DECIZIE Nr.
377 din 19 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 392 din 10 iunie 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Erszebet Sarlota Karolyi în Dosarul nr.
3.333/175/2007 al Judecătoriei Aiud.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 12 iunie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.333/175/2007, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Erszebet Sarlota
Karolyi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 48 din
Legea nr. 18/1991 încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 21, 44 şi
46 din Constituţie. In acest sens, face trimitere la Decizia nr. 408/2004 prin
care Curtea Constituţională a reţinut că „voinţa legiuitorului, potrivit căreia
cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra
terenurilor prin moştenire legală, trebuie coroborată cu prevederile art. 13
din Legea nr. 18/1991". Prin urmare, consideră acesta, „în lumina
dispoziţiilor constituţionale invocate, momentul de la care un cetăţean
dobândeşte calitatea de moştenitor legal al autorului, proprietar deposedat,
este data la care depune cererea de reconstituire, ceea ce face lipsit de
interes momentul decesului autorului, conferind astfel posibilitatea
solicitanţilor de a fi repuşi în termenul de acceptare al succesiunii".
Mai arată că, în legătură cu art. 48 din Legea nr.
18/1991, în afară de caracterul vădit neconstituţional, se poate pune în
discuţie chestiunea supravieţuirii juridice a acestui text în condiţiile în
care prin art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 se prevede că persoanele
fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului
de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi reconstituite conform
prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
Şi, în fine, susţine că respingerea cererii de
retrocedare formulată de moştenitorii legali, deoarece nu fac dovada cetăţeniei
române, contravine art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 14
din Convenţie şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Judecătoria Aiud arată
că asupra constituţionalităţii prevederilor de lege criticate Curtea s-a mai
pronunţat prin Decizia nr. 133/2008. Prin această decizie, Curtea, cu
majoritate de voturi, a respins excepţia privind art. 48 din Legea nr. 18/1991.
Raţiunile care au stat la baza acestei decizii sunt valabile şi în cauza de
faţă.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că dispoziţiile
Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau
constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor
acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau
calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al
României. Având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea
funciară - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foştii
proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra
terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de stat -,
reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub
aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie
1998, text de lege care are următorul cuprins: „Cetăţenii români cu
domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au
redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul
în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru
suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră,
prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la
limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru
terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu
destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura si în condiţiile prevăzute la
art. 9 alin. (3)-(9)."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt
cele ale art. 16 alin. (1) - Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a
autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 - Accesul
liber la justiţie, art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată şi
art. 46 - Dreptul la moştenire.
De asemenea, se invocă şi încălcarea art. 14 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, precum şi art. 17 din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare
la aceleaşi prevederi din Constituţie şi cu motivări asemănătoare celor din
prezentul dosar şi, prin mai multe decizii, cu majoritate de voturi, Curtea a
constatat că acest text de lege este constituţional, pentru argumentele acolo
reţinute. In acest sens, menţionăm, de exemplu, deciziile nr. 1.218 din 18
decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55
din 24 ianuarie 2008, nr. 626 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, şi nr. 1.011 din 7 octombrie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2
decembrie 2008.
Prin aceste decizii s-a reţinut, în esenţă, că
dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de
proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a
moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a
legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor ce constituie
fondul funciar al României; având în vedere obiectul de reglementare al legii -
proprietatea funciară - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către
foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra
terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat-,
reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub
aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului; este pe
deplin constituţională condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere
de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de
cetăţean român; dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie,
deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de
proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o
înlătură, ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi
un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi
speciale; una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate
asupra terenurilor de către cetăţenii străini sau apatrizi este moştenirea
legală, ceea ce presupune că aceştia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în
condiţiile dreptului comun (art. 650 şi următoarele din Codul civil), Legea nr.
18/1991, republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe
cetăţenii români.
Cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezentul dosar, întrucât nu au
intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate
de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată
de Erszebet Sarlota Karolyi în Dosarul nr. 3.333/175/2007 al Judecătoriei Aiud.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie
2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Maria Bratu