DECIZIE Nr. 133 din 3 aprilie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si ale art. 333 - 336
din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 298 din 6 mai 2003
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la
ordin si ale art. 333 - 336 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Ciprian Batranu, Carmen Batranu si Societatea Comerciala "C&C
CONSACO" - S.R.L. in Dosarul nr. 2.187/COM/2002 al Tribunalului Constanta.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public considera textul de lege criticat ca
fiind constitutional, invocand in acest sens jurisprudenta constanta a Curtii
Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textele de
lege criticate contravin prevederilor constitutionale privind dreptul la
aparare, intrucat lasa la latitudinea reclamantului alegerea citarii celorlalte
parti interesate si nu prevede necesitatea prezentei la investirea cu formula
executorie a cambiei sau biletului la ordin a ambelor parti - creditorul si
debitorul. Lipsirea debitorului de dreptul de a se apara in fata primei
instante, de posibilitatea de a invoca o eventuala nelegalitate, ce poate
aparea in cererea creditorului, echivaleaza cu o incalcare a dreptului sau
constitutional la aparare. Se mai arata ca, prin instituirea, fara temei, in
cadrul procedurilor necontencioase, a regulii necitarii partilor, nu se
respecta contradictorialitatea procesului civil, iar partea care nu este citata
este lipsita de posibilitatea exercitarii tuturor gradelor de jurisdictie.
Tribunalul Constanta apreciaza ca exceptia este neintemeiata, intrucat
autorul isi fundamenteaza argumentarea pe ideea eronata a existentei unei
echivalente intre citarea partilor in procesul civil si dreptul la aparare. Se
arata ca dreptul la aparare are un continut mult mai complex, citarea
constituind doar un segment al exercitarii acestui drept.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca investirea cu formula executorie a cambiei constituie
o procedura de control formal, care nu repune in discutie fondul pricinii,
motiv pentru care legiuitorul i-a conferit caracter necontencios, in scopul
asigurarii celeritatii, esentiala in faza executarii silite. Se invoca Decizia
Curtii nr. 69/2002, prin care instanta constitutionala a respins ca fiind
neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate. In ceea ce priveste
dispozitiile pretins a fi incalcate cuprinse in actele internationale privind
drepturile omului, se arata ca acestea nu au relevanta in cauza, deoarece ele
reglementeaza drepturi specifice procesului penal.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, intrucat textele de lege criticate prevad suficiente garantii
privind exercitarea dreptului de aparare (posibilitatea debitorului de a face
opozitie la executare, exercitarea apelului impotriva incheierilor de
incuviintare asupra cererilor necontencioase etc.). Se mai arata ca, prin
Decizia nr. 69/2002, Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de
neconstitutionalitate, exceptie ridicata de acelasi autor intr-un dosar aflat
pe rolul Tribunalului Constanta.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului si al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, pe de o parte,
dispozitiile art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la
ordin, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 100 din 1 mai
1934, cu modificarile ulterioare, si, pe de alta parte, dispozitiile art. 333 -
336 din Codul de procedura civila. Textele legale criticate au urmatorul
continut:
- Art. 61 din Legea nr. 58/1934: "Cambia are valoare de titlu executor
pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57.
Formula executorie este cea aratata in art. 269 din Codul de procedura
civila.
Competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecatoria.
Incheierea de investire nu este supusa apelului.
Somatiunea de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei
sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorita.
Pentru obligatiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face
mentiune si de actul din care rezulta mandatul."
Dispozitiile criticate din Codul de procedura civila au urmatorul continut:
- Art. 333: "Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o
face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei,
precum si aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.
Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.";
- Art. 334: "Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere
partii lamuririle necesare.
Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept
sa hotarasca.";
- Art. 335: "Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin
obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter
contencios, instanta o va respinge.";
- Art. 336: "Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este
executorie.
Ea este supusa apelului.
Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de
fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost
citata la dezlegarea cererii.
Apelul se face intr-un singur exemplar, neinsotit de copii.
Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de apel cu sau fara
cautiune.
Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 24 din Constitutie, conform carora:
"(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
De asemenea, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invoca si
prevederile internationale cuprinse in:
- Art. 11 alin. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit
caruia "Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are
dreptul sa fie presupusa nevinovata pana cand vinovatia sa va fi stabilita in
mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate
garantiile necesare apararii sale.";
- Art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile
civile si politice, conform caruia "Orice persoana acuzata de comiterea
unei infractiuni penale are dreptul, in conditii de deplina egalitate, la cel
putin urmatoarele garantii: [...]
d) sa fie prezenta la proces si sa se apere ea insasi sau sa aiba asistenta
unui aparator ales de ea; daca nu are aparator, sa fie informata despre dreptul
de a-l avea si, ori de cate ori interesul justitiei o cere, sa i se atribuie un
aparator din oficiu, fara plata, daca ea nu are mijloace pentru a-l
remunera" [...]
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile legale criticate nu contravin dreptului la aparare prevazut de
art. 24 din Constitutie. Cambia este un act juridic complex, un titlu la ordin
complet si formal, care da expresie vointei unui debitor de a stinge datoria
sa, provenita dintr-un raport obligational preexistent, pe calea platii facute
de catre un tert, la scadenta sau la ordinul beneficiarului cambiei.
Pentru valorificarea drepturilor cambiale, posesorul cambiei poate folosi,
potrivit legii, actiunile cambiale sau calea executarii directe a cambiei,
reglementata de textul de lege criticat. Aceasta cale reprezinta o procedura
simplificata, mai scurta si mai putin costisitoare, de care posesorul poate
beneficia in virtutea cambiei, care are valoarea unui titlu executor. In
vederea executarii cambiale, art. 61 din Legea nr. 58/1934 impune investirea
cambiei cu formula executorie, competenta fiind instanta judecatoreasca, care
trebuie sa verifice indeplinirea conditiilor formale ale cambiei si scadenta
acesteia. Astfel, investirea cu formula executorie a cambiei constituie o
procedura de control formal, care nu pune in discutie fondul cauzei, motiv
pentru care legiuitorul a inteles sa ii confere caracter necontencios, in
vederea asigurarii celeritatii, cerinta esentiala in faza executarii silite.
Situatia este similara cu aceea a investirii unei hotarari judecatoresti
definitive cu formula executorie, in privinta careia, de asemenea, nu a fost
considerata necesara prezenta tuturor partilor litigante.
Critica de neconstitutionalitate a textelor legale mentionate, in raport cu
dispozitiile art. 24 din Constitutie, este cu atat mai neintemeiata cu cat, in
aceasta materie, sunt prevazute anumite cai de atac tocmai ca un reflex al
dreptului la aparare. Astfel, art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 prevede,
pentru debitor, calea de atac a opozitiei la executare, in cadrul careia acesta
are posibilitatea sa invoce, in apararea sa, exceptiile cambiale. De asemenea,
art. 336 alin. 2 si 4 din Codul de procedura civila prevede ca incheierea de
incuviintare a unei cereri necontencioase este supusa apelului, cale de atac
care poate fi exercitata de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost
citata la dezlegarea cererii.
In aceea ce priveste invocarea in motivarea exceptiei a dispozitiilor art.
11 alin. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 14 pct. 3
lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice,
intrucat acestea au in vedere exclusiv domeniul dreptului penal, nu sunt
aplicabile in speta dedusa controlului constitutional.
De altfel, asupra constitutionalitatii textelor de lege criticate, Curtea
s-a mai pronuntat (Decizia nr. 69/2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 251 din 15 aprilie 2002), ratiunile care au stat la
baza adoptarii solutiei anterioare pastrandu-si valabilitatea si in prezent,
astfel incat aceasta se impune a fi mentinuta.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si ale art. 333 - 336
din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ciprian Batranu, Carmen
Batranu si Societatea Comerciala "C&C CONSACO" - S.R.L. in
Dosarul nr. 2.187/COM/2002 al Tribunalului Constanta.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 aprilie 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu