DECIZIE   Nr. 339 din 17 septembrie 2004

asupra sesizarii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 887 din 29 septembrie 2004

    Cu Adresa nr. 51/666 din 9 septembrie 2004 secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale sesizarea privind declansarea controlului de constitutionalitate asupra dispozitiilor art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata. Sesizarea a fost formulata, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie, republicata, si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, de catre un numar de 51 de deputati, si anume: Paula Maria Ivanescu, Ioan Onisei, Stefan Marian Popescu-Bejat, Romeo Marius Raicu, Gheorghe Albu, Victor Babiuc, Gheorghe Barbu, Radu Mircea Berceanu, Iulian-Gabriel Birsan, Anca Daniela Boagiu, Daniel Marius Bogdan, Vasile Bran, Costica Canacheu, Ion Cirstoiu, Teodor Cladovan, Valentin Adrian Iliescu, Victor Sorin Lepsa, Mircea Man, Alexandru Mocanu, Ion Mogos, Nicolae Nan, Vasile Nistor, Ioan Oltean, Mihai Stanisoara, Teodor Craciun Tuducan, Marin Anton, George Crin Laurentiu Antonescu, Constantin-Gheorghe Avramescu, Viorel-Gheorghe Coifan, Vasile Danila, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu Nicolae Gheorghiof, Puiu Hasotti, Anton Ionescu, Ion Luchian, Catalin Micula, Vlad-Octavian Moisescu, Monica Octavia Musca, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, Vasile Predica, Dan Radu Rusanu, Nini Sapunaru, Adrian Emanuil Semcu, Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet, Radu Stroe si Sergiu Mihail Tofan.
    Din examinarea listelor membrilor grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat si ale Partidului National Liberal, pe care figureaza un numar de 54 de deputati, rezulta ca acestea nu sunt semnate de domnii Adrian Gurzau si Alexandru Peres (pozitiile 16 si 25 pe lista Grupului parlamentar al Partidului Democrat) si de domnul Dorin Grigore Popescu (pozitia 18 pe lista Grupului parlamentar al Partidului National Liberal), astfel ca, in realitate, sesizarea este formulata de 51 de deputati.
    Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.590 din 9 septembrie 2004, formand obiectul Dosarului nr. 490A/2004.
    Autorii sesizarii solicita Curtii Constitutionale sa constate ca prevederile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului sunt neconstitutionale, intrucat incalca, "in mod evident si flagrant, litera si spiritul Constitutiei, dispozitiile art. 80 alin. (2) si ale art. 84 alin. (1) din Legea Suprema". In sustinerea sesizarii, autorii acesteia "iau in consideratie si art. 37 <<Dreptul de a fi ales>> din Constitutie".
    In legatura cu sustinerea ca textul de lege criticat ar incalca dispozitiile constitutionale ale art. 80 alin. (2), autorii sesizarii arata ca Presedintele Romaniei, "chiar asa-zis <<independent>> [...] candidat pe lista unui partid politic", nu isi poate pastra neutralitatea si echidistanta necesare exercitarii misiunii de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, asa cum stabileste textul din Constitutie mentionat.
    Cu privire la sustinerea ca art. 5 alin. (7) din legea supusa controlului ar contraveni dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicata, in motivarea sesizarii se arata ca "prezenta pe listele unui partid politic a Presedintelui Romaniei, chiar sub eticheta, ce se vrea acoperitoare, de <<independent>>, nu salveaza decat, eventual, aparentele". Conform sustinerilor autorilor sesizarii "candidat pe listele unui partid politic, Presedintele Romaniei va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele caruia candideaza, cu doctrina, programul politic si electoral, cu mesajul si actiunea politica-publica a acelui partid, cu actiunile lui de campanie electorala". Autorii sesizarii, coroborand dispozitiile art. 37 din Constitutie, republicata, privind "dreptul de a fi ales" cu cele ale art. 16 alin. (3) si ale art. 40 alin. (3) la care acestea fac trimitere, precum si cu cele ale art. 84 alin. (1), considera ca "rezulta, cu claritate, faptul ca, intrucat Presedintele Romaniei nu se poate asocia, in timpul mandatului, intr-un partid politic, lui ii este restrans - in virtutea acestei functii - dreptul de a fi ales pe lista unui partid politic".
    In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate.
    Presedintele Senatului considera ca sesizarea formulata este neintemeiata, deoarece textele constitutionale invocate ca fiind incalcate "fie nu au legatura cu materia, fie sunt interpretate eronat". Se sustine, totodata, ca din dispozitiile art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicata, care stabilesc ca, in timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic, nu rezulta ca acesta nu poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator. In continuare, se arata ca "faptul ca Presedintele candideaza pe listele unui partid politic are doar semnificatia insusirii doctrinei acelui partid sau aliante politice, fara a fi membru al acestuia, beneficiind, ca toti cetatenii Romaniei, de drepturile prevazute de art. 29 si art. 37 din Constitutie", republicata. Potrivit punctului de vedere prezentat, din coroborarea textelor "se observa cu usurinta ca Presedintele Romaniei in functie nu este inclus in sfera celor care nu pot candida, respectiv nu exista nici o prevedere expresa in acest sens, asa cum exista prevazut in art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, pentru judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica". In opinia Presedintelui Senatului, acceptarea tezei autorilor sesizarii "ar insemna ca Presedintele Romaniei este decazut din exercitiul unui drept fundamental prevazut de Constitutie, si anume dreptul de a fi ales [...]".
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, se arata ca art. 5 alin. (7) nu cuprinde "nici o interdictie sau un impediment ori o altfel de reglementare cu privire la exercitarea functiei de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, de catre Presedintele Romaniei". Pentru ca Presedintele sa vegheze la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice si, mai ales, sa exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, functie prevazuta de art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicata, se arata de catre presedintele Camerei Deputatilor ca "trebuie sa fie neutru din punct de vedere politic". Potrivit punctului de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, "inscrierea Presedintelui pe listele de candidati ale unui partid pe durata campaniei electorale, nu ca membru al acelui partid, ci ca independent, ii asigura libertatea necesara pentru a fi echidistant in indeplinirea functiei de mediere, cat si a celorlalte prerogative". Se considera, totodata, ca "neutralitatea nu trebuie interpretata ca o interdictie pentru persoana in cauza de a se exprima politic dupa expirarea mandatului si este firesc ca Presedintele in functie sa poata fi inclus in perspectivele politice ale tarii". In punctul de vedere prezentat se considera ca un alt mod de interpretare a textelor "ar insemna o abordare rigida a Constitutiei si mai ales o suspendare nejustificata a exercitiului drepturilor electorale pentru un mandat care incepe, de fapt, la expirarea mandatului prezidential". Se sustine, de asemenea, ca "adoptarea unei alte solutii ar insemna ca dreptul si justitia electorala sa cedeze in fata unor oportunitati politice de moment."
    Cat priveste sustinerile referitoare la incalcarea prevederilor art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicata, in punctul de vedere prezentat se arata, in esenta, ca legea electorala nu stabileste "expressis verbis ca persoana inscrisa pe lista de candidaturi a unui partid politic trebuie sa fie membru al acelui partid". De asemenea, textul de lege ce face obiectul sesizarii "nu cuprinde referiri la asocierea [Presedintelui Romaniei] la un partid politic, ci permite candidatura, ca independent, a Presedintelui pe lista unui partid", ceea ce "este o chestiune de ordin exclusiv politic, ce priveste acordul existent intre reprezentantii partidului politic care sustin un candidat independent pe listele partidului respectiv, in detrimentul propriilor membri, pe de o parte, si candidatul independent, pe de alta parte". Se considera ca este "firesc ca un partid politic sa promoveze in Parlament, pe listele sale, personalitati cunoscute, fara ca acestea sa faca parte formal din partidul respectiv". In continuare, se apreciaza ca "o astfel de candidatura nu poate fi incadrata juridic in categoria incompatibilitatilor". Justificarea dreptului Presedintelui in functie de a participa la scrutinul parlamentar se intemeiaza, in conceptia punctului de vedere prezentat, pe aceleasi ratiuni care justifica candidatura oricarei persoane, concomitent, atat pentru mandatul prezidential, cat si pentru cel de parlamentar. "Depunerea candidaturii ca independent pe listele unui partid politic sau ale unei aliante politice ori electorale nu se poate confunda cu calitatea de membru de partid", acestea fiind notiuni distincte, care impun proceduri diferite pentru dobandirea statutului de "candidat independent" sau de "membru de partid". Asadar, se apreciaza ca Presedintele Romaniei isi poate exercita dreptul de a fi ales, "drept garantat de art. 37 din Constitutie, republicata, acesta indeplinind si exigentele statuate la art. 16 alin. (3) din Constitutie", republicata.
    In legatura cu sustinerile potrivit carora art. 5 alin. (7) din lege incalca dispozitiile art. 37 din Constitutie, republicata, referitoare la "Dreptul de a fi ales", presedintele Camerei Deputatilor considera ca "autorii sesizarii fac aceeasi confuzie intre notiunea de candidat independent pe lista unui partid politic si cea de membru de partid". Aceasta, deoarece Presedintele Romaniei nu este inclus in prevederile constitutionale ale art. 40 alin. (3) care stabilesc interdictii privind dreptul de asociere in partide politice judecatorilor Curtii Constitutionale, avocatilor poporului, magistratilor, membrilor activi ai armatei, politistilor si altor categorii de functionari publici. Exceptiile fiind de "stricta interpretare", se apreciaza ca "nu pot fi coroborate prevederile art. 84 alin. (1) cu cele ale art. 37 si art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, in vederea constatarii neconstitutionalitatii art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului [...]". In plus, se mai arata ca nici o dispozitie din Constitutie nu stabileste continutul listelor de candidati, astfel ca "pe listele de candidati poate fi inclusa orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de art. 37 coroborat cu art. 40 alin. (3) din Constitutie", republicata.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca obiectiile de neconstitutionalitate formulate prin sesizarea grupului de deputati sunt neintemeiate. Astfel, in legatura cu sustinerile privind incalcarea dispozitiilor art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicata, in ipoteza in care Presedintele Romaniei devine candidat pe listele unui partid politic pentru Camera Deputatilor sau pentru Senat, se arata ca o atare situatie "nu ar impieta asupra indeplinirii mandatului sau constitutional", deoarece art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicata, nu vizeaza "o mediere intre partidele politice angajate in lupta electorala". Guvernul mai sustine ca, daca s-ar admite "ca prin candidatura pe lista unui partid este afectata indeplinirea responsabilitatilor constitutionale ale Presedintelui, ar trebui sa admitem ca aceasta ar fi afectata in egala masura si de o eventuala candidatura independenta a Presedintelui, situatie pe care autorii sesizarii o considera legala si constitutionala".
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicata, se apreciaza ca "prezenta Presedintelui Romaniei pe lista de candidati depusa de un partid politic nu ii confera calitatea de membru de partid". Calitatea de membru de partid se dobandeste "in urma exprimarii vointei in acest sens de catre o persoana (prin depunerea unei cereri de adeziune, de exemplu) si a aprobarii cererii de catre forurile partidului care, potrivit statutului, au aceasta competenta".
    In sfarsit, Guvernul considera ca normele constitutionale ale art. 37, coroborate cu cele ale art. 40 alin. (3) si ale art. 80 alin. (1), "nu au nici o implicatie asupra institutiei prezidentiale". Se sustine ca art. 80 alin. (1) din Constitutie, republicata, in virtutea caruia Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic, "nu creeaza o circumstantiere in aplicarea prevederilor art. 37, care sunt de stricta interpretare" si care "delimiteaza sfera persoanelor care au dreptul sa fie alese (si, deci, dreptul de a candida), fara nici o referire la modalitatea depunerii candidaturii - pe lista unui partid sau individual". Guvernul considera ca este aplicabil adagiul "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus". Potrivit punctului de vedere exprimat, neincluderea Presedintelui Romaniei intre categoriile de persoane prevazute de art. 40 alin. (3) carora le este interzisa asocierea in partide politice "denota faptul ca, in situatia sa, nu avea de-a face cu o interdictie de asociere in partide politice, ci cu o incompatibilitate intre functia de Presedinte al Romaniei si calitatea de membru al unui partid politic, ceea ce implica un alt regim juridic aplicabil".
    Guvernul precizeaza ca Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului "este actul normativ care ii permite Presedintelui Romaniei sa candideze pe lista unui partid politic", aratand ca, "daca ar fi fost in intentia legiuitorului constituant impiedicarea Presedintelui Romaniei de a candida in acest fel, interdictia respectiva ar fi trebuit sa se regaseasca explicit in textul Constitutiei, printre prevederile care reglementeaza institutia prezidentiala". Se arata, de asemenea, ca, "prin coroborare cu art. 80 alin. (1) din Constitutie, republicata, prevederea art. 5 alin. (6) teza a doua din legea in discutie, potrivit careia nu se admit candidaturi independente pe listele de candidati, ar fi condus la crearea unei interdictii totale pentru Presedintele Romaniei de a candida pe lista unui partid, interdictie care ar fi excedat prevederilor constitutionale referitoare la institutia prezidentiala". Or, art. 5 alin. (7) din lege, potrivit caruia Presedintele Romaniei poate candida pe lista unui partid politic, "daca se afla in ultimele 3 luni ale mandatului", nu face decat sa corecteze "acest exces, avand totusi grija ca o eventuala candidatura a Presedintelui pentru functia de senator sau deputat sa nu perturbe bunul mers al institutiilor statului, tinand cont si de decalarea datelor alegerilor pentru Parlament si pentru Presedinte, care va surveni ca urmare a duratelor diferite ale mandatului Presedintelui si al Parlamentului. Astfel, art. 5 alin. (7) prevede ca Presedintele Romaniei poate candida pe lista unui partid politic daca se afla in ultimele 3 luni ale mandatului".

    CURTEA,
examinand sesizarea depusa de cei 51 de deputati, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.
    Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, care au urmatorul cuprins: "Presedintele Romaniei, in functie la data alegerii Camerei Deputatilor si Senatului, daca se afla in ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator. In cazul in care este ales deputat sau senator, Presedintele Romaniei este obligat ca, dupa validare, sa opteze intre calitatea de deputat sau senator si aceea de presedinte."
    Dispozitiile constitutionale considerate de autorii sesizarii ca fiind incalcate prin textul de lege criticat sunt, in ordinea invocarii, art. 80 alin. (2), art. 84 alin. (1), precum si art. 37, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 80 alin. (2): "Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate."
    - Art. 84 alin. (1): "In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata."
    - Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
    (2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei."
    Textele constitutionale la care fac trimitere dispozitiile art. 37 din Constitutie au urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (3): "Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati."
    - Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica."
    In esenta, critica de neconstitutionalitate formulata de cei 51 de deputati cu privire la dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului consta in sustinerea ca, in conditiile in care Presedintele Romaniei poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau de senator, "nu-si poate pastra neutralitatea si echidistanta" necesare "pentru a-si indeplini responsabilitatea constitutionala de a media intre puterile statului, intre acestea si societate". De asemenea, se sustine ca in calitate de candidat pe lista unui partid politic, chiar ca "independent", "Presedintele Romaniei va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele caruia candideaza, cu doctrina, programul politic si electoral, cu mesajul si actiunea politica-publica a acelui partid, cu actiunile lui de campanie electorala". In acelasi timp, autorii sesizarii de neconstitutionalitate, coroborand dispozitiile art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicata, privind incompatibilitatea dintre functia de Presedinte al Romaniei si calitatea de membru al unui partid politic, cu dispozitiile art. 37 alin. (1) si ale art. 40 alin. (3) sustin ca Presedintelui "ii este restrans - in virtutea acestei functii - si dreptul de a fi ales pe lista unui partid politic".
    Examinand textul de lege criticat, prin raportare la dispozitiile din Constitutie invocate de autorii sesizarii ca fiind incalcate, Curtea Constitutionala constata ca intre acestea nu exista nici un fel de incompatibilitate.
    Dispozitiile constitutionale invocate de autorii exceptiei nu interzic, nici explicit, nici implicit, posibilitatea ca Presedintele Romaniei, in functie la data alegerii Camerei Deputatilor si a Senatului, daca se afla in ultimele 3 luni ale mandatului, sa candideze ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru un mandat de deputat sau de senator.
    Problema care se pune in cauza este aceea daca, in conditiile textului de lege criticat, Presedintele Romaniei are sau nu dreptul de a fi ales, prevazut de art. 37 din Constitutie, republicata.
    Una dintre conditiile prevazute de art. 37 alin. (1) din Constitutie, republicata, pentru dreptul fundamental de a fi ales este corelata cu dreptul de asociere. Din coroborarea dispozitiilor art. 37 alin. (1) si ale art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, rezulta in mod clar ca dreptul de a fi ales este interzis judecatorilor Curtii Constitutionale, avocatilor poporului, magistratilor, membrilor activi ai armatei, politistilor si altor categorii de functionari publici stabilite prin lege organica, care nu pot face parte din partide politice.
    Curtea constata ca Presedintele Romaniei nu este prevazut intre categoriile de cetateni, stabilite limitativ de cele doua texte constitutionale, carora le este interzis dreptul fundamental de a fi ales, desi, pe durata mandatului, nu poate fi membru al unui partid, conform dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicata.
    In virtutea principiului ca exceptiile sunt de stricta interpretare, Curtea nu poate considera ca situatia prevazuta de art. 84 alin. (1) din Constitutie care stabileste o incompatibilitate politica temporara pentru Presedintele Romaniei, ar putea, in lipsa unei prevederi constitutionale, sa aiba consecinta interzicerii dreptului de a fi ales pentru Presedintele Romaniei, in conditiile in care acesta nu devine membru al unui partid politic.
    Curtea retine ca numai printr-o interpretare fortata - prin adaugare la normele constitutionale - situatia prevazuta in textul de lege criticat ar putea fi convertita in incompatibilitatea prevazuta de art. 84 alin. (1) si in interdictia dreptului de a fi ales stabilita de art. 37 alin. (1) coroborat cu art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, astfel cum se sustine in sesizarea de neconstitutionalitate. O asemenea interpretare, care ar disimula o veritabila creare a unei norme constitutionale, contravine principiului suprematiei Constitutiei, prevazut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, precum si statutului constitutional si legal al Curtii, care ii interzice rolul de legislator pozitiv.
    In calitatea sa de garant al suprematiei Constitutiei, prevazuta de art. 142 alin. (1) din Constitutie, republicata, Curtii Constitutionale ii este interzis, potrivit dispozitiilor art. 2 din legea sa organica, in exercitarea controlului de constitutionalitate, sa modifice sau sa completeze prevederile supuse controlului. Cu atat mai mult, Curtii ii este interzis sa procedeze, chiar printr-un act necesar de interpretare, la modificarea si completarea dispozitiilor constitutionale, operatiuni supuse exclusiv regimului strict reglementat al revizuirii constitutionale.
    In legatura cu sustinerea autorilor sesizarii de neconstitutionalitate, in sensul ca posibilitatea oferita in textul criticat Presedintelui Romaniei de a candida ca independent pe lista unui partid politic pentru un loc de deputat sau senator ar face ca acesta sa nu-si pastreze neutralitatea si echidistanta necesare exercitarii functiei de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, Curtea constata ca aceasta sustinere nu reprezinta un motiv de neconstitutionalitate a dispozitiei de lege supusa controlului. De altfel, textul invocat al art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicata, nici nu are continutul aratat de autorii sesizarii, decat partial, si nu priveste relatiile dintre presedinte si partidele politice. In realitate, textul se refera numai la rolul ce revine Presedintelui Romaniei in cadrul statului. Problema modului in care Presedintele isi exercita acest rol tine de masura in care Presedintele isi indeplineste obligatiile, de etica exercitarii mandatului prezidential, care, in caz ca este incalcata grav, atrage raspunderea constitutionala a titularului acestui mandat. De altfel, mutatis mutandis, problema ridicata de autorii sesizarii s-ar putea pune si cu privire la situatia in care Presedintele Romaniei ar candida pentru un al doilea mandat succesiv, astfel cum prevede art. 81 alin. (4) din Constitutie, republicata. Cu toate acestea, nici nu se poate concepe sa se interzica Presedintelui in functie sa candideze pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru cel de al doilea mandat succesiv, intrucat, astfel, textul respectiv ar deveni inaplicabil, lipsit de continut.
    Pentru considerentele expuse, Curtea Constitutionala constata ca prevederile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului nu contravin prevederilor Constitutiei.
    La dosarul Curtii au fost depuse de catre Cabinetul individual de avocatura "Poenaru Liliana", cu faxul nr. 4.688 din 15 septembrie 2004 si cu adresele nr. 4.716 din 16 septembrie 2004 si nr. 4.737 din 17 septembrie 2004, "Cerere de interventie accesorie", iar, de catre Liga Apararii Drepturilor Omului, "Obiectiuni la proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului". Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, republicata, si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, are a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, "la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori".
    Tinand seama de faptul ca in cadrul controlului prealabil, abstract, de constitutionalitate, dreptul de sesizare apartine numai subiectelor prevazute de textul constitutional indicat, Curtea retine ca cererile respective nu pot fi examinate.

    Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, dispozitiile art. 146 lit. a) din Constitutie, republicata, precum si prevederile art. 11 alin. (1) lit. A.a), art. 15 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului sunt constitutionale.
    Definitiva si general obligatorie.
    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Dezbaterea a avut loc in sedinta din data de 17 septembrie 2004 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion Predescu si Serban Viorel Stanoiu, judecatori.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu