HOTARARE   Nr. 1 din 16 aprilie 1997

cu privire la initiativa legislativa cetateneasca de modificare a art. 9 alin. (1) din Legea Invatamantului nr. 84/1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 82 din  6 mai 1997

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Viorel Mihai Ciobanu   - judecator
    Mihai Constantinescu   - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Victor Dan Zlatescu    - judecator
    Gabriela Dragomirescu  - magistrat-asistent

    Cu adresa nr. L 1.468 din 23 decembrie 1996, presedintele Senatului, in conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) si ale art. 144 lit. h) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) si ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constitutionala cu propunerea legislativa cetateneasca inaintata de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si de Adunarea Nationala Bisericeasca si sustinuta prin semnaturile a 1.049.853 de credinciosi, privind modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995*), a solicitat Curtii Constitutionale sa verifice daca sunt indeplinite conditiile constitutionale pentru exercitarea acestei initiative.
-----------
    *) Legea invatamantului nr. 84/1995 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996.

    Din cuprinsul documentatiei rezulta ca initiativa legislativa a fost depusa la Senat, care, in conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulamentul sau, a sesizat Curtea Constitutionala.
    Documentatia anexata sesizarii contine, in afara propunerii legislative, un numar de 161 de dosare, cuprinzand liste cu semnaturile a 1.049.853 de credinciosi.
    Propunerea legislativa priveste modificarea art. 9 alin. (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995, text care, in redactarea actuala, are urmatorul cuprins:
    "Art. 9
    (1) Planurile invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara. In invatamantul primar religia este disciplina obligatorie, in invatamantul gimnazial este optionala, iar in invatamantul liceal si profesional este facultativa. Elevul, cu acordul parintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea."
    Potrivit propunerii legislative, acest alineat ar urma sa primeasca urmatoarea redactare:
    "Planurile invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara de baza. Participarea la orele de religie se va face in functie de apartenenta religioasa si confesionala."
    In sedinta sa din 29 ianuarie 1997, Plenul Curtii Constitutionale a amanat judecarea cauzei pentru astazi, 16 aprilie 1997, hotarand ca, in scopul lamuririi unor aspecte privind organizarea invatamantului preuniversitar si consecintele adoptarii prin lege a propunerilor cuprinse in initiativa legislativa, sa se solicite Ministerului Invatamantului unele precizari.
    Prin adresa nr. 9.304/1997, Ministerul Invatamantului precizeaza, cu referire nemijlocita la obiectul initiativei legislative, urmatoarele:
    "1. In Legea invatamantului nu exista notiunea de "disciplina de baza". Art. 127 alin. (2) prevede ca planurile de invatamant cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative.
    2. Introducerea religiei ca disciplina obligatorie nu va avea consecinte negative asupra elevilor care nu apartin unei credinte si confesiuni dintre cele recunoscute, potrivit legii. Exista posibilitatea ca acestia - foarte putini - sa primeasca spre rezolvare, in scoala, individual sau in grup, diverse sarcini didactice.
    3. Daca religia devine disciplina obligatorie, nu exista alternativa, iar daca este disciplina optionala, cei care nu doresc sa studieze religia vor studia o alta disciplina scolara din pachetul de discipline optionale din planul de invatamant in care este cuprinsa si religia."

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Potrivit art. 144 lit. h) din Constitutie, Curtea Constitutionala verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni.
    Potrivit art. 73 alin. (1) din Constitutie, initiativa legislativa cetateneasca apartine unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare dintre aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul initiativei.
    Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor, potrivit art. 73 alin. (2) din Constitutie, problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
    In fine, propunerile legislative trebuie sa fie prezentate in forma ceruta pentru proiectele de lege [art. 73 alin. (4) din Constitutie].
    Cat priveste aceste doua din urma conditii, propunerea legislativa asupra careia urmeaza sa se pronunte Curtea Constitutionala este conforma cu prevederile constitutionale [art. 73 alin. (2) si (4)].
    In legatura cu verificarea conditiei puse de art. 73 alin. (1) din Constitutie, referitoare la dispersia teritoriala a semnatarilor initiativei legislative, documentatia inaintata Senatului de Patriarhia Romana si pusa la dispozitia Curtii Constitutionale imbraca o forma care pune probleme dificile pentru constatarea indeplinirii cerintelor constitutionale.
    Aceasta deoarece, in timp ce Constitutia conditioneaza validitatea initiativei legislative de apartenenta autorilor acesteia la un procent minim din judetele tarii si de inregistrarea, in fiecare dintre acestea, a unui numar minim de semnaturi, listele transmise de Patriarhia Romana grupeaza semnatarii nu pe judete, ci pe eparhii (episcopii, arhiepiscopii, dioceze). Aplicarea criteriilor stabilite de Constitutie presupune gruparea pe judete a listelor alcatuite in prezent pe eparhii in cadrul judetelor. Este o operatiune complexa, care ar angaja un mare volum de munca, pentru un timp relativ indelungat, tinand seama ca dosarele insumeaza aproximativ 16.000 de file.
    Dat fiind ca o asemenea operatiune depaseste posibilitatile Curtii Constitutionale si spre a evita neajunsurile returnarii materialelor la Patriarhia Romana - solutie care, printre altele, ar presupune o considerabila intarziere a examinarii propunerii legislative de catre Parlament - Curtea a recurs la un mod de verificare care da certitudinea indeplinirii conditiilor constitutionale mentionate, fara, insa, a se putea preciza, nominal, in cazul eparhiilor cuprinzand doua sau 3 judete, care anume dintre judete indeplineste conditia de a intruni cel putin 10.000 de semnaturi.
    Pornind de la precizarea ca numarul eparhiilor pentru care exista liste de semnaturi este de 19 (cuprinzand 34 de judete si municipiul Bucuresti), iar, cu exceptia Arhiepiscopiei Bucurestilor, care cuprinde trei judete si Capitala, celelalte eparhii pentru care exista liste sunt alcatuite din 1-3 judete, sistemul folosit pentru verificare este urmatorul:
    In cazul celor 6 eparhii cuprinzand cate un singur judet (a Caransebesului, a Dambovitei, a Sucevei, a Timisoarei, a Alexandriei si Teleormanului si a Husilor), se constata ca numarul semnaturilor depaseste 10.000 in 4 eparhii, asadar in 4 judete (Dambovita, Suceava, Timis si Vaslui).
    In cazul celor 11 eparhii alcatuite din cate doua judete, se poate considera ca, in fiecare dintre eparhiile in care s-au inregistrat cel putin 20.000 de semnaturi, un judet indeplineste, neindoielnic, conditia celor cel putin 10.000 de cetateni care sprijina initiativa legislativa. Este, in documentatia transmisa Curtii, cazul a 9 eparhii (Episcopiile Alba Iulia, a Aradului, a Romanului, a Clujului, a Iasilor, a Sibiului, a Oradei, a Dunarii de Jos si a Buzaului), ceea ce inseamna alte 9 judete ce se adauga celor 4 mentionate anterior. Sunt, asadar, in total, 13 judete, ceea ce inseamna neindoielnic indeplinirea conditiilor puse de art. 73 alin. (1) din Constitutie.
    In fine, Arhiepiscopia Bucurestilor, care intruneste 80.000 de semnaturi, este alcatuita din 3 judete plus municipiul Bucuresti, ceea ce presupune cu certitudine indeplinirea conditiei (de minimum 10.000 de semnaturi) de catre cel putin un judet (sau Capitala), care urmeaza a fi adaugat celor 13 mentionate mai sus.
    Sunt, asadar, cel putin 14 judete care indeplinesc conditia prevazuta in Constitutie, iar acestea reprezinta cu mult mai mult decat un sfert din judetele tarii.
    Este, desigur, foarte probabil ca si alte judete sa indeplineasca conditiile prevazute de Constitutie.
    Asa fiind, Curtea Constitutionala constata ca, potrivit documentatiei prezentate, initiativa legislativa intruneste conditiile de ordin formal prevazute in art. 73 alin. (1) din Constitutie, precum si conditiile prevazute in alin. (2) si (4) ale aceluiasi articol.
    In lipsa unei legi care sa reglementeze procedura de exercitare a initiativei legislative a cetatenilor, Curtea Constitutionala nu poate, insa, sa verifice autenticitatea semnaturilor de pe liste, nici calitatea de cetateni cu drept de vot a semnatarilor si, in fine, nici domiciliul acestora.
    Aceasta nu poate conduce, insa, la imposibilitatea exercitarii de catre cetateni a initiativei lor legislative, prevederile constitutionale ale art. 73 alin. (1) nefiind conditionate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, fiind direct aplicabile.
    Cele aratate cu privire la indeplinirea conditiilor pentru exercitarea acestei initiative legislative cetatenesti au in vedere ca, prin continutul sau, initiativa nu este contrara prevederilor Constitutiei, deoarece, altminteri, ar insemna sa aiba semnificatia unei initiative de revizuire a Constitutiei, ale carei conditii de admisibilitate sunt prevazute de art. 146 din legea fundamentala.
    Prin Decizia nr. 72 din 18 iulie 1995, Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile art. 9 alin. (1) din Legea invatamantului, care se refera la religie ca disciplina scolara, sunt constitutionale numai daca se respecta, conform art. 29 alin. (1) si (6) din Constitutie, dreptul parintilor sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor lor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.
    Prezenta initiativa legislativa are in vedere, de asemenea, religia ca disciplina scolara, astfel incat constitutionalitatea ei depinde de indeplinirea aceleiasi conditii, de a se asigura respectarea prevederilor art. 29 alin. (1) si (6) din Constitutie, care urmeaza sa fie observata si cat priveste noua redactare a art. 9 alin. (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995, propusa de autorii initiativei legislative.
    Avand in vedere considerentele expuse, in temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) si (6), ale art. 73 alin. (1), (2) si (4) si ale art. 144 lit. h) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) si ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    HOTARASTE:

    1. Constata ca, din documentatiile prezentate, initiativa legislativa privind modificarea art. 9 alin. (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995 intruneste conditiile de ordin formal, prevazute in art. 73 alin. (1) din Constitutie, de a fi sustinuta de cel putin 250.000 de cetateni provenind din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare dintre aceste judete, de cel putin 10.000 de cetateni, precum si conditiile prevazute de alin. (2) si (4) ale aceluiasi articol.
    2. Constata ca, in lipsa unei legi pentru reglementarea exercitarii de catre cetateni a initiativei legislative, nu se poate verifica autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, daca semnatarii au calitatea de cetateni cu drept de vot si nici daca acestia au domiciliul in judetele pe listele carora au semnat.
    3. Constata ca initiativa legislativa este constitutionala, daca se respecta, conform art. 29 alin. (1) si (6) din Constitutie, dreptul parintilor sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.
    Hotararea se comunica presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar dosarele cuprinzand listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului.

               PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
               prof. univ. dr. IOAN MURARU

                               Magistrat asistent,
                               Gabriela Dragomirescu