 26
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA,
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Ministerul Public impotriva Deciziei Curtii
Constitutionale nr. 24 din 14 martie 1994, ca tardiv.
Definitiva.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu