DECIZIE Nr. 172 din 15 aprilie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si
functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 443 din 18 mai 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind
organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate,
exceptie ridicata de Mihaela Savu in Dosarul nr. 5.553/2003 si de Evelina Savu
in Dosarul nr. 5.554/2003 ale Tribunalului Alba - Sectia civila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita. Autoarele exceptiei au trimis la dosar concluzii scrise prin
care solicita admiterea acesteia, deoarece textul criticat presupune o dubla
plata pentru serviciile medicale de baza, in conditiile in care, potrivit Legii
nr. 51/1995, avocatii au un sistem propriu de asigurari.
Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in
dosarele nr. 32D/2004 si nr. 33D/2004 au continut identic, pune in discutie,
din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere dispozitiile art. 164
din Codul de procedura civila, nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992,
republicata, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civila,
dispune conexarea Dosarului nr. 33D/2004 la Dosarul nr. 32D/2004, care este
primul inregistrat.
Cauza se afla in stare de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece textul incriminat nu are
legatura cu critica formulata. Se solicita astfel sa se lamureasca intelesul
legii. Potrivit art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992,
republicata, "... Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra
modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau
contrar Constitutiei". Sub acest aspect, in opinia Ministerului Public,
exceptia formulata este inadmisibila. Referitor insa la fondul litigiului
constitutional dedus judecatii, considera ca sustinerile autoarelor exceptiei
sunt nefondate, deoarece scopul asigurarilor speciale din legea avocatilor il
reprezinta pensiile de urmas si ajutoarele sociale cuvenite acestora si
urmasilor lor. Or, textul criticat instituie obligativitatea participarii la
plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, contributie care nu are,
deci, aceeasi destinatie, si, pe cale de consecinta, nu se poate sustine ca
reprezinta o dubla impunere.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 18 noiembrie 2003, pronuntate in dosarele nr.
5.553/2003 si nr. 5.554/2003, Tribunalul Alba - Sectia civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea
sistemului de asigurari sociale de sanatate.
Exceptia a fost ridicata de Mihaela Savu si Evelina Savu in dosarele de mai
sus, avand drept obiect solutionarea unor recursuri impotriva unor sentinte
civile pronuntate de Judecatoria Alba prin care s-a respins autoarelor
exceptiei contestatia la executare si desfiintarea titlurilor executorii emise
de Casa de Asigurari de Sanatate Alba.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarele acesteia sustin
ca textele de lege criticate sunt neconstitutionale, intrucat, potrivit
dispozitiilor din Legea nr. 51/1995, avocatii au un sistem propriu de asigurari
in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite
acestora si urmasilor lor. Or, potrivit art. 1 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 150/2002, sunt asimilati, in mod gresit, cu celelalte categorii
de persoane care nu au un sistem propriu de asigurari sociale, instituindu-se
obligativitatea participarii la plata contributiei de asigurari sociale de
sanatate. In opinia autoarelor exceptiei, calitatea de avocat presupune si
existenta calitatii de cotizant la fondurile de asigurari sociale si, prin
urmare, nasterea tuturor drepturilor ce rezida din aceste calitati, implicit a
dreptului de asigurat care beneficiaza de pachetul de servicii medicale, de
ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale.
Tribunalul Alba - Sectia civila opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata, deoarece asigurarea prevazuta de Legea nr. 51/1995 este
diferita de cea din dispozitia legala criticata. Distinctia rezulta din scopul
asigurarii prevazut de cele doua acte normative. Astfel, scopul asigurarii
obligatorii reglementate de Legea nr. 51/1995 este stabilirea si acordarea
pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora, pe
cand scopul asigurarii obligatorii prevazute de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 150/2002 este de a asigura acordarea de servicii medicale, de
ingrijire a sanatatii si alte servicii la care au dreptul asiguratii. Asa
fiind, nu se poate sustine ca avocatii sunt obligati sa efectueze doua plati
pentru acelasi pachet de servicii si, prin urmare, nu se poate vorbi de o
vatamare a vreunui drept, in sensul textului constitutional invocat.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile
de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul Romaniei arata ca autoarele exceptiei nu au indicat dispozitiile
constitutionale considerate a fi incalcate prin prevederile legale ce fac
obiectul exceptiei. Este adevarat ca s-a facut referire la art. 48, devenit
art. 52 din Constitutia republicata, dar acest articol este invocat strict din
punct de vedere procedural, si nu in raport cu substanta reglementarilor care
fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate. Mai mult decat atat, art. 52
din Legea fundamentala, reglementand dreptul unei persoane vatamate de o
autoritate publica, nu este incident in cauza. Pe cale de consecinta, Guvernul
apreciaza ca exceptia este inadmisibila, deoarece Curtea Constitutionala nu se
poate substitui partii in invocarea motivelor de neconstitutionalitate fara a
incalca interdictia autosesizarii.
De asemenea, aspectele invocate se refera la interpretarea, aplicarea,
precum si la corelarea unor dispozitii legale. Or, potrivit art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, republicata, "... Curtea Constitutionala nu se
poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai
asupra intelesului sau contrar Constitutiei". Jurisprudenta Curtii
Constitutionale a stabilit in mod constant, prin decizii definitive si
obligatorii, ca aspectele privind interpretarea si aplicarea unei dispozitii
legale constituie un atribut al instantelor judecatoresti, iar controlul asupra
acestei interpretari se realizeaza prin exercitarea cailor de atac. Si sub
acest aspect exceptia este, in opinia Guvernului, inadmisibila.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece obligatia persoanelor care au calitatea de a contribui
la constituirea atat a Fondului national unic de asigurari, cat si la fondul
Casei de Asigurari a Avocatilor se sprijina pe temeiuri juridice diferite, iar
contribuabilului i se asigura astfel beneficii diferite. Astfel, scopul
asigurarii reglementate prin art. 1 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
150/2002 este de a acorda servicii medicale si de ingrijire a sanatatii, iar
scopul asigurarii reglementate de Legea nr. 51/1995 este stabilirea si
acordarea pensiilor si a ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor
acestora, obligatia de a contribui la cele doua fonduri de asigurari dand nastere
la drepturi corelative distincte.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern si de
Avocatul Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si
functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, si care
au urmatorul continut:
- Art. 1: "(1) Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul
sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei care asigura
acordarea unui pachet de servicii de baza.
(2) Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un
sistem unitar, pe baza urmatoarelor principii:
a) alegerea libera a casei de asigurari de sanatate;
b) solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor;
c) alegerea libera de catre asigurati a medicului de familie, a medicului
specialist din ambulatoriu si a unitatii sanitare;
d) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de
sanatate pentru formarea fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate;
e) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la
managementul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
f) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si
nediscriminatoriu, oricarui asigurat;
g) transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate.
(3) Pot functiona si alte forme de asigurare a sanatatii in diferite
situatii speciale. Aceste asigurari nu sunt obligatorii."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 48 din
Constitutia Romaniei. Dupa aprobarea prin referendum a Legii nr. 429/2003 de
revizuire a Constitutiei Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, Constitutia Romaniei a fost
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31
octombrie 2003, dispozitiile invocate fiind cuprinse in art. 52, cu urmatorul
continut:
- Art. 52: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un
interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si
repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu
inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta
sau grava neglijenta."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca intre
prevederile legale atacate si dispozitiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea
si exercitarea profesiei de avocat nu exista nici o contradictie in privinta
reglementarii obligatiei de contributie la fondul de asigurari sociale - asa
cum fara temei sustin autoarele exceptiei - dat fiind ca obiectul de
reglementare al fiecareia dintre cele doua acte normative este diferit: in
vreme ce Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 reglementeaza
asigurarile sociale de sanatate, Legea nr. 51/1995 si, in detaliu, Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de
asigurari sociale ale avocatilor reglementeaza asigurarea avocatilor pentru
pensii si pentru anumite indemnizatii, cum ar fi indemnizatia pentru incapacitate
temporara de munca, indemnizatia pentru maternitate, ajutorul de deces.
Tinand seama de obiectul de reglementare diferit al actelor normative
amintite, nu se poate retine, asadar, asa cum se sustine in motivarea
exceptiei, ca obligarea avocatilor atat la plata contributiei de asigurari
sociale de sanatate, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
150/2002, cat si la plata contributiei la fondul Casei de Asigurari a
Avocatilor ar institui un sistem discriminatoriu in dauna acestora si ar putea
fi caracterizata, din aceasta perspectiva, ca o incalcare a prevederilor art.
16 din Constitutie, republicata, neevocate expres de autoarea exceptiei, dar
intelese implicit din motivarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d), al art. 147
alin. (4) si al art. 52 din Constitutie, republicata, precum si al art. 13
alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si
functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, exceptie ridicata de
Mihaela Savu in Dosarul nr. 5.553/2003 si de Evelina Savu in Dosarul nr.
5.554/2003 ale Tribunalului Alba - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 aprilie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru