DECIZIE Nr.
1312 din 14 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 740 din 5 noiembrie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, excepţie ridicată de Cătălin Ciprian lavoschi în
Dosarul nr. 16.286/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I
penală.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul autorului excepţiei, care expune probleme
legate de fondul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23
februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 16.286/302/2009, Judecătoria
Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, excepţie ridicată de
Cătălin Ciprian lavoschi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul
separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) şi art. 22 alin. (1), deoarece
„stabilirea în mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu pot decât să
determine o inegalitate a cetăţenilor în faţa legii, lăsată la îndemâna unui
organ de autoritate publică, aşa cum este Comisia de individualizare a
regimului de executare a pedepsei". Aprecierea că decizia o are
judecătorul delegat este neconformă cu dreptul la integritate psihică, întrucât
hotărăşte pe baza raportului Comisiei, care poate dispune „în mod
excepţional", fără stabilirea unor limite, „ce înseamnă regimul pe care
urmează să îl suporte deţinutul". Se conchide în sensul că sintagma „în
mod excepţional" îngrădeşte nepermis drepturile fundamentale şi se impune
înlăturarea ei.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, care au următorul conţinut: „(2) In
mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi
persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul
de executare imediat inferior ca grad de severitate."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său
din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei
nr. 1.315 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, şi a Deciziei nr. 180 din 12 februarie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13
martie 2009, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, că
dispoziţiile care reglementează regimurile de
executare a pedepselor privative de libertate,
inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a
pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de
severitate, nu stabilesc privilegii sau discriminări.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi
considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.
Curtea mai constată că nu se poate reţine încălcarea
principiului separaţiei puterilor în stat, deoarece activitatea Comisiei pentru
individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate,
constituită în penitenciar în temeiul art. 14 din Legea nr. 275/2006, nu
constituie o imixtiune în activitatea instanţelor judecătoreşti sau o încălcare
a competenţelor constituţionale ale acestora. In plus, potrivit art. 25 din
Legea nr. 275/2006, împotriva modului de stabilire a regimului de executare de
către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate persoana condamnată poate formula plângere la
judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. De
asemenea, împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate introduce
contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul,
astfel încât instanţa de judecată decide asupra legalităţii măsurii contestate.
In legătură cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 din
Constituţie, Curtea constată că individualizarea regimului de executare a
pedepsei prin stabilirea unor criterii ce ţin de natura şi modul de săvârşire a
infracţiunii, precum şi de persoana condamnatului este justificată de situaţia
diferită în care se află fiecare persoană condamnată în parte. Prin urmare,
textul de lege criticat este în concordanţă cu principiul constituţional al
egalităţii în drepturi, care, aşa cum s-a statuat în mod constant în
jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune uniformitate, astfel că
situaţii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic
diferit.
Nu poate fi reţinută nici critica referitoare la lipsa
de claritate a sintagmei „în mod excepţional", cuprinsă în textul de lege
ce face obiectul excepţiei. Interpretarea sistematică a textului de lege
criticat în ansamblul actului normativ din care face parte, precum şi
interpretarea sa teleologică relevă cu claritate sensul acestei sintagme, fără
a lăsa vreun dubiu cu privire la voinţa legiuitorului. Problema aplicării în
concret a acestui text de lege, invocată de autorii excepţiei, care susţin că,
în practică, individualizarea regimului de executare a pedepsei s-ar realiza
discreţionar, excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art.
2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, excepţie ridicată de Cătălin Ciprian Iavoschi în
Dosarul nr. 16.286/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru