DECIZIE   Nr. 79 din 22 aprilie 1997

referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 310, art. 330^1 si art. 330^2 din Codul de procedura civila, precum si ale art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 93 din 19 mai 1997

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Raul Petrescu          - procuror
    Florentina Geangu      - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra recursurilor declarate de Caracostea Gheorghe si Svoronos Ileana (Dosarul nr. 139C/1996) si Caracostea Constantin (Dosarul nr. 140C/1996) impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 132 din 29 octombrie 1996*).
-----------
    *) Decizia Curtii Constitutionale nr. 132 din 29 octombrie 1996 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 6 martie 1997.

    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 15 aprilie 1997, in prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partilor, legal citate, si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 22 aprilie 1997.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Decizia nr. 132 din 29 octombrie 1996, Curtea Constitutionala a respins ca vadit nefondate exceptiile de neconstitutionalitate a art. 330, art. 330^1 si art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedura civila, a constatat ca dispozitiile art. 330^1 din acest cod sunt neconstitutionale in masura in care se aplica hotararilor pronuntate inainte de 26 iulie 1993, iar exceptiile referitoare la art. 330^2 alin. 1 din acelasi cod sunt lipsite de obiect. Totodata, au fost respinse ca vadit nefondate si exceptiile de neconstitutionalitate a art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
    Impotriva Deciziei nr. 132 din 29 octombrie 1996, au declarat, in termen legal, recursuri Caracostea Gheorghe si Svoronos Ileana in Dosarul nr. 139C/1996 si Caracostea Constantin in Dosarul nr. 140C/1996.
    Recursurile declarate au un continut identic si vizeaza art. 310, art. 330^1 si art. 330^2 din Codul de procedura civila, care, in opinia recurentilor, incalca art. 41 si art. 135 alin. (1) si alin. (6) din Constitutie, precum si principiul constitutional al stabilitatii raporturilor juridice. Prin motivele de casare se sustine ca procurorul general poate suspenda, pe un termen pe care el il stabileste, o hotarare judecatoreasca irevocabila, neexistand in aceasta privinta nici o limita stabilita printr-un act normativ; procurorul general poate invoca depasirea atributiilor puterii judecatoresti "fara ca acest termen sa fie explicat prin lege", ceea ce creeaza confuzii in privinta depasirii competentei instantei sau gresitei aplicari a legii; procurorul general poate ataca o hotarare irevocabila oricand, desi depasirea atributiilor justitiei se poate verifica si constata imediat. Cat priveste dispozitiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 sunt reiterate argumentele invocate in sustinerea exceptiilor de neconstitutionalitate. Astfel, se sustine ca acest text de lege "discrimineaza pe cetatenii romani care au avut in proprietate terenuri mai mari de 50 ha".
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca recursurile declarate sunt nefondate, deoarece Decizia Curtii Constitutionale nr. 132 din 29 octombrie 1996 se intemeiaza pe prevederi ale unor decizii definitive ale Curtii Constitutionale, care, potrivit Constitutiei si Legii nr. 47/1992, sunt obligatorii.
    Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile art. 310, art. 330^1 si art. 330^2 din Codul de procedura civila, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Motivul de recurs privind neconstitutionalitatea art. 310 din Codul de procedura civila, care prevede ca "daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen", urmeaza a fi respins, deoarece invocarea acestui text legal nu este relevanta in cauza. Potrivit art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea hotaraste numai asupra dispozitiilor de care depinde judecarea cauzei, astfel incat, in speta, recurentii nu pot justifica un interes legitim in sustinerea neconstitutionalitatii art. 310 din Codul de procedura civila.
    Cat priveste sustinerile recurentilor potrivit carora art. 330^1 si art. 330^2 din Codul de procedura civila incalca prevederile art. 41 si ale art. 135 din Constitutie, relative la dreptul de proprietate, trebuie aratat ca dispozitiile criticate nu au in vedere dreptul de proprietate, ci indreptarea, pe calea recursului in anulare, a unor grave erori in pronuntarea unor hotarari judecatoresti, in conformitate cu art. 330 din Codul de procedura civila. Rezulta ca aceasta critica nu este intemeiata si deci nu poate fi retinuta.
    Motivul de casare referitor la dreptul procurorului general de a suspenda o hotarare judecatoreasca este lipsit de obiect si va fi respins ca atare, deoarece Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, s-a pronuntat cu privire la caracterul neconstitutional al acestui drept, reglementat de art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civila. Deci respingerea prin Decizia nr. 132/1996, ca vadit nefondata, a exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civila s-a facut pentru faptul ca "... o exceptie de neconstitutionalitate admisa nu mai poate fi reiterata, deoarece, potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie si art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curtii Constitutionale sunt obligatorii erga omnes".
    Cu referire la motivul de recurs privind nedelimitarea in timp, prin art. 330^1 din Codul de procedura civila, a dreptului procurorului general de a ataca o hotarare judecatoreasca cu recurs in anulare, se constata ca aceste dispozitii au fost modificate prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997. In noua redactare, recursul in anulare nu mai poate fi declarat de catre procurorul general oricand, ci numai in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila sau de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Rezulta ca acest motiv de recurs urmeaza a fi admis. In temeiul art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, tinand seama de noua redactare a art. 330^1 din Codul de procedura civila, motivele de neconstitutionalitate invocate in sustinerea exceptiei nu mai pot fi retinute si, pe cale de consecinta, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca lipsita de obiect.
    Sustinerea privind faptul ca notiunea de "depasirea atributiilor puterii judecatoresti" nu ar fi explicata prin lege nu are relevanta in contenciosul constitutional, ea fiind strict de domeniul aplicarii dreptului in activitatea instantelor judecatoresti si deci nu poate fi retinuta.
    Motivul de recurs privind dispozitiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, prin care sunt reiterate sustinerile ce au fundamentat exceptiile de neconstitutionalitate, este neintemeiat si urmeaza a fi respins. Asupra prevederilor acestui articol Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 126 din 16 noiembrie 1994, definitiva ca urmare a Deciziei nr. 35 din 28 martie 1995, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 74 din 25 aprilie 1995, citate de altfel si in decizia recurata, in sensul caracterului constitutional al continutului lor. Aceasta decizie este obligatorie, potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie si nu exista elemente noi care sa justifice schimbarea solutiei.
    In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c) si ale art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 si ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge recursurile declarate de Caracostea Gheorghe, Svoronos Ileana si Caracostea Constantin privind art. 36 din Legea nr. 18/1991, art. 330^2 si art. 310 din Codul de procedura civila.
    2. Admite recursurile declarate de Caracostea Gheorghe, Svoronos Ileana si Caracostea Constantin privind art. 330^1 din Codul de procedura civila si modifica Decizia Curtii Constitutionale nr. 132 din 29 octombrie 1996, in sensul ca respinge exceptiile de neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civila ca fiind lipsite de obiect.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 22 aprilie 1997.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                prof. univ. dr. IOAN MURARU

                              Magistrat asistent,
                               Florentina Geangu