DECIZIE
Nr. 584 din 8 noiembrie 2005
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5), (6) si (8) din Legea
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 1143 din 19 decembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru -
judecator
Nicolae Cochinescu -
judecator
Constantin Doldur -
judecator
Acsinte Gaspar -
judecator
Kozsokár Gábor -
judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu -
judecator
Florentina Balta -
procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se afla
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin.
(5), (6) si (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, exceptie ridicata de Composesoratul Silvic Detunata Bucium în Dosarul
nr. 661/2005 al Judecatoriei Câmpeni.
La apelul nominal este
prezent autorul exceptiei, prin Traian Petrinca în calitate de presedinte,
lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal
îndeplinita.
Partea prezenta arata ca
sustine motivele de neconstitutionalitate invocate în notele scrise.
Reprezentantul
Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca nefondata, aratând ca
textele legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si
lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Încheierea din 18
martie 2005, pronuntata în Dosarul nr. 661/2005, Judecatoria Câmpeni a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
28 alin. (5), (6) si (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, exceptie ridicata de "Composesoratul Silvic Detunata
Bucium".
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine, în esenta, ca prin
restrângerea dreptului membrilor formelor asociative de a solicita si obtine
iesirea din indiviziune se instituie în mod artificial o indiviziune fortata pe
toata durata existentei asociatiei, fapt ce aduce o grava atingere dreptului de
proprietate garantat de art. 44 alin. (1) din Constitutie. În opinia sa,
astfel, dreptul de proprietate privata al membrilor formelor asociative este
lipsit de una dintre componentele sale esentiale, si anume dreptul de
dispozitie.
De asemenea, sustine ca
aceasta îngradire nu îsi gaseste nici o justificare în sensul prevazut de art.
53 din Constitutie.
În ceea ce priveste
prevederile alin. (6) al art. 28, arata ca acestea contravin art. 44 alin. (3)
si (4) din Constitutie, întrucât reglementeaza o modalitate abuziva de
expropiere.
Si, în fine, sustine ca
alin. (8) al art. 28 contravine art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie.
Instanta de judecata îsi
exprima opinia în sensul ca exceptia este admisibila.
Potrivit art. 30 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata
presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului
Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza
exceptia ca neîntemeiata. În acest sens considera ca formele asociative avute
în vedere de reglementarea criticata sunt, de fapt, forme organizatorice create
în trecut si preluate de Legea nr. 1/2000 în vederea reconstituirii dreptului
de proprietate. Învestirea acestor entitati cu personalitate juridica, în
conditiile prevazute expres de lege, reprezinta o conditie fara de care
participarea acestora la circuitul civil nu ar fi posibila.
Dreptul de proprietate al
membrilor formelor asociative constituite în conditiile prevazute de Legea nr.
1/2000 exista numai în conditiile stabilite de acest act normativ, fiind în
acord cu prevederile art. 44 alin. (1) din Constitutie.
Avocatul Poporului
considera ca prevederile legale criticate sunt constitutionale. Astfel, arata
ca textele criticate reglementeaza dreptul de proprietate asupra unor bunuri
aflate într-o perpetua indiviziune fortata, bunurile respective fiind
administrate si exploatate exclusiv în formele asociative prevazute de lege,
corespunzator situatiei existente în momentul trecerii terenurilor forestiere
în proprietatea statului. Aceste particularitati ale proprietatii în
indiviziune perpetua si fortata îi confera acestei forme de proprietate un
regim juridic diferit, care nu poate fi considerat ca o îngradire a dreptului
de proprietate.
Regimul juridic al
coproprietatii fortate si perpetue presupune numai o alta modalitate de
exercitare a dreptului de proprietate.
Presedintii celor doua
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a
fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d)
din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 28 alin. (5), (6) si (8)
din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.8 din 12 ianuarie 2000, prevederi
care la data sesizarii aveau urmatoarea redactare: "(5) Suprafetele
forestiere aflate în proprietate comuna ramân în proprietate indiviza pe toata
durata existentei asociatiei.
(6) În cazul dizolvarii
formei asociative suprafetele de teren forestier respective revin în
proprietatea statului si în folosinta consiliului local respectiv.
".........................................................................................
(8) Membrii formelor
asociative nu pot înstraina propriile cote-parti între ei sau unor persoane din
afara acestora si nu pot transmite drepturile prin testament sau donatie, ci
numai prin mostenire legala." Textele constitutionale considerate a fi
încalcate sunt cele ale art. 44 alin. (1), (2), (3) si (4) si ale art. 53, al
caror continut este urmatorul:
- Art. 44 alin. (1), (2),
(3) si (4): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata
este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular.
Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata
asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la
Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este
parte, pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute prin lege organica,
precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi
expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii,
cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise
nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita în proprietate publica a
unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de
alta natura discriminatorie a titularilor.";
- Art. 53: "(1)
Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin
lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale,
a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor
cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei
calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi
dispusa numai daca este necesara într-o societate democratica. Masura trebuie
sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata în mod
nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a
libertatii." Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata
ca, ulterior sesizarii, art. 28 alin. (5), (6) si (8) din Legea nr. 1/2000 a
fost modificat prin art. I pct. 31 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.653 din 22
iulie 2005, având urmatorul continut: "(5) Suprafetele forestiere aflate
în proprietate comuna, conform naturii acestora, ramân în proprietate indiviza
pe toata durata existentei lor.
(6) Membrii formelor
asociative aflati în devalmasie sau indiviziune nu pot înstraina propriile
cote-parti unor persoane din afara acestora.
"...........................................................................................
(8) În cazul dizolvarii
formei asociative proprietatea indiviza a acestora va trece în proprietatea
publica a consiliilor locale în raza carora se afla terenurile
respective." În jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat în mod
constant ca, în cazul în care, dupa invocarea unei exceptii de
neconstitutionalitate în fata instantelor judecatoresti, prevederea supusa
controlului a fost modificata, Curtea se pronunta asupra prevederii legale în
noua sa redactare, numai daca solutia legislativa din legea sau ordonanta
modificata este, în principiu, aceeasi cu cea dinaintea modificarii. Curtea
observa ca solutia legislativa de principiu reglementata de aceste texte,
referitoare la regimul juridic al proprietatii în indiviziune fortata si
perpetua, s-a pastrat si în noua redactare. Având în vedere ca, în cauza,
aceasta cerinta este îndeplinita, Curtea va exercita controlul de
constitutionalitate asupra textelor legale criticate, în noua redactare.
Analizând criticile de
neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea sunt neîntemeiate pentru
considerentele ce urmeaza: În conceptia legiuitorului, reconstituirea dreptului
de proprietate în cazul suprafetelor forestiere aflate în proprietatea comuna a
formelor asociative enumerate nu poate fi conceputa decât tot în cadrul acelor
forme. Dreptul de proprietate urmeaza sa aiba configurarea si prerogativele
avute în perioada respectiva. În aceste conditii regimul juridic al
proprietatii privind terenurile forestiere restituite fostilor proprietari, în
cadrul acestor forme asociative, este determinat de legiuitor, în mod special,
în considerarea particularitatilor economice si sociale ale formelor de exploatare
anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. Aceste
particularitati cuprind anumite limitari ale exercitarii dreptului de
proprietate, decurgând din faptul ca acesta se refera la proprietatea unor
astfel de forme asociative.
De altfel, fostii
proprietari urmeaza sa fie despagubiti ca în toate celelalte situatii privind
restituirea bunurilor preluate abuziv.
Legiuitorul
reglementeaza, în mod deosebit, aceasta categorie de bunuri, ce fac obiectul
dreptului de proprietate al composesoratelor - subiecte colective de drept, sub
conditia exploatarii terenurilor forestiere în forme asociative si cu
respectarea regimului silvic. Limitele si continutul acestui drept au fost
stabilite în acord cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din
Constitutie, potrivit carora "Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege." De altfel, prevederile art. 28 din Legea nr. 1/2000 au
mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr.173
din 12 iunie 2002, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.492
din 9 iulie 2002, si Decizia nr.269 din 22 octombrie 2002, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.879 din 6 decembrie 2002, Curtea a
statuat ca, atunci când exista diferente între formele de proprietate comuna
ori între acestea si proprietatea exclusiva, în ceea ce priveste exercitarea
unora dintre atributele dreptului de proprietate, aceste diferente corespund
particularitatilor regimului juridic al acelei forme de proprietate, neputând
fi considerate ca îngradiri ale exercitiului dreptului de proprietate, în
sensul la care se refera art. 53 din Constitutie, potrivit caruia o restrângere
poate fi facuta numai daca se impune, dupa caz, pentru apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Atât considerentele, cât
si solutiile acestor decizii sunt valabile si în cauza de fata, întrucât nu au
intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei
Curtii în materie.
Pentru considerentele
expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5), (6) si (8) din Legea
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicata de
Composesoratul Silvic Detunata Bucium în Dosarul nr. 661/2005 al Judecatoriei
Câmpeni.
Definitiva si general
obligatorie.
Pronuntata în sedinta
publica din data de 8 noiembrie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr.
IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu