HOTARARE Nr. 4 din 9 februarie 1994
privind Memorandumul privind politica economica a Guvernului Romaniei pentru
anii 1994-1995, convenit cu Fondul Monetar International
ACT EMIS DE: SENAT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 47 din 23 februarie 1994
Senatul adopta prezenta hotarare.
Art. 1
(1) Senatul sustine obiectivele de politica economica ale Guvernului
Romaniei pentru anii 1994-1995, cuprinse in Memorandumul convenit cu Fondul
Monetar International, si cere Guvernului, Bancii Nationale a Romaniei si
Fondului Proprietatii de Stat sa ia masurile care decurg din angajamentele
asumate.
(2) Senatul este de acord, in principiu, cu coordonatele schitei bugetului
consolidat pe anul 1994 si cere Guvernului sa prezinte, intr-un timp cat mai
scurt posibil, proiectul bugetului de stat pe anul 1994, spre a fi dezbatut si
aprobat conform procedurilor constitutionale.
(3) Senatul isi exprima disponibilitatea de a examina cu prioritate
proiectele de legi care au ca obiect punerea in aplicare a prevederilor
memorandumului, indeosebi a pachetului de legi vizand asigurarea veniturilor
necesare bugetului pe anul 1994.
(4) Senatul cere Guvernului sa ia masurile de protectie sociala compatibile
cu starea economica si financiara a tarii, in vederea mentinerii unui sprijin
social adecvat pentru procesul de reforma.
Art. 2
Senatul cere Guvernului, Bancii Nationale a Romaniei si Fondului
Proprietatii de Stat sa inainteze Parlamentului Romaniei, in conformitate cu
prevederile memorandumului, stadiul indeplinirii criteriilor de performanta si
a sarcinilor indicative la termenele intermediare stabilite in acord cu Fondul
Monetar International, pentru adoptarea pe cale legislativa a masurilor adecvate.
PRESEDINTELE SENATUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
MEMORANDUM
privind politica economica a Guvernului Romaniei
I. Introducere
1. In Romania se afla in plina desfasurare un program complex de reforme
menit sa transforme tara noastra dintr-un sistem de planificare centralizata
intr-o economie de piata. Guvernul a pus in practica un set de reforme pe scara
larga in domeniul legislativ si institutional care au contribuit la reducerea
substantiala a rolului statului in economie. Subventiile la consumator au fost
eliminate si numai pentru un numar redus de bunuri de consum preturile se afla
inca sub control. Restrictiile cantitative la import au fost eliminate, pentru
protejarea industriei nationale folosindu-se doar taxe vamale. A fost realizata
in mare masura reforma sistemului financiar, iar bancile pot opera acum liber
in cadrul si limitele normale de supraveghere si control definite de Banca
Nationala a Romaniei (B.N.R.) Toti cetatenii au acum dreptul sa se lanseze in
afaceri, sa concureze pe piata, sa achizitioneze, sa detina si sa dispuna de
proprietati. In sfarsit, Guvernul a inceput sa transfere activele statului
catre populatie.
2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma pentru 1994-1995
se impune adoptarea si aplicarea simultana a unor politici macroeconomice si
structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de folosire a
mecanismului preturilor, cursului de schimb si ratei dobanzii pentru alocarea
resurselor in economie au fost subminate, inter alia, de probleme structurale
perturbatoare, incluzand lipsa disciplinei financiare a intreprinderilor.
Acestea, impreuna cu socurile externe si cu lipsa finantarii externe, au
contribuit la cresterea inflatiei, devalorizarea puternica a cursului de schimb
al leului si scaderea nivelului rezervelor valutare. Principalul scop al
politicii economice in perioada urmatoare este de a rezolva aceste probleme
prin combinarea politicilor financiare ferme cu un proces accelerat de
privatizare si de restructurare a intreprinderilor, finalizandu-se astfel etapa
de stabilizare a procesului de reforma si punindu-se bazele unei cresteri
durabile.
3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru 1994-1995
este de a declansa un atac in forta asupra inflatiei, in conditiile in care
etapa de ajustare a preturilor in intreaga economie este practic incheiata.
Pentru a sprijini efectele antiinflationiste ale politicilor fiscale si
monetare, Guvernul intreprinde o serie de masuri de impunere a unor restrictii
bugetare severe intreprinderilor de stat si regiilor autonome si de reducere
substantiala a volumului real al platilor restante intre intreprinderi. Pasi
importanti au fost facuti in directia imbunatatirii disciplinei financiare a
intreprinderilor care inregistreaza pierderi, incluzand penalitati asupra
arieratelor si stimulente manageriale, si accelerarii procesului de privatizare
si restructurare a intreprinderilor de stat. In continuare, in scopul
imbunatatirii alocarii resurselor si incurajarii cresterii economice se vor
adopta masuri de liberalizare a cursului de schimb, de accentuare a deschiderii
regimului valutar si comercial, se va continua reforma financiara si se va
urmari intarirea cadrului legal si institutional, in vederea facilitarii
activitatii sectorului privat si imbunatatirii concurentei.
4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a
protectiei sociale este o crestere economica sanatoasa in contextul unei
inflatii scazute. In acelasi timp Guvernul considera ca reformele economice si
schimbarile structurale pot reusi numai daca se iau masuri prin bugetul de stat
si alte fonduri speciale pentru a reduce povara transformarilor asupra
grupurilor sociale cele mai vulnerabile; in acest sens, un capitol important al
acestui program il constituie masurile specifice de realizare a acestui
obiectiv.
5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sunt mentinerea sub control a
inflatiei, asigurarea conditiilor pentru relansarea cresterii economice si o
situatie viabila a balantei de plati. Astfel, o data cu finalizarea etapei de
stabilizare, este de asteptat ca procesul de crestere economica sa continue
intr-un ritm gradat cu 4% pe an in ultima parte a deceniului, in timp ce rata
inflatiei va scadea la niveluri exprimate de o singura cifra. Cresterea
economica sustinuta va necesita o crestere substantiala a investitiilor fixe,
ceea ce, in contextul dificultatii finantarii externe si necesitatii de stopare
a deficitului contului curent extern, va necesita o mai mare mobilizare a
economiilor interne, in special in sectorul public si in majoritatea
societatilor comerciale de stat.
6. Eforturile de largire a bazei exporturilor si de imbunatatire a
eficientei utilizarii importurilor, pe fundalul unei finantari externe
limitate, sunt de asteptat sa reduca deficitul contului curent extern de la
circa 8% din P.I.B. in 1992 la mai putin de 2% in 1997. Datorita incertitudinii
perspectivelor pe termen mediu si a unui "varf" de rambursare a
datoriei externe la sfarsitul acestui deceniu, Guvernul intentioneaza sa
sporeasca rapid rezervele valutare ale sistemului bancar, contribuind astfel la
cresterea increderii in cursul de schimb si reducerea vulnerabilitatii
economiei la socurile externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent
cu acoperirea importurilor pe cel putin trei luni pana la sfarsitul anului 1994
si aproape patru luni pana in 1997. Astfel, desi se intreprind eforturi de
mobilizare a resurselor interne si de a mentine cererea la niveluri rezonabile,
nevoile Romaniei de finantare vor ramane totusi semnificative, necesitand
finantare suplimentara masiva in urmatorii ani. Cu toate acestea, Guvernul se
asteapta ca necesitatile de finantare exceptionala sa dispara pana in 1998,
reflectand imbunatatirea prognozata a situatiei contului curent, cresterea
fluxului de investitii straine directe ca raspuns la reforma economica,
inclusiv la liberalizarea cursului de schimb si privatizarea intreprinderilor,
ca si perspectiva unei cresteri potentiale a finantarii prin intermediul pietei
internationale de capital.
7. Guvernul va supune Parlamentului spre aprobare Memorandumul privind
politica economica, o schita a bugetului pe anul 1994 si pachetul de legi
privind cresterea veniturilor necesare pentru realizarea bugetului pe 1994.
II. Politici structurale si macroeconomice pentru 1994 si 1995
8. Guvernul va implementa un program de politici financiare si structurale
in vederea reducerii substantiale a inflatiei si a constituirii rezervelor valutare,
simultan cu asigurarea conditiilor pentru relansarea productiei. In ceea ce
priveste inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la maximul de 314%
inregistrat in cele 12 luni incheiate in octombrie 1993, la circa 75% in anul
ce se va incheia in decembrie 1994 si aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni
ale acestui aranjament. B.N.R. va desfasura operatiuni pe piata valutara astfel
incat sa-si sporeasca depozitele de rezerve valutare brute la 900 milioane
dolari S.U.A. pana la sfarsitul anului 1995, iar strategia sa de interventie pe
piata valutara si de acumulare a rezervelor va fi directionata in vederea
indeplinirii sarcinii indicative pentru rezervele internationale ale B.N.R.,
prevazuta in anexa nr. I.
Politica fiscala
9. Guvernul a intreprins eforturi sustinute in 1993 pentru a controla
deficitul consolidat al bugetului administratiei centrale, administratiilor
locale si unor fonduri extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, se
prevede ca deficitul bugetului consolidat in 1993 (inclusiv toate fondurile si
conturile extrabugetare) sa nu depaseasca 4,5% din P.I.B., fata de 5,6% in
1992. Acest rezultat a fost obtinut mai ales pe baza politicilor stricte in
privinta cheltuielilor si imbunatatirii colectarii veniturilor. Urmare inlaturarii
totale a subventiilor de consum incepand cu 1 mai 1993, se estimeaza ca
subventiile totale masurate ca procent in P.I.B. sa scada de 13,6% in 1992 la
circa 6% in 1993 si, de asemenea, si alte capitole de cheltuieli au fost sever
restranse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita si
prin introducerea prevederii de a bloca 40% din cresterile de cheltuieli in
trimestrul IV 1993, pentru cazul in care veniturile vor fi sub nivelurile
proiectate. In ceea ce priveste veniturile, cea mai importanta schimbare care a
avut loc se refera la introducerea T.V.A. la nivel de 18%, de la 1 iulie 1993,
ceea ce a contribuit la cresterea semnificativa a bazei de impozitare pe
consum. Cu toate acestea, in 1993, veniturile bugetului consolidat au scazut in
raport cu P.I.B.
10. Pentru a asigura realizarea obiectivelor sale de stabilizare economica,
Guvernul considera esentiala continuarea implementarii politicii de austeritate
bugetara in 1994 si, in acest scop, a elaborat masuri ferme de limitare a
deficitului bugetar in 1994. Este, de asemenea, prevazuta continuarea
imbunatatirii structurii de cheltuieli, care sa reflecte economiile ce vor fi
obtinute prin politicile la care se angajeaza fiecare minister si care va fi
insotita de masuri fiscale care sa largeasca substantial baza de impozitare si
astfel sa contrabalanseze erodarea veniturilor. Guvernul va limita deficitul
prevazut pentru 1994 al bugetului consolidat la cel mult 3,6% din P.I.B.
11. In ceea ce priveste veniturile, Guvernul urmeaza sa prezinte
Parlamentului un pachet substantial de masuri de crestere a acestora, de la
care se asteapta o crestere a incasarilor de aproximativ 2% din P.I.B. in
1994, oprindu-se astfel scaderea veniturilor bugetare ca procent in P.I.B.
Aceste masuri includ schimbari fundamentale in sistemul de impozitare a
profitului, care vor introduce o corectare a bazei de impozitare functie de
nivelul inflatiei si o reducere a impozitului pentru profitul reinvestit,
simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv cele prevazute pentru
societatile mixte in Legea privind regimul investitiilor straine. In plus,
Guvernul a trimis Parlamentului spre aprobare proiecte de legi pentru
imbunatatirea sistemului de impozitare a veniturilor agricole, cresterea
impozitelor locale si a accizelor, prin introducerea de accize mai mari asupra
produselor petroliere si de noi accize pentru anumite bunuri de folosinta
indelungata, inclusiv masini de lux. De asemenea, in prezent Guvernul
elaboreaza masuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea procedurilor
de control si colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Luand in considerare
aceste masuri, Guvernul va asigura ca veniturile bugetului consolidat in 1994
sa creasca de la un nivel estimat la circa 29% in P.I.B. in 1993, la un nivel
care sa nu fie inferior procentajului de 29,6 in P.I.B. in 1994.
12. In ceea ce priveste cheltuielile, Guvernul considera ca este necesara o
reducere a cheltuielilor curente, in scopul atingerii obiectivelor prevazute
pentru deficitul bugetar si al crearii unei marje de resurse necesare pentru
accelerarea procesului de restructurare economica si sprijinire a acestuia prin
masuri precis orientate de protectie sociala. O schita a bugetului pe 1994,
care sa reflecte aceste obiective, va fi supusa Parlamentului spre aprobare,
impreuna cu acest memorandum si cu pachetul de legi privind veniturile,
aliniate politicilor prevazute in acest memorandum. Guvernul va supune spre
aprobare Parlamentului intregul proiect al legii bugetului pana la sfarsitul
lunii ianuarie 1994. Guvernul intentioneaza sa reduca sever cheltuielile
curente la bunuri si servicii, ca si pe cele pentru salarii, astfel incat,
calculate ca un procent din P.I.B., acestea sa reflecte o scadere de la 11,5%
in 1993 la 11,4% in 1994, inter alia, prin restrictii salariale si reducerea in
continuare a numarului functionarilor publici (in pofida unor cresteri de
personal, necesara pentru derularea reformei). De asemenea, vor fi reduse
subventiile pentru agricultori si alte categorii de producatori, care
constituiau o distorsiune in procesul de alocare a resurselor si o povara
financiara importanta pentru buget; subventiile vor scadea de la circa 6% in
P.I.B. in 1993 la 3,5% in 1994. Prin imbunatatirea orientarii transferurilor
sociale, costurile transferurilor se vor reduce de la aproximativ 10,6% in
P.I.B. in 1993 la 10,4% in 1994. In proiectul de buget pe 1994 sunt prevazute
masurile care sa reduca principalele cheltuieli.
13. Dupa cum este prevazut si in proiectul de buget, Guvernul intentioneaza
sa continue si in 1994 aplicarea controlului strict asupra cheltuielilor,
initiat in ultimul trimestru din anul 1993, care implica reducerea
cheltuielilor pe masura nerealizarii veniturilor proiectate. Acest sistem va fi
aplicat de la inceputul anului 1994 si prevederile legale aferente vor fi
incluse in Legea bugetului pe 1994. Cheltuielile bugetare curente in 1994 vor
fi astfel reduse la 14.863 miliarde lei in 1994 ridicindu-se la circa 27,7% din
P.I.B. (o reducere de 1,1% din P.I.B. fata de nivelul din 1993), in timp ce
cheltuielile de capital vor creste de la 3,5% la 5% din P.I.B. Cheltuielile
definite in sensul limitelor de mai sus vor include toate platile de capital
sau de dobanda ale Guvernului, care sunt scadente dar neefectuate la data
aplicarii acestei limite.
14. Guvernul este hotarat ca, simultan cu eliminarea subventiilor la
consumatori si intensificarea reformelor, sa mentina si sa imbunatateasca
sistemul de protectie sociala in vederea atenuarii presiunii asupra grupurilor vulnerabile
ale populatiei in timpul tranzitiei. In special, Guvernul va continua
pregatirile pentru introducerea in 1994 a sistemului de plati pe baza
verificarii mijloacelor de trai catre familiile cu venituri reduse (cu
asistenta din partea Bancii Mondiale). Datorita resurselor limitate, este
esentiala imbunatatirea directionarii sprijinului social existent. In cadrul
proiectului de buget consolidat pe 1994, cheltuielile pentru asigurari sociale
(incluzand in special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de
boala si maternitate si ajutoare de somaj) sunt prevazute a reprezenta 8,2% din
P.I.B. in anul 1994. Numarul somerilor este prevazut sa creasca in 1994 si
ajutoarele totale de somaj sunt anticipate sa fie 1,4% din P.I.B. in 1994; daca
aceste ajutoare sunt mai mari, cheltuielile aferente vor fi compensate de
economii.
15. In plus fata de redirectionarea pe termen mediu a prevederilor sociale,
Guvernul considera esentiala implementarea unor programe de protectie sociala
care sa atenueze impactul imediat al masurilor de restructurare economica
asupra populatiei cu venituri reduse, cum ar fi masurile luate in legatura cu
eliminarea subventiilor la consumator in mai 1993 sub forma platilor speciale
de pensii si salarii, care sa se adauge recentei imbunatatiri a regimului
alocatiilor pentru copii, in sensul generalizarii lor. Mai mult, masuri
specifice de protectie sociala sunt implementate in vederea protejarii
grupurilor cele mai vulnerabile de efectele masurilor de restructurare care vor
fi luate in perioada decembrie 1993 - aprilie 1994, inclusiv pentru compensarea
costului incalzirii locuintelor, cu respectarea obiectivelor fiscale generale
stabilite in acest memorandum.
16. In plus fata de politicile de venituri si cheltuieli planificate a fi
aplicate in 1994, Guvernul a pregatit un numar de masuri suplimentare care sa
fie aplicate in cazul in care veniturile si/sau finantarea externa in 1994 se
vor situa sub nivelurile proiectate sau daca evolutii ulterioare neasteptate
vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decat cele prevazute. Aceste
masuri, ale caror efecte sunt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din
P.I.B.), vor fi pregatite in urmatoarele domenii: accize noi sau majorate la
bunurile de folosinta indelungata si automobile (55 miliarde lei); accize
majorate la produsele petroliere si gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea
in continuare a bazei de impozitare T.V.A. (80 miliarde lei), un impozit redus
pe veniturile din dobanzi ale persoanelor fizice (95 miliarde lei); reduceri de
personal in sectorul de stat in cursul anului 1994 corespunzator unei scaderi
de 2% anual (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subventiilor la producator,
exceptand producatorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital
mai putin esentiale (55 miliarde lei). In cazul in care deficitul de venituri
si/sau finantare externa va depasi 1% din P.I.B., vor fi implementate masuri
suplimentare care sa asigure indeplinirea obiectivului privind deficitul
bugetar.
17. Programul de investitii publice in 1994 se va concentra asupra
necesitatilor esentiale ale infrastructurii, in special in domeniile energetic,
transporturi, lucrari edilitare si telecomunicatii, care vor fi finantate cu
respectarea limitelor deficitului bugetului consolidat. Datorita faptului ca
resursele pentru investitii sunt reduse, Guvernul va acorda o deosebita atentie
asigurarii concentrarii programului de investitii publice asupra modernizarii
si asupra noilor proiecte cu rentabilitate maxima si va institutionaliza o
planificare adecvata a investitiilor publice. Guvernul a purtat discutii
sustinute cu Banca Mondiala asupra prioritatilor investitiilor publice, iar in
mai 1993 a avut loc intalnirea Grupului Consultativ care a avut drept scop
solicitarea de fonduri suplimentare pe termen lung pentru acest program.
Analizarea de catre Banca Mondiala a programului de investitii publice a
constituit un element important in evaluarea politicii fiscale proiectate in
contextul acestui program. O noua intalnire a Grupului Consultativ este
programata pentru iunie 1994, iar evaluarile Bancii Mondiale asupra programului
de investitii publice curente si de perspectiva vor constitui si ele un element
important in evaluarea obiectivelor si prioritatilor fiscale pentru 1995.
18. Guvernul este ferm hotarat sa accelereze restructurarea economica, dar
este deplin constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei
intreprinderilor si sistemului bancar necesita analizarea amanuntita a
impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intentioneaza ca in 1994 sa
contribuie la finantarea restructurarii majoritatii intreprinderilor de stat,
dupa cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietatii de Stat
(F.P.S.), prin utilizarea partiala a dividendelor intreprinderilor si a sumelor
rezultate din privatizare si vanzarea de active. O agentie autonoma de
restructurare din cadrul F.P.S. va contribui la finantarea costurilor de
reducere a dimensiunilor, rationalizare sau inchidere a intreprinderilor care
nu sunt viabile in forma lor actuala. Cheltuielile si veniturile F.P.S. trebuie
sa se incadreze in limitele deficitului bugetului consolidat prevazute in acest
program. Cheltuielile F.P.S., inclusiv cele privind activitatea Agentiei de
Restructurare, vor fi limitate la nivelul veniturilor provenind din dividende
si din procesul de privatizare si, mai mult, nu vor depasi 0,8% din P.I.B. in
1994; F.P.S. nu va emite garantii. De asemenea, s-a fixat o limita de 0,5% din
P.I.B. pentru garantiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare
pentru micsorarea si restructurarea intreprinderilor actualmente neviabile si
aceasta limita se refera si la asumarea datoriei intreprinderilor catre banci,
in contextul atenuarii presiunii exercitate de restructurarea economica. Nu se vor
intreprinde actiuni de garantare si asumare de datorii, cu exceptia celor
prevazute in cadrul planurilor analizate de Agentia de Restructurare si
convenite cu Guvernul. Limita acestor garantii si asumari de datorii va
constitui un criteriu de performanta in cadrul aranjamentului (anexa nr. II).
In sfarsit, Guvernul, in stransa colaborare cu F.P.S., va asigura
disponibilizarea fondurilor in 1994, daca este necesar, si mai substantial in
1995 pentru reconstituirea capitalului adecvat fata de activele ponderate in
functie de risc la principalele banci de stat. Aceasta alocare se va efectua in
limitele deficitului bugetului consolidat, stabilite in acest memorandum.
19. Deficitul bugetar de 1.936 miliarde lei va fi finantat in 1994 prin:
credit intern net de 1.035 miliarde lei si finantare externa in valoare de 901
miliarde lei. Criteriile de performanta ale programului se vor stabili pe baza
limitelor creditului net al sistemului bancar catre bugetul consolidat,
corespunzator celor de mai sus (anexa nr. III). Limitele vor fi diminuate cu
excedentul finantarii interne nebancare si al finantarii externe fata de
nivelurile programate si cu orice obligatie a bugetului consolidat catre
intreprinderi sau banci, scadenta dar neplatita.
20. Pentru 1995, Guvernul intentioneaza continuarea reducerii deficitului
bugetar pana la aproximativ 3% din P.I.B. pentru a asigura imbunatatirea
prevazuta a situatiei balantei de plati si reducerea ratei inflatiei. In
vederea indeplinirii acestui obiectiv, va fi realizata o imbunatatire
substantiala a structurii bugetului, incluzand, in special, o realocare a
cheltuielilor pentru subventii catre investitiile de infrastructura. Mai mult,
Guvernul intentioneaza sa introduca in ianuarie 1995 impozitul pe venitul
global. Obiectivele si continutul politicii fiscale guvernamentale in 1995 vor
fi discutate in cadrul primei analize a programului si aprobarea bugetului
pentru 1995, care sa satisfaca sarcinile cantitative stabilite pentru prima
analiza, va constitui un criteriu de performanta pentru tragerea din februarie
1995.
Politica monetara si reforma sectorului financiar
21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare
severe insotite de rate ale dobanzii real pozitive este esentiala pentru
asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, cresterea increderii
pe plan intern in moneda nationala si asigurarea unui cadru adecvat
liberalizarii cursului de schimb. Politica monetara va constitui, astfel,
principala ancora nominala a programului de stabilizare pe 1994, revenindu-i
sarcina ca, impreuna cu masurile de politica fiscala si salariala si cu
instruirea unei discipline financiare mai stricte, sa reduca substantial rata
inflatiei. In lumina experientei de dupa 1990, Guvernul si B.N.R. au intreprins
recent un numar de reforme structurale in vederea imbunatatirii eficientei
politicii monetare, prezentata in continuare.
22. In primul rand, implementarea unei politici monetare stricte a fost
subminata in trecut de insuficienta disciplina financiara din intreprinderile
de stat, care a dus la cresterea rapida a platilor restante, intreprinderile
finantindu-si astfel activitatea din resurse exterioare sistemului bancar.
Guvernul considera prioritara reducerea volumului platilor restante in timpul procesului
de stabilizare. In acest scop, este aplicat un program sustinut in vederea
impunerii unei mai stricte discipline financiare in societatile comerciale de
stat si regiile autonome, asa cum este descris in paragrafele de la 37 la 52 de
mai jos, si este prevazut ca implementarea ferma a acestor masuri sa contribuie
la o reducere reala substantiala a nivelului platilor restante. Reducerea
platilor restante la nivelurile stabilite in anexa nr. 4 va constitui un reper
cantitativ in cadrul primei si celei de-a doua analize; mai mult, obiectivele
privind platile restante ale intreprinderilor la 30 iunie 1994 vor constitui o
sarcina indicativa in cadrul programului si, daca aceasta nu va fi realizata,
Guvernul se va consulta cu reprezentantii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele
financiare stabilite in acest memorandum si va propune modificarile necesare
ale criteriului de performanta referitor la nivelul activelor interne nete ale
sistemului bancar la 30 septembrie 1994.
23. B.N.R. nu va intreprinde nici o operatiune de compensare selectiva sau
globala si nu va aplica nici un aranjament special de acordare de credit
bancilor sau direct intreprinderilor in vederea facilitarii lichidarii datoriei
sau creantelor acumulate sub forma platilor restante intre intreprinderi.
24. In al doilea rand, in vederea eliminarii totale a obstacolelor in
aplicarea politicii monetare, Guvernul si B.N.R. vor elimina, treptat, pana la
sfarsitul anului 1993, toate creditele de refinantare subventionate (cu
exceptia volumului existent de creante conform Legii nr. 7/1992). B.N.R. nu va
acorda, pe durata acestui aranjament, nici un credit de refinantare cu dobanda
sub nivelul ratei de referinta, si nici credite la care dobanda este amanata
pentru perioade mai mari de o luna.
25. In al treilea rand, conform conventiei cu B.N.R., Guvernul a intreprins
actiuni ferme de a limita impactul monetar al finantarii deficitului prin
transferarea unei parti considerabile a creditului sau de la B.N.R. la C.E.C.
si prin transferarea majoritatii depozitelor sale de la bancile comerciale la
B.N.R. Pe durata acestui aranjament, Guvernul va intreprinde masuri pentru ca
marimea datoriei sale catre B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate
in art. 31 al Legii nr. 34/1991 privind Statutul B.N.R., reducand astfel
substantial presiunea pe care finantarea bugetara o exercita asupra
administrarii bazei monetare (pasivul B.N.R.). Guvernul si B.N.R. considera ca
rolul B.N.R. in derularea unei politici monetare stricte a fost intarit prin masurile
structurale descrise mai sus, care au completat masurile anterioare de
eliminare a plafoanelor de credit, de introducere a rezervelor de lichiditati
obligatorii si de imbunatatire a eficientei sistemului rezervelor obligatorii
prin largirea bazei acestora, ca urmare a includerii depunerilor populatiei si
aplicarii unor penalizari severe pentru nerespectarea acestuia.
26. In acest context si luand in considerare scaderea programata a
volumului platilor restante intre intreprinderi, Guvernul a stabilit
obiectivele politicii monetare pentru 1994, pornind de la estimari prudente ale
evolutiei preturilor si cererii de bani. In acest scop, programul Guvernului
permite o crestere a masei monetare (exprimata in moneda nationala) de 60% in
timpul primului semestru din 1994 si 36% in cel de-al doilea semestru, in
functie de scaderea rapida a nivelului inflatiei. Programul de credit pentru
1994 va tine cont de aceasta crestere monetara si de cresterea propusa a
rezervelor internationale nete, dar, de asemenea, va asigura ca exista in 1994
o crestere corespunzatoare a nivelului real al creditului bancar catre sectorul
neguvernamental, inclusiv intreprinderile de stat si private. Activele interne
nete ale sistemului bancar sunt proiectate sa creasca cu aproximativ 56% si 32%
in primul si, respectiv, al doilea semestru ale anului 1994. Plafoanele la
stocul de active interne nete ale sistemului bancar constituie un criteriu de
performanta, dupa cum este prevazut in anexa nr. 5. Datorita schimbarilor
majore care afecteaza in prezent sistemul financiar din Romania, inclusiv
reforma cursului de schimb si a ratei dobanzii, este posibil ca cererea de bani
sa se abata considerabil de la proiectiile cuprinse in acest program. In cazul
unei evolutii a cererii de bani substantial diferita de cea anticipata pana la
30 iunie 1994 (ca si in cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru arierate
la acea data), Guvernul si B.N.R. se vor consulta cu F.M.I. in vederea
reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din
1994, inclusiv a propunerii de modificare, dupa caz, a criteriilor de
performanta pentru 30 septembrie 1994. La data efectuarii primei analize, se
vor conveni cu F.M.I. si obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca
si criteriile de performanta privind activele interne nete ale sistemului
bancar la 31 decembrie 1994, 31 martie 1995 si 30 iunie 1995.
27. Desi datele privind distributia creditului bancar sunt insuficiente,
B.N.R. va acorda o atentie deosebita facilitarii accesului sectorului privat in
curs de dezvoltare la credite bancare noi, in special prin aplicarea mai
eficienta a masurilor prudentiale care sa evite dirijarea creditului bancar
catre intreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului si F.P.S. de a aplica
masuri de restructurare si instituire a disciplinei financiare in intreprinderi
vor constitui o completare esentiala a acestor politici. In plus, la fiecare
analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor inregistrate in
identificarea si supravegherea cresterii creditului catre intreprinderile de
stat si sectorul privat.
28. Pentru indeplinirea obiectivelor politicii monetare in 1994, B.N.R.
intentioneaza sa continue folosirea, in special, a instrumentelor indirecte de
control monetar, limitand injectia de lichiditati nete prin operatiuni de
refinantare la niveluri corespunzatoare obiectivelor monetare globale. B.N.R.
va stabili, pe durata programului, repere cantitative pentru baza monetara
(pasivul B.N.R.), ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivul privind masa
monetara a fost discutat cu expertii F.M.I. si corespunde programului privind
politica monetara din cadrul aranjamentului, constituind, de asemenea, sarcina
indicativa in cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuarii primei
analize, sarcina indicativa pentru masa monetara va fi stabilita pentru restul
perioadei pana la expirarea aranjamentului.
29. Reformele prezentate mai sus in vederea intaririi aspectului structural
al politicii monetare au ca scop facilitarea mentinerii controlului strict
asupra cresterii bazei monetare, contribuind astfel la cresterea semnificativa
a ratei nominale a dobanzii. Actiunile recente intreprinse de B.N.R. in aceasta
directie au inclus reintroducerea licitatiilor de credit in care rata dobanzii
determinata pe piata a depasit substantial rata normala de referinta, ca si o
crestere semnificativa a ratei creditului "overdraft", avand drept
consecinta o crestere puternica a ratei medii a dobanzii purtate de credite
B.N.R. In ultimele luni, B.N.R. a extins folosirea licitatiilor de credit,
impreuna cu aplicarea de penalizari pentru creditul "overdraft",
reducand utilizarea liniilor de credit obisnuite si eliminind practic creditele
subventionate. In continuare, B.N.R. dezvolta si intareste aceste modalitati de
refinantare prin solicitarea de garantii pentru fiecare instrument de
refinantare si prin evitarea utilizarii excesive sau a dependentei bancile de
creditul "overdraft", prin fixarea de plafoane pentru banci in ce
priveste accesul la aceasta facilitate. In plus, transferarea majoritatii
depozitelor publice de la bancile comerciale la B.N.R. a limitat accesul
bancilor la credite ieftine din aceasta sursa. B.N.R. supravegheaza si
introduce proceduri stricte de control asupra sumelor in tranzit in sistemul
bancar prin intermediul penalizarilor financiare la sumele excesive in tranzit
aplicate fiecarei banci.
30. Actiunile de aplicare a restrictiilor monetare se prevad a avea ca
rezultat o crestere rapida si semnificativa a ratei dobanzii la C.E.C. si la
bancile comerciale la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul si B.N.R.
considera aceasta esentiala pentru intarirea increderii in activele interne si
pentru acordarea de stimulente corespunzatoare deponentilor interni. Pentru a
imbunatati eficienta alocarii creditelor si a oferi stimulente pentru economii,
B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratei dobanzii si niveluri ale
ratelor care sa reflecte conditiile pietei. Daca ratele dobanzilor bancilor
comerciale se adapteaza prea lent la schimbarile intervenite in ratele B.N.R.,
aceasta va aplica un set de masuri suplimentare in scopul imbunatatirii
structurii ratei dobanzii. Asemenea masuri ar putea include, inter alia,
transferul depozitelor guvernamentale aflate inca la bancile comerciale, de la
acestea la B.N.R., preluarea depunerilor de la C.E.C. si alte banci, emiterea
de titluri de valoare B.N.R. cu dobanda aliniata la structura ratei B.N.R., in
vederea absorbirii lichiditatii, si, daca este cazul, masuri administrative,
cum ar fi limitarea accesului la licitatiile de refinantare pentru bancile care
nu reusesc sa-si adapteze ratele dobanzii pentru depuneri. Pentru a facilita
evaluarea periodica a evolutiei ratei dobanzii, B.N.R. va introduce pana la
sfarsitul lunii decembrie 1993 un sistem de urmarire sistematica si regulata a
ratei, care va cuprinde evolutiile ratelor la depunerile si imprumuturile
majore la C.E.C. si la bancile comerciale.
31. Cresterea substantiala a ratei dobanzii inregistrate in ultima
perioada, care a generat profituri importante pentru B.N.R., se asteapta sa fie
si in continuare la niveluri mari pana la reducerea inflatiei si diminuarea
corespunzatoare a ratei dobanzii. Pentru a sprijini politica de restrictii
monetare, B.N.R. intentioneaza sa utilizeze o parte a profitului sau in scopul
constituirii capitalului si rezervelor proprii la niveluri care sa permita
anularea pierderilor majore rezultate din reevaluari inregistrate in cursul
ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve in acest
scop, pentru anularea creantelor restante fata de administratia centrala sau
pentru scopurile curente ale B.N.R., va fi transferat la bugetul de stat.
32. Aplicarea efectiva in 1994 a controlului monetar indirect, ca si
reactia ratei dobanzii la actiunea mecanismelor pietii, va fi usurata de
infiintarea pietei titularilor de valoare si de capital, in special in ce
priveste instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtand
dobanda la nivelul pietei. Guvernul intentioneaza sa inceapa emiterea
titlurilor de valoare pana la sfarsitul lunii ianuarie 1994, iar evolutia
acestui program va fi discutata in cadrul primei analize.
33. Guvernul si B.N.R. sunt ferm hotarati sa infiinteze o piata moderna de
capital care sa faciliteze finantarea investitiilor de catre agentii economici,
ca si asigurarea unei surse nemonetare pentru finantarea publica. In 1994 va fi
aplicat un program care sa sprijine dezvoltarea pietei titlurilor de valoare,
iar Guvernul si B.N.R. vor sustine aprobarea unei legi privind infiintarea
Bursei de valori in procedura de urgenta, aplicarea acestei legi fiind
considerata ca reper structural la data efectuarii primei analize. In plus,
optimizarea sistemului de plati si clearing constituie in prezent o prioritate
pentru B.N.R. si se asteapta inregistrarea unor progrese vizibile pana la data
efectuarii primei analize. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de
catre bancile comerciale a unor noi instrumente de plata, care ar putea fi
onorate in cel mai scurt timp posibil pentru a accelera platile dintre clientii
diferitelor banci. Sub egida B.N.R. va fi infiintat un sistem modern de plati;
realizarea acestuia constituie, de asemenea, un reper structural la data celei
de-a doua analize.
34. O alta masura avuta in vedere de Guvern si de B.N.R. este de a
determina C.E.C.-ul sa fie mai receptiv la conditiile de piata. Guvernul va
elabora propuneri detaliate pentru reforma si restructurarea activitatii
C.E.C., inclusiv modificari in legislatie care sa clarifice noul C.E.C. in
cadrul sistemului bancar. Stimulentele manageriale vor fi intarite si va fi
introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor, ca premisa pentru
largirea gamei de servicii oferite de C.E.C. In plus, Guvernul, impreuna cu
B.N.R., intentioneaza sa asigure pe durata programului rate ale dobanzii real
pozitive pentru depunerile la termen de la C.E.C., ca si rate ale dobanzii
pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflatiei decat in trecut.
Progresele inregistrate in elaborarea propunerilor pentru reforma structurala a
C.E.C. vor fi discutate in cadrul primei analize, iar progresele in
implementarea acesteia vor constitui un reper structural in cadrul celei de-a
doua analize.
35. Tinand seama de influenta pe care un sistem bancar sanatos o poate
exercita asupra cresterii economice, B.N.R. intreprinde masuri pentru intarirea
activitatii sale curente de supraveghere bancara. In acest scop B.N.R. primeste
asistenta tehnica de la C.E. - PHARE si din alte surse. Pana la sfarsitul lunii
ianuarie 1994 vor fi emise directive prudentiale pentru sistemul bancar in
privinta clasificarii si acordarii imprumuturilor, ca si in ce priveste
constituirea de rezerve, adecvarea capitalului si riscul valutar. Incepand cu
luna decembrie 1993, B.N.R. initiaza inspectii lunare la sediile bancilor de
stat si private, in vederea asigurarii soliditatii financiare a acestor
institutii, ca si a respectarii de catre acestea a legilor si regulamentelor in
vigoare. Succesul reformei bancare presupune cresterea personalului B.N.R.
implicat in activitatea de supraveghere, pentru a asigura aplicarea
directivelor prudentiale de catre banci si a permite un program corespunzator
de inspectii pe teren. De asemenea, B.N.R. si Guvernul vor incuraja bancile
importante sa-si infiinteze sectoare care sa faciliteze restructurarea
intreprinderilor si sa intreprinda actiuni care sa intareasca disciplina
financiara in cadrul acestor intreprinderi. Dupa definitivarea programului de
restructurare a intreprinderilor mari care inregistreaza pierderi si inceperea
implementarii acestei operatiuni, creditele neperformante ramase la banci vor
fi complet provizionate, iar provizioanele vor fi neimpozabile cel mai tarziu
pana in anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de catre B.N.R. are drept scop
sa contracareze eventuala lipsa de incredere in sistemul financiar; mai mult,
in cazul aparitiei de dificultati in sistemul financiar, Guvernul si B.N.R. vor
limita sprijinul acordat la onorarea garantiilor guvernamentale pentru
depunerile din sistemul C.E.C., ca si la facilitarea B.N.R. de acordare de
credite de ultima instanta.
36. Paralel cu restructurarea intreprinderilor, Guvernul si B.N.R. vor
adopta o strategie de privatizare si restructurare a bancilor comerciale si vor
pregati un plan corespunzator pentru aceasta, care va constitui un reper
structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea bancilor va fi
realizata pe baza unor expertize detaliate ale bilanturilor bancilor, efectuate
de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatelor desprinse din
rapoartele anuale privind activitatea de supraveghere pentru 1993 si 1994,
B.N.R. va pregati evaluari in scris asupra necesitatii volumului si esalonarii
recapitalizarii bancilor. Bilantul bancilor comerciale de stat va fi restructurat
in timp printr-o combinatie adecvata de titluri guvernamentale si capital nou,
incluzand mai ales o injectie de capital privat, in vederea cresterii
capitalului bancar la niveluri suficiente pentru indeplinirea standardelor
convenite pe plan international. Implementarea primului stadiu al planului de
restructurare si recapitalizare a bancilor, care este prevazut sa includa si
privatizarea a doua banci de stat pana in mai 1995, va constitui un reper
structural in cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, impreuna
cu alte masuri de reforma a sectorului financiar, vor fi elaborate impreuna cu
reprezentantii Bancii Mondiale, in contextul viitorului credit pentru reforma
sectorului financiar si a intreprinderilor (F.E.S.A.L.).
Privatizarea, reforma intreprinderii si disciplina financiara
37. Guvernul priveste privatizarea activelor proprietate de stat ca
esentiala pentru imbunatatirea eficientei si competitivitatii economiei
romanesti si relansarea cresterii economice. Progrese insemnate s-au
inregistrat in procesul de vanzare a intreprinderilor mici catre sectorul
privat, ca si in domeniul transferului proprietatii pamantului si locuintelor.
Guvernul a vandut catre populatie majoritatea locuintelor. De asemenea, au fost
privatizate cele mai multe cooperative agricole, prin distribuirea pamantului
catre tarani. Aproximativ 80% din terenul arabil este in proprietate privata,
restul de 20% apartinand fostelor intreprinderi de stat, transformate in
societati comerciale, si care vor fi privatizate in timp. Cu toate acestea,
procesul de inregistrare, care ar facilita vanzarea terenurilor, nu este
finalizat; finalizarea sa este prevazuta pentru jumatatea anului 1994. In
acelasi timp, Parlamentul dezbate legea privind dreptul posesorilor de pamant
de a-l arenda sau ipoteca, ceea ce va duce la sporirea productiei agricole;
adoptarea si promulgarea acestei legi sunt prevazute pentru februarie 1994. Ca
o consecinta a acestor masuri, s-a produs deja o orientare a fortei de munca
catre sectorul privat, care, la sfarsitul anului 1992, detinea 37% din totalul
fortei de munca (inclusiv sectorul privat agricol); in prezent, sectorul privat
contribuie cu 26% la realizarea P.I.B.
38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul institutional pentru schimbarea formei
de proprietate a intreprinderilor. In anul 1992, cele cinci F.P.P. au
distribuit certificate de proprietate populatiei adulte. Fiecare dintre cele
cinci F.P.P. detine 30% din aproximativ o cincime din numarul societatilor
comerciale. Certificatele au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18
milioane cetateni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate
direct in actiuni la diferite intreprinderi sau utilizate la licitatii pentru
cumpararea de actiuni in cadrul procesului de privatizare. In 1992 a fost
infiintat si F.P.S., ca organism independent, raspunzator fata de Parlament.
Sarcina acestuia este de a sprijini finalizarea rapida a privatizarii si este
raspunzator pentru administrarea, controlul financiar si vanzarea sau lichidarea
celor 70 procente ramase din capitalul societatilor comerciale. F.P.S. a
preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 intreprinderi de stat; restul va
fi preluat pana in martie 1994.
39. Pentru desfasurarea operativa a privatizarii, intreprinderile de stat
au fost provizoriu impartite de F.P.S. in trei categorii, functie de marimea
lor. F.P.S. intentioneaza sa desfasoare o privatizare paralela (simultana);
pentru fiecare categorie vor fi aplicate masuri specifice de accelerare a
procesului. Intreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda M.E.B.O. sau
printr-o procedura de licitatie competitiva simpla, similar cu procedura
competitiva utilizata pentru vanzarea activelor intreprinderilor si vor fi
destinate, in principal, investitorilor romani. Mai mult de 130 din cele
aproximativ 2.600 de societati comerciale clasificate drept "mici" au
fost privatizate pana la sfarsitul lunii noiembrie 1993. Pentru intreprinderile
mijlocii, in numar de aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizarii
a fost acordata F.P.S. si F.P.P. Incepand cu august 1991, un proiect de
privatizare pilot a fost intreprins de Agentia Nationala de Privatizare
(A.N.P), implicand 32 societati, din care 22 au fost deja privatizate.
Privatizarea bancilor si a societatilor comerciale mari va fi in sarcina F.P.S.
si F.P.P., intr-o abordare caz cu caz. In primele 10 luni ale anului 1993,
F.P.S. a publicat trei liste cuprinzand peste 100 intreprinderi mijlocii si
mari care urmeaza a fi privatizate cu prioritate.
40. Guvernul considera accelerarea privatizarii ca fiind esentiala pentru
restructurarea economiei romanesti atat ca dovada a hotararii autoritatilor de
a actiona pe termen lung in vederea instalarii economiei de piata, cat si ca
mijloc de atragere a increderii investitorilor. Certificatele de proprietate
fiind distribuite populatiei si metodologia de privatizare a intreprinderilor
de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul este in curs de a reanaliza caile
de a sprijini simplificarea procedurilor in scopul accelerarii ritmului
privatizarii.
41. F.P.S. a pregatit un program de privatizare pentru 1994, precum si un
raport financiar anual asupra activitatilor sale din 1993. Aceste documente au
fost supuse Parlamentului si puse la dispozitia F.M.I. F.P.S. intentioneaza sa privatizeze
inca 1.930 de intreprinderi mici pana la sfarsitul lunii decembrie 1994, cu un
capital social de 280 miliarde lei la 31 decembrie 1992. De asemenea, F.P.S.
isi propune sa privatizeze, in anul 1994, 403 intreprinderi mijlocii cu un
capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. In sfarsit, F.P.S.
intentioneaza sa realizeze privatizarea a 35 intreprinderi mari pana la
sfarsitul anului 1994 cu un capital social de 442 miliarde lei la 31 decembrie
1992.
42. Avand in vedere privatizarile propuse in program pentru intreprinderile
mici, mijlocii si mari, se apreciaza ca un numar de intreprinderi reprezentand
aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societati comerciale cu
capital majoritar de stat vor fi privatizate in 1994. Progresul semnificativ
realizat in indeplinirea obiectivelor privatizarii in 1994, prevazute mai sus,
vor constitui un reper structural pentru prima analiza in cadrul programului,
cand, de asemenea, vor fi discutate obiectivele pentru privatizare in 1995.
Realizarile efective in domeniul privatizarii in anul 1994, precum si
obiectivele si progresele initiale semnificative in 1995, vor constitui un
reper structural pentru a doua analiza in cadrul programului.
43. Guvernul considera ca progresele rapide in privatizarea
intreprinderilor reprezinta calea cea mai rapida de imbunatatire a
administrarii si disciplinei financiare a intreprinderilor. Pentru sprijinirea
acestei prioritati pe termen scurt, datorita duratei mari a procesului de
privatizare, Guvernul, in colaborare cu F.P.S., in calitate de actionar
principal, intentioneaza sa ia de urgenta masuri de imbunatatire a
administrarii si performantei financiare in majoritatea societatilor comerciale
cu capital majoritar de stat. Aceasta se va realiza atat prin actiuni specifice
de restructurare, de reducere a dimensiunilor sau de inchidere a
intreprinderilor neviabile si cu pierderi, cat si prin stabilirea unor
intelegeri cu intreprinderile, pe baza contractelor de management. Aceasta va
avea ca efect imbunatatirea disciplinei financiare a intreprinderilor, a
alocarii resurselor in economie si va crea premisele accelerarii procesului de
transferare a proprietatii. Legea contractului de management pentru
intreprinderilor de stat, aprobata de Parlament in octombrie 1993, ofera cadrul
juridic pentru activitatea F.P.S. in aceasta directie.
44. Deoarece restructurarea si reorientarea majoritatii intreprinderilor
vor fi realizate, in timp, de F.P.S. si F.P.P., de actionarii privati si de
sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar sa joace un rol important
in restructurarea, micsorarea sau inchiderea unui numar semnificativ de
intreprinderi cu pierderi si/sau arierate mari. Acestea sunt intreprinderi ale
caror dificultati au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a
putea fi rezolvate corespunzator de actionarii privati sau de sectoarele
specializate ale bancilor comerciale. Cateva dintre actiunile prezente si
viitoare in aceasta directie sunt prezentate in paragrafele urmatoare.
45. In primul rand, in septembrie 1993, Ministerul Finantelor si B.N.R., de
comun acord, au declarat in incapacitate de plata, conform Legii nr. 76/1992,
20 intreprinderi de stat cu volume mari de arierate, in timp ce F.P.S. a
initiat procedurile de lichidare pentru inca o intreprindere de stat.
46. In al doilea rand, ca un pas important in reinstaurarea disciplinei
financiare in asemenea intreprinderi, au fost "izolate" fata de
creditul bancar 30 intreprinderi aflate sub supravegherea Comitetului de
Restructurare, compus din reprezentanti ai Ministerului Finantelor,
Ministerului Industriilor, B.N.R. si F.P.S. Acest comitet este insarcinat sa
decida in ce masura garantiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la
bugetul de stat vor fi disponibilizate pe baza planurilor de restructurare
propuse de comisii pentru aceste intreprinderi. Actiunile recomandate de aceste
planuri - care pot fi modificate de comun acord cu Comitetul de Restructurare -
au inceput sa fie aplicate in ultimul trimestru al anului 1993. In toate
cazurile in care situatia financiara a acestor intreprinderi nu se
imbunatateste semnificativ in urma aplicarii acestor planuri, comisiile la
nivel de intreprindere vor recomanda masurile de conservare sau de lichidare
necesare pentru inchiderea intreprinderii. Asemenea recomandari vor fi
prezentate Comitetului de Restructurare in termen de 180 de zile de la
prezentarea planurilor de restructurare. In plus, Comitetul de Restructurare a
identificat 3 intreprinderi pentru care lichidarea reprezinta singura optiune.
In scopul initierii acestui program, in ianuarie 1994, a fost convenit cu Banca
Mondiala un grafic precis pentru inchiderea sau lichidarea acestor
intreprinderi, completat cu o protectie sociala adecvata.
47. In al treilea rand, in privinta altor intreprinderi de stat cu pierderi
foarte mari, F.P.S. si Agentia de Restructurare, actionand in colaborare cu
Guvernul, intentioneaza sa se asigure ca deciziile operative luate de
intreprinderi corespund criteriilor financiare, in principal folosind pirghia
contractelor de management. In prima parte a anului 1994, acest proces va fi
extins pentru a cuprinde cel putin 250 societati comerciale care, impreuna cu
un grup de circa 50 regii autonome la care se face referire mai jos,
inregistreaza peste 30% din platile restante fata de creditorii bancari si
nebancari si aproximativ 50% din pierderile nete ale sectorului de stat.
Progresul semnificativ in implementarea acestui plan, ca si analiza progreselor
inregistrate in restructurarea celor 30 intreprinderi "izolate",
mentionate in paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural in
cadrul primei analize a programului. Progresele semnificative ulterioare si
reducerea pierderilor si arieratelor intreprinderilor mentionate in prezentul
paragraf, asa cum sunt prevazute pentru momentul primei analize, vor constitui
un reper structural pentru cea de-a doua analiza, cand se vor stabili si
obiectivele pentru 1995. In aceasta privinta, reperele cantitative privitor la
pierderile intreprinderilor sunt stabilite in anexa nr. 7.
48. Regiile autonome sunt considerate o categorie aparte de intreprinderi
datorita faptului ca nu sunt constituite ca societati pe actiuni si nu exista
intentia privatizarii lor intr-un viitor apropiat. Prin Ordonanta Guvernului
nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definitie a regiilor autonome, conform
careia acestea se vor limita la realizarea activitatii lor de baza. Un numar de
asemenea regii, cum este "Renel", intreprindere de stat din domeniul
energiei electrice, a inceput aplicarea prevederilor acestei ordonante prin
transferarea functiilor si activelor nestrategice catre alte societati
comerciale. A fost infiintat un grup de lucru insarcinat cu continuarea
aplicarii prevederilor acestei ordonante, in special analizarea regiilor
existente si stabilirea activelor care vor fi predate. Ministerele respective,
impreuna cu Ministerul Finantelor, vor institui controlul managerial al acestor
intreprinderi si vor solicita intocmirea de planuri financiare eficiente, in
prima etapa pentru 50 regii autonome importante. Modalitatile de restructurare
si reforma a acestor regii sunt stabilite corespunzator principiilor Bancii
Mondiale. Implementarea masurilor de reducere substantiala a numarului acestor
regii - in prezent 900 - si de impunere a unor restrictii bugetare severe cu
pastrarea unei corespondente intre venituri si cheltuielile curente si de
capital va fi, de asemenea, luata in considerare in cadrul primei analize a
programului.
49. In ceea ce priveste cadrul legal de asigurare a administrarii eficiente
a intreprinderilor, Guvernul a intreprins o serie de actiuni pentru a impune
penalizari mai severe intreprinderilor care nu respecta disciplina financiara.
In acest scop, Legea nr. 76/1992, aprobata in iulie 1992, prevede posibilitatea
creditorilor de a confisca activele interne ale debitorilor. In iulie 1993,
aceasta lege a fost amendata in vederea intaririi prevederilor sale, inter
alia, prin aplicarea unei dobanzi la platile restante fata de alte
intreprinderi si o prevedere similara se aplica impozitelor neachitate la
scadenta; ratele acestor dobanzi vor fi majorate si redefinite drept marje
procentuale peste dobanda de refinantare practicata de B.N.R. la licitatiile
sale, pana la sfarsitul lunii ianuarie 1994. In acelasi timp, o penalizare
substantiala sub forma unor reduceri ale salariilor conducerii va fi aplicata
intreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-si
achita obligatiile, ci contribuie la cresterea arieratelor.
50. Legea falimentului, considerata de Guvern parte integranta a cadrului
juridic desemnat sa sprijine disciplina financiara, este prevazuta a fi
adoptata de Parlament cu maxima prioritate si Guvernul va face eforturi pentru
aprobarea acestei legi pana la jumatatea lunii februarie 1994. Pana atunci,
creditorii initiaza in mod efectiv actiuni de declarare a debitorilor in stare
de faliment in cadrul Codului comercial existent. Este in pregatire un proiect
de lege privind infiintarea tribunalelor comerciale in vederea facilitarii
aplicarii Legii falimentului si simplificarii procesului de obtinere a
drepturilor creditorilor conform Legii nr. 76/1992; adoptarea si aplicarea
acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern si este de
asteptat sa aiba loc pana la jumatatea anului 1994. Pana la adoptarea acestei
legi, Ministerul Justitiei a aprobat o procedura de reorganizare a tribunalelor
civile existente in sensul crearii unor sectii speciale care sa se ocupe de
litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a inceput in ultima parte
a anului 1993. Guvernul cauta in prezent surse de asistenta tehnica pentru
pregatirea judecatorilor care vor rezolva aceste probleme.
51. B.N.R. elaboreaza propuneri de incurajare a aparitiei pietei creditului
comercial pentru a creste transparenta si eficienta creditului intre
intreprinderi si progresele in acest sens vor fi discutate in cadrul primei
analize a programului. Guvernul intentioneaza ca prin aceste masuri sa reduca
progresiv practica intreprinderilor de a-si finanta activitatea prin arierate.
52. Daca masurile descrise mai sus se vor dovedi ineficiente in incercarea
de a reduce arieratele, Guvernul va intreprinde actiuni suplimentare directe
pentru a se asigura ca intreprinderile publice din sectorul real (regiile
autonome) nu acorda noi credite intreprinderilor debitoare si ca isi platesc la
timp datoriile catre furnizori si va aplica asemenea masuri si societatilor
comerciale aflate sub controlul sau conform Legii nr. 76/1992. Penalizarile
financiare aferente arieratelor vor fi majorate pentru a preveni o eventuala
extindere a acestora.
Preturi si salarii
53. Procesul liberalizarii preturilor este in prezent aproape finalizat in
ce priveste comertul cu amanuntul, cu exceptiile prezentate mai jos, si pe
durata acestui program nu vor fi introduse noi controale asupra preturilor. Mai
mult, Guvernul va intreprinde noi actiuni pentru a-si reduce participarea in
procesul de negociere a preturilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor
controalelor si notificarilor prealabile ale modificarilor preturilor. De la 1
mai 1993 Guvernul a inlaturat practic toate subventiile de consum; totusi
ramane in vigoare un sistem de control al preturilor pentru un numar redus de
bunuri de consum. Guvernul este hotarat sa reduca subventiile la producator in
1994 corelat cu proiectul de buget si din nou in 1995. Controlul asupra
preturilor pentru bunurile de consum care au fost subventionate pana la 1 mai
1993 va fi inlaturat pana la 1 martie 1994 si sistemul existent de supraveghere
a preturilor pentru produsele mentionate in Hotararea Guvernului nr. 206/1993
va fi limitat in continuare la produsele si serviciile realizate de
monopolurile naturale si la produsele si serviciile subventionate.
54. Guvernul recunoaste importanta protectiei consumatorilor impotriva
practicilor neloiale si de monopol, ca si necesitatea rezolvarii urgente a
problemei concurentei reale, inclusiv in ceea ce priveste achizitiile si
vanzarea de produse agricole, prin majorarea stimulentelor acordate producatorilor
evitind astfel aparitia unor preturi de consum prea ridicate. In viitorul
apropiat, stimularea mecanismelor de piata va continua sa se faca prin
proceduri ad-hoc, dar se intentioneaza ca, pana la sfarsitul anului 1993, sa
fie prezentat Parlamentului un proiect de lege a concurentei dupa modelul
vest-european si american si sa se creeze un organism insarcinat cu aplicarea
acestei legi. O data cu crearea acestei autoritati va inceta responsabilitatea
Ministerului Finantelor in domeniul supravegherii preturilor, aceasta trecand
in sarcina noii unitati. Promulgarea Legii concurentei si infiintarea
organismului mentionat vor constitui un reper structural in cadrul primei
analize a programului.
55. Guvernul considera ca fiind foarte importanta introducerea in preturile
practicate de intreprinderi a costurilor reale ale inputurilor din import,
pentru a se evita variatii mari ale preturilor si aparitia efectelor
perturbatoare ale unei treceri lente. In special, Guvernul este decis ca in
viitorul apropiat sa continue ajustarea preturilor tuturor produselor
energetice livrate agentilor economici pentru a se mentine paritatea cu
preturile internationale.
56. O politica a veniturilor bazata pe impozite este considerata de Guvern
ca fiind esentiala pentru stoparea presiunii inflationiste si promovarea
concurentei in economia nationala. Guvernul intentioneaza sa continue aplicarea
schemei de indexare prospectiva a salariilor pentru realizarea cresterilor
permise de lege pentru fondul de referinta al salariilor pentru toate
intreprinderile de stat si functionarii publici. Se va continua aplicarea unui
impozit suplimentar asupra intreprinderilor pentru cresterea excesiva a
fondului de salarii peste nivelul de referinta (cu cote mergand pana la 500%).
Pentru a se evita spirala preturi-salarii, in special cresterea inflatiei
datorita reflectarii cresterilor corective de preturi, coeficientul de indexare
va asigura numai o compensare partiala a cresterilor de preturi. In plus,
Guvernul va continua sa urmareasca indeaproape evolutia fondului de salarii al
intreprinderilor, acolo unde se va dovedi necesar, pentru a se asigura ca
plafoanele salariale functioneaza intr-un mod care stimuleaza reducerea
excesului de personal.
Sectorul extern
57. Pentru imbunatatirea situatiei balantei de plati si acordarea de
stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul intreprinde o serie de
actiuni pentru reforma pietei valutare si unificarea cursului de schimb, in
contextul aplicarii unei politici financiare restrictive. Elementele initiale
ale reformei, care vor fi implementate in ianuarie 1994, includ modificari ale
mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitatii, astfel incat
sa se asigure echilibrul deplin cerere-oferta; canalizarea tuturor tranzactiilor
comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, spre sistemul
de licitatii; asigurarea accesului liber la licitatiile valutare al
intreprinderilor; si autorizarea bancilor comerciale nationale si straine din
Romania de a cumpara saptamanal valuta in nume propriu, in cadrul limitelor
prudentiale instituite asupra pozitiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita
sa intervina direct pe piata, cu exceptia cumpararilor ocazionale pentru
constituirea rezervelor oficiale si pentru efectuarea de operatii de reglare a
pietei si nu va exercita niciodata presiuni asupra participantilor la
tranzactii, astfel incat cursul de schimb sa fie determinat exclusiv de piata.
Functionarea pietei valutare va fi strict supravegheata pentru a se asigura reflectarea
deplina a fortelor pietei. Vor face obiectul acestei supravegheri in special
primele acordate de oficiile de schimb, volumul tranzactiilor efectuate pe
piata, accesul liber al intreprinderilor pe piata valutara fara interventii sau
intarzieri, acoperirea lipsei de valuta pentru platile curente ale
intreprinderilor si competitivitatea cursului de schimb. Autoritatile vor
informa F.M.I. despre evolutiile pietei, inclusiv prin participarea
reprezentantului F.M.I. la licitatii si prin consultatii periodice ale
reprezentantilor Fondului cu participantii asupra experientei lor in domeniul
evolutiei pietei. In perioada anterioara reformei mecanismului de licitatie
descris mai sus, politica valutara si monetara va fi directionata spre
eliminarea treptata a diferentei dintre cursul determinat prin licitatie si
cursul paralel neoficial. Dupa reformarea pietei valutare, aceste politici vor
avea drept scop micsorarea diferentei dintre cursul stabilit la licitatie si
cel al oficiilor de schimb.
58. De asemenea, vor fi intreprinsi pasi in vederea dezvoltarii progresive
a tranzactiilor directe intre banci si intre acestea si oficiile de schimb, cu
asistenta tehnica din partea F.M.I., astfel incat pana in aprilie 1994 sa
functioneze pe deplin piata valutara interbancara directa si sa se permita
participarea directa pe piata a oficiilor de schimb si a bancilor comerciale.
Functionarea acestei piete va avea urmatoarele caracteristici: Toti
participantii autorizati, respectiv toate bancile autorizate sa deruleze operatii
valutare si toate oficiile de schimb autorizate, vor putea sa cumpere sau sa
vinda valuta, direct de la orice alt participant autorizat, la cursuri liber
negociabile, fara limitari (cu conditia ca autoritatile sa impuna limite
prudentiale pentru volumul net al valutei detinute de agentii autorizati).
Infiintarea pietei interbancare pana la 30 aprilie 1994 constituie criteriu de
performanta pentru tragerea din mai 1994.
59. Persoanele juridice vor putea cumpara valuta de la orice banca
autorizata in scopul efectuarii de plati pentru tranzactii internationale
curente permise de lege. Recent, B.N.R. a marit limita instituita asupra
accesului la valuta pentru rezidentii persoane fizice in vederea realizarii
calatoriilor in strainatate la 500.000 lei anual. B.N.R. intentioneaza ca in
viitorul apropiat sa modifice aceste limite, asa incat sa fie stabilite la un
nivel de 500 dolari S.U.A. Sumele care depasesc aceasta limita vor fi puse la
dispozitie cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de
valuta pentru anumite tranzactii curente autorizate, cum ar fi pentru
calatorii, studii sau ingrijire medicala. Guvernul intentioneaza sa anuleze
pana la sfarsitul perioadei acestui aranjament toate acordurile bilaterale de
plati in vigoare si sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R. care constituie
restrictii valutare conform art. XIV al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de
performanta, in perioada in care acordul stand-by este in vigoare, Guvernul nu
va incheia acorduri bilaterale de plati care nu respecta prevederile art. VIII
al Statutului F.M.I. In plus, tot ca un criteriu de performanta, Guvernul nu va
introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple si nici nu le
va intensifica pe cele existente, dupa cum nu va institui sau intensifica nici
restrictii la import pentru imbunatatirea situatiei balantei de plati, pe
perioada aranjamentului.
60. Guvernul a liberalizat in mare masura sistemul comercial. Toate
interdictiile si contingentele la export au fost inlaturate, cu exceptia unei
liste restranse de bunuri supuse controlului intern al preturilor sau
deficitare, poluante, considerate strategice sau pentru care exista restrictii
din partea tarilor importatoare. Interdictiile se vor mentine temporar la
cereale, unt, unele minerale iar contingentele la ingrasaminte chimice si unele
uleiuri minerale. Guvernul, conform angajamentelor sale internationale, este
ferm hotarat sa elimine aceste interdictii si contingente pana la sfarsitul lui
1995, pe masura ce controlul preturilor la respectivele produse este inlaturat
sau oferta interna se imbunatateste. In vederea intaririi concurentei, accizele
pentru anumite bunuri cum ar fi bauturile alcoolice, tutun si televizoare vor
fi modificate la inceputul anului 1994 pentru a se elimina discriminarea
bunurilor straine. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% in octombrie
1993. Pentru a se asigura deplina participare a tarii noastre la sistemul
comercial multilateral, pe baza principiilor de piata, Guvernul a solicitat
renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. si negocierea unui Protocol
standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.
61. Se estimeaza ca exporturile au crescut cu 5% in 1993, datorita, in
parte, reorientarii comertului catre pietele occidentale, iar importurile au
scazut usor, reflectand partial scaderea importurilor de cereale datorita unei
recolte foarte bune. Cu o imbunatatire semnificativa a situatiei balantei
comerciale, deficitul contului curent este proiectat sa scada cu 0,2 miliarde
dolari, ajungand la 1,3 miliarde dolari (aproximativ 5% din P.I.B.) in 1993. In
1994-1995, se prognozeaza cresterea exporturilor cu aproximativ 8% anual,
reflectand devalorizarea leului, efectul incheierii acordului interimar de
asociere cu C.E.E., devenit efectiv in mai 1993 si acordarea clauzei natiunii
celei mai favorizate de catre S.U.A. in octombrie 1993. Importurile sunt
prognozate sa creasca foarte putin in aceasta perioada, reflectand
devalorizarea reala a leului si impactul politicilor financiare restrictive.
Deficitul contului curent este prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari
(circa 3,5% din P.I.B.) in 1994 si 0,6 miliarde dolari (2,6% din P.I.B.) in
1995.
62. Se asteapta ca investitiile straine sa joace un rol important in
restructurarea economiei, ca si in limitarea acumularii de datorie externa.
Pentru a atrage investitorii straini, Romania a liberalizat substantial regimul
investitiilor straine, cum ar fi limitarile asupra repatrierii dividendelor si
veniturilor, permitand efectuarea de investitii straine directe in practic
toate sectoarele si eliminind limitele asupra participarii cu capital strain
intr-o societate comerciala infiintata in Romania. Ca o consecinta a
continuarii si extinderii acestei politici liberale si a eforturilor in directia
accelerarii privatizarii, se asteapta o crestere a fluxurilor de investitii
straine cu 80% in 1994 si o crestere si mai substantiala in urmatorii ani.
63. Guvernul isi propune o crestere anuala a rezervelor valutare brute ale
sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. in perioada 1994-1995 si la un
nivel care sa acopere 3,5 luni de importuri la sfarsitul anului 1995. In
concordanta cu acest obiectiv, au fost stabilite obiectivele trimestriale
privind nivelul rezervelor internationale nete, care vor reprezenta un criteriu
de performanta (anexa nr. 8). In plus, rezervele internationale nete ale B.N.R.
sunt programate sa creasca cu 200 milioane dolari in 1994 si 450 milioane
dolari in 1995 si aceste obiective trimestriale vor constitui sarcini indicative
conform anexei nr. 1.
64. Luand in seama si cresterea planificata a rezervelor valutare,
necesitatile totale de finantare sunt proiectate la un nivel de 2,0 miliarde
dolari in 1994 si 1,3 miliarde dolari in 1995. Au fost identificate surse de finantare
in valoare de aproximativ 1,8 miliarde dolari in 1994 si de 1,2 miliarde dolari
in 1995, in principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L. si
imprumutul F.E.S.A.L.), B.E.R.D./B.E.I. si surse bilaterale, altele decat
membrii G-24/C.E. In consecinta, va exista necesitatea unei finantari
suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari in 1994-1995. Guvernul a
solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea
diferentei.
65. Efectuarea la timp a tragerilor din imprumuturile externe constituie o
componenta esentiala a programului guvernamental de reforma si stabilizare.
Evolutia tragerilor aferente finantarii externe, in special imprumutul
F.E.S.A.L. si creditele C.E./G-24 vor fi urmarite in cadrul ambelor analize. In
cazul aparitiei unui deficit al finantarii externe, Guvernul va actiona rapid
in directia inaspririi politicilor fiscale si monetare pentru a se asigura
indeplinirea obiectivelor din acest program.
66. Guvernul isi propune sa urmareasca o politica prudenta de gestionare a
datoriei in vederea limitarii cresterii datoriei externe in concordanta cu
capacitatea de plata a Romaniei, acordandu-se atentie deosebita structurii
datoriei si virfului serviciului datoriei prevazut pe anul 1999. Astfel,
Guvernul a stabilit limite maxime la contractarea si garantarea datoriei
publice externe cu scadente de 1-5 ani si de 1-12 ani, inclusiv datoria
contractata sau garantata de bancile comerciale cu capital de stat, care
constituie criterii de performanta conform anexei nr. IX. Vor fi stabilite, de
asemenea, criterii de performanta in ce priveste plafoanele imprumuturilor
garantate sau contractate public cu scadente sub un an, cu exceptia finantarii
normale a importurilor, dupa cum este prevazut in anexa nr. X. In sfarsit, va
constitui criteriu de performanta neacumularea de arierate externe ale
bugetului consolidat, B.N.R., regiilor autonome si bancilor comerciale cu
capital de stat. Pentru a se asigura incadrarea in aceste limite, Guvernul va
urmari indeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe a sectorului
public.
ANEXA 1
Sarcini indicative privind nivelurile minime ale rezervelor internationale
nete ale B.N.R.
--------------------------------------------------
Sarcini indicative
--------------------------------------------------
(milioane dolari S.U.A.)
Volum la :
30 septembrie 1993 - 732
31 decembrie 1993 - 732
31 martie 1994 - 731
30 iunie 1994 - 664
30 septembrie 1994 - 621
31 decembrie 1994 - 532
-------------------------------------------------
Rezervele internationale nete ale B.N.R. constau din diferenta dintre
activul si pasivul acestora.
Pentru scopurile programului, activul rezervelor este definit ca: aur
monetar, disponibilitati in DST, orice pozitie a rezervelor la F.M.I. si
disponibilitatile in valuta convertibila ale B.N.R. Sunt excluse din rezervele
brute activele pe termen lung, activele in moneda neconvertibila si metalele
pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul scriptic
de 362,18 dolari S.U.A. pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor
B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea de 913 milioane dolari
S.U.A., inclusiv aur evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivul rezervelor este definit ca: obligatii
ale B.N.R. in moneda convertibila privind credite, depuneri, operatiuni de swap
si alte obligatii catre rezidenti si nerezidenti, care au o scadenta initiala
de pana la un an inclusiv, ca si obligatiile decurgand din creditele F.M.I.,
creditul releu de la B.R.I., indiferent de data scadentei. La 30 septembrie
1993, pasivul rezervelor B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea
de 1645 milioane dolari S.U.A.
Toate activele si pasivele exprimate in alta moneda decat dolarii S.U.A.,
inclusiv DST, vor fi convertite in dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la
30 septembrie 1993. Toate modificarile in definirea si evaluarea activelor sau
pasivelor, ca si detaliile operatiunilor de vanzare, cumparare sau swap cu aur
vor fi, de asemenea, comunicate reprezentantilor F.M.I.
Sarcinile vor fi ajustate in sus cu suma cu care tragerile din
imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate
in anexa nr. 3.
Indeplinirea acestor sarcini va fi urmarita pe baza datelor din conturile
B.N.R., transmise lunar Fondului de aceasta, in forma prevazuta intr-un
memorandum tehnic separat.
ANEXA 2
Limite privind preluarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor
catre banci si emiterea garantiilor guvernamentale la creditul bancar catre
intreprinderi
----------------------------------------------------------
Datoria preluata si garantiile Limite maxime
acordate de Guvern
----------------------------------------------------------
(miliarde lei)
Cumulativ de la
30 septembrie 1993 pana la :
31 decembrie 1993 (indicativ) 42
31 martie 1994 (criteriu de performanta) 95
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 158
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 231
31 decembrie 1994 (indicativ) 311
-----------------------------------------------------------
Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul consolidat a datoriei
intreprinderilor catre banci si emiterea de garantii pentru preluarea acestei
datorii in circumstante viitoare precis formulate, sunt considerate echivalente
ca sens. La 30 septembrie 1993, volumul creditelor bancare interne catre
intreprinderi, garantate de stat, se ridica la 128,4 miliarde lei, exclusiv
creditele prevazute in proiectul de lege referitoare la preluarea la buget a
datoriei intreprinderilor, transmis Parlamentului anterior datei de 10
decembrie 1993.
Limitele se aplica tuturor actiunilor de preluare la bugetul consolidat a
datoriei intreprinderilor catre banci, care cad sub incidenta proiectelor
legislative inaintate Parlamentului dupa data de 9 decembrie 1993, ca si
tuturor garantiilor noi acordate pentru creditul bancar intern catre
intreprinderi. Bugetul consolidat este definit in anexa nr. 3.
Datele pentru urmarirea acestui obiectiv vor fi furnizate F.M.I. lunar de
Ministerul Finantelor, in forma stabilita in memorandumul tehnic separat.
ANEXA 3
Limite ale creditului net al sistemului bancar catre bugetul consolidat
--------------------------------------------------
Limite
--------------------------------------------------
(in miliarde lei)
Stoc la 30 septembrie 1993 - 423
Stoc la:
31 decembrie 1993 (indicativ) 525
31 martie 1994 (criteriu de
performanta) 547
30 iunie 1994 (criteriu de
performanta) 738
30 septembrie 1994 (criteriu
de performanta) 765
31 decembrie 1994 (indicativ) 1.560
--------------------------------------------------
Bugetul consolidat se defineste ca bugetul de stat, bugetele autoritatilor
locale, fondurile asigurarilor sociale, alte fonduri extrabugetare prevazute in
Legea bugetului pe 1993, fondul de reevaluare a stocurilor, fondul de
reevaluare a stocului de aur si argint, alte fonduri extrabugetare administrate
de Ministerul Finantelor in afara cadrului bugetar, fondurile aferente
contravalorii in lei a importurilor externe, F.P.S. si Agentiei de
Restructurare, ca si operatiile extrabugetare ale ministerelor finantate prin
credite externe. Orice noi fonduri create pe durata programului in vederea
derularii unor operatiuni de natura fiscala (asa cum sunt definite in manualul
G.F.S. al F.M.I.) vor fi incluse in definitia bugetului consolidat.
Creditul net al sistemului bancar catre bugetul consolidat se defineste ca
toate creantele sistemului bancar asupra bugetului, mai putin depozitele
statului in sistemul bancar. Creantele bancilor asupra Guvernului rezultand din
prevederile Legii nr. 7/1992 sunt excluse din definitia creantelor asupra
Guvernului. Imprumuturile Guvernului catre banci pentru finantarea creditarii
agentilor economici sunt excluse din definitia depozitelor guvernamentale; o
lista convenita a conturilor care vor fi considerate in cadrul acestui program
drept depozite guvernamentale va fi prezentata intr-un memorandum tehnic
separat.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul
consolidat la 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie si 31 decembrie 1994 vor fi,
fiecare dintre ele, ajustate in jos la paritate cu suma cu care valoarea
actuala a acestui credit la 31 decembrie 1993 este mai mica decat sarcina
indicativa pentru aceasta data.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul
consolidat vor fi ajustate in jos la paritate, ca raspuns la transferurile din
contul tranzitoriu de reevaluare a aurului, deschis la B.N.R., catre orice alt
cont decat contul permanent corespunzator de reevaluare din bilantul B.N.R.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul
consolidat vor fi ajustate in jos la fiecare data de verificare cu suma cu care
volumul platilor restante ale Guvernului catre rezidentii interni depaseste
volumul acestora la 30 septembrie 1993.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul
consolidat vor fi ajustate in jos cu cresterea cumulativa a stocului datoriei
guvernamentale catre sectorul nebancar. Datoria guvernamentala catre acest
sector se ridica la 30 septembrie 1993 la 1,7 miliarde lei. In plus, limitele
creditului net catre bugetul consolidat vor fi ajustate in jos cu
contravaloarea in lei a tragerilor din imprumuturile externe catre stat care
depaseste 150 milioane dolari in primele sase luni ale anului 1994, 295
milioane dolari in primele noua luni ale anului 1994 si 391 milioane dolari
pentru intregul an.
Datele referitoare la creantele si debitele sistemului bancar catre bugetul
consolidat sunt preluate din bilanturile B.N.R. si ale bancilor comerciale si
vor fi furnizate lunar F.M.I. intr-o forma stabilita in memorandumul tehnic
separat. Datele referitoare la transferurile aferente conturilor de reevaluare
a aurului vor fi furnizate lunar F.M.I. de catre B.N.R. Datele referitoare la
volumul arieratelor si al datoriei publice catre sectorul nebancar vor fi
furnizate lunar F.M.I. de catre Ministerul Finantelor, ca si datele referitoare
la creditul extern net catre bugetul consolidat.
ANEXA 4
Repere cantitative pentru volumul de plati restante ale intreprinderilor de
stat
-----------------------------------------------
Reper
-----------------------------------------------
(miliarde lei)
Volum la 30 septembrie 1993 3.012
Volum la:
31 decembrie 1993 3.721
31 martie 1994 4.550
30 iunie 1994 4.325
30 septembrie 1994 4.009
31 decembrie 1994 4.009
-----------------------------------------------
Platile restante ale intreprinderilor de stat sunt definite ca suma
obligatiilor de plata cu termene depasite ale intreprinderilor de stat catre
creditorii interni (indiferent de forma de proprietate), dar excluzand
obligatiile de plata cu termene depasite catre banci. Obligatiile de plata cu
termene depasite sunt definite ca totalitatea obligatiilor de plata scadente
dar neonorate, inregistrate de o intreprindere in cadrul termenilor unui
contract sau, daca nu este specificat nici un termen contractual, de la 30 zile
in sus, fara reducere pentru sumele datorate intreprinderii debitoare.
Intreprinderile cu capital de stat sunt definite ca totalitatea regiilor
autonome, a societatilor comerciale si a oricaror alte intreprinderi in care
Guvernul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital.
In scopul urmaririi programului, volumul platilor restante va fi ajustat in
sus cu orice suma decurgand din aplicarea oricarui program global sau partial
de compensare a volumului platilor restante ale intreprinderilor. Un program de
compensare a volumului platilor restante este definit ca orice activitate
organizata de acordare de credit sau subventii catre banci in scopul permiterii
intreprinderilor sa imprumute cu dobanzi mai mici decat cele ale pietei pentru
a-si plati obligatiile restante catre orice creditor.
Obiectivele vor fi urmarite prin intermediul datelor colectate trimestrial
de Directia generala a contabilitatii din Ministerul Finantelor si transmise
F.M.I. in forma convenita. Ori de cate ori vor aparea schimbari in practicile
contabile ale intreprinderilor care raporteaza Directiei generale a
contabilitatii care ar putea induce modificari in definitia datelor, Ministerul
Finantelor va transmite o notificare F.M.I. si va furniza acestuia un raport
trimestrial, calculat atat pe baza vechii definitii, cat si a celei noi.
ANEXA 5
Limitele activelor interne nete ale sistemului bancar
------------------------------------------------
Limite
------------------------------------------------
(in miliarde lei)
Stoc la
30 septembrie 1993 3.146
Stoc la:
31 decembrie 1993
(sarcina indicativa) 3.943
31 martie 1994 (criteriu de
performanta) 5.153
30 iunie 1994 (criteriu de
performanta) 6.164
30 septembrie 1994 (criteriu de
performanta) 7.194
31 decembrie 1994 (sarcina
indicativa) 8.149
------------------------------------------------
Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv bancile
nou-infiintate) sunt definite ca diferenta intre obligatiile sistemului bancar
fata de sectorul nebancar (bani in sens larg) si rezervele internationale nete,
ambele exprimate in moneda nationala. Banii in sens larg includ depozitele in
valuta ale rezidentilor dar exclud toate depozitele guvernamentale, ca si
depozitele institutiilor monetare straine sau ale altor nerezidenti. Rezervele
internationale nete sunt definite in anexa nr. 8.
Pentru scopurile programului, rezervele internationale nete si acele
componente ale banilor, in sens larg, care sunt exprimate in valuta, vor fi
transformate in lei la cursuri de schimb scriptice convenite de comun acord.
Limitele vor fi ajustate in jos cu suma cu care tragerile nete din
imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate
in anexa nr. 3. Tinand cont de efectele practicilor contabile ale C.E.C. asupra
masei monetare inregistrate, limitele indicative pentru 31 decembrie 1993 vor
fi ajustate in sus cu 200 miliarde lei daca depozitele la termen si la vedere
la C.E.C. depasesc suma de 600 miliarde lei la 31 decembrie 1993. Daca este
necesara aceasta ajustare, limitele pentru 31 martie 1994 si toate datele
ulterioare vor fi ajustate in sus cu suma cu care depozitele la vedere si la
termen la C.E.C. la 31 ianuarie 1994 depaseste cifra de 425 miliarde lei, sub
rezerva ca aceasta ajustare sa nu depaseasca 200 miliarde lei.
Limitele vor fi urmarite pe baza datelor din conturile sistemului bancar,
furnizate lunar F.M.I. de catre B.N.R., in forma convenita.
ANEXA 6
Sarcini indicative privind masa monetara (pasivul B.N.R.)
--------------------------------------------------
Sarcina indicativa
--------------------------------------------------
(miliarde lei)
Volum la 30 septembrie 1993 1.009
Volum la:
31 decembrie 1993 1.280
31 martie 1994 1.560
30 iunie 1994 1.922
30 septembrie 2.284
31 decembrie 1994 2.477
--------------------------------------------------
Masa monetara (pasivul B.N.R.) este definita ca fiind suma monedei in
circulatie in afara B.N.R. si a depozitelor bancilor comerciale la B.N.R.
Pentru scopurile programului, depozitele bancilor la B.N.R. nu includ
obligatiile B.N.R. prezentate ca: (i) fondul de stat in valuta; (ii) depozite
la banci pentru fixing; si (iii) contul general al trezoreriei.
Datele despre masa monetara vor fi colectate din bilantul lunar al B.N.R.,
care va fi furnizat F.M.I. in forma convenita. La 30 septembrie 1993, moneda in
circulatie in afara B.N.R. va avea un volum de 882,3 miliarde lei, iar
depozitele bancilor comerciale la B.N.R. se ridicau la 127,2 miliarde lei.
Estimarile volumului masei monetare pe baza datelor din conturile B.N.R. vor fi
furnizate F.M.I. saptamanal.
ANEXA 7
Repere cantitative privind nivelurile cumulative maxime ale pierderilor
nete inregistrate de un grup de intreprinderi de stat
----------------------------------------------------
Reper
----------------------------------------------------
(miliarde lei)
Schimbari cumulative de
la 1 ianuarie 1993 pana la:
30 septembrie 1993 (volum actual) 59,2
31 decembrie 1993 102,2
31 martie 1994 157,6
30 iunie 1994 220,6
30 septembrie 1994 287,8
31 decembrie 1994 356,5
----------------------------------------------------
Pierderile nete ale grupului de mari intreprinderi care inregistreaza
pierderi sunt definite ca pierderile unui grup stabilit de 300 intreprinderi de
stat selectate anterior aprobarii Consiliului executiv al F.M.I., intreprinderi
care inregistreaza cel putin 50% din pierderile nete ale tuturor
intreprinderilor de stat in primele noua luni ale anului 1993. Pierderile nete
sunt definite ca suma tuturor cheltuielile, impozitelor pe circulatia
marfurilor, taxelor pe valoarea adaugata, accizelor si cheltuielilor de
protocol (mese, cadouri etc.) din care se scade suma tuturor veniturilor si subventiilor
primite pentru pierderi aferente productiei vandute si neincasate, exprimata in
moneda nationala. Definitia intreprinderilor de stat include toate societatile
comerciale sau alte intreprinderi cu capital majoritar de stat (inclusiv F.P.S.
si orice alta agentie guvernamentala) si regiile autonome.
Nivelurile maxime mentionate mai sus vor fi cumulative si vor fi urmarite
pe baza datelor colectate lunar de catre Directia generala a contabilitatii din
Ministerul Finantelor. Ori de cate ori apar schimbari in practicile contabile
ale intreprinderilor care raporteaza Directiei generale a contabilitatii si
care induc modificari in seriile de date, Ministerul Finantelor va notifica
F.M.I. si va furniza acestuia un raport trimestrial, calculat atat pe baza
vechii definitii, cat si a celei noi.
ANEXA 8
Sarcini privind nivelurile minime ale rezervelor internationale nete ale
sistemului bancar
---------------------------------------------------
Sarcina
---------------------------------------------------
(in milioane $ S.U.A.)
Stoc la:
30 septembrie 1993 240
31 decembrie 1993
(sarcina indicativa) 219
31 martie 1994
(criteriu de performanta) 182
30 iunie 1994
(criteriu de performanta) 243
30 septembrie 1994
(criteriu de performanta) 276
31 decembrie 1994
(sarcina indicativa) 370
--------------------------------------------------
Rezervele internationale nete cuprind activul rezervelor, mai putin
obligatiile (pasivul) asupra rezervelor.
Pentru scopurile programului, activul rezervelor va fi definit ca incluzand
aurul monetar, disponibilitatile in D.S.T., pozitia de rezerva la F.M.I. si
disponibilitatile de valute liber convertibile ale B.N.R. si ale bancilor
comerciale. Din activul rezervelor vor fi excluse : activele pe termen lung,
activele exprimate in monede neconvertibile, metalele pretioase, altele decat
aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret scriptic de 362,18 dolari S.U.A
pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor internationale ale
sistemului bancar se ridica la 1.675 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul
evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, obligatiile asupra rezervelor se definesc ca
obligatii, exprimate in valute convertibile, ale B.N.R. si ale bancilor
comerciale fata de nerezidenti, cu o scadenta initiala de pana la 1 an inclusiv
obligatii aferente creditelor primite de la F.M.I. si creditului-releu de la
B.R.I., indiferent de scadenta. La 30 septembrie 1993, pasivul rezervelor
internationale ale Romaniei, asa cum este definit mai sus, se ridica la suma de
1.435 milioane dolari S.U.A.
Toate activele si pasivele exprimate in alte valute decat dolarul S.U.A.,
inclusiv D.S.T., vor fi transformate in dolari S.U.A. la cursurile de schimb
fata de dolar la 30 septembrie 1993. Orice modificare in definirea si evaluarea
activului sau pasivului, precum si detaliile oricaror operatiuni reprezentand
vanzari, cumparari sau operatiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea,
comunicate reprezentantilor F.M.I.
Sarcinile vor fi ajustate in sus cu suma cu care tragerile nete din
imprumuturi externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate
in anexa nr. 3.
Indeplinirea sarcinilor va fi urmarita pe baza datelor din conturile
sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de catre B.N.R., in forma
convenita.
ANEXA 9
Limitele pentru contractarea si garantarea de datorii externe
-------------------------------------------------------------------------------
Limite maxime
(in milioane $ S.U.A.)
----------------------------
Datorie externa contractata sau cu scadenta cu scadenta
garantata intre intre
1-5 ani 1-12 ani
-------------------------------------------------------------------------------
Cumulativ de la
30 septembrie 1993 pana la :
31 decembrie 1993 (indicativ) 60 220
31 martie 1994 (criteriu de performanta) 180 415
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 235 615
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 290 810
31 decembrie 1994 (indicativ) 345 1.060
-------------------------------------------------------------------------------
Limitele se aplica la contractarea si garantarea de datorii externe in
monede convertibile de catre bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome si
bancile comerciale la care Guvernul sau F.P.S. are participare majoritara de
capital, care au scadente initiale intre un an si 12 ani. Referirea la bugetul
consolidat se face conform definitiei din anexa nr. 3. Limitele nu se aplica la
schimbarile (modificarile) in pasivul rezervelor internationale, asa cum este
definit acesta in anexa nr. 8. Datoria care este sub incidenta acestor limite
va fi evaluata in dolari S.U.A. la cursul de schimb de la data la care
contractul sau garantia intra in vigoare.
Incadrarea in aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar
F.M.I., in forma convenita, de catre B.N.R. si Ministerul Finantelor.
ANEXA 10
Limitele datoriei externe pe termen scurt
-------------------------------------------------------------------------------
Limite
-------------------------------------------------------------------------------
(in milioane $ S.U.A.)
Datoria efectiva la
30 septembrie 1993 101
Datorie efectiva la data de :
31 decembrie 1993 (indicativ) 80
31 martie 1994 (criteriu de performanta) 70
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 60
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 40
31 decembrie 1994 (indicativ) 12
-------------------------------------------------------------------------------
Limitele se aplica la volumul datoriei pe termen scurt, contractata sau
garantata de bugetul consolidat (definit in anexa nr. 3), B.N.R., regiile
autonome si bancile comerciale in care statul are participare majoritara de
capital, care are scadenta initiala de pana la 1 an inclusiv. Datoria pe termen
scurt include toate obligatiile pe termen scurt, altele decat creditele de
import obisnuite; soldurile aranjamentelor bilaterale de plati sunt incluse in
datoria pe termen scurt. Limitele nu se aplica pasivului rezervelor, asa cum
este definit in anexa nr. 8. Datoria care cade sub incidenta acestor limite va
fi exprimata in dolari S.U.A la cursul de schimb de la data la care contractul
sau garantia intra in vigoare.
Incadrarea in aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar
F.M.I. de catre B.N.R. si Ministerul Finantelor, in forma convenita.
ANEXA 11
Rezumatul criteriilor de performanta si reperelor cantitative si
structurale
Criterii de performanta
Limite pentru activele interne nete ale sistemului bancar
Niveluri minime pentru rezervele internationale nete ale sistemului bancar
Limite pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul consolidat
Limite pentru volumul datoriei externe pe termen mediu si lung, contractata
sau garantata de Guvern
Limite pentru datoria externa pe termen scurt
Limite pentru asumarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor
catre banci si pentru emiterea de garantii guvernamentale la creditele bancare
catre intreprinderi
Neacumularea de plati restante la datoria externa
Neintroducerea de: restrictii la schimbul valutar practici valutare
multiple sau restrictii asupra importurilor in vederea sprijinirii balantei de
plati si nici intensificarea celor existente
Infiintarea pietei valutare interbancare pana la sfarsitul lunii aprilie
1994
Aprobarea de catre Parlament, pana in luna februarie 1995, a bugetului pe
anul 1995, intocmit conform cadrului convenit pentru prima analiza
Repere structurale pentru prima analiza (noiembrie 1994)
Aprobarea de catre Parlament si aplicarea prevederilor Legii de infiintare
a Bursei de valori
Promulgarea Legii concurentei si infiintarea agentiei insarcinate cu
aplicarea prevederilor sale
Elaborarea planurilor privind restructurarea si privatizarea bancilor
comerciale
Realizarea unor progrese semnificative in procesul de privatizare a
intreprinderilor in 1994
Analiza celor 30 de intreprinderi "izolate"; extinderea
supravegherii financiare pentru a cuprinde cel putin 250 intreprinderi, care,
impreuna cu circa 50 regii autonome, inregistreaza cel putin 50% din pierderile
nete si 30% din arieratele sectorului de stat; realizarea unor programe de
catre F.P.S. si departamentul sau de restructurare (actionand in cooperare cu
Guvernul) in asigurarea aplicarii deciziilor operationale stabilite in cadrul
acestor intreprinderi in conformitate cu criteriile financiare, in special prin
aplicarea contractelor de management; stabilirea obiectivelor in aceasta
directie pentru 1995
Repere structurale pentru cea de-a doua analiza
Infiintarea unui sistem modern de plati sub egida B.N.R.
Realizarea unor progrese semnificative in implementarea reformei
structurale a C.E.C.
Implementarea primei faze a planului de restructurare si recapitalizare a
bancilor, care este de asteptat sa includa si privatizarea a doua banci cu
capital de stat
Rezultatul final al privatizarii intreprinderilor de stat in 1994 si
stabilirea obiectivelor si realizarea unor progrese initiale semnificative in
1995
Realizarea in continuare a unor progrese semnificative in directia
restructurarii si reducerii volumului pierderilor si arieratelor grupului de
250 intreprinderi si 50 regii autonome incluse in obiectivele primei analize
Repere cantitative pentru analizele programului
Volumul arieratelor intreprinderilor de stat
Volumul pierderilor nete ale grupului de intreprinderi de stat
Sarcini indicative
Masa monetara (pasivul B.N.R.)
Rezervele internationale nete ale B.N.R.
ANEXA 12
Principalii indicatori economici
-------------------------------------------------------------------------------
1990 1991 1992 1993 1994 1995
proiec- progr. progr.
tii
-------------------------------------------------------------------------------
(modificari procentuale)
PIB in preturi constante -7,4 -15,1 -15,4 - - +2
Preturi cu amanuntul (sf. per.) ... 228,8 198,5 287 77 29
Preturi cu amanuntul (medie)^1) 4,7 161,1 210,3 253 152 38
(procent in PIB)
Sold bugetar ^2)
Sold 1,2 0,6 -5,6 -3,5 -3,6 -3,0
Venituri 40,5 41,0 37,6 29,0 29,6 29,5
Cheltuieli 39,3 40,4 43,2 32,5 33,2 32,5
(modificari procentuale)
Masa monetara (sf. per.) 22,0 101,2 74,8 128 118 45
(in miliarde dolari S.U.A., daca nu se
indica altfel)
Importuri ^3) 5,4 4,9 5,4 5,4 5,3 5,5
Exporturi ^3) 3,6 3,5 4,3 4,5 4,9 5,3
Cont curent extern -1,8 -1,3 -1,5 -1,3 -0,8 -0,6
(% in PIB)^3) -7,9 -4,7 -7,5 -4,8 -3,3 -2,6
Datoria externa bruta ^4) 1,1 2,1 3,5 4,4 5,8 6,3
din care : la F.M.I. - 0,8 1,0 1,1 1,6 1,3
Rezerve valutare brute ^5) 0,5 0,5 0,7 0,8 1,5 1,6
(in luni de import) 1,2 1,2 1,7 1,8 3,4 3,5
-------------------------------------------------------------------------------
^1) Media ponderata a preturilor bunurilor si serviciilor vandute si,
respectiv, prestate de intreprinderi de stat si cooperative si preturilor
practicate pe piata taraneasca pana la sfarsitul anului 1990; indicele
preturilor de consum incepand cu ianuarie 1991.
^2) Bugetul consolidat.
^3) Exclusiv devize convertibile.
^4) Devize convertibile, inclusiv acreditive si plati datorate pentru
importurile primite.
^5) Inclusiv banci comerciale, in afara lichiditatilor lor pe termen scurt.
Schita bugetului consolidat pe anul 1994
-------------------------------------------------------------------------------
din care :
-------------------------
Bugetul Fondu- Fondul Bugetul
Bugetul de stat rile propri- conso-
consolidat si alte asigu- etatii lidat
Miliarde lei fonduri rari- de ca %
*) lor stat din
sociale PIB
-------------------------------------------------------------------------------
Venituri totale 15.868,1 *) 9.852,8 4.581,2 408,0 29,6
Venituri curente 15.834,8 9.847,8 4.581,2 408,0 29,6
Venituri din impozite 15.079,7 9.700,0 4.398,3 - 28,2
Venituri din alte surse 755,1 147,8 182,9 408,0 1,4
Venituri din capital 33,3 5,0 - - 0,1
Cheltuieli totale 17.804,1 *)11.976,3 4.393,7 408,0 33,2
Cheltuieli curente 14.863,0 *) 9.773,8 4.393,7 173,8 27,7
Bunuri si servicii 6.114,9 4.892,7 248,3 - 11,4
Salarii 3.354,2 3.109,6 34,6 - 6,3
Alte bunuri si servicii 2.760,7 1.783,1 213,7 - 5,1
Alte cheltuieli curente 50,0 50,0 - - 0,1
Subventii 1.897,1 1.633,3 - - 3,5
Transferuri 5.573,3 *) 2.001,7 4.145,4 142,2 10,4
Dobanzi 1.227,7 1.196,1 - 31,6 2,3
Cheltuieli de capital 2.667,5 1.961,7 - 201,4 5,0
Imprumuturi minus rambursari 273,6 240,8 - 32,8 0,5
Surplus (+)/Deficit (-) -1.936,0 -2.123,5 +187,5 - 3,6
-------------------------------------------------------------------------------
------------
*) Cheltuielile din fondul de reevaluare a aurului si argintului vor fi
zero in 1994.
*) Excluzand 716 miliarde lei care reprezinta transferul de la bugetul de
stat.