DECIZIE Nr.
947 din 30 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) teza a doua din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 782 din 19 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor „art. 11 alin. (4) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004", excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Tracia Trade Exim" - S.R.L. din Târgu Mureş în
Dosarul nr. 173/43/2007 al Curţii de Apel Târgu Mureş -Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că
textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile din Constituţie şi din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 12 aprilie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 173/43/2007, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 11 alin. (4) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004", excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Tracia Trade Exim" - S.R.L. din Târgu
Mureş într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei
hotărâri a Consiliului Local Târgu Mureş.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat instituie un
tratament juridic discriminatoriu pentru părţile din proces. Aceasta, deoarece,
în timp ce alin. (1) al art. 11 din Legea nr. 554/2004 stabileşte un termen
pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ împotriva actelor
administrative individuale, alin. (4) al aceluiaşi articol dispune că în cazul
actelor normative acţiunea este imprescriptibilă, putând fi introdusă oricând.
Se arată că „neinstituirea prin lege a unui termen în care actul normativ poate
fi atacat conduce la instabilitatea, neclaritatea şi ineficacitatea
raporturilor juridice". Se susţine că restabilirea egalităţii părţilor în
faţa legii se poate realiza doar prin fixarea de către legiuitor a unui termen
rezonabil, în care actele cu caracter normativ să poată fi atacate la instanţa
de contencios administrativ.
Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
„se impune o verificare din partea Curţii Constituţionale" pentru a
stabili dacă textul de lege criticat nu încalcă principiul securităţii raporturilor juridice.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul de lege supus
controlului de constituţionalitate nu conţine nicio dispoziţie prin care s-ar
crea privilegii sau discriminări, întrucât se aplică deopotrivă tuturor
persoanelor care se consideră vătămate prin actul administrativ cu caracter
normativ şi care apreciază că este necesar să îl conteste. In sprijinul celor
argumentate, Guvernul invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cu referire la Decizia nr. 382 din 17 aprilie 2007.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 sunt constituţionale, aplicându-se uniform pentru toţi cetăţenii care
se află în situaţia stabilită de ipoteza normei şi nu instituie privilegii sau
discriminări pe criterii arbitrare. Textul de lege criticat este în deplină
concordanţă atât cu regula garantării controlului judecătoresc al actelor
administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ,
consfinţită de art. 126 alin. (6) teza întâi din Constituţie, cât şi cu
principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a
legilor, proclamat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 11 alin. (4) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.
1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au
următorul cuprins:
Art. 11 alin. (4): - „Ordonanţele
sau dispoziţiile din ordonanţe care se consideră a fi neconstituţionale, precum
şi actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale
pot fi atacate oricând."
In realitate, din motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate, se constată că autorul acesteia are în vedere doar teza
a doua din alin. (4) al art. 11, referitoare la posibilitatea de a ataca
oricând actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi
nelegale. Prin urmare, Curtea va analiza constituţionalitatea prevederilor art.
11 alin. (4) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Legea
fundamentală: art. 16 alin. (1)şi (2) privind egalitatea în drepturi şi art. 21
care garantează accesul liber la justiţie. De asemenea, autorul susţine că sunt
nesocotite şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la
dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea observă că alin. (4) al art. 11 teza a doua din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, stipulând că „ [...]
actele administrative cu caracter normativ care
se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând", instituie regula generală a imprescriptibilităţii acţiunii în contencios administrativ care
vizează anularea actelor din această categorie. Autorul excepţiei susţine că ar
fi nesocotit principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor
publice, prin aceea că părţile din proces ar beneficia de un tratament juridic
diferit, fără să precizeze, însă, în ce mod se concretizează această
diferenţiere. Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1)
din Constituţie, întrucât textul de lege criticat permite tuturor persoanelor
să se prevaleze de posibilitatea de a contesta, pe calea contenciosului
administrativ, legalitatea actelor administrative cu caracter normativ, fără să
impună restricţii sau să condiţioneze în vreun fel exerciţiul acestui drept şi
fără să instituie un tratament juridic diferit în ceea ce priveşte situaţia
părţilor din proces. De asemenea, Curtea constată că este respectat şi dreptul
la un proces echitabil, statuat atât de art. 21 din Constituţie, cât şi de art.
6 paragrafuH din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, întrucât părţile pot beneficia de toate drepturile şi garanţiile
procesuale care caracterizează procesul echitabil într-o societate democratică.
Cât priveşte problema imprescriptibilităţii
reglementată de art. 11 alin. (4) teza a doua din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, Curtea reţine că este atributul suveran al
legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, de a
institui regulile speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a
drepturilor procedurale, câtă vreme respectă exigenţele constituţionale. Or,
aşa cum s-a arătat, textul de lege criticat nu nesocoteşte dispoziţiile din
Constituţie invocate de autorul excepţiei. De altfel, este firesc ca
legalitatea actelor la care se referă prevederile de lege criticate să poată fi
contestată nelimitat în timp, întrucât, fiind acte normative, verificarea
legalităţii acestora slujeşte unui interes public, acela de asanare a
sistemului normativ şi de asigurare a funcţionării eficiente a acestuia.
Susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia
„restabilirea egalităţii părţilor în faţa legii se poate realiza doar prin
stabilirea de către legiuitor a unui termen rezonabil pentru ambele părţi
procesuale, în care actele cu caracter normativ pot fi atacate la instanţa de
contencios administrativ", este privită de Curte ca o propunere adresată
legiuitorului de a reconsidera actuala soluţie legislativă, lucru ce nu se
poate realiza în cadrul contenciosului constituţional. Potrivit art. 2 alin.
(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor
cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
supuse controlului.
In ceea ce priveşte opinia instanţei, potrivit căreia
„se impune o verificare din partea Curţii Constituţionale a dispoziţiilor
cuprinse în art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 pentru a se pronunţa dacă
imprescriptibilitatea acţiunii în anularea unui act administrativ cu caracter
normativ recunoscută prin aceste dispoziţii legale nu încalcă alte principii
generale de drept comun, şi anume principiul securităţii raporturilor juridice
încheiate în baza unor astfel de acte administrative cu caracter normativ de
către subiecţii de drept cărora li se adresează", Curtea reţine că aceasta
nu poate fi primită, întrucât instanţa de contencios constituţional se pronunţă
numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată,
prin raportare la dispoziţiile sau principiile Constituţiei, iar nu prin
raportare la „principii generale de drept comun".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 11 alin. (4) teza a doua din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tracia
Trade Exim" - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 173/43/2007 al Curţii
de Apel Târgu Mureş - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu