Decizia Nr.1143 din 13.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lorion“ - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 23.481/245/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercială şi contencios administrativ şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.983D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 22 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 23.481/245/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.Excepţia a fost ridicată de recurentul Societatea Comercială „Lorion“ - S.R.L. din Botoşani într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie în contradictoriu cu intimatul Autoritatea Rutieră Română - Vrancea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate, „stabilind în mod greşit că aparţine culpa firmei şi implicit administratorului acestuia, în condiţiile în care există licenţă de traseu grafic de circulaţie, iar instructajul conducătorului auto este făcut în mod corespunzător,“ contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 21.Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare.Din notele scrise ale autorului şi din încheierea de sesizare rezultă însă că în ceea ce priveşte art. 59 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă este criticată doar lit. a) a acestui alineat.În aceste condiţii, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, dispoziţii care au următoarea redactare:– Art. 58 lit. q): „Constituie contravenţii următoarele fapte: (...)q)nerespectarea prevederilor licenţei de traseu, ale autorizaţiei de transport internaţional sau ale graficului de circulaţie.“;– Art. 59 alin. (1) lit. a): „(1) Se sancţionează cu amendă aplicată întreprinderilor sau operatorilor de transport rutier români sau străini, după caz: a)de la 1.000 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la art. 58 lit. a), b), e), i), q), aa) şi aj);“.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textele de lege criticate reglementează una dintre faptele care constituie contravenţii în materia transportului rutier, prevăzând şi sancţiunea corespunzătoare săvârşirii acesteia. Autorul excepţiei îşi axează critica pe pretinsa neconstituţionalitate a acestor texte de lege, determinată de sancţionarea contravenţională a întreprinderilor sau a operatorilor de transport rutier, iar nu a conducătorilor auto, pentru nerespectarea prevederilor licenţei de traseu, ale autorizaţiei de transport internaţional sau ale graficului de circulaţie. Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra unor critici similare, statuând, prin Decizia nr. 191 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007, că soluţiile legislative atacate se justifică prin raportul de prepuşenie existent între operatorul auto şi angajatul acestuia, conducătorul auto, raport în virtutea căruia comitentul are posibilitatea şi obligaţia de a impune conducătorului auto respectarea exigenţelor impuse de reglementările care constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea şi asigurarea desfăşurării transporturilor rutiere. Ca urmare, sancţiunea contravenţională prevăzută de lege este consecinţa legală a încălcării dispoziţiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituţionalitate. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie întrucât principiul cuprins în acestea priveşte egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu egalitatea de tratament juridic între societatea comercială şi persoana fizică. De altfel, textele de lege criticate nu conţin nicio dispoziţie cu caracter discriminatoriu în raport cu criteriile egalităţii în drepturi prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, Curtea a observat că prevederile art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 nu sunt de natură să împiedice contravenientul să conteste sancţiunea contravenţională aplicată, acesta beneficiind astfel de dreptul de acces liber la justiţie garantat de art. 21 din Constituţie. Pentru identitate de raţiune, considerentele şi soluţia pronunţată prin decizia menţionată sunt valabile şi în cauza de faţă. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială Lorion - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 23.481/245/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercială şi contencios administrativ. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Doina Suliman