DECIZIE   Nr. 164 din 21 octombrie 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 64 din 14 februarie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Marioara Prodan        - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 din Codul penal, ridicata de Levent Mujdaba, Romulus Florian Buncea si Viorel Scandu in Dosarul nr. 422/1999 al Tribunalului Constanta - Sectia penala.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor.
    Procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, aratand ca textul de lege criticat a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate al Curtii, iar prin deciziile nr. 148 din 27 octombrie 1998 si nr. 78 din 20 mai 1999 s-a constatat concordanta sa cu prevederile legii fundamentale, respingandu-se exceptia. Solicita respingerea exceptiei, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa modifice jurisprudenta Curtii, dispozitiile art. 146 din Codul penal nefiind contrare Constitutiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 15 aprilie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 422/1999, Tribunalul Constanta - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 din Codul penal, raportate la art. 209 alin. 3 din acelasi cod, exceptie ridicata de Levent Mujdaba, Florian Romulus Buncea si Viorel Scandu.
    In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile art. 146 din Codul penal incalca prevederile art. 123 alin. (2) din Constitutie, privitoare la infaptuirea justitiei, intrucat stabilirea unui criteriu valoric fix pentru aprecierea gravitatii consecintelor, in cazul infractiunilor contra patrimoniului, limiteaza libertatea de apreciere a judecatorului. Totodata, se arata ca textul criticat introduce in locul stabilitatii legii un element variabil si relativ, datorita devalorizarii monedei nationale. Autorii exceptiei considera ca dispozitiile art. 146 din Codul penal creeaza un arbitrariu inadmisibil si il obliga pe judecator sa se supuna fara drept de apreciere.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, instanta o considera intemeiata, sustinand ca judecatorul nu are posibilitatea de apreciere a "consecintelor deosebit de grave" raportat si la alte criterii si, fiind dovedit ca prejudiciul produs depaseste 50.000.000 lei, este obligat sa constate automat existenta acestor consecinte deosebit de grave si sa aplice pedeapsa prevazuta de lege, care este inchisoarea de la 10 la 20 de ani. Instanta apreciaza ca nu este obiectiv criteriul valoric, deoarece prejudiciul de peste 50.000.000 lei nu poate sa insemne intotdeauna o consecinta deosebit de grava in raport cu cifra de afaceri a persoanei juridice pagubite. Pe de alta parte, prin devalorizarea leului, suma de 50.000.000 lei, stabilita in 1996 si introdusa in lege, are drept corespondent actual o suma de 5 ori mai mica si, din aceasta cauza, pedepsele pentru faptele care produc consecinte deosebit de grave au devenit necorespunzatoare.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca "prin reglementarea unor criterii in art. 146 din Codul penal, cu ajutorul carora instantele judecatoresti pot stabili gravitatea unei infractiuni contra patrimoniului, nu se aduce atingere principiului consacrat in art. 123 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia <<Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii>>, intrucat referirea la lege din cuprinsul dispozitiei constitutionale priveste inclusiv legea penala, in ansamblul dispozitiilor sale, printre care se numara si art. 146 din Codul penal." Totodata Guvernul considera ca actualul criteriu de evaluare a consecintelor deosebit de grave cauzate prin infractiunile contra patrimoniului ar trebui sa fie reapreciat, fata de noile realitati economice.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, al art. 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 146 din Codul penal, care au urmatorul cuprins: "Prin <<consecinte deosebit de grave>> se intelege o paguba materiala mai mare de 50.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice."
    Autorii exceptiei considera ca limita de 50.000.000 lei, care determina unul dintre intelesurile expresiei "consecinte deosebit de grave", nu mai justifica un regim sanctionator sever, in conditiile economice actuale si ale ratei inflatiei, incalcand totodata si prevederile constitutionale cuprinse in art. 123 alin. (2), "intrucat ingradesc libertatea de apreciere a judecatorului si constituie un arbitrariu inadmisibil".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 146 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 123 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii". In mod evident, independenta judecatorilor nu este in afara legii, careia, conform dispozitiei constitutionale, trebuie sa i se supuna si pe care trebuie sa o aplice. Numai in aceste limite judecatorul are libertatea de apreciere, iar nu in afara legii. Or, referirea la "lege" priveste inclusiv legea penala, in ansamblul dispozitiilor sale, printre care se afla si art. 146 din Codul penal.
    In art. 146 din Codul penal legiuitorul a prevazut doua criterii pentru stabilirea gravitatii consecintelor produse prin infractiunile contra patrimoniului. Un prim criteriu il constituie valoarea pagubei materiale produse, iar cel de al doilea este reprezentat de gravitatea perturbarii activitatii cauzate unei autoritati publice, uneia dintre unitatile la care se refera art. 145 sau altei persoane juridice ori fizice. Prin reglementarea acestor criterii legiuitorul nu a adus nici o atingere principiului constitutional al independentei judecatorilor, consacrat in art. 123 alin. (2) din legea fundamentala.
    Textul de lege criticat (art. 146 din Codul penal) a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate al Curtii, raportat insa la prevederile art. 16 din legea fundamentala. Prin deciziile nr. 148 din 27 octombrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 9 martie 1999, si nr. 78 din 20 mai 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 323 din 6 iulie 1999, Curtea Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate avand ca obiect acest text de lege, constatand ca, desi limita de 50.000.000 lei nu mai reprezinta o valoare constanta in raport cu care se impune un regim sanctionator mai sever, totusi modificarea continutului unei norme juridice, prin schimbarea conditiilor impuse de aceasta, este de competenta exclusiva a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii, conform art. 58 alin. (1) din Constitutie. Conform art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala verifica, in cadrul controlului de constitutionalitate a legilor, doar conformitatea acestora cu dispozitiile constitutionale.
    Intrucat in cauza nu au intervenit elemente noi care sa determine o schimbare a acestei jurisprudente, pentru considerentele expuse, care isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, Curtea urmeaza sa pronunte aceeasi solutie.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 din Codul penal, exceptie ridicata de Levent Mujdaba, Florian Romulus Buncea si Viorel Scandu in Dosarul nr. 422/1999 al Tribunalului Constanta - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 octombrie 1999.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Marioara Prodan