DECIZIE Nr.
882 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 1 pct. 1 lit. b) din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 520 din 27 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carmen-Marilena Popa şi
Doru-Cătălin Boştină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi
766/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu
minori şi de familie.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei Doru-Cătălin Boştină şi avocatul Domnica Antoniuc, cu împuternicire avocaţială
la dosar, pentru autorul excepţiei Carmen-Marilena Popa. Lipseşte cealaltă
parte, Florina Mihaela Gruia (Răducu).
Avocatul autorului excepţiei Carmen-Marilena Popa arată
că procedura de citare a părţii Florina Mihaela Gruia (Răducu) nu a fost legal
îndeplinită, deoarece aceasta a fost citată la alt număr al străzii pe care
locuieşte.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că nu este
lipsă de procedură cu partea Florina Mihaela Gruia (Răducu).
Curtea reţine că procedura de citare a fost legal
îndeplinită şi constată cauza în stare de judecată.
Având cuvântul, apărătorul autorului excepţiei de
neconstituţionalitate Carmen-Marilena Popa solicită admiterea acesteia astfel
cum a fost formulată, arătând că în noul Cod penal prevederea criticată nici nu
se mai regăseşte.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate,
Doru-Cătălin Boştină, solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele
invocate în faţa instanţei de judecată şi depune concluzii scrise în acest
sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că recursul declarat
împotriva unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit legii, nu poate fi atacată
cu apel este un recurs devolutiv, în cadrul căruia se pot aduce, pe lângă criticile
de legalitate, şi critici referitoare la temeinicia hotărârii atacate.
Totodată, arată că în Expunerea de motive a Legii nr. 79/2007 pentru
modificarea art. 281 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală
sunt precizate raţiunile care au stat la baza introducerii prevederii criticate
în Codul penal.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Decizia nr. 3.407 din 23 octombrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 6.838/1/2009, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Secţia penală, admiţând recursul împotriva Incheierii din 20 august 2009
a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi
de familie, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) din
Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Carmen-Marilena Popa
şi Doru-Cătălin Boştină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi
766/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu
minori şi de familie, cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care unul
dintre inculpaţi avea, la data săvârşirii faptei, calitatea de notar public.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 281 pct. 1
lit. b) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale
referitoare la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, la
egalitatea în drepturi şi la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea
justiţiei, în măsura în care creează o discriminare în legătură cu competenţa
de soluţionare a unei cauze penale între o persoană care are calitatea de notar
şi o persoană care nu are această calitate, dar este acuzată de acelaşi tip de
infracţiune. Mai arată că discriminarea rezultă din îngrădirea dreptului de a
ataca hotărârea pronunţată în fondul cauzei atât cu apel, cât şi cu recurs.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
invocând şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b) din Codul de
procedură penală, modificate prin Legea nr. 79/2007 pentru modificarea art. 281
pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 2 aprilie 2007. Textul de lege
criticat are, în prezent, următorul cuprins:
„Curtea de Apel:
1. judecă în primă instanţă: [...] b) infracţiunile
săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la
parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi,
notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii
de Conturi".
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a
supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea
în drepturi şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi
egalitatea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 281 pct. 1 lit. b) din Codul de
procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin
raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală, invocate şi în
prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 138 din
21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
211 din 19 martie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate în prezenta cauză,
reţinând, în esenţă, că nu este contrară principiului egalităţii în drepturi a
cetăţenilor instituirea unor reguli speciale şi că norma de competenţă
criticată asigură dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală,
reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Intrucât nu au apărut elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Carmen-Marilena Popa şi Doru-Cătălin Boştină în Dosarul
nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi 766/2009) al Curţii de Apel Bucureşti -
Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean