DECIZIE Nr. VI din 20 noiembrie 2000
ACT EMIS DE: CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE - SECTIILE UNITE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 84 din 19 februarie 2001
Sub presedintia presedintelui Curtii Supreme de Justitie, Paul Florea, s-a
luat in examinare recursul in interesul legii declarat de procurorul general al
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cu privire la calitatea
persoanelor indreptatite sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de
Legea nr. 112/1995.
Ministerul Public a fost reprezentat de Ion Ionescu, prim-adjunct al
procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
Prim-adjunctul procurorului general a sustinut recursul in interesul legii,
cerand sa se decida in sensul ca dispozitiile Legii nr. 112/1995 referitoare la
restituirea in natura a imobilelor trecute in proprietatea statului sau la
acordarea de despagubiri pentru acestea sunt aplicabile si in cazul in care
fostul proprietar nu a avut calitatea de cetatean roman.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor nu exista un punct de vedere unitar cu privire la
calitatea persoanelor indreptatite sa beneficieze de masurile reparatorii
reglementate prin Legea nr. 112/1995.
Astfel, unele instante, avand de solutionat plangeri impotriva hotararilor
comisiilor de aplicare a prevederilor Legii nr. 112/1995, le-au respins cu
motivarea ca mostenitorii proprietarului care nu a avut cetatenia romana la
data decesului nu pot beneficia de masurile reparatorii prevazute de aceasta
lege chiar daca ei sunt cetateni romani sau au declansat procedura legala in
vederea obtinerii cetateniei romane.
Alte instante, dimpotriva, au admis asemenea plangeri, considerand ca
aplicarea dispozitiilor reparatorii ale Legii nr. 112/1995 nu este conditionata
de calitatea de cetatean roman a fostului proprietar, ci de calitatea de
cetatean roman a celui care formuleaza cererea prevazuta la art. 14 din aceasta
lege.
Aceasta din urma solutie este cea legala.
In art. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a
unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, se
prevede ca beneficiaza de masurile reparatorii reglementate prin aceasta lege
"fostii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu destinatia de
locuinte, trecute ca atare in proprietatea statului sau a altor persoane
juridice, dupa 6 martie 1945, cu titlu, si care se aflau in posesia statului
sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989", iar potrivit
alin. 2 al aceluiasi articol mai beneficiaza de prevederile acestei legi si
mostenitorii fostilor proprietari.
Conditia ca beneficiarii sa aiba cetatenia romana este instituita prin art.
4 din Legea nr. 112/1995, potrivit caruia, de "prevederile prezentei legi
beneficiaza cetatenii romani".
Mai este de relevat ca prin art. 2 din Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 112/1995, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 20 din 17 ianuarie
1996 (modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 11/1997), se
precizeaza ca "in sensul dispozitiilor art. 4 din lege, de prevederile
acesteia beneficiaza cetatenii romani, atat cei care au domiciliul sau resedinta
in tara, cat si cei care isi au domiciliul sau resedinta in strainatate",
iar "fostul proprietar sau mostenitorii acestuia trebuie sa aiba cetatenia
romana la data formularii cererii sau sa faca dovada declansarii procedurii
legale pentru obtinerea cetateniei romane in termenul prevazut la art. 14 din
lege".
Rezulta deci din prevederile Legii nr. 112/1995, coroborate cu
reglementarile cuprinse in art. 2 din normele metodologice de aplicare a
acestei legi, ca trebuie sa aiba cetatenia romana sau sa faca dovada
declansarii procedurii legale pentru obtinerea cetateniei romane numai
mostenitorii fostului proprietar si fostul proprietar in viata, care solicita
in nume propriu restituirea imobilului.
Din nici o prevedere a Legii nr. 112/1995 si nici din normele metodologice
de aplicare a acestei legi nu reiese insa ca, in cazul revendicarii imobilelor
de catre mostenitori, fostul proprietar ar fi trebuit sa aiba cetatenia romana
la data decesului.
De altfel, daca posibilitatea revendicarii imobilului preluat abuziv de
stat ar fi conditionata si de apartenenta proprietarului, la data survenirii
decesului, la cetatenia romana, s-ar contraveni principiului ocrotirii
proprietatii private in mod egal de catre lege, inscris in art. 41 alin. (2)
din Constitutie.
Imprejurarea ca la data decesului fostul proprietar, aparent, nu mai avea
un drept propriu asupra imobilului nu ii poate impiedica pe mostenitori sa il
revendice dupa ce au facut dovada calitatii lor, deoarece ei sunt indreptatiti
sa beneficieze de masurile reparatorii in temeiul legii.
In consecinta, in temeiul art. 26 lit. b) din Legea Curtii Supreme de
Justitie nr. 56/1993, republicata, precum si al art. 329 din Codul de procedura
civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca
dispozitiile Legii nr. 112/1995 referitoare la restituirea in natura a
imobilelor trecute in proprietatea statului sau la acordarea de despagubiri
pentru acestea sunt aplicabile si in cazul in care fostul proprietar nu a avut
calitatea de cetatean roman.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECIDE:
Admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
Stabileste ca dispozitiile Legii nr. 112/1995 referitoare la restituirea in
natura a imobilelor trecute in proprietatea statului sau la acordarea de
despagubiri pentru acestea sunt aplicabile si in cazul in care fostul
proprietar nu a avut calitatea de cetatean roman.
Obligatorie pentru instante, conform art. 329 alin. 3 teza a II-a din Codul
de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica la data de 20 noiembrie 2000.
PRESEDINTELE CURTII SUPREME DE JUSTITIE,
PAUL FLOREA
Prim magistrat asistent,
Ioan Raileanu