DECIZIE Nr. 80
din 8 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 alin. 1 pct. din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 120 din 19 februarie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă -
procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Alina Russu în Dosarul nr. 719/192/2006
al Judecătoriei Bolintin-Vale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 4 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 719/192/2006, Judecătoria Bolintin-Vale a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Alina Russu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că dispoziţiile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de
procedură civilă afectează în mod iremediabil dreptul părţilor la un proces
echitabil, prin nesocotirea principiului aflării adevărului, care ar trebui să
stea la baza judecării oricărei cauze civile, inclusiv a litigiilor din materia
dreptului familiei. In acest domeniu, cu precădere, persoanele care au
cunoştinţă despre situaţia de fapt din interiorul familiei, despre modul în
care sunt îngrijiţi copiii minori de către părinţii lor, sunt rudele apropiate,
singurele care pot fi, deci, ascultate în calitate de martori. Or, textul de
lege criticat încalcă dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi ale art. 49 alin. (1)
din Constituţie, întrucât creează riscul ca persoana minorului şi dezvoltarea
sa psihoafectivă să fie puse în primejdie de comportamentul persoanei care se
opune la administrarea unor probe pertinente şi utile în vederea aflării
adevărului şi a pronunţării unei hotărâri juste şi echitabile.
Judecătoria Bolintin-Vale
apreciază excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată.
Excluderea rudelor sau afinilor până la gradul trei, inclusiv, de la depunerea
mărturiei în procesele civile are în vedere subiectivismul acestora în
prezentarea şi perceperea anumitor situaţii de fapt. Aceste persoane au
tendinţa de a exagera sau de a minimaliza importanţa unor evenimente care
influenţează probatoriul în sprijinul părţii cu care sunt în relaţii de rudenie
sau afinitate, determinând denaturarea adevărului sau imposibilitatea aflării
lui. Or, nu acesta este sensul
dispoziţiilor constituţionale referitoare la protecţia minorilor sau la dreptul
la un proces echitabil.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă,
care au următorul conţinut: „Nu pot fi ascultaţi ca martori:
1. rudele şi afinii până la gradul al treilea
inclusiv;".
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privitoare
la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) care prevăd
accesul liber la justiţie, ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la
viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ale art. 24 alin. (1) privind
dreptul la apărare, ale art. 49 alin. (1) care consacră protecţia copiilor şi a
tinerilor şi ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei.
De asemenea, autorul mai invocă şi încălcarea
prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a mai multor dispoziţii din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii cel
mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probă îl reprezintă tocmai
declaraţiile făcute de martor, persoană terţă faţă de proces, care relatează în
faţa instanţei fapte sau împrejurări concludente pentru soluţionarea cauzei. In
principiu, orice persoană care are cunoştinţă despre fapte relevante
referitoare la pricina dedusă justiţiei poate fi ascultată în calitate de
martor. De la această regulă legea procesual civilă instituie anumite excepţii,
indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum şi pe cele care
sunt scutite de la obligaţia de a depune mărturie, în considerarea calităţii pe
care o deţin.
In acest context, Curtea observă că interdicţia
consacrată de art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă se
întemeiază pe o prezumţie de parţialitate şi subiectivism a rudelor şi afinilor
până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoştinţă.
Textul de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul
procesului civil. Astfel, prin instituirea acestei interdicţii se asigură de plano echilibrul procesual al
părţilor în litigiu şi se respectă unul dintre principiile fundamentale ale
dreptului procesual - principiul aflării adevărului, statuat la art. 129 alin.
5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin
toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea
adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării
unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor
pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc."
Pe de altă parte, incapacitatea rudelor şi afinilor
până la gradul al treilea inclusiv de a depune mărturie, fiind stabilită
exclusiv în interesul părţilor litigante, este o incapacitate relativă, astfel
încât părţile pot conveni, expres sau tacit, îndepărtarea interdicţiei cu un
atare obiect. Astfel, potrivit art. 189 alin. 2 din Codul de procedură civilă,
rudele şi afinii pot fi audiaţi ca martori dacă partea în favoarea căreia a
fost consacrată o astfel de interdicţie nu formulează obiecţiuni cu privire la
audierea lor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum
şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Alina Russu în Dosarul nr. 719/192/2006 al Judecătoriei
Bolintin-Vale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu