Decizia Nr.693 din 28.06.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 alin. 2 şi art. 443 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan E. Văcăreşteanu în Dosarul nr. 779/262/2011* al Judecătoriei Moreni şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 504D/2012.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 779/262/2011*, Judecătoria Moreni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 alin. 2 şi art. 443 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan E. Văcăreşteanu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(2) referitor la accesul liber la justiţie şi art. 16 alin. (1)-(3) teza întâi referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece cheltuielile judiciare avansate de stat, nefiind creanţe fiscale, nu pot fi executate în condiţiile Codului de procedură fiscală. Or, nu poate fi considerat echitabil un proces în care se execută silit creanţe civile după regulile privind executarea creanţelor fiscale.Judecătoria Moreni opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 442 alin. 2 - Amenzile judiciare şi art. 443 - Cheltuielile judiciare avansate de stat din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:– Art. 442 alin. 2: „Punerea în executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveşte aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală.“;

– Art. 443: „Dispoziţia din hotărârea penală privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare potrivit art. 442 alin. 2.Când obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanţă, punerea în executare se face de procuror, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 442 alin. 2. Executarea cheltuielilor judiciare se face de către organele care, potrivit legii, execută amenda penală.“ Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1)-(3) teza întâi referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi art. 21 alin. (1)-(2) referitor la accesul liber la justiţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 73 din 2 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 martie 2012, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 443 din Codul de procedură penală, statuând că prin punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat nu este afectat dreptul la un proces echitabil, întrucât nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie, sens în care cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal trebuie suportate de partea vinovată de provocarea lor în limitele art. 189-193 din Codul de procedură penală. Aşa fiind, legiuitorul este suveran în alegerea modalităţii de executare a unei hotărâri judecătoreşti, sens în care, potrivit art. 425 din Codul de procedură penală, în măsura în care persoana condamnată nu depune la instanţa de executare în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii recipisa de plată integrală a amenzii/cheltuielilor judiciare, acesta va comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv referitoare la aplicarea sancţiunii pecuniare organelor competente în vederea executării lor potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silită a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii. Totodată, dacă cel condamnat se găseşte în imposibilitate de a achita integral plata în termenul de 3 luni, instanţa de executare, la cererea condamnatului, poate dispune eşalonarea plăţii pe cel mult 2 ani în rate lunare. Sumele aferente cheltuielilor judiciare avansate de stat reprezintă contravaloarea unui serviciu prestat de către instanţele judecătoreşti şi care sunt suportate de părţi ori de stat în condiţiile Codului de procedură penală. Aceste sume se fac venit la bugetul de stat în condiţiile art. 25 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar destinaţia acestor cheltuieli judiciare le califică în mod evident ca fiind drepturi patrimoniale rezultate dintr-un raport de drept material fiscal. Prin urmare, în mod firesc textul legal criticat face aplicabile dispoziţiile Codului de procedură fiscală referitoare la executarea silită a acestor creanţe. În sfârşit, Curtea a mai constatat că, înainte de a se ajunge în faza punerii în executare a cheltuielilor judiciare ori a amenzii judiciare dispuse în condiţiile art. 199 din Codul de procedură penală de instanţa de judecată, partea interesată are posibilitatea de a contesta încheierea în instanţă potrivit art. 361 alin. 2 şi art. 385¹ alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, de la caz la caz. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 442 alin. 2 din Codul de procedură penală. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 442 alin. 2 şi art. 443 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan E. Văcăreşteanu în Dosarul nr. 779/262/2011* al Judecătoriei Moreni. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 iunie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru