DECIZIE Nr. 7
din 9 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. (1) si (2) din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 78 din 1 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Gabor Kozsokar - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1)
şi (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alpha Promotion
International" - S.R.L. din Bucureşti, prin administrator Călin Nicolae, în Dosarul
nr. 3.572/3/2004 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia
a VII-a comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
reţine următoarele:
Prin Incheierea din 1 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.572/3/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alpha Promotion International" - S.R.L. din
Bucureşti, prin administrator Călin Nicolae.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că, prin exceptarea de la procedura de verificare
prevăzută de lege a creanţelor constatate prin titluri executorii şi a
creanţelor bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în
termenele prevăzute de legi speciale, prevederile legale criticate creează un
regim preferenţial autorităţilor fiscale ale statului, care contravine
principiului constituţional consacrat de art. 16 alin.
(2), potrivit căruia „nimeni
nu este mai presus de lege". Mai mult, textul
de lege criticat împiedică accesul la justiţie al debitorilor creanţelor
bugetare constatate prin titluri executorii şi îngrădesc dreptul la apărare al
acestora, în cadrul unui proces echitabil.
Tribunalul Bucureşti -
Secţia a VII-a comercială apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că, prin
adoptarea textului de lege criticat, legiuitorul nu a intenţionat crearea unui
avantaj pentru creditorii care au calitatea de instituţii de stat, ci, dimpotrivă,
corelarea legislaţiei din materia insolvenţei cu reglementările speciale din
domeniul fiscal. Astfel, înscrierea directă în tabelul de creanţe de către
administratorul judiciar a creanţelor prevăzute de lege nu înseamnă că statul
ar fi mai presus de lege, atâta timp cât „legiuitorul a stabilit că aspectele
care se urmăresc a fi lămurite prin procedura verificării sunt clarificate şi
pot fi contestate de persoanele interesate conform prevederilor din legi
speciale în materie fiscală". De asemenea, dispoziţiile criticate nu
îngrădesc nici dreptul părţilor de a se adresa instanţei judecătoreşti şi de a
se prevala de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege.
Avocatul Poporului apreciază
că textul de lege criticat reprezintă o normă de protecţie a statului, deci a
interesului general, care nu aduce atingere principiului egalităţii în
drepturi, accesului la justiţie sau dreptului la apărare, persoanele interesate
având posibilitatea de a contesta titlurile executorii prin care sunt
constatate creanţe bugetare, în termenele prevăzute prin legile speciale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire
la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2),ale art. 2, 3, 10 şi 29
din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Critica de neconstituţionalitate a vizat dispoziţiile
art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.
Ulterior sesizării Curţii, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării
judiciare şi a falimentului a
fost abrogată prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţiile criticate fiind preluate în art. 66 alin. (1) şi (2),
astfel:
„(1) Toate creanţele
vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepţia
creanţelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse
acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu
necontestat în termenele prevăzute de legi speciale."
Intr-o atare situaţie, Curtea
Constituţională urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederii
legale din noua reglementare.
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate
încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin.
(2) care consacră egalitatea în drepturi a
cetăţenilor, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare
la accesul liber la justiţie şi art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.
Examinând dispoziţiile Legii nr. 85/2006 referitoare la primele măsuri
adoptate în urma deschiderii, prin sentinţă judecătorească, a procedurii
insolvenţei, Curtea reţine că, după notificarea formulată de administratorul
judiciar, toţi creditorii ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere
a procedurii vor depune cererile de admitere a creanţelor în termenul fixat.
Cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la
grefa tribunalului. Potrivit art. 67 din Legea nr.
85/2006, administratorul judiciar va proceda de îndată
la verificarea fiecărei cereri şi a documentelor depuse şi va efectua o
cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi
prioritatea fiecărei creanţe. Ulterior, ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul
judiciar sau lichidatorul va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel
preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva averii
debitorului.
In acest context, dispoziţiile de lege criticate
exceptează de la procedura de verificare a cererilor creditorilor creanţele
constatate prin titluri executorii, cu precizarea ca, în cazul creanţelor
bugetare, titlul executoriu să nu fi fost contestat în termenele prevăzute de
legi speciale. Prin urmare, administratorul judiciar sau lichidatorul este obligat
să constate existenţa titlurilor executorii şi să înregistreze aceste creanţe
în tabelul preliminar, fără a proceda la verificarea lor.
Raţiunea legii o constituie faptul că, pe de o parte,
aceste înscrisuri sunt prezumate a fi întocmite în conformitate cu dispoziţiile
legii, în baza lor creditorii putând solicita valorificarea creanţelor acolo
menţionate, iar pe de altă parte, asupra valabilităţii titlurilor executorii,
singura competentă a se pronunţa este instanţa judecătorească. Astfel, potrivit
art. 73 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să
formuleze, în termenul prevăzut de lege, contestaţii cu privire la creanţele şi
drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar sau lichidator în
tabelul preliminar de creanţe. Mai mult, conform art. 75
alin. (1) din aceeaşi lege, chiar şi după expirarea
termenului de depunere a contestaţiilor, dar până la închiderea procedurii,
orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe
sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul
descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au
determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul
descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.
Cu privire la critica de neconstituţionalitate
referitoare la încălcarea art. 16 alin. (2) din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinută, întrucât regimul
juridic diferenţiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este
arbitrar şi deci discriminatoriu, ci, dimpotrivă, în considerarea raţiunilor
expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevăzute indirect prin ipoteza
normei, respectiv tuturor creditorilor ale căror creanţe sunt constatate prin
titluri executorii. Mai mult, în ceea ce priveşte creanţele bugetare,
legiuitorul a condiţionat exceptarea lor de la procedura verificării de
împrejurarea ca titlul executoriu să nu fi fost contestat, în faţa organelor
competente, în termenele prevăzute de legi speciale. Or, această condiţie
reprezintă o garanţie suplimentară pentru debitor împotriva unor eventuale
abuzuri, iar nu, aşa cum pretinde autorul excepţiei, un privilegiu acordat
autorităţilor publice.
Referitor la susţinerea potrivit căreia, dat fiind că
titlul executoriu prin care se constată creanţa bugetară nu a fost comunicat
debitorului, acesta nu a putut exercita, în termenul legal, contestaţia
prevăzută de legea specială, Curtea reţine că insuficienta diligentă,
nepriceperea sau lipsa de solicitudine a personalului autorităţilor publice emitente datorită cărora persoana
interesată nu a putut intra în posesia titlului executoriu reprezintă situaţii
de fapt care nu pot fi imputabile reglementării criticate. Sub acest aspect,
obligaţia părţilor de a a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul
termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind
dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un
termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6
paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
In sfârşit, referitor la încălcarea prevederilor
constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art.
24 alin. (1), Curtea reţine că
o atare critică este lipsită de temei, în măsura în care creanţele trecute de
administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanţe,
inclusiv cele constatate prin titluri executorii, pot face obiectul unei
contestaţii în justiţie, formulate de oricare persoană interesată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Alpha Promotion International" - S.R.L. din Bucureşti, prin administrator Călin Nicolae, în Dosarul
nr. 3.572/3/2004 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia
a VII-a comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 ianuarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu