DECIZIE Nr. 40 din 4 mai 1994
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 259 din 15 septembrie 1994
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
Vasile Gionea - presedinte
Mihai Constantinescu - judecator
Antonie Iorgovan - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea recursului formulat de Asociatia de locatari Parcul
Tineretului nr. 2 Sibiu, impotriva Deciziei nr. 6 din 26 ianuarie 1994 a Curtii
Constitutionale.
La apelul nominal au lipsit partile.
Magistratul-asistent refera ca procedura de citare este egal indeplinita,
iar recurentul a solicitat judecarea in lipsa, la pronuntarea deciziei urmand a
fi avute in vedere concluziile scrise depuse.
Recursul fiind in stare de judecata, presedintele completului de judecata
acorda cuvantul procurorului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
recursului deoarece decizia atacata nu este criticata pe fond, din hotararea
respectiva rezultand posibilitatea atacarii in justitie a solutiei Ministerului
Finantelor, pronuntata in temeiul art. 14 si art. 15 din Legea nr. 32/1991,
ceea ce corespunde celor solicitate de reclamanta.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinind decizia atacata, motivul de recurs invocat, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public,
dispozitiile Legii nr. 32/1991, precum si ale Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Prin Decizia nr. 6 din 26 ianuarie 1994, potrivit art. 24 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992, s-a respins ca vadit nefondata exceptia de
neconstitutionalitate vizand art. 14 si art. 15 din Legea nr. 32/1991 privind
impozitul pe salarii, invocata de Asociatia de locatari Parcul Tineretului nr.
2 Sibiu, in Dosarul nr. 1676/1993 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu. Pentru a
pronunta aceasta solutie, s-a retinut prin dispozitiv ca, prin Decizia Curtii
Constitutionale nr. 34/1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 144 din 1 iulie 1993, s-a constatat abrogata, in temeiul art. 150 alin.
(1) din Constitutie, exceptie prevazuta in art. 4 din Legea contenciosului
administrativ nr. 29/1990, referitoare la art. 3 din aceeasi lege si accesul la
justitie este astfel asigurat in ipotezele avute in vedere de art. 14 si art.
15 din Legea nr. 32/1991.
Impotriva acestei decizii, desi si-a exprimat acordul cu solutia adoptata,
reclamanta a declarat totusi recurs, sustinind ca se impunea sa se constate
prin dispozitiv ca prevederea din art. 15 al Legii nr. 32/1991, potrivit careia
"solutia data de Ministerul Finantelor este definitiva", este
neconstitutionala si, totodata, sa se mentioneze ca aceasta "poate fi
atacata prin contenciosul administrativ".
Recursul nu este intemeiat.
Prin Decizia nr. 34/1993 a Curtii Constitutionale, in temeiul careia s-a
pronuntat hotararea atacata cu recursul de fata, s-a statuat ca prevederile art.
14 si art. 15 din Legea nr. 32/1991 au numai semnificatia instituirii unei
proceduri administrative de jurisdictie, iar impotriva solutiei Ministerului
Finantelor cei interesati se pot adresa justitiei, dispozitiile art. 4 din
Legea nr. 29/1991 care impiedicau acest acces fiind abrogate potrivit art. 150
alin. (1) din Constitutie. Prin considerentele Deciziei nr. 34/1993, s-a mai
retinut ca sensul caracterului definitiv al hotararii Ministerului Finantelor
este acela ca in cadrul relatiilor ierarhice nu mai exista o alta cale de atac
(recursul administrativ la organul ierarhic superior), ceea ce nu echivaleaza
cu interzicerea accesului la justitie. In aceasta cauza, pentru o informare cat
mai completa asupra modului in care se aplica in practica aceasta decizie, s-au
cerut relatii Ministerului Finantelor care, prin adresa nr. 10.107 din 28
februarie 1994, a comunicat ca solutia adoptata prin Decizia nr. 34/1993 a
Curtii Constitutionale a devenit operationala, intrucat in cadrul ministerului
functioneaza o structura specializata de jurisdictie administrativa - Directia
generala de solutionare a contestatiilor - , iar deciziile pronuntate sunt
atacate cu recurs la organele judecatoresti competente.
In aceasta situatie, se constata ca motivul de recurs invocat nu poate fi
primit intrucat nu prezinta interes pentru parte si nu corespunde unei cerinte
reale, avand un caracter pur formal. De altfel, formularea propusa de recurent,
daca ar fi insusita, ea ar avea semnificatia modificarii textului de lege, ceea
ce excede competentei Curtii Constitutionale. Intr-adevar, asa cum s-a statuat
prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/1992, "Legea nu atribuie Curtii
Constitutionale competenta de a da o alta formulare textelor de lege pe care
le-ar considera nesatisfacator redactate".
Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A. c),
art. 25 si art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Asociatia de locatari Parcul Tineretului nr.
2 Sibiu, impotriva Deciziei nr. 6 din 26 ianuarie 1994 a Curtii
Constitutionale.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 4 mai 1994.
Prezenta decizie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat-asistent,
Constantin Burada