DECIZIE Nr.
1522 din 18 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) si art. 16 din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 834 din 13 decembrie 2010
Augustin Zegrean - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Petre Lazaroiu
-judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Catalina Gliga.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) si art. 16 din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de Cristian
Anghel în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramures - Sectia
contencios administrativ si fiscal.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiata, deoarece legiuitorul este liber sa
stabileasca regimul cailor de atac.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata
urmatoarele:
Prin Decizia civila nr. 1.503 din 1 iunie 2010,
pronuntata în Dosarul nr. 899/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Sectia
comerciala, de contencios administrativ si fiscal, admitând recursul împotriva
Incheierii din 26 mai 2010, pronuntate în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al
Tribunalului Maramures - Sectia contencios administrativ si fiscal, a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) si art. 16 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 din Legea administratiei
publice locale nr. 215/2001. Exceptia a fost ridicata de Cristian Anghel în
cadrul solutionarii unei cauze de contencios administrativ, prin care a atacat
Ordinul prefectului judetului Maramures nr. 94 din 19 martie 2010 referitor la
constatarea încetarii de drept a mandatului de primar al acestuia.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile criticate contravin
dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie,
ale art. 24 privind dreptul la aparare, ale art. 37 privind dreptul de a fi
ales, precum si dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces
echitabil. In acest sens, arata ca a fost condamnat pentru o fapta care nu
exista, printr-o hotarâre nedreapta, pronuntata cu nesocotirea probelor
administrate, cu nesocotirea Legii nr. 215/2001, încalcând si prezumtia de
nevinovatie. Pentru a înlatura consecintele condamnarii nedrepte, a formulat
contestatie în anulare împotriva deciziei de condamnare, în cadrul careia a
formulat cerere de stramutare, iar, în pofida acestei cereri, Curtea de Apel
Cluj i-a respins calea de atac extraordinara, ulterior, formulând cerere de
revizuire a hotarârii de condamnare si sesizând totodata Curtea Europeana a
Drepturilor Omului pentru „gravele erori de drept material si procesual
savârsite de instanta de recurs". In concluzie, sustine ca atât timp cât
caile extraordinare de atac se pot finaliza cu desfiintarea hotarârii de
condamnare, încetarea de drept a mandatului de primar nu poate si nu trebuie sa
intervina înainte de solutionarea acestor cai de atac, iar normele legale care
prevad contrariul sunt neconstitutionale si neconventionale.
Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala, de
contencios administrativ si fiscal considera ca
dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, invocând în acest sens
deciziile Curtii Constitutionale nr. 436/1997 si nr. 38/1998, prin care
instanta de contencios constitutional a statuat ca accesul liber la justitie nu
înseamna accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la
toate caile de atac. Totodata, instanta de judecata apreciaza ca prevederile
art. 126 alin. (6) din Constitutie, care garanteaza controlul judecatoresc al
actelor administrative ale autoritatilor publice, sunt respectate, întrucât
dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 contin norme de procedura
speciala, derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului considera
ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu contravin
principiilor constitutionale privind accesul liber la justitie, dreptului la
aparare sau dreptului la un proces echitabil. Astfel, prin textele de lege
criticate, legiuitorul stabileste situatiile în care calitatea de primar,
respectiv calitatea de presedinte al consiliului judetean înceteaza de drept,
înainte de expirarea duratei normale a mandatului, precum si obligatiile care
îi revin prefectului în astfel de situatii. Totodata, dispozitiile de lege
criticate reglementeaza procedura aplicabila în aceste situatii, conferind
posibilitatea persoanei aflate în ipoteza normei legale de a ataca ordinul
prefectului la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la
comunicare. Cât priveste prevederile art. 37 din Constitutie, apreciaza ca
acestea nu au incidenta în cauza.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) si art. 16 din Legea nr.
393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr.
58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul
alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227
din 7 aprilie 2009, precum si ale art. 69 din Legea administratiei publice
locale nr. 215/2001, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 123 din 20 februarie 2007.
Textele de lege criticate au în prezent urmatorul
continut:
-Art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004: „Calitatea
de primar si, respectiv, de presedinte al consiliului judetean înceteaza, de
drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în urmatoarele cazuri:
[...] e) condamnarea, prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva, la o
pedeapsa privativa de libertate;";
- Art. 16 din Legea nr. 393/2004: „(1) In toate
cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite
un ordin prin care constata încetarea mandatului primarului.
(2) Ordinul va avea la baza un referat semnat de
secretarul comunei sau al orasului, precum si actele din care rezulta motivul
legal de încetare a mandatului.";
- Art. 69 din Legea nr. 215/2001: „(1) Mandatul
primarului este de 4 ani si se exercita pâna la depunerea juramântului de catre
primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica,
în caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
(2) Mandatul primarului înceteaza de drept în
conditiile legii statutului alesilor locali, precum si în urmatoarele situatii:
a) daca acesta se afla în imposibilitatea
exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate, care nu permite
desfasurarea activitatii în bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an
calendaristic;
b) daca acesta nu îsi exercita, în mod nejustificat,
mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
(3) In cazurile prevazute la alin. (2), prefectul,
prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primaria
instanta de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanta de contencios administrativ este
obligata sa se pronunte în termen de 30 de zile. In acest caz, procedura
prealabila nu se mai efectueaza, iar hotarârea primei instante este definitiva
si irevocabila.
(6) Data organizarii alegerilor pentru functia de
primar se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se
organizeaza în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevazut
la alin. (4) sau de la data pronuntarii hotarârii instantei, în conditiile
alin. (5)."
Autorul exceptiei considera ca prevederile de lege
mentionate încalca dispozitiile constitutionale ale art. 21 privind accesul
liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la aparare, ale art. 37 privind
dreptul de a fi ales, precum si dispozitiile art. 6 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la
dreptul la un proces echitabil.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata urmatoarele:
Referitor la dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea
nr. 215/2001, Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitatii acestora, sub
aspectul unor critici raportate la prevederile art. 21 alin. (1) si (2) si ale
art. 129 din Constitutie, prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, statuând
ca în contextul reglementat de prevederile legale criticate, si anume
modalitatea de contestare în justitie a ordinului prefectului de constatare a
încetarii de drept a mandatului de primar, procedura specifica de contestare si
de solutionare a acestor litigii este în mod firesc caracterizata prin
celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecatoresc impunând o
rezolvare prompta si definitiva pentru trecerea la etapa urmatoare, cea a
declansarii procedurii pentru organizarea si desfasurarea alegerilor locale.
Totodata, Curtea a observat ca pe parcursul solutionarii contestatiei de catre
instanta de contencios administrativ ambele parti din litigiu - atât primarul,
cât si prefectul - îsi pot exercita neîngradit drepturile si garantiile
procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel ca nu
se poate sustine încalcarea accesului liber la justitie sub toate aspectele
sale.
Intrucât nu au aparut împrejurari noi, care sa determine
schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în aceasta materie, solutia
adoptata în precedent, precum si considerentele pe care acestea se întemeiaza
îsi mentin valabilitatea si în cauza de fata.
Cu privire la dispozitiile art. 15 alin. (2) lit. e) si
art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, Curtea observa
ca acestea sunt criticate din aceeasi perspectiva ca cele ale art. 69 din Legea
nr. 215/2001 si, prin urmare, pentru aceleasi motive, Curtea constata ca si
acestea sunt constitutionale.
In final, referitor la prevederile art. 37 „Dreptul
de a fi ales" din Constitutie, invocate de autorul exceptiei, Curtea
retine ca acestea nu au incidenta în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) si art. 16 din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de Cristian
Anghel în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramures - Sectia
contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 18 noiembrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean