DECIZIE Nr. 268 din 19 decembrie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 - 37
din Legea bancara nr. 58/1998
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 94 din 23 februarie 2001

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 35 - 37 din Legea bancara nr. 58/1998, exceptie ridicata de
Razvan Ionut Stan in Dosarul nr. 459/2000 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia
contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei si a Societatii
Comerciale "Banca Comerciala Romana" - S.A. din Bucuresti, fata de
care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind
neintemeiata, intrucat nu exista neconcordante intre textul de lege criticat si
dispozitiile constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 459/2000,
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 -
37 din Legea bancara nr. 58/1998. Exceptia a fost ridicata de Razvan Ionut
Stan, reclamant intr-o actiune de contencios administrativ formulata impotriva
Bancii Comerciale Romane - S.A. din Bucuresti. In cadrul acestei actiuni
reclamantul a solicitat bancii lista scrisa cuprinzand demnitarii si
functionarii publici (inclusiv soti/sotii si rude) care au beneficiat de
credite cu dobanda preferentiala acordata de Bancorex - S.A. Intrucat refuzul paratei
de a furniza informatiile cerute s-a bazat pe invocarea art. 35 - 37 din Legea
bancara nr. 58/1998, reclamantul a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a
acestor texte de lege.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 35 - 37 din Legea bancara nr. 58/1998 pot si trebuie sa fie aplicate numai
in concordanta cu art. 31 din Constitutie, care consacra dreptul persoanei de a
avea acces la orice informatie de interes public, statornicind ca acest drept
nu poate fi ingradit. In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate
restrictiile pe care le stabilesc textele ce fac obiectul exceptiei nu sunt
necesare intr-o societate democratica in care trebuie sa existe liberul acces
al publicului la informatiile de interes public si controlul efectiv al
societatii civile asupra activitatii functionarilor publici si, in genere,
asupra chestiunilor de interes public. In acest sens autorul intelege sa se
refere si la alte texte constitutionale, si anume la art. 1 alin. (3), art. 15
alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2) si art. 51.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ, exprimandu-si
opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca
art. 35 - 37 din Legea bancara nr. 58/1998 sunt constitutionale. In
argumentarea acestui punct de vedere se arata, in esenta, ca textele art. 35 -
37 din Legea bancara ocrotesc un interes de ordin privat, bancile fiind,
indiferent de structura si de capitalul lor social, persoane juridice de drept
privat, care presteaza servicii specifice unor persoane, intrand in raporturi
juridice comerciale, guvernate in mod preponderent de reguli si principii
situate in afara unui regim juridic de drept public. Totodata presedintele
Camerei Deputatilor apreciaza ca art. 35 - 37 din Legea bancara au si valoarea
unor norme ce protejeaza un interes public. In absenta textelor criticate
accesul unor terti neautorizati la secretul bancar ar crea o stare de
insecuritate in mediul de afaceri, o neincredere intre investitori, care ar
bloca initiativa privata si operatiunile comerciale. In ceea ce priveste
invocarea de catre autorul exceptiei a prevederilor art. 1 alin. (3), ale art.
15 alin. (1) si ale art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, concentrate
asupra ideii de aparare si promovare a drepturilor si libertatilor
fundamentale, presedintele Camerei Deputatilor considera ca "nu se poate
admite o contrapunere intre dreptul la informatie si dreptul la respectarea si
ocrotirea vietii intime, familiale si private, intre dreptul persoanei de a
avea acces la informatiile de interes public si obligatia statului de a crea si
mentine elementele de consolidare a economiei de piata". Observand ca
Legea fundamentala nu contine o definitie a "informatiilor de interes
public" si, de altfel, nici a notiunii "interes public",
presedintele Camerei Deputatilor conchide in sensul ca "sfera privata nu
poate fi situata, din punct de vedere constitutional, intr-un plan secund fata
de sfera publica, iar informatiile concentrate de institutii care sunt menite
sa serveasca publicul nu dobandesc, in mod automat, un caracter public".
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, deoarece textele de lege criticate
"nu vin in contradictie cu dispozitiile constitutionale, intrucat, pe de o
parte, art. 31 din Constitutie face referire precisa la natura informatiilor,
respectiv cele de interes public, pe cand art. 35 - 37 din Legea bancara nr.
58/1998 are in vedere informatii ce tin de domeniul privat, respectiv cele
privind pe titularii de conturi, conturile si tranzactiile cu acestea".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 35, 36 si 37
din Legea bancara nr. 58/1998, care au urmatorul cuprins:
Art. 35
"Banca va pastra confidentialitatea tuturor tranzactiilor si
serviciilor pe care le ofera, inclusiv cu privire la identitatea titularilor
conturilor.";
Art. 36
"Personalul unei banci, supus prevederilor prezentei legi, nu are
dreptul de a folosi sau de a dezvalui, nici in timpul activitatii, nici dupa
incetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dauna intereselor
ori prestigiului unei banci sau vreunui client al acesteia.
Prevederile de mai sus se aplica si persoanelor care obtin informatii de
natura celor aratate, din rapoarte ori alte documente ale bancii.";
Art. 37
"Orice membru al consiliului de administratie al unei banci, precum si
toate persoanele care participa la activitatea bancii sunt obligate sa pastreze
secretul profesional. Informatii privind sumele depuse si operatiunile
efectuate pe numele persoanelor fizice si juridice se vor transmite numai
titularilor sau reprezentantilor lor legali, iar in cauzele penale in care s-a
pus in miscare actiunea penala impotriva titularului, la cererea scrisa a procurorului
sau a instantei judecatoresti. Personalul bancii nu poate uza, in folos
personal, de informatiile bancare pe care le detine sau de care a luat
cunostinta in orice mod.
Prevederile alin. 1 se aplica si persoanelor care obtin, din activitatea de
control si supraveghere sau din rapoarte ori documente ale bancii, informatii
de natura celor aratate mai sus."
Autorul exceptiei considera ca dispozitiile art. 35 - 37 din Legea bancara
nr. 58/1998 contravin, in principal, prevederilor constitutionale ale art. 31
si, in subsidiar, celor ale art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 16 alin.
(1) si (2) si ale art. 51, texte care au urmatoarea redactare:
Art. 1 alin. (3)
"Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori
supreme si sunt garantate.";
Art. 15 alin. (1)
"Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin
Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.";
Art. 16 alin. (1) si (2)
"(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice,
fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
Art. 31
"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes
public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate
sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie
a tinerilor sau siguranta nationala.
(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa
asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele
trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea
dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar
asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.";
Art. 51
"Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este
obligatorie."
I. Principala critica de neconstitutionalitate priveste incalcarea
dispozitiilor art. 31 din Constitutie, referitoare la dreptul la informatie.
Examinand sub acest aspect exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie
respinsa.
Textele de lege criticate au in vedere instituirea unui regim de stricta
confidentialitate asupra unor date, fapte si elemente ce tin de functionarea
institutiilor bancare, institutii cu caracter privat care stabilesc cu clientii
lor si cu alti parteneri de afaceri raporturi de drept civil sau comercial,
adica raporturi de drept privat, iar nu de drept public. Astfel fiind,
dispozitiile art. 31 din Constitutie, text care priveste dreptul persoanelor de
a avea acces neingradit la orice informatie de interes public, nu au nici o
legatura cu activitatile bancare, iar argumentele aduse de autorul exceptiei in
scopul de a demonstra o eventuala limitare a exercitarii acestui drept sunt, in
ipoteza reglementarii criticate, simple speculatii. Nu este vorba, intr-adevar,
de nici o limitare a accesului la informatii de interes public, pentru ca
informatiile avute in vedere sunt, prin excelenta, de interes privat. Este ceea
ce rezulta si din alin. (2) al art. 31 din Constitutie, care obliga
autoritatile publice sa asigure, potrivit competentelor ce le revin, informarea
corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de
interes personal; or, bancile nu sunt entitati care sa faca parte din categoria
autoritatilor publice.
Secretul operatiunilor bancare reprezinta o conditie esentiala pentru
functionarea institutiilor din aceasta categorie. Fara aplicarea acestui
principiu activitatea bancara ar fi imposibila, deoarece s-ar prejudicia nu
numai interesele bancii, ci si interesele partenerilor acesteia. Atat
activitatea bancilor, cat si, de regula, cea a clientilor acestora au caracter
lucrativ si se supun legilor concurentei, ceea ce presupune respectarea
confidentialitatii operatiunilor.
Intrucat totalitatea raporturilor dintre banci si clientii lor se
intemeiaza pe contracte, secretul operatiunilor, astfel cum este reglementat
prin textele de lege a caror constitutionalitate este contestata, face parte,
de drept, din contractele respective. Nerespectarea unor asemenea obligatii
contractuale face sa se nasca raspunderea contractuala a partii vinovate.
Pentru personalul bancilor respectarea confidentialitatii datelor si a
operatiilor prevazute de lege tine de secretul profesional, iar incalcarea unor
asemenea indatoriri poate atrage, alaturi de raspunderea in raporturile de
serviciu, chiar raspunderea penala.
Legea bancara nr. 58/1998 nu exclude divulgarea datelor protejate, dar
numai atunci cand in cauzele penale s-a pus in miscare actiunea penala
impotriva titularului si numai la cererea scrisa a procurorului ori a instantei
judecatoresti.
II. Autorul exceptiei a indicat ca temei constitutional al sesizarii si
dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2) si
ale art. 51 din Legea fundamentala.
Curtea constata ca, in raport cu motivele invocate in sprijinul exceptiei
de neconstitutionalitate, textele indicate nu sunt relevante, neavand nici o
concludenta pentru solutionarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 - 37 din
Legea bancara nr. 58/1998, exceptie ridicata de Razvan Ionut Stan in Dosarul
nr. 459/2000 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 19 decembrie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Florentina Geangu