DECIZIE   Nr. 18 din 20 ianuarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 255 din 28 martie 2005

    Ion Predescu            - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Aurelia Popa            - procuror
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, precum si a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, exceptie ridicata de Mircea Cazan, Gheorghe Dicu, Maria Valeria Isaicu, Nicolaescu Gheorghe, Cornel Stirbet si Partidul National Liberal - Filiala Sibiu in Dosarul nr. 3.664/2004 al Tribunalului Sibiu - Sectia comerciala si de contencios administrativ si de Nicolae Neagu, Nicolae Nan, Grigore Popescu, Maria Marcela Raulea si Partidul Democrat - Filiala Sibiu in Dosarul nr. 3.663/2004 al aceleiasi instante.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 3.664/2004 si nr. 3.663/2004 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 443D/2004 la Dosarul nr. 442D/2004, care este primul inregistrat.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public invedereaza Curtii ca, ulterior sesizarii acestei instante cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, a intervenit abrogarea Legii nr. 29/1990 prin art. 31 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dar solutia legislativa criticata de autorii exceptiilor a fost preluata in actul abrogator, in art. 7 alin. (1). Tinand cont de jurisprudenta Curtii cu privire la constitutionalitatea procedurii administrative prealabile in raport cu prevederile art. 21 din Constitutie, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, apreciaza, de asemenea, ca este neintemeiata, intrucat hotararile la care face trimitere acest text de lege nu produc efecte juridice, avand doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevazute de lege.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 21 iulie 2004, pronuntate in dosarele nr. 3.663/2004 si nr. 3.664/2004, Tribunalul Sibiu - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, precum si a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002. Exceptia a fost ridicata de Mircea Cazan, Gheorghe Dicu, Maria Valeria Isaicu, Nicolaescu Gheorghe, Cornel Stirbet si Partidul National Liberal - Filiala Sibiu, respectiv de Nicolae Neagu, Nicolae Nan, Grigore Popescu, Maria Marcela Raulea si Partidul Democrat - Filiala Sibiu cu prilejul solutionarii unor actiuni in contencios administrativ indreptate impotriva prefectului judetului Sibiu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca prevederile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 contravin dispozitiilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, conform carora "Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite." In acelasi timp, potrivit opiniei lor, prevederile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale aduc atingere dispozitiilor constitutionale consacrate in art. 21 alin. (1) si (2), in art. 52 alin. (1) si in art. 126 alin. (6). Argumentand aceasta sustinere, arata ca textul de lege criticat "limiteaza accesul la justitie al celor vatamati prin hotararile adoptate in sedinta de constituire a consiliilor locale, scotand in mod neconstitutional de sub controlul jurisdictional al contenciosului administrativ hotararile adoptate in sedinta de constituire, cu toate ca ele nu fac parte din categoria actelor administrative exceptate constitutional de la acest control."
    Tribunalul Sibiu - Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, arata ca prin prevederile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale "este reglementata procedura alegerii comisiei de validare, validarea mandatelor, constituirea consiliului si alegerea presedintelui de sedinta, dispozitii care nu incalca norma constitutionala si care sunt in concordanta si cu dispozitiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001."
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate. Astfel, referindu-se la dispozitiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, arata ca procedura de judecata, inclusiv conditiile sesizarii instantei judecatoresti, se intemeiaza pe dispozitiile constitutionale consacrate in art. 126 alin. (2), care dau libertate legiuitorului sa statueze in aceste domenii. Asa fiind, cererea de chemare in judecata, ca orice act de procedura, este supusa atat unor conditii de forma, cat si unor conditii extrinseci, asa cum este conditia procedurii administrative prealabile. Aceasta procedura, insa, nu incalca principiul accesului liber la justitie si nici dreptul persoanei vatamate printr-un act administrativ de a obtine recunoasterea pe calea justitiei a dreptului pretins, anularea actului sau repararea pagubei, ci reprezinta o posibilitate suplimentara pentru cetatean de aparare a drepturilor sale. De altfel, aminteste ca, in sensul aceleiasi solutii, este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, asa cum reiese din Decizia nr. 235/2000, Decizia nr. 145/2003, Decizia nr. 174/2004 sau Decizia nr. 216/2004. In ceea ce priveste dispozitiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, arata ca "Hotararile invocate de textul citat [...] au doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevazute de lege, nefiind intrunite conditiile pentru angajarea controlului jurisdictional pe calea contenciosului administrativ". Avand in vedere caracterul acestor norme, considera ca acestea nu sunt de natura sa afecteze drepturi sau interese legitime ale persoanelor, in sensul textelor constitutionale invocate.
    Avocatul Poporului apreciaza ca numai instanta de contencios constitutional poate decide cadrul constitutional in care urmeaza sa fie examinata exceptia de neconstitutionalitate, intrucat din incheierea prin care Curtea Constitutionala a fost sesizata nu reies textele constitutionale pretins a fi incalcate. De asemenea mentioneaza ca, in opinia sa, textele de lege criticate "nu contravin nici unui text din Constitutie [...]".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare, dispozitii potrivit carora: "Inainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera vatamat se va adresa pentru apararea dreptului sau, in termen de 30 de zile de la data cand i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevazut la art. 1 alin. 2, autoritatii emitente, care este obligata sa rezolve reclamatia in termen de 30 de zile de la aceasta."
    De asemenea, autorii exceptiei invoca si neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002 si aprobata cu modificari prin Legea nr. 673/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002. Potrivit acestui text de lege, "Hotararile nr. 1 - 4 se semneaza de presedintele de varsta si de cei 2 asistenti ai acestuia si se contrasemneaza de secretar. Aceste hotarari au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputand forma obiectul unor actiuni in justitie."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorii exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 21 alin. (1), (2) si (4), ale art. 52 alin. (1) si ale art. 126 alin. (6) din Constitutie, potrivit carora:
    - Art. 21 alin. (1), (2) si (4): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. [...]
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 52 alin. (1): "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.";
    - Art. 126 alin. (6) din Constitutie: "(6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale cu exceptia de neconstitutionalitate, a intervenit abrogarea Legii nr. 29/1990 prin art. 31 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. In acelasi timp, observa ca solutia legislativa criticata de autorii exceptiilor a fost preluata in actul abrogator, in art. 7 alin. (1), potrivit caruia: "Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista". Asa fiind, Curtea urmeaza sa analizeze conformitatea acestui din urma text de lege cu prevederile constitutionale invocate.
    Astfel, Curtea constata ca problema constitutionalitatii procedurii administrative prealabile a fost supusa in mai multe randuri controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentala invocate si in prezenta cauza, solutia constanta fiind aceea de respingere a exceptiilor ca neintemeiate. In acest sens pot fi amintite Decizia nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 498 din 2 iunie 2004, si Decizia nr. 272 din 24 iunie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 723 din 11 august 2004, in care s-a statuat ca "textul constitutional care se refera la caracterul facultativ al jurisdictiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligatia persoanei vatamate de a se adresa cu reclamatie organului administrativ emitent mai inainte de sesizarea instantei de judecata cu anularea actului considerat ilegal. Dispozitia constitutionala invocata a desfiintat conditia prealabila numai pentru procedura administrativa jurisdictionala. Nici o dispozitie constitutionala nu interzice ca prin lege sa se instituie o procedura administrativa prealabila, fara caracter jurisdictional, cum este [...] procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic."
    Curtea apreciaza ca in speta nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei amintite.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate indreptata impotriva dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, Curtea observa ca aceasta are in vedere imposibilitatea atacarii in justitie a hotararii de alegere a comisiei de validare, a celei de validare a mandatelor de consilieri locali, a celei de constituire a consiliului local ori a celei de alegere a presedintelui de sedinta, autorii exceptiei apreciind ca astfel este incalcat principiul constitutional al liberului acces la justitie. Curtea constata, insa, ca la o examinare mai atenta a textelor legale criticate argumentele invocate in sustinerea neconstitutionalitatii apar ca fiind neintemeiate. Astfel, asa cum reiese din insusi continutul acestor prevederi legale, hotararile despre care s-a facut mentiune nu intrunesc conditiile pentru declansarea unei actiuni in contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele avand doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevazute de lege.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, exceptie ridicata de Mircea Cazan, Gheorghe Dicu, Maria Valeria Isaicu, Nicolaescu Gheorghe, Cornel Stirbet si Partidul National Liberal - Filiala Sibiu in Dosarul nr. 3.664/2004 al Tribunalului Sibiu - Sectia comerciala si de contencios administrativ si de Nicolae Neagu, Nicolae Nan, Grigore Popescu, Maria Marcela Raulea si Partidul Democrat - Filiala Sibiu in Dosarul nr. 3.663/2004 al aceleiasi instante.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 ianuarie 2005.

                           PRESEDINTE,
                          ION PREDESCU

                              Magistrat asistent,
                              Patricia Marilena Ionea