DECIZIE Nr. 2
din 15 ianuarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru
punerea in aplicare a Codului Familiei si a Decretului privitor la persoanele
fizice si persoanele juridice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 7 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30-35 din Decretul nr.
32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor
la persoanele fizice şi persoanele juridice, excepţie ridicată de Vica Rodica
Covalciuc în Dosarul nr. 245/325//2007 al Judecătoriei Timişoara.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere, ca fiind inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele :
Prin Incheierea din 5 aprilie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 245/325/2007, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30-35
din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a
Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, excepţie
ridicată de Vica Rodica Covalciuc într-un proces având ca obiect punerea sub
interdicţie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia critică modul în care autorităţile competente
efectuează cercetarea în vederea punerii sub interdicţie, fără a indica căror
dispoziţii constituţionale le-ar contraveni textele de
lege criticate.
Judecătoria Timişoara, la
solicitarea Curţii, şi-a comunicat opinia în sensul că prevederile de lege
criticate nu contravin normelor constituţionale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că, prin procedura
punerii sub interdicţie, legiuitorul
a înţeles să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii
optime a dreptului la apărare, fiind vorba de persoane care urmează a fi puse
sub interdicţie.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în
aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi
persoanele juridice, publicat în Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954.
Textele legale criticate au
următorul conţinut:
- Art. 30: „Preşedintele
instanţei sesizate cu o cerere de punere sub interdicţie va lua măsuri ca
cererea, împreună cu înscrisurile anexate, să fie comunicate procurorului.
Acesta va dispune efectuarea cercetărilor ce le va socoti necesare, va lua şi
părerea unei comisii de medici specialişti, iar dacă cel a cărui punere sub interdicţie
este cerută se găseşte internat într-o instituţie sanitară, va lua şi părerea
medicului sub supravegherea căruia se află.
Preşedintele instanţei sesizează totodată
autoritatea tutelară de la domiciliul celui a cărui punere sub interdicţie este
cerută, pentru a se face aplicarea dispoziţiilor art. 146 din Codul Familiei, referitoare la numirea curatorului.";
- Art. 31: „Luând
concluziile procurorului, instanţa tutelară va putea dispune internarea
provizorie a celui a cărui punere sub interdicţie este cerută, pe timp de cel
mult şase săptămâni, dacă observarea mai îndelungată a stării lui mintale este necesară,
potrivit avizului unui medic specialist, iar această observare nu se poate face
în alt mod.";
- Art. 32: „După ce primeşte
rezultatul cercetărilor şi avizul comisiei de medici specialişti, precum şi,
dacă va fi cazul, părerea medicului instituţiei sanitare, preşedintele va fixa
termenul pentru judecata cererii, dispunând citarea părţilor. Cererea şi toate
înscrisurile depuse se vor comunica celui a cărui punere sub interdicţie este
cerută.";
- Art. 33: „Judecata se va face ascultând
concluziile procurorului.
La termenul de judecată, instanţa va asculta pe cel
a cărui punere sub interdicţie este cerută, pentru a constata starea sa
mintală.
Dacă cel a cărui punere sub interdicţie este cerută
nu este în stare să se înfăţişeze la instanţă, el va fi ascultat, în prezenţa
procurorului, la locul unde se află.";
- Art. 34: „Prin îngrijirea
instanţei, hotărârea de punere sub interdicţie, rămasă definitivă, se va
publica în extras într-un ziar indicat de instanţă.
Instanţa judecătorească va comunica autorităţii
tutelare, de la domiciliul celui a cărui punere sub interdicţie este cerută,
hotărârea dată asupra cererii de punere sub interdicţie, pentru ca autoritatea
tutelară să dispună ridicarea curatelei, dacă aceasta a fost instituită, iar în
caz că instanţa a hotărât punerea sub interdicţie, să dispună numirea unui
tutore.";
- Art. 35: „Ridicarea
interdicţiei se face cu aceeaşi procedură şi publicitate, ca şi pronunţarea
ei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei nu indică textele constituţionale cărora le-ar
contraveni prevederile art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954, fapt ce contravine
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care prevede că „Sesizările trebuie
făcute în formă scrisă şi motivate".
Instanţa de contencios constituţional nu se poate
substitui părţii cu privire la invocarea motivelor de neconstituţionalitate,
deoarece ar exercita astfel un control de constituţionalitate din oficiu, ceea
ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. d) din Constituţie
şi cu cele cuprinse în Legea nr. 47/1992.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru
punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor la persoanele
fizice şi persoanele juridice, excepţie ridicată de Vica Rodica Covalciuc în
Dosarul nr. 245/325//2007 al Judecătoriei Timişoara.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu