DECIZIE Nr. 42
din 11 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 119 din 16 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina
Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Cornelia Alexandrina
Antonescu în Dosarul nr. 4.007/59/2006 al Curţii de Apel Timişoara -Secţia
civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei,
personal, însoţit de mandatar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura
de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, pentru motivele pe care Ie-a prezentat în scris la
instanţa ce a sesizat Curtea Constituţională. Totodată, depune un înscris în
care critică punctul de vedere transmis de Avocatul Poporului şi solicită
admiterea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. In acest sens arată că
persoanele îndreptăţite la restituirea unor imobile se află într-o situaţie diferită
faţă de cultele religioase, ceea ce impune şi un tratament juridic diferenţiat,
fără a se încălca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Stabilirea
unei proceduri sau a unor termene care trebuie respectate de persoana ce
doreşte să i se restituie un imobil nu afectează dreptul acesteia de
proprietate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 12 octombrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 4.007/59/2006, Curtea de Apel Timişoara -Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989.
Excepţia a fost ridicată de Cornelia Alexandrina
Antonescu într-o cauză având ca obiect apelul împotriva unei decizii civile de respingere a
acţiunii prin care se solicita să se constate că o cerere formulată în baza
Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, a fost introdusă în
termen.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat aduce atingere
dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (2) teza
întâi, alin. (3) şi (8), art. 53, art. 136 alin. (5), precum şi art. 1 din
primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. In acest sens arată că prin Legea nr. 247/2005 „au
fost modificate mai multe legi organice, aceste modificări fiind şi cele cu
privire la acordarea unui nou termen pentru revendicarea bunurilor imobile
confiscate în perioada 1945 - 1989. S-a dat posibilitatea cultelor religioase
şi minorităţilor naţionale să-şi exercite dreptul de a revendica proprietăţile
confiscate, în timp ce faţă de restul proprietarilor s-a creat o situaţie
discriminatorie, aceştia fiind îngrădiţi în exercitarea drepturilor."
Totodată, textul de lege criticat aduce atingere dreptului de proprietate
aparţinând autorului excepţiei, reprezentând o îngrădire nejustificată a
acestui drept.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi
Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, aşa cum rezultă din concluziile autorului excepţiei, prevederile
art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989. La data sesizării Curţii,
Legea nr. 10/2001 era republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel
încât, în urma renumerotării textelor, art. 21 alin. (1) devenise art. 22 alin.
(1), având următorul conţinut:
Art. 22 alin. (1): „Persoana
îndreptăţită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natură
a imobilului. In cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare
imobil."
In consecinţă, prin prezenta decizie, Curtea se va
pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin.
(1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989.
Aceste prevederi sunt considerate de autorul excepţiei
ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) privind
egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 44 alin. (2) teza întâi, referitor
la garantarea şi ocrotirea în mod egal prin lege a proprietăţii private,
indiferent de titular, art. 44 alin. (3) privitor la exproprierea pentru cauză
de utilitate publică, art. 44 alin. (8) referitor la imposibilitatea
confiscării averii dobândite licit, art. 53 cu privire la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 136 alin. (5) ce se
referă la caracterul inviolabil al proprietăţii private, din Legea
fundamentală.
Totodată, autorul excepţiei apreciază că sunt încălcate
şi prevederile art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că
aceasta e neîntemeiată pentru următoarele motive:
Prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente s-au adus
modificări Legii nr. 10/2001 ce reglementează regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Modificările nu privesc, însă, instituirea unui nou termen în care să poată fi
depuse notificările prevăzute la art. 22 din Legea nr. 10/2001. Aceasta
deoarece, asa cum a constatat
Curtea prin Decizia nr. 737 din
26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, făcând
referire la practica sa anterioară, recunoaşterea sine
die a posibilităţii persoanei interesate de a
declanşa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar
fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul
proprietăţii imobiliare.
Prin aceeaşi decizie Curtea a mai constatat, în esenţă,
că, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie,
exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii.
Legiuitorul ordinar este aşadar competent să stabilească cadrul juridic pentru
exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca drept
subiectiv garantat, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele
generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept.
Pentru aceste considerente, nu poate fi reţinută încălcarea, prin textele de
lege criticate, a prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi alin. (3) şi (8),
art. 136 alin. (5), precum şi art. 1 din primul Protocol adiţional la convenţia
invocată.
Cu acest prilej, Curtea observă că nu se poate reţine
încălcarea dispoziţiilor art. 16 şi al art. 4 alin. (2) din Constituţie,
deoarece persoanele îndreptăţite care pot introduce notificări în temeiul art.
22 din Legea nr. 10/2001, solicitând restituirea în natură a imobilului, se
află într-o situaţie diferită faţă de cultele religioase ori comunităţile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Tratamentul juridic instituit
de legiuitor cu privire la acestea este diferit, fiind reglementat prin acte
normative distincte.
In aceste condiţii, nu se poate reţine nici încălcarea
prevederilor art. 53 din Legea fundamentală.
Intrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în
esenţă, aceleaşi aspecte, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi
de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
soluţiile şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin
valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, excepţie ridicată de Cornelia Alexandrina Antonescu în Dosarul nr.
4.007/59/2006 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu