Decizia Nr.69 din 15.10.2018

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.915/1/2018 este constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27⁵ alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27⁶ din Regulament.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 4.970/109/2017, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că au fost depuse două rapoarte întocmite de judecătorii-raportori, care au fost comunicate părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind depus de către apelantul-reclamant un punct de vedere formulat în scris privind chestiunea de drept supusă judecăţii. La dosar au fost transmise de către instanţele naţionale hotărârile judecătoreşti relevante ce au fost identificate, precum şi opiniile teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii. Se mai referă că a fost depusă la dosar o cerere de intervenţie în interes propriu formulată de numitul Gherghina Paul, care a învederat că are o cauză similară şi se consideră direct vizat de această sesizare. De asemenea, numita Lazăr Lavinia Georgeta, reclamantă într-o cauză similară aflată pe rolul Tribunalului Braşov, a depus note scrise.Cererea depusă de numitul Gherghina Paul se califică drept memoriu, nefiind compatibilă cu procedura dezlegării cu caracter obligatoriu şi de principiu a chestiunilor de drept.Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu mai există chestiuni prealabile, iar completul rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării1. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 5 iulie 2018, în Dosarul nr. 4.970/109/2017, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în sensul stabilirii dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj.II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată2. Prin acţiunea formulată la data de 7 iulie 2017, reclamantul a solicitat:– obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Argeş să emită o decizie de revizuire a Deciziei de pensie nr. xxxxxx/6.06.2017 emisă de pârâtă, privind aplicarea prevederilor art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, prin care să utilizeze, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu de cotizare de 20 de ani, stagiu utilizat la momentul recalculării pensiei în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005), şi Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004), şi care a reprezentat, totodată, vechimea necesară la data înscrierii la pensie, conform art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 267/1990); – obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Argeş să plătească reclamantului diferenţele de pensie rezultate, începând cu data de 1 ianuarie 2016, potrivit Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 192/2015).3. Reclamantul a arătat că a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin Decizia nr. xxxxxx/21.08.1990, în baza art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 şi art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 3/1977), având o vechime în grupa de muncă de peste 22 de ani. Ulterior, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004, pârâta a recalculat pensia reclamantului, utilizând un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, care reprezenta vechimea necesară la înscrierea la pensie a reclamantului, prevăzută de legea specială (Hotărârea Guvernului nr. 267/1990). 4. Dată fiind utilizarea unui stagiu de cotizare special (20 de ani), reclamantul nu a beneficiat de acordarea punctajului suplimentar prevăzut de diferite acte normative pentru activitatea desfăşurată în grupa I de muncă. 5. Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ care a arătat, în expunerea de motive, că scopul propunerii legislative este acela de a elimina excepţiile prevăzute de art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi de a acorda o creştere de punctaj anual pentru toate persoanele înscrise la pensie înainte de 2 noiembrie 2008 şi care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă. 6. Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 a introdus art. 169¹. 7. Cu toate acestea, cu prilejul recalculării pensiei reclamantului în baza acestui text de lege, prin Decizia nr. xxxxxx/6.06.2017, pârâta a utilizat un stagiu de cotizare de 30 de ani, în loc de stagiul de 20 de ani cuvenit reclamantului. Pârâta a invocat, în acest sens, art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), care, la alin. (8), prevede că: „Prin excepţie de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169¹ din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii (...)." 8. Prin aplicarea acestui ultim text de lege, punctajul mediu anual a scăzut, în cazul reclamantului, de la 2.01770 puncte la 1.87716 puncte. Practic, s-a ajuns în situaţia ca persoanele care au fost înscrise la pensie în baza unor legi speciale să aibă un punctaj mediu anual mai mic decât cele înscrise în baza legilor generale de pensionare. 9. În fine, a susţinut reclamantul, chiar şi Legea nr. 263/2010 prevede că persoanele care au lucrat cel puţin 20 de ani în unităţi miniere beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani. 10. Acţiunea reclamantului a fost respinsă prin Sentinţa civilă nr. 3.814 din 8 noiembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. 11. Reclamantul a formulat apel împotriva acestei hotărâri judecătoreşti. 12. La termenul de judecată din 17 mai 2018, instanţa a pus în discuţia părţilor necesitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la modul de interpretare a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege" din cuprinsul art. 169¹ al Legii nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul de a se stabili dacă această sintagmă se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei, prin aplicarea majorării punctajului, lămurire ce se impune prin raportare la dispoziţiile art. 134 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. III. Aspectele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 13. Prin Încheierea de sesizare din 5 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.970/109/2017, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: 14. De lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015, depinde soluţionarea pe fond a cauzei. 15. În acest sens, instanţa de sesizare a reţinut că, prin Decizia nr. xxxxxx/21.08.1990 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Argeş, reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă, în temeiul Legii nr. 3/1977, începând cu 19 iunie 1990. 16. Fiind o pensie stabilită în baza Legii nr. 3/1977, pensia reclamantului a intrat în procesul de recalculare stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 şi Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004. La recalcularea drepturilor de pensie s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani (dată fiind vechimea de peste 20 de ani în grupa I de muncă), drepturile recalculate fiind acordate începând cu 1 iulie 2005. Punctajul mediu anual al pensiei reclamantului a fost stabilit la 2.01770 puncte. 17. Prin Decizia nr. xxxxxx/6.06.2017 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Argeş s-au aplicat dispoziţiile art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, determinându-se, pentru reclamant, un punctaj mediu anual de 1,87716. 18. Aşadar, punctajul mediu anual a scăzut în cazul reclamantului, deşi scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a introdus art. 169¹ în Legea nr. 263/2010, a fost acela de majorare a punctajului, în condiţiile excluderii, prin acte normative anterioare, de la aplicarea punctajului suplimentar a pensiilor cu stagii speciale de cotizare mai mici decât cel general (30 ani). 19. În raport cu dispoziţiile art. 169¹ din Legea nr. 263/2010 şi art. 134 alin. (3) şi (8) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 257/2011), instanţa de trimitere a apreciat că se impune a se lămuri dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj. 20. Această lămurire este necesară cu atât mai mult cu cât, prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 (introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017), s-a prevăzut că se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de legea în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate. 21. După dezlegarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o va da în cauză, urmează ca instanţa să soluţioneze litigiul prin aplicarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), potrivit cărora actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. 22. Problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că, asupra acestei probleme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre. 23. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la momentul sesizării. IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 24. Apelantul-reclamant a susţinut că dreptul la pensia de asigurări sociale se stabileşte prin raportare la condiţiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, aspect confirmat de jurisprudenţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însă Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 a completat art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu noi alineate, alin. (8)-(17), care au prevăzut excepţii de la art. 134 alin. (3), iar, în acest fel, s-a ajuns la situaţia în care un act normativ cu forţă juridică inferioară a modificat actul juridic cu forţă superioară, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 şi statuărilor făcute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011 (instanţele trebuie să facă aplicarea principiului ierarhiei forţei juridice a actelor normative, iar, prin norme metodologice, nu se poate nici modifica, nici completa şi nici veni cu excepţii de la lege, astfel că acestea pot fi aplicate numai în limitele actului normativ cu forţă juridică superioară). 25. Intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Argeş a susţinut că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege" din art. 169¹ din Legea nr. 263/2010 se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei. 26. După comunicarea celor două rapoarte întocmite de judecătorii-raportori, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, apelantul-reclamant a depus un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept supusă judecăţii prin care a solicitat ca, la pronunţarea soluţiei, să fie avut în vedere raportul prin care s-a arătat că determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă prin raportare la stagiul complet de cotizare existent pentru pensiile aflate în plată, 20 de ani, respectiv 25 de ani. V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 27. Punctul de vedere al completului de judecată al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă este în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010 are în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie al beneficiarului, în speţă, Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 (ce reglementa vechimea necesară pentru înscrierea la pensie, vechime preluată ca stagiu de cotizare prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004). 28. Ca atare, pensia reclamantului trebuia recalculată, după adoptarea Legii nr. 192/2015, în funcţie de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, stagiu de care a beneficiat acesta de la momentul recalculării pensiei (efectuate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 şi Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004) şi până în anul 2017. 29. Casa Judeţeană de Pensii Argeş a utilizat, pentru reclamant, un stagiu de cotizare de 30 de ani, aplicând prevederile art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, care aduc o modificare art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, instituind stagiul de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei, prin acordarea majorării de punctaj. 30. În acest fel, reclamantului i-a fost aplicat stagiul de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, deşi el nu s-a pensionat sub imperiul acestui act normativ, ci sub imperiul Hotărârii Guvernului nr. 267/1990. Consecinţa aplicării acestui stagiu de cotizare a fost aceea a micşorării punctajului mediu anual: astfel, la data adoptării art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, punctajul mediu anual al reclamantului era de 2.01770 puncte, iar, după aplicarea acestui text de lege, punctajul i-a scăzut la 1.87716 puncte. 31. Or, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 192/2015, scopul actului normativ a fost acela al înlăturării discriminărilor apărute în calculul pensiilor în cazul acelor persoane care au desfăşurat activităţi în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoane care au fost excluse de actele normative anterioare de la beneficiul acordării de punctaje suplimentare. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 32. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, datele comunicate de instanţele naţionale au relevat că practica judiciară conturată până în prezent nu este unitară, fiind pronunţate soluţii atât în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, cât şi în sensul că se are în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie al beneficiarului. 33. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 1.826/C/2.549/III-5/2018 din 31 iulie 2018, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări. VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 34. Dispoziţiile art. 169¹ din Legea nr. 263/2010 nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate. VIII. Raportul asupra chestiunii de drept 35. În prezenta cauză au fost întocmite două rapoarte, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) şi (9) din Codul de procedură civilă. 36. Prin unul dintre rapoarte, judecătorii-raportori au apreciat, în principal, că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind necesară promovarea unui recurs în interesul legii, iar, în subsidiar, pentru ipoteza în care se va constata că sesizarea îndeplineşte cerinţele prescrise de lege, s-a propus admiterea sesizării, în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" are în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie al beneficiarului. 37. Prin celălalt raport, s-a apreciat că sesizarea este admisibilă, iar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 38. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 39. Prealabil analizei, în fond, a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă. 40. Potrivit acestor dispoziţii legale, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată." 41. Prin urmare, pentru declanşarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condiţiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: – existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă;

– cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

– ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea, pe fond, a cauzei în curs de judecată;

– chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;

– chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.42. Verificarea admisibilităţii sesizării, din această perspectivă, relevă îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege. 43. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, iar titularul sesizării, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, învestit cu calea de atac a apelului, urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, este definitivă. 44. Cauza care face obiectul judecăţii în apel se află în competenţa legală a unui complet de judecată al curţii de apel învestit să o soluţioneze; procesul are natura juridică a unui litigiu în materia asigurărilor sociale, ce conferă competenţă exclusivă, în primă instanţă, tribunalului de la domiciliul reclamantului, conform art. 153 şi art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Hotărârea pronunţată de tribunal este supusă numai apelului, conform art. 155 alin. (1) din aceeaşi lege. 45. Sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea, pe fond, a cauzei, în condiţiile în care reclamantul pensionar îşi dispută cuantumul pensiei, pretinzând ca, la recalcularea pensiei în baza textului de lege care îi acordă majorări de punctaj pentru activitatea depusă în grupe superioare de muncă, să fie utilizat, ca stagiu complet de cotizare, nu cel prevăzut de Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de la care i se cuvin drepturile recalculate, 1 ianuarie 2016, ci stagiul de 20 de ani, utilizat la recalcularea pensiei sale din sistemul Legii nr. 3/1977 în sistemul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005. 46. În esenţă, sesizarea presupune dezlegarea problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispoziţiilor art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj. 47. În egală măsură este îndeplinită şi condiţia referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării. 48. Evaluarea acestei condiţii, în absenţa unei definiţii a noutăţii chestiunii de drept şi a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa constantă a instanţei supreme, cu menţiunea că noutatea poate fi generată nu doar de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci şi de una veche, cu condiţia însă ca instanţa să fie chemată să se pronunţe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. 49. Această cerinţă este justificată, întrucât completarea Legii nr. 263/2010 prin Legea nr. 192/2015, prin introducerea art. 169¹ alin. (3), este relativ recentă. Anterior adoptării acestui act normativ, jurisprudenţa era unificată în sensul că, în situaţia celor cărora li s-au recalculat drepturile de pensie în baza unui stagiu redus de 20, respectiv de 25 de ani lucraţi în grupele superioare de muncă, nu li se acorda acest punctaj suplimentar instituit, pentru prima dată, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008). 50. Legea în forma actuală are, sub acest aspect, un conţinut diferit faţă de norma iniţială, în sensul că, prin introducerea art. 169¹, şi celor care beneficiaseră, la stabilirea sau recalculările anterioare ale pensiei, de un stagiu redus de cotizare, însă nu aveau dreptul la majorările de punctaj până la adoptarea Legii nr. 192/2015, li se recunoaşte dreptul la un punctaj suplimentar, problema în discuţie rămânând posibilitatea cumulului celor două beneficii, respectiv punctajul anual majorat cu stagiile complete de cotizare reduse. Din această perspectivă, nu există o jurisprudenţă cristalizată asupra problemei de drept pe care o ridică noile dispoziţii legale. 51. De asemenea, această problemă are un caracter real şi serios, dar şi un grad de dificultate mare, întrucât textul de lege supus interpretării nu menţionează, în mod expres, care este legea aplicabilă în ceea ce priveşte stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual, cea de la data deschiderii dreptului de pensie sau cea de la data recalculării. În plus, în condiţiile în care o nouă categorie de pensionari este inclusă, prin textul de lege ce formează obiectul discuţiei, în categoria celor ce beneficiază de punctajul suplimentar, ceea ce constituie, cel puţin aparent, un avantaj pe care legea îl recunoaşte acestei categorii, se ridică, în mod firesc, întrebarea dacă acest avantaj nu este, în realitate, suprimat şi, mai mult, cuantumul dreptului la pensie, privit în ansamblu, diminuat, în cazul în care aceleiaşi categorii nu i se mai recunoaşte beneficiul stagiului de cotizare redus, folosit anterior prevederii legale care îi dă dreptul la majorările de punctaj. Cu alte cuvinte, se poate pune problema şi a intenţiei legiuitorului în ceea ce priveşte această categorie de pensionari. 52. În consecinţă, pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecăţii şi pentru prevenirea unei practici judiciare neunitare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este necesară declanşarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prin pronunţarea unei rezolvări de principiu. 53. Nu în ultimul rând, este îndeplinită şi cerinţa ca, asupra respectivei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, aspecte care rezultă din verificările efectuate în dosar şi din relaţiile comunicate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 54. În consecinţă, se constată că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept în discuţie. 55. În speţă, acţiunea este declanşată de pensionarul căruia i s-a stabilit dreptul la pensie în baza Legii nr. 3/1977 şi Hotărârii Guvernului nr. 267/1990. Conform art. 9 din acest din urmă act normativ, „Pensionarea pentru limită de vârstă şi vechime în muncă a personalului din unităţile miniere se va face în următoarele condiţii: a) la 20 ani lucraţi în subteran sau 25 ani lucraţi în cariere şi instalaţii de preparare indiferent de vârstă, dar nu mai puţin de 45 ani pentru subteran şi 50 ani pentru cariere şi instalaţii de preparare; (...)". Acesta a intrat în procesul de recalculare a pensiei din sistemul Legii nr. 3/1977 în cel al Legii nr. 19/2000, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, iar punctajul mediu anual i s-a calculat prin împărţirea punctajului anual total la un stagiu de cotizare considerat complet pentru situaţia reclamantului şi prevăzut de un act normativ special, respectiv la 20 de ani. 56. În anul 2008 este adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000, urmată de legi succesive, prin care se acordă punctaje suplimentare şi majorări celor care au lucrat în grupe superioare de muncă, în raport cu numărul anilor lucraţi în acele condiţii, dar care nu au avut un stagiu de cotizare de 20 de ani în grupa I şi 25 de ani în grupa a II-a de muncă, pentru a putea fi valorificat ca stagiu complet de cotizare redus, în cazul lor, punctajul total fiind împărţit la 30, stagiul complet de cotizare de drept comun. Conform unei practici unitare la nivel naţional (a se vedea Decizia nr. 6 din 8 decembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 2 februarie 2015, şi Decizia nr. 31 din 14 mai 2018 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanţei supreme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 9 iulie 2018, prin care s-au respins sesizările având ca obiect posibilitatea cumulului majorărilor cu stagiul redus de cotizare, constatându-se existenţa practicii unitare sub acest aspect), majorările nu s-au acordat celor care au efectuat stagii complete de cotizare în grupele superioare şi au beneficiat de împărţirea la un stagiu complet redus de 20 sau 25 de ani; s-a considerat că aceste persoane au valorificat beneficiul activităţii în grupa de muncă prin recunoaşterea stagiului de cotizare redus. În acest sens, legiuitorul a precizat, în art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 şi în art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că majorările nu se aplică în cazul în care, la recalcularea pensiei în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, „pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special". 57. Prin urmare, reclamantul, căruia i s-a deschis dreptul la pensie în baza unei legi speciale, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 267/1990, raportat la desfăşurarea activităţii sale într-o grupă superioară de muncă, şi anume în industria minieră, şi care a beneficiat de recalcularea pensiei în baza aceleiaşi legi speciale, prin aplicarea stagiului complet de cotizare redus, de 20 de ani, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, era exclus, sub imperiul Legii nr. 263/2010, în forma iniţială, de la beneficiul majorărilor de punctaj. 58. Această situaţie s-a modificat odată cu introducerea, în cuprinsul Legii nr. 263/2010, a art. 169¹, prin Legea nr. 192/2015, reglementare potrivit căreia s-au acordat majorări de punctaj şi celor aflaţi în situaţia reclamantului [alin. (2) din textul de lege], excluşi până la adoptarea acestui din urmă act normativ de la beneficiul punctajului suplimentar, determinat de împrejurarea că, la stabilirea punctajului mediu anual, se avusese în vedere stagiul complet redus de cotizare, în baza unei norme speciale, derogatorii de la cea de drept comun, care reglementa un stagiu complet de cotizare de 30 de ani (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010). 59. Astfel, conform art. 169¹ din Legea nr. 263/2010 „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a)cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale;b)cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 78² din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.
(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.
(4) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(5) Recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016.
(6) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016."60. Problema de drept care a creat neclarităţi instanţei de trimitere şi care se solicită a fi dezlegată prin mecanismul hotărârii prealabile vizează alin. (3) din dispoziţia legală enunţată mai sus, şi anume ce stagiu de cotizare trebuie utilizat la recalcularea pensiei prin acordarea majorărilor, acela de 20 de ani stabilit la deschiderea dreptului de pensie, în cazul reclamantului, conform Hotărârii Guvernului nr. 267/1990, sau acela de 30 de ani prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. 61. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii", cuprinsă în alin. (3) din art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, în consecinţă, la Legea nr. 263/2010, care conţine norma respectivă. 62. Legiuitorul nu face nicio trimitere, directă sau indirectă, expresă sau implicită, la stagiul de cotizare prevăzut de o altă lege decât cea în care este cuprinsă dispoziţia legală ce a generat confuzie pentru instanţa de trimitere, deci, nici la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie. 63. Atunci când a intenţionat să vizeze o lege anterioară Legii nr. 263/2010, referirea la un asemenea act normativ este expresă. În acest sens, pot fi menţionate, printre altele, următoarele dispoziţii legale din cadrul Legii nr. 263/2010: – art. 29 alin. (1) - „Sunt încadrate în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare la data încadrării acestora.";

– art. 170 alin. (1) - „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011".64. Pe de altă parte, o altă interpretare a dispoziţiilor art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010 ar face inaplicabil textul alin. (4) din acelaşi articol, conform căruia „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării." În condiţiile în care art. 169¹ alin. (1) reglementează o creştere a punctajelor anuale realizate în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare, respectiv încadrate în condiţii speciale/deosebite, dispoziţia menţionată fiind incidentă, potrivit alin. (2), şi în cazul celor aflaţi în situaţia reclamantului, rezultă că, pentru astfel de persoane, aplicând un stagiu de cotizare redus, respectiv cel de la data deschiderii dreptului de pensie, întotdeauna se va ajunge la o majorare a punctajului mediu anual, nicidecum la o micşorare a acestuia. În mod firesc, într-un asemenea caz, dispoziţia art. 169¹ alin. (4) nu şi-ar mai găsi justificare legislativă. 65. Un alt argument pentru care legea la care se referă art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este cea de la data recalculării pensiei, iar nu aceea de la data deschiderii dreptului de pensie, are în vedere interpretarea dată acestui text de lege prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. 66. Potrivit acestei dispoziţii legale, „Prin excepţie de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169¹ din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii, respectiv: a)stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege; b)stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 şi 57 din lege; c)stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 şi 59 din lege."67. Modul de calcul reglementat în alin. (3) al art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, care însă este exclus în cazul persoanelor cărora li se aplică art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, în consecinţă, şi în cazul reclamantului, se referă la „stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei". Conform acestui text de lege „La recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei." 68. Prin urmare, pentru persoanele aflate în una dintre ipotezele prevăzute de art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei are loc în condiţiile art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, utilizându-se stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, raportat la situaţia în care se află fiecare destinatar al normei legale în discuţie, reclamantul încadrându-se la lit. a) din alin. (8), respectiv, în cazul lui, stagiul complet de cotizare utilizat la recalculare fiind cel din anexa nr. 5 din lege, de 30 de ani, neredus. 69. Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege. 70. De asemenea, fiind aprobate prin hotărâre de Guvern, reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, pe deplin aplicabil în condiţiile în care nu a fost anulat de către o instanţă de contencios administrativ potrivit art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. 71. Raţionamentul juridic expus mai sus este confirmat şi de intervenţia din anul 2018 a legiuitorului în ceea ce îi priveşte pe pensionarii cărora li s-au aplicat dispoziţiile art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice fiind introdus art. 169², cu următorul conţinut: Articolul 169²
(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169¹ beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018. 72. Prin urmare, în cazul persoanelor care s-au aflat sub incidenţa art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 221/2018 se ţine seama de stagiile complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015 [alin. (1) al art. 169²]. 73. Drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, potrivit alin. (4) al aceluiaşi text de lege. 74. Noua lege implică o schimbare a concepţiei legiuitorului care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiaşi destinatar, şi beneficiul majorării de punctaj, şi cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. 75. În cazul reclamantului, recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, respectiv legea specială care viza un stagiu de cotizare redus de 20 de ani. 76. Această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169² introdus prin actul normativ menţionat. 77. Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar - art. 169¹ alin. (2) şi (6) din Legea nr. 263/2010 - şi 1 octombrie 2018, când se menţine acelaşi drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, şi anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010. 78. În caz contrar, dacă şi pentru perioada 1 ianuarie 2016-1 octombrie 2018, în ipoteza persoanelor care cad sub incidenţa art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, legiuitorul ar fi intenţionat să se refere la stagiul de cotizare redus, nu ar mai fi fost necesară intervenţia sa prin adoptarea Legii nr. 221/2018, care tocmai la un asemenea stagiu de cotizare se referă. Cu alte cuvinte, dacă nu s-ar fi schimbat, potrivit legii din 2018, unul dintre criteriile avute în vedere la recalcularea pensiei, şi anume cel vizând stagiul de cotizare, nu şi-ar găsi justificare modificarea legislativă. 79. Nu în ultimul rând, trebuie remarcat că legiuitorul a cumulat, în anul 2018, cele două beneficii, punctajul suplimentar şi stagiul redus de cotizare, prin introducerea unui nou articol în Legea nr. 263/2010, art. 169², iar nu prin modificarea art. 169¹, deja existent. Or, dacă legiuitorul ar fi considerat că art. 169¹ este neclar sub aspectul legii aplicabile în ceea ce priveşte stagiul de cotizare şi, totodată, ar fi considerat, sub imperiul aceluiaşi articol, că această lege este cea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, ar fi operat doar modificarea alin. (3) al art. 169¹ în sensul dorit, păstrând, totodată, alin. (6), care menţionează că drepturile de pensie recalculate în temeiul art. 169¹ se cuvin de la 1 ianuarie 2016. 80. Nu s-a procedat însă în acest sens, prin Legea nr. 221/2018 prevăzându-se, pentru cei cărora li s-au aplicat prevederile art. 169¹, beneficiul cumulului stagiului de cotizare redus cu dreptul la punctaj majorat, dar cu începere de la 1 octombrie 2018. 81. În consecinţă, viziunea legiuitorului, sub aspectul stagiului de cotizare utilizat sub imperiul celor două modificări legislative ale Legii nr. 263/2010 (Legea nr. 192/2015, care a introdus art. 169¹, şi Legea nr. 221/2018, care a introdus art. 169²) este diferită. 82. Raportat la evoluţia legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale, astfel cum a fost expusă în precedent, trebuie remarcat că scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut şi persoanelor aflate în situaţia reclamantului dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu şi utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferenţelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menţinerea, în plată, a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169¹ alin. (4) din Legea nr. 263/2010. 83. Prin această interpretare a dispoziţiilor art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 192/2015, nu se poate considera că se aduce atingere celor statuate prin Decizia în interesul legii nr. 40 din 22 septembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, şi Decizia nr. 11 din 25 mai 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, prin care au fost stabilite stagii de cotizare reduse la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001. Aceste decizii se refereau la interpretarea unei legislaţii anterioare Legii nr. 263/2010, care nu mai preia soluţia legislativă din reglementarea precedentă, având dispoziţii derogatorii exprese în privinţa stagiului complet de cotizare pentru acordarea noului beneficiu instituit prin art. 169¹. 84. Din cuprinsul Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii rezultă că recalcularea pensiei, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, trebuia realizată prin aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, care stabileau, spre deosebire de norma de la art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost explicitată prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, respectiv cel de 20 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi de 25 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă. 85. Prin urmare, soluţia aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privinţa recalculării vizate de art. 169¹ din Legea nr. 263/2010. 86. De altfel, cum s-a arătat deja, pentru înlăturarea inechităţilor ivite în sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluţii legislative, cum ar fi majorările de punctaje pentru perioadele lucrate în grupa I şi/sau a II-a de muncă, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 155/2009, cu modificările ulterioare, art. 169 din Legea nr. 263/2010. Potrivit legislaţiei respective însă au fost excluşi de la acordarea acestor beneficii cei care obţinuseră un alt avantaj, respectiv prin utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual sau prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special. 87. De asemenea, nu s-ar putea reţine, în cazul hotărârilor judecătoreşti care recunosc un stagiu complet de cotizare mai mic decât cel prevăzut în art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pronunţate anterior intrării în vigoare a dispoziţiei legale indicate, că s-ar înfrânge autoritatea de lucru judecat a acestor hotărâri, de vreme ce au fost date prin aplicarea unor dispoziţii legale anterioare, care nu mai sunt în vigoare în prezent, noua lege urmând să producă efecte pentru viitor. 88. Astfel cum s-a expus mai sus, de abia în anul 2018, prin Legea nr. 221/2018, s-a introdus teza potrivit căreia se pot lua în calcul stagiile utilizate la stabilirea pensiei, potrivit legii sau hotărârilor judecătoreşti - art. 169² nou-introdus prin această lege, teză care acoperă situaţiile omise de art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, în care fie la stabilire s-au utilizat stagii complete reduse în baza unor texte de lege derogatorii de la stagiul de drept comun de 30 de ani, fie au existat hotărâri judecătoreşti care au stabilit astfel de stagii pentru momentul recalculării pensiilor în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005. 89. În concluzie, până la momentul apariţiei legii noi din anul 2018, trebuie considerat că textul ce face obiectul sesizării se referă la stagiul prevăzut de legea care dispune recalcularea cu acordarea majorărilor, respectiv Legea nr. 263/2010, caz în care, prin acordarea majorărilor, se pierde beneficiul stagiului redus de cotizare; pensia astfel recalculată este posibil să se micşoreze, însă doar scriptic, rămânând în plată cuantumul mai mare, până la recalcularea conform Legii nr. 221/2018. 90. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 4.970/109/2017, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169¹ alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2018. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Gabriela Elena Bogasiu Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Mitroi