DECIZIE   Nr. 93 din  4 martie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 261 din 15 aprilie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Ioana Marilena Chiva  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Laura Francisca Gaman in Dosarul nr. 25/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Completul de 9 judecatori.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 21, invocand in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie (Decizia nr. 340 din 5 decembrie 2002).

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 4 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 25/2002, Curtea Suprema de Justitie - Completul de 9 judecatori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Laura Francisca Gaman intr-o cauza avand ca obiect plangerea formulata de autoarea exceptiei impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui Romaniei numirea acesteia in functie ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra-Neamt.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile criticate creeaza o situatie discriminatorie intre cele doua categorii de candidati la examenul de capacitate sustinut de judecatorii si procurorii stagiari, conform Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, deoarece textul criticat se refera numai la candidatii admisi, nu si la cei respinsi, acestia din urma fiind in imposibilitate de a se adresa unei instante pentru apararea drepturilor lor, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2) si ale art. 21 din Constitutia Romaniei, precum si prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Curtea Suprema de Justitie - Completul de 9 judecatori apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, dispozitiile legale criticate fiind in concordanta cu prevederile constitutionale invocate de autoarea exceptiei.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca pentru magistratii respinsi de doua ori la examenul de capacitate opereaza de drept incetarea din functie in momentul celei de-a doua respingeri, iar pentru cei admisi incetarea opereaza tot de drept, dar numai daca nu au fost propusi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiti magistrati definitivi in termenul prevazut de lege. Dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, intrucat ele instituie tocmai posibilitatea de a ataca in justitie refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea magistratilor in functie de catre Presedintele Romaniei, printr-o plangere suspensiva de executare. Referitor la presupusa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie, apreciaza ca dispozitiile criticate nu creeaza discriminari intre cetateni pe criteriile stabilite de art. 4 alin. (2) din Constitutie si de art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia Plenului nr. 1/1994 si Decizia nr. 135/1996).
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate nu instituie un tratament discriminatoriu intre candidatii admisi si candidatii respinsi la examenul de capacitate, iar, asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala, principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, astfel incat, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Cu privire la accesul liber la justitie, apreciaza ca dispozitiile criticate prevad posibilitatea candidatilor declarati admisi la examenul de capacitate de a se adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui Romaniei numirea lor in functie, insa nu ingradesc posibilitatea candidatilor respinsi de a sesiza justitia pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime. Totodata apreciaza ca reglementarea procedurii de judecata apartine in exclusivitate legiuitorului, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, astfel cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, avand urmatorul continut: "Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului, acesta se poate adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. 1. Plangerea este suspensiva de executare. Curtea Suprema de Justitie judeca plangerea in complet format din 9 judecatori. Hotararea pronuntata este irevocabila."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia apreciaza ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate urmatoarele prevederi constitutionale:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    De asemenea, autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile criticate contravin si prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care au urmatorul cuprins: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita prin lege [...]"
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca Legea nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza in art. 58 - 64 examenul de capacitate pe care trebuie sa il sustina magistratii stagiari - judecatori si procurori - pentru a fi numiti in functie, prin decret al Presedintelui Romaniei, potrivit art. 47 din aceeasi lege, examen care se sustine in fata unei comisii in compunerea prevazuta de lege si ale carui rezultate sunt validate de Consiliul Superior al Magistraturii.
    In continutul sau exceptia de neconstitutionalitate vizeaza omisiunea legiuitorului de a permite si candidatilor respinsi la examenul de capacitate posibilitatea de a se adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie.
    Dispozitiile criticate nu se refera la validarea examenului de capacitate, ci la situatia in care, dupa validarea examenului, Consiliul Superior al Magistraturii refuza sa propuna Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului care a fost declarat reusit la examen. Numai in acest caz expres prevazut de lege magistratul se poate adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie.
    Curtea constata ca dispozitiile criticate nu contravin principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii, intrucat prevederile pe care le cuprind se aplica in mod egal tuturor persoanelor pe care le vizeaza, si anume candidatilor declarati admisi la examenul de capacitate, care insa - din motive a caror temeinicie poate fi apreciata de justitie - nu au fost propusi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiti de Presedintele Romaniei.
    De asemenea, Curtea retine ca, in cadrul procedurii prevazute de art. 64 din Legea nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, candidatii declarati nereusiti la examenul de capacitate nu se afla in aceeasi situatie juridica cu cei declarati reusiti la examenul de capacitate, astfel ca tratamentul diferentiat ce li se aplica - in ceea ce priveste folosirea cailor de atac in justitie - nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, fiind justificat in mod obiectiv si rational.
    Pe de alta parte, Curtea observa ca dispozitiile art. 21 din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale au in vedere accesul la justitie pentru apararea drepturilor si a intereselor legitime, adica a acelor drepturi si interese care sunt reglementate prin lege.
    Or, posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine statator, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a obtine functia pentru care s-a organizat examenul sau concursul, prin intermediul procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementeaza.
    A decide altfel ar insemna sa se recunoasca organelor de justitie competenta de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluarile facute de acestia si de a le inlocui cu evaluarile proprii ale judecatorilor, ceea ce ar excede in mod evident atributiilor instantelor judecatoresti.
    Ca atare, Curtea constata ca textul criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie si nici ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece nu contine norme restrictive privind accesul la justitie al persoanelor la care se refera ci, dimpotriva, stabileste dreptul acestora de a se adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie.
    Cu privire la dispozitiile legale criticate, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 340 din 5 decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 4 martie 2003, respingand exceptia de neconstitutionalitate. Neintervenind elemente noi de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii raman valabile si in prezenta cauza.

    Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Laura Francisca Gaman in Dosarul nr. 25/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Completul de 9 judecatori.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 martie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Ioana Marilena Chiva