DECIZIE Nr.
871 din 10 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 451 din Legea nr. 95/2006 privind
reforma in domeniul sanatatii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 580 din 1 august 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin
Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 451 din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Daniela Manta în Dosarul
nr. 25.786/3/CA/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin
avocat. Lipsesc părţile Comisia superioară de disciplină a Colegiului Medicilor
din România şi Sanda Nica, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 1.442D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 451 din Legea nr. 95/2006, excepţie ridicată de Aurel-Gheorghe
Stroescu în Dosarul nr. 1.604/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că obiectul excepţiilor de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 881 D/2008 şi nr. 1.442D/2008
este similar, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul părţii prezente nu se opune conexării
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.442D/2008 la Dosarul nr.
881 D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul părţii prezente solicită admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate. In acest sens, arată că textul de lege
criticat este neconstituţional în măsura în care împiedică accesul persoanei
vătămate în drepturile sale prin decizia Comisiei superioare de disciplină a
Colegiului Medicilor din România de a ataca această decizie la instanţa de
judecată. In legătură cu aceasta, menţionează că în cazul altor profesii nu
există o asemenea interdicţie. Mai arată şi faptul că, deşi răspunderea
disciplinară nu înlătură răspunderea penală, contravenţională sau civilă a
medicului, totuşi decizia Comisiei superioare de disciplină stabileşte
existenţa culpei medicului. Astfel, dacă se stabileşte inexistenţa culpei
medicului, atunci soluţia acţiunilor în justiţie va fi de respingere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, pe de o parte, arată
că, în esenţă, critica autorilor excepţiei are în vedere o omisiune
legislativă, ceea ce conferă caracter de inadmisibilitate excepţiei, iar, pe de
altă parte, arată că textul de lege criticat nu opreşte pe cel interesat să se
adrese justiţiei, inclusiv instanţei de contencios administrativ, astfel că
argumentele autorului excepţiei sunt neîntemeiate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 22 februarie 2008 şi 7 mai 2008,
pronunţate în dosarele nr. 25.786/3/CA/2007 şi nr. 1 604/3/CA/2008, Tribunalul
Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 451
din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a
fost ridicată de Daniela Manta şi Aurel-Gheorghe Stroescu cu prilejul soluţionării
unor acţiuni în contencios administrativ, având ca obiect anularea unor acte
administrative.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că
textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor constituţionale privind
egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie, întrucât prevede că
decizia de sancţionare a Comisiei superioare de disciplină a Colegiului
Medicilor din România poate fi atacată în instanţă de medicul sancţionat, fără
a prevedea acest drept şi pentru alte persoane vătămate printr-o astfel de
decizie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal consideră că excepţia de
neconstituţionalitate nu este întemeiată, deoarece textul de lege criticat nu
interzice persoanei interesate de a ataca în justiţie actul emis de Comisia
superioară de disciplină.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 451 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006: „Impotriva
deciziei de sancţionare a Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15
zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la
secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi
desfăşoară activitatea."
Autorii excepţiei consideră că aceste texte de lege
sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care consacră egalitatea în drepturi a
cetăţenilor, respectiv dreptul de acces liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că art. 442-451 din Legea nr. 95/2006 reglementează răspunderea
disciplinară a medicilor, prevăzând, în esenţă, posibilitatea formulării unei
plângeri împotriva unui medic la colegiul al cărui membru este acel medic,
examinarea dosarului de către o comisie de disciplină teritorială,
posibilitatea contestării deciziei acestei comisii de către medicul sancţionat,
persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătăţii Publice, preşedintele
colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România la
Comisia superioară de disciplină şi, în final, aşa cum prevede textul de lege
criticat, dreptul medicului sancţionat de a ataca în contencios administrativ
decizia de sancţionare dată de Comisia superioară.
Autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de faptul că art.
451 din Legea nr. 95/2006 are o redactare limitativă, care împiedică accesul la
justiţie al acelor persoane ale căror drepturi sau interese ar fi vătămate prin
decizia Comisiei superioare de disciplină, excepţie făcând doar medicul
sancţionat, care poate ataca decizia de sancţionare.
Faţă de acestea, Curtea reţine că răspunderea
disciplinară a medicilor îşi are temeiul în obligaţiile ce izvorăsc din
prevederile legilor şi regulamentelor profesiei medicale, ale Codului de deontologie medicală şi ale regulilor de
bună practică profesională, ale Statutului Colegiului Medicilor din România ori
ale deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului
Medicilor din România, obligaţii a căror nerespectare prejudiciază onoarea şi
prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România. Prin urmare,
această formă specială de răspundere vizează strict raporturile dintre medic,
pe de o parte, şi categoria profesională din care face parte sau reprezentantul
acestei categorii, Colegiul Medicilor din România, ale căror interese sunt
prejudiciate, de cealaltă parte.
Acest cadru al răspunderii disciplinare justifică
soluţia legislativă criticată care consacră dreptul de a ataca în justiţie
decizia Colegiului Medicilor din România doar pentru medicul sancţionat prin
această decizie.
Aceasta nu are însă
semnificaţia restrângerii dreptului persoanei care a formulat plângerea
împotriva medicului de a obţine în justiţie repararea drepturilor sau
intereselor sale vătămate prin conduita medicului. In acest sens, trebuie
observat că art. 442 din Legea nr. 95/2006 prevede că „Răspunderea
disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei
legi, nu exclude răspunderea penală, contravenţională sau civilă, conform
prevederilor legale."
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 451 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii, excepţie ridicată de Daniela Manta în Dosarul nr. 25.786/3/CA/2007
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi
de Aurel-Gheorghe Stroescu în Dosarul nr. 1.604/3/CA/2008 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea