DECIZIE   Nr. 70 din 18 aprilie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 334 din 19 iulie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Laurentiu Cristescu    - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "RO-STAR" - S.A., Bragadiru in Dosarul nr. 1.150/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    La apelul nominal raspunde consilier Gabriela Pintea pentru Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat Ilfov, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat Ilfov solicita amanarea cauzei, pentru a se da posibilitatea autorului exceptiei, Societatea Comerciala "RO-STAR" - S.A., Bragadiru, sa ia cunostinta de concluziile scrise, pe care le depune in timpul sedintei publice.
    Avand cuvantul, reprezentantul Ministerului Public arata ca depunerea de concluzii scrise nu este un motiv temeinic pentru amanarea cauzei si solicita respingerea acestei cereri, mai ales ca autorul exceptiei, desi a fost legal citat, nu s-a prezentat la termenul de judecata.
    Deliberand asupra cererii, Curtea o respinge, constatand ca nu exista motive de amanare.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat Ilfov arata ca prevederile art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu contravin dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, care statueaza ca Romania este stat de drept, ci, dimpotriva, constituie rezultatul aplicarii acestui principiu constitutional in procesul de elaborare a actelor normative. De asemenea, arata ca dispozitiile art. IV din actul normativ criticat pentru neconstitutionalitate prevad masuri care au ca scop consolidarea regimului valutar si intarirea disciplinei valutare ale persoanelor fizice si juridice, stabilind obligatia acestora de a incasa sumele in valuta aferente exporturilor de marfuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii in strainatate, in termenele stabilite prin ordonanta. Astfel, primele 6 puncte ale art. IV stabilesc termenele pana la care trebuie repatriata valuta, iar pct. 7 prevede sanctiunea amenzii pentru nerespectarea acestor termene, competenta de constatare si aplicare a sanctiunii revenind organelor Ministerului Finantelor si Bancii Nationale a Romaniei, imputernicite in acest scop potrivit pct. 8 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994. De aceea prevederile constitutionale invocate de societatea comerciala nu sunt infrante, deoarece obligatia de repatriere a valutei nu este contrara economiei de piata si libertatii comertului. Dimpotriva, nici economia de piata si nici libertatea comertului nu justifica incalcarea obligatiei de repatriere a valutei in termenele legale, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde functionarea insasi a sistemului economic, astfel ca autonomia juridica a agentilor economici in activitatea de comert exterior nu se poate realiza decat cu respectarea acestor obligatii. In acest sens, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin urmatoarele decizii: Decizia nr. 15 din 28 ianuarie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 24 septembrie 1997; Decizia nr. 16 din 28 ianuarie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 28 octombrie 1997; Decizia nr. 60 din 31 martie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 183 din 18 mai 1998.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca textul criticat a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, in acest sens amintind Decizia nr. 157 din 10 noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea nr. 3 din 11 ianuarie 1999, prin care exceptia de neconstitutionalitate a fost respinsa. De asemenea, mai arata ca, din notele scrise prezentate de autorul exceptiei, reiese ca aceasta critica priveste chestiuni legate de aplicarea legii si nu de constitutionalitate. In consecinta, solicita respingerea exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila, prin Incheierea din 15 noiembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 1.150/1999, a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "RO-STAR" - S.A., Bragadiru.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 sunt in contradictie cu dispozitiile art. 1 alin. (3) si ale art. 134 alin. (1) si (2) lit. a) si b) din Constitutie. Se mai sustine ca prin prevederile criticate statul roman nu numai ca intervine in relatiile dintre partenerii comerciali, relatii care sunt supuse rigorilor normelor de drept comercial, dar instituie si raspunderi contraventionale ale acestora pentru situatii cum ar fi neplata sau intarzierea platii marfii, pe care, desi le considera negative, le califica nesemnificative. Astfel, ordonanta actioneaza in sensul opus obligatiilor pe care Constitutia le instituie statului, reprezentand o parghie de restrangere a libertatii comerciale, lovind in agentii economici autohtoni, De asemenea, se sustine ca pedepsirea acestora pentru fapte de care nu se fac vinovati (neplata de catre partenerii straini a marfurilor exportate de agentii economici romani) duce la inhibarea lor, iar acestia nu vor mai exporta marfuri, nu vor mai efectua lucrari sau nu vor mai presta servicii in strainatate, de teama ca, neprimind la timp plata cuvenita pentru aceste operatiuni comerciale, vor fi amendati. Autorul exceptiei mai considera ca masurile luate prin art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 "reprezinta o conceptie stranie de protejare a intereselor nationale". Pentru aceste motive solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate pe care a ridicat-o.
    Exprimandu-si opinia, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata, aratand ca prin pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, se instituie limitari ale exercitiului libertatii comertului permise de textul constitutional invocat - art. 134 alin. (2) lit. b) -, limitari ce devin obligatorii cand se pune problema protejarii interesului national. Limitarile impuse de textul criticat imbraca forma stabilirii obligatiei pentru agentii comerciali de repatriere a valutei intr-un anumit termen, prevazut a fi maximal, iar interesul general il reprezinta constituirea fondurilor valutare necesare functionarii sistemului economic insusi, pentru asigurarea platii obligatiilor externe ale economiei. Se mai arata ca in acest caz nu avem de a face cu o interventie nepermisa a statului "in relatiile comerciale, acolo unde partenerii se comporta specific si se supun rigorilor normelor de drept comercial" (dupa cum a sustinut autorul in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate), "ci de o limitare a activitatii comerciale individuale, fireasca si necesara intr-un stat democratic". De asemenea, sustinerea autorului exceptiei, potrivit careia raspunderea contraventionala actioneaza in situatii tipice, aparent nesemnificative, care pot fi solutionate prin normele de drept comercial, nu este pertinenta, deoarece in aceste situatii nu s-a urmarit reglementarea relatiilor comerciale dintre partile contractante, ci aceea a raporturilor agentilor economici cu statul, acesta insusi fiind interesat de consecintele faptei socotite de lege drept contraventie si care consta in nerepatrierea in termen a valutei. Agentul economic este chemat sa isi desfasoare activitatea comerciala in cadrul legal stabilit, raspunzand pentru incalcarile dispozitiilor legale prin fapte savarsite cu vinovatie. Din acest punct de vedere agentul economic care se considera vatamat in urma aplicarii amenzii poate formula apararile necesare, astfel incat toate aspectele legate de existenta sau neexistenta culpei sale sunt solutionate de catre instanta judecatoreasca.
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost trimisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, se arata ca "Prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei nu sunt infrante, deoarece obligatia de repatriere a valutei nu este contrara economiei de piata si libertatii comertului si nici nu loveste in interesele nationale ...". De asemenea, Guvernul invoca in aceasta materie jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin care aceasta s-a pronuntat constant asupra constitutionalitatii textului criticat.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile autorului exceptiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995. Textul criticat are urmatorul cuprins: "In vederea consolidarii regimului valutar in vigoare si intaririi disciplinei financiare privind disponibilitatile in conturile valutare, se stabilesc urmatoarele: [...]
    7. In cazul constatarii nerespectarii termenelor mentionate la pct. 3, 5 si 6, precum si a celor mentionate in autorizatia Bancii Nationale a Romaniei eliberata conform pct. 4, privind repatrierea incasarilor in valuta, se vor aplica urmatoarele amenzi contraventionale reprezentand:
    - 10%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri de pana la 30 de zile calendaristice;
    - 15%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri intre 30 si 60 de zile calendaristice;
    - 20%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru fiecare luna calendaristica care depaseste primele 60 de zile de intarziere.
    In toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor in valuta in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii contraventiei.
    In cazul depasirii termenului de la alineatul precedent, penalitatile stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanta, se majoreaza cu 50% ."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, anterior, s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii acestui text legal, in raport cu prevederile cuprinse in art. 134 din Constitutie, stabilind ca textul art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, este sub acest aspect constitutional (de exemplu, prin Decizia nr. 157 din 10 noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 11 ianuarie 1999 si prin Decizia nr. 101 din 29 iunie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999).
    Intrucat nu au intervenit elemente noi, care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate ridicata urmeaza sa fie respinsa sub acest aspect.
    In ceea ce priveste raportarea textului criticat la dispozitiile art. 1 alin. (3), teza intai din Constitutie, care consacra principiul statului de drept, Curtea retine ca exigentele acestuia privesc scopurile majore ale activitatii statale, prefigurate in ceea ce indeobste este numit ca fiind domnia legii, sintagma ce implica subordonarea statului fata de drept, asigurarea acelor mijloace care sa permita dreptului sa cenzureze optiunile politice si, in acest cadru, sa pondereze eventualele tendinte abuzive, discretionare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea legilor si tuturor actelor normative cu aceasta, existenta regimului de separatie a puterilor publice, care trebuie sa actioneze in limitele legii, si anume in limitele unei legi ce exprima vointa generala. In aceasta lumina, evocarea principiului statului de drept pentru constatarea neconstitutionalitatii unui text in vigoare, asupra caruia Curtea s-a pronuntat, in sensul considerarii sale ca intrunind conditiile de constitutionalitate, nu poate fi primita.
    Curtea constata ca, in realitate, autorul exceptiei de neconstitutionalitate are in vedere un aspect de legalitate, constand in modul in care este aplicata legea, iar nu unul de constitutionalitate.
    Obiectiile retinute in exceptia de neconstitutionalitate au in vedere, astfel cum opineaza chiar instanta in fata careia s-a ridicat exceptia, chestiuni care privesc aplicarea legii, care sunt de competenta instantei judecatoresti, singura in masura sa verifice daca, in stabilirea sanctiunii contraventionale, s-au respectat cerintele legale, astfel cum rezulta din prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

    Pentru considerentele expuse, cu majoritate de voturi, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "RO-STAR" - S.A., Bragadiru in Dosarul nr. 1.150/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 aprilie 2000.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Laurentiu Cristescu