DECIZIE   Nr. 250 din 12 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 553 din 31 iulie 2003

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Florentina Balta   - procuror
    Maria Bratu        - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata de Raiffeisen Bank - S.A. - Sucursala Constanta in Dosarul nr. 3.416/COM/2002 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 110C/2003, avand in vedere ca obiectul exceptiei de neconstitutionalitate este identic cu cel al cauzei mentionate.
    La apelul nominal este prezenta Maersk Sealand, prin avocat, si Societatea Comerciala "Fruvimed" - S.A., prin consilier juridic.
    Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor.
    Partile prezente nu se opun conexarii dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt indeplinite conditiile legale pentru conexare.
    Curtea, in temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, si ale art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 110C/2003 la Dosarul nr. 107C/2003, care este primul inregistrat.
    Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand ca dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 contravin prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat, prin suspendarea procedurii speciale prevazute de Legea nr. 64/1995, la cererea institutiei publice implicate, se paralizeaza orice posibilitate a creditorilor de a-si exercita drepturile procesuale si de a-si recupera creantele de la debitori. Se arata ca aceste dispozitii contravin si prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea fundamentala, deoarece obliga judecatorul-sindic sa dispuna inchiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului la cererea institutiei publice implicate in privatizarea societatii. Si, in sfarsit, se mai arata ca dispozitiile legale atacate sunt in contradictie si cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, deoarece creeaza un regim preferential institutiilor publice si defavorizeaza celelalte categorii de creditori.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind nefondata. Se arata ca art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 permite judecatorului-sindic sa suspende procedura judiciara a falimentului.
    Aceasta masura este temporara, fiind luata pana la privatizarea societatii sau pentru o perioada de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungita cu inca un an numai in cazuri temeinic justificate. In consecinta, nu sunt incalcate prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 17 octombrie 2002 si din 13 ianuarie 2003, pronuntate in dosarele nr. 3.416/COM/2002 si nr. 212/COM/2001, Tribunalul Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata de Raiffeisen Bank - S.A. - Sucursala Constanta si Maersk Sealand.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 au fost adoptate cu incalcarea principiului liberului acces la justitie, deoarece prin aceste dispozitii legale se paralizeaza orice posibilitate a creditorilor de a-si exercita drepturile procesuale si de a-si recupera creantele de la debitorii indicati in cuprinsul normei mentionate. In opinia autorilor exceptiei accesul la justitie este blocat "atata timp cat, potrivit art. III, la cererea institutiei implicate, judecatorul-sindic va fi obligat sa dispuna inchiderea procedurii in temeiul contractului de vanzare-cumparare". Autorii exceptiei sustin ca sunt incalcate si prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece textul legal criticat creeaza o serie de privilegii de care beneficiaza proprietatea privata a statului in defavoarea proprietatii persoanei juridice de drept privat.
    Se mai sustine ca, pe de o parte, dispozitiile criticate incalca art. 49 alin. (2), precum si art. 123 alin. (2) din Constitutie, prin obligarea judecatorului-sindic de catre "o institutie implicata" de a dispune initial suspendarea si ulterior inchiderea procedurii, iar pe de alta parte, creditorul se gaseste in fata unei imposibilitati obiective de a realiza creanta impotriva debitorului.
    Autorii exceptiei apreciaza, de asemenea, ca sunt incalcate si prevederile art. 134 din Constitutie, intrucat se creeaza un regim preferential institutiilor publice, defavorizand toate celelalte categorii de creditori si punandu-i pe acestia din urma in imposibilitatea realizarii creantelor lor, desi sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege.
    Si, in fine, se sustine ca aceste dispozitii contravin si principiului separatiei puterilor in stat, deoarece "o data cu vanzarea actiunilor prin contractul de vanzare-cumparare se va stabili si soarta creantelor debitorului, procedura reorganizarii judiciare si a falimentului urmand sa fie inchisa de catre judecatorul-sindic, institutia implicata in privatizare se va substitui nepermis puterii judecatoresti, singura competenta sa infaptuiasca justitia".
    Instanta de judecata considera ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, contravenind art. 21, art. 41 alin. (2), art. 49 si art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.
    Guvernul apreciaza ca dreptul unei persoane de a se adresa unei instante judecatoresti este, in acest caz, doar suspendat, iar nu suprimat. Masura suspendarii exercitarii actiunilor sau, dupa caz, a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanta competenta, pe o perioada limitata, dupa constatarea de catre judecator a indeplinirii conditiilor prevazute in alin. (1) al art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002. Atat deschiderea, cat si inchiderea procedurii de suspendare se realizeaza pe cale judiciara, fie in conditiile prevazute de art. 117 si urmatoarele din Legea nr. 64/1995, republicata, fie in conditiile art. III alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002.
    Titularii drepturilor de creanta au posibilitatea ca, la inchiderea procedurii prevazute la art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, sa isi recupereze creantele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau in conditiile dreptului comun. Pentru aceste motive se arata ca dispozitiile legale criticate nu contravin art. 21 si nici art. 49 din Constitutie.
    Referitor la incalcarea art. 123 alin. (2) din Constitutie, Guvernul arata ca acesta nu este incalcat, deoarece, prin dispunerea suspendarii, judecatorul-sindic se supune legii in vigoare, iar nu unei "institutii implicate", cererea acestei institutii fiind necesara, din punct de vedere procedural, pentru suspendarea, respectiv pronuntarea de catre instanta a unei incheieri prin care se va dispune inchiderea procedurii in temeiul prevederilor contractului de vanzare a actiunilor.
    Se mai arata ca dispozitiile legale criticate nu contravin nici art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, masura suspendarii raspunzand tocmai exigentelor formulate de Legea fundamentala. Referitor la principiul separatiei puterilor in stat, Guvernul arata ca nici acesta nu este incalcat.
    In concluzie se arata ca exceptia este neintemeiata, invocand in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 211 din 10 iulie 2002.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, ulterior sesizarii, Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Aceste modificari privesc si alin. (1) al art. III din aceasta ordonanta.
    In practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca, atunci cand, dupa ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitia legala a fost modificata, exceptia poate sa fie examinata daca textul legal, in noua sa redactare, conserva substanta reglementarii initiale. De aceea, avand in vedere ca aceasta cerinta este indeplinita, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, in forma modificata prin Legea nr. 82/2003, dispozitii care au urmatorul continut:
    "(1) Exercitiul actiunilor sau, dupa caz, efectuarea procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea institutiei publice implicate, fata de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine majoritatea din capitalul social, care inregistreaza obligatii bugetare de peste jumatate din totalul datoriilor inscrise in evidenta contabila, aflate in proces de privatizare, cuprinse in programe speciale care sa conduca la cresterea atractivitatii acestora pentru privatizare ori pentru care s-au inregistrat scrisori de intentie pentru achizitionarea pachetului de actiuni.
    (2) Suspendarea va fi pronuntata de instanta competenta pentru o perioada de un an, care va putea fi prelungita, in cazuri temeinic justificate, cu maximum un an.
    (3) In termen de 15 zile de la pronuntarea hotararii de suspendare, administratorul sau, dupa caz, lichidatorul va fi obligat sa prezinte institutiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operatiunilor efectuate in cursul procedurii de lichidare judiciara.
    (4) In urma privatizarii societatii prin vanzarea pachetului majoritar de actiuni, judecatorul-sindic va pronunta, la cererea institutiei publice implicate, o incheiere prin care va dispune inchiderea procedurii in temeiul prevederilor contractului de vanzare a actiunilor."
    Critica de neconstitutionalitate a textelor de lege mentionate se bazeaza, in esenta, pe sustinerea potrivit careia instituirea acestui motiv de suspendare a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 incalca dreptul de acces liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, dispozitiile art. 49 alin. (2) privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, precum si dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. a) si b), potrivit carora statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, raportate la textele din Constitutie invocate de autorul exceptiei, s-a pronuntat prin mai multe decizii, ca de exemplu Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 782 din 28 octombrie 2002, si Decizia nr. 115 din 18 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 225 din 3 aprilie 2003. In considerentele acestor decizii, Curtea a retinut ca suspendarea exercitarii actiunilor sau, dupa caz, a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 nu incalca principiul liberului acces la justitie, dat fiind ca, prin insasi natura ei, aceasta masura constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanta competenta, pe o perioada limitata, potrivit art. III alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, dupa constatarea de catre judecator a indeplinirii conditiilor prevazute in alin. (1) al aceluiasi articol.
    In acelasi sens, Curtea a retinut ca procedura, suspendata pe cale judiciara, urmeaza sa se inchida tot pe cale judiciara, fie in conditiile prevazute de art. 117 si urmatoarele din Legea nr. 64/1995, republicata, daca nu s-a realizat privatizarea, fie in conditiile prevazute de art. III alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, in urma privatizarii prin vanzarea pachetului majoritar de actiuni.
    De asemenea, Curtea a retinut ca titularii drepturilor de creanta care au solicitat deschiderea procedurii fata de societatea comerciala ajunsa in incapacitate de plata au posibilitatea ca, la inchiderea procedurii speciale prevazute de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, sa isi recupereze creantele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, in conditiile dreptului comun, de la succesorii societatii privatizate.
    Asadar, atat masura suspendarii, cat si inchiderea procedurii prevazute de lege au loc intr-un cadru judiciar, in fata instantei competente, neputandu-se retine, in consecinta, ca prin textul de lege care formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate s-ar restrange exercitiul dreptului sau insusi dreptul de liber acces la justitie.
    Pentru aceleasi considerente, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu sunt contrare prevederilor art. 49 din Constitutie, intrucat textul criticat este un text de procedura - deci fara efect cu privire la dreptul substantial al creditorilor -, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, reglementarea procedurilor judiciare este de competenta legiuitorului.
    Si, in sfarsit, prin aceeasi decizie a statuat ca aceste dispozitii nu contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, deoarece masura suspendarii raspunde tocmai exigentei formulate de Legea fundamentala, fiind menita sa salveze societatile comerciale in dificultate si capitalurile acestora, pentru a-si putea indeplini in continuare functiile economice pentru care au fost create - deci pentru a asigura libertatea comertului -, precum si toate obligatiile ce decurg din aceste functii, inclusiv aceea de a-si achita obligatiile fata de creditori.
    Atat considerentele, cat si solutia din aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata de Raiffeisen Bank - S.A. - Sucursala Constanta si de Maersk Sealand in dosarele nr. 3.416/COM/2002 si nr. 212/COM/2001 ale Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 12 iunie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu