HOTARARE   Nr. 40 din 9 noiembrie 2006

privind aprobarea concluziilor Comisiei de ancheta avand drept scop investigarea conditiilor de legalitate si de oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza" in imediata apropiere a Catedralei Romano- Catolice „Sfantul Iosif" din Bucuresti, precum si a proiectelor de construire si de sistematizare care afecteaza zonele istorice din municipiul Bucuresti

ACT EMIS DE: SENATUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 934 din 17 noiembrie 2006

In temeiul dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 78 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Senatul ia act şi aprobă Raportul*) Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza" în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Iosif" din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele  istorice din  municipiul  Bucureşti  şi  sesizează Guvernul României pentru realizarea măsurilor prevăzute în concluziile raportului.

Art. 2. - Senatul transmite Ministerului Public Raportul Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza" în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Iosif" din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti pentru cercetarea aspectelor de legalitate privind realizarea şi construirea proiectului „Cathedral Plaza".

*) Raportul este reprodus în facsimil.

Art. 3. - Se prelungeşte până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare activitatea Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza" în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Iosif" din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti, ce va finaliza al doilea obiectiv al Comisiei prevăzut în Hotărârea Senatului nr. 23/2006.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 noiembrie 2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Comisia de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza" în imediata apropiere a Catedralei Romano - Catolice „Sfântul Iosif' din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti

Nr.XLIV/55/6.11.2006

RAPORT FINAL

Senatul României a fost sesizat de către Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti în legătură cu construcţia ce urmează a fi ridicată pe strada G-ral Berthelot nr.l 1-15, lângă Catedrala „Sfântul Iosif, construcţie denumită în continuare „Cathedral Plaza", potrivit proiectului beneficiarului.

Urmare a acestei sesizări este înfiinţată Comisia de Anchetă pentru studierea condiţiilor de legalitate şi oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza", în imediata apropriere a Catedralei Romano -Catolice „Sfântul Iosif din Bucureşti,precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare, care afectează zonele istorice din Municipiul Bucureşti (denumită în continuare Comisia) prin Hotărârea Senatului nr.23, publicată în Monitorul Oficial nr.572/3.07.2006.

Comisia este formată din şapte membrii astfel:

-    Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu - Preşedinte

-    Cristache Rădulescu - Vicepreşedinte

-    VerginiaVedinaş - Secretar

-    Ioan Chelaru - Membru

-    Vasile Puşkaş - Membru

-    Radu Terinte - Membru

-    Norica Nicolai - Membru

Comisia s-a întrunit în 14 şedinţe, în zilele de 12.07, 28.08, 30.08, 06.09, 12.09, 13.09, 19.09,28.09,03.10,04.10, 10.10, 11.10, 16.10, 17.10.

După studierea actelor puse la dispoziţie de părţile implicate, Comisia a decis că este necesar să fie audiate atât persoane care au participat direct la întocmirea şi realizarea proiectelor care au stat la baza autorizaţiei de construcţie, cât şi reprezentanţi ai autorităţilor publice implicate în această activitate.

Astfel, au fost audiaţi următorii:

- Victor Gaetan, ziarist

- Romeo Gavriliu, Inspectoratul de Stat în Construcţii

- Constantin Epuran, Inspectoratul de Stat în Construcţii

- Emanuel Necula, inginer structurist, autor proiect

- Doru Braia, ziarist

- Virgil Ştefan Niţulescu - Ministerul Culturii

- Gabriela Osiceanu, Ministerul Mediului

- Ileana Popescu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

- Narcisa Serafim - Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti

- Victoria Gărbacea - Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti

- Ioan Chiliman - Primar, Primăria sectorului 1

- Alexandru Moldovan - Primăria sectorului 1

- Oana Rădulescu - Primăria sectorului 1

Comisia a solicitat întocmirea unor rapoarte de specialitate de către experţi recunoscuţi în domeniul de activitate care reprezintă interes în speţă, respectiv:

-  Prof. Radu Ciuceanu - directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române

-  Arhitect Dan Marin - Vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România

-  Gheorghe Pătraşcu - Director general al Direcţiei Generale Amenajarea Teritoriului Urbanism şi Politica Locuirii din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

-  Dl.prof.dr.ing. Mihai Voiculescu - decan al Facultăţii de Construcţii Civile şi Industriale Bucureşti - expert atestat Al -rezistenţă şi stabilitate

Comisia a fost înfiinţată în baza sesizării Arhiepiscopiei Romano -Catolice Bucureşti. La dispoziţia Comisiei au fost puse documentele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului privind această sesizare. Comisia a solicitat prin mai multe adrese unor autorităţi publice sau private informări şi documente necesare pentru analizarea obiectului cu care a fost investită, după cum urmează:

- Arhiepiscopia Romano - Catolică Bucureşti

- S.C. Millenium Building Development SRL

- S.C. Bog'Art S.A

- Primăria Municipiului Bucureşti

- Primăria sectorului 1

- Inspectoratul de Stat în Construcţii

- Serviciul Român de Informaţii

- Westfourth Arhitecture

- Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor;

- Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Toate documentele Comisiei de anchetă se regăsesc în arhiva acesteia.

Coroborând actele deţinute cu audierile făcute, Comisia a constatat următoarele:

Terenul pe care se face construcţia a fost dobândit de firma S.C. Millenium Building Development SRL (la momentul tranzacţiei firma purta denumirea de S.C. Negulici Construct S.R.L), prin contractele de vânzare-cumpărare nr.145/16.01.1998, suprafaţă de teren 1122,59 mp, vânzători fiind Mihai Nicolae DIAMANDESCU şi Măria Olga Teresa IOVĂNESCU, şi nr.459/16.01.1998, suprafaţă de teren 700 mp, vânzătorii fiind ASLAN Corina şi LEONARDI ANASTASIADE Anca Rodica Verginia.

Diferenţa de 186 mp a fost obţinută în două etape, prin contractul de concesiune nr.675/24.09.2002 încheiat între Primăria Municipiului Bucureşti, Primar Traian Băsescu şi firma S.C. Millennium Building Development S.R.L, a unei suprafeţe de 70 mp, şi prin  contractul de concesiune nr. 1887/8.12.2005 încheiat între Primăria Municipiului Bucureşti, Primar Adrian Videanu a unei suprafeţe de 116 mp.

Firma beneficiară, S.C. Millenium Building Development S.R.L, încheie, în anul 2004, un contract de proiectare, cu firma S.C. Westfourth Architecture S.A., al cărei reprezentant este dl. inginer Emanuel Necula. Pe lângă partea de proiectare, aceştia mai încheie şi un contract de „project management" şi „consulting management". La rândul său, S.C. Westfourth Architecture S.A. se asociază pentru partea de rezistenţă a clădirii cu firma românească S.C. Popp & Asociaţii S.R.L.

Construcţia este realizată de S.C. BogArt S.R.L.

Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti, prin reprezentantul acesteia Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop de Bucureşti, îşi dă acordul pentru realizarea proiectului acestei clădiri de birouri, Cathedral Plaza, în anul 1999, luna noiembrie, act interpretat ca un consimţământ de vecinătate.

In aprilie 2001, face o solicitare către S.C. Millenium Building Development S.R.L. pentru birouri, sală de conferinţe şi expoziţie în cadrul noii clădiri precum şi locuri de parcare.

In iulie 2001, Arhiepiscopia trimite o adresă către S.C. Millenium Building Development S.R.L., prin care îi informează pe aceştia că îşi retrage acordul dat anterior, motivând că există temerea că biserica ar avea de suferit ca şi structură în urma construcţiei ce urma a fi începută.

In aprilie 2005, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti trimite o altă adresă firmei S.C. Millenium Building Development S.R.L., prin care îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior referitor la retragerea acordului dat pentru construirea Cathedral Plaza.

In mai 2005, Millenium înştiinţează Arhiepiscopia că s-a avut permanent în vedere siguranţa Catedralei „Sfantul Iosif' şi în acelaşi timp le aduce la cunoştinţă că acordul dat anterior a produs deja efecte juridice.

Două luni mai târziu, firma beneficiară asigură Arhiepiscopia că în eventualitatea unor daune produse bisericii, acestea vor fi suportate în totalitate de Millenium.

In perioada următoare (2005-2006) are loc o corespondenţă permanentă între firma Millenium şi Arhiepiscopie, nereuşindu-se ajungerea la nici un acord. Arhiepiscopia solicită asigurări că vor fi plătite daune şi cere toate avizele, autorizaţiile deţinute de firma beneficiară, iar acesta solicită permiterea accesului în incintă pentru expertizarea stării actuale a bisericii şi montarea „martorilor".

In principal, Arhiepiscopia Romano - Catolică contestă legalitatea autorizaţiei de construire nr.l79/18/B/43074/24.02.2006, a avizelor şi acordurilor obţinute şi deţinute de firma beneficiară, precum şi valabilitatea acestora.

In sprijinul celor afirmate de reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice stau şi mărturiile experţilor cărora li s-a cerut părerea, consemnate în rapoartele scrise, şi susţinerile orale ale persoanelor audiate consemnate în stenograme, regăsite în anexele menţionate.

Astfel, domnul Emanuel Necula, proiectantul construcţiei, susţine că autorizaţia a fost luată pe alt proiect decât cel iniţial, substanţial modificat ca parte de structură şi destinaţie a spaţiilor construite. Cele mai grave schimbări, în opinia sa, sunt reducerea grinzilor, menţinându-se încărcările, adăugarea de beton armat în nucleul central, mărind greutatea clădirii cu 9000 tone, retragerea peretelui de structură, rezultând astfel tasări uriaşe. Motivul pentru care aceşti pereţi au fost retraşi este că, în acest caz, nu mai este nevoie de acordul vecinilor.

De altfel, din mărturia sa reiese şi faptul că în momentul în care şi-a dat seama de modificările aduse proiectului şi de pericolul iminent asupra Catedralei Sf. Iosif, a reziliat unilateral contractul cu firma Popp & Asociaţii, firmă care se pare că a autorizat proiectul în forma sa finală, chiar dacă nu se regăseşte nicăieri competenţa sa în acest sens. Domnul inginer contestă atât autorizaţia în sine cât şi avizele obţinute pentru această construcţie, întrucât termenul lor de valabilitate (2 ani) este trecut demult. Constatăm că marea majoritate a avizelor sunt din anii 2000 şi 2001.

Lăsând la o parte faptul că cele două proiecte, cel iniţial şi cel pentru care s-a luat autorizaţia de construcţie sunt diferite, domnul Necula mai spune că nici măcar datele din autorizaţie nu corespund cu cele din proiectul final.

Aceste afirmaţii trebuie verificate cu mare atenţie de Inspecţia de Stat în Construcţii.

Referitor la autorizaţia de construcţie, domnul prof.univ.dr.ing. Mihai Voiculescu specifică în raportul domniei sale că aceasta a fost dată contrar practicilor de autorizare întrucât, prin documentaţia prezentată, nu a fost soluţionată plastica faţadelor. Aceasta trebuia să conţină, conform legii, planşe care să ilustreze "toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat". Se constată că în autorizaţie nu este nominalizat proiectantul de structură, iar proiectul nu poate fi considerat finalizat întrucât data de elaborare este 2001 iar proiectul de structură este contractat în 2005. Avizul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural naţional al Municipiului Bucureşti este dat în data de 06.02.2006, deci la două luni de la înregistrarea cererii de autorizaţia la Primăria sect.l Bucureşti.

De asemenea, domnul prof.univ.dr.ing. Mihai Voiculescu face o analiză a tuturor etapelor care ar fi trebui urmate, legal, concluzia fiind că:

1.  "Intenţia şi demersurile investitorului SC MILLENIUM -BUILDING DEVELOPMENT SRL de a edifica clădirea „Cathedral Plaza", au demarat înainte de anul 2000, când competenţa de emitere a documentelor de autoritate, respectiv certificate de urbanism şi autorizări de construire, era a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, care a emis în anul 2000 certificatul de urbanism nr. 152B/09.09.2000.

2.  Prin modificarea prevederilor Legii nr. 50/1991, din anul 2001, competenţa de emitere a documentelor de autoritate pentru cazul analizat, respectiv certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire, revine Primăriei Sectorului 1.

3.  Amplasamentul propus pentru edificare se află într-o zonă de protecţie a monumentelor istorice, situaţie în care sunt obligatorii şi determinante avizele de autoritate şi specialitate ale Ministerului Culturii si Cultelor, prin Direcţia de Monumente Istorice, respectiv ale Ministerului Transporturilor, Construcţiilor si Turismului, la faza PUZ, respectiv avizul premergător autorizării potrivit HG 723/2002.

4.  In condiţiile în care caracteristicile urbanistice ale proiectului propus nu se încadrează în Planul Urbanistic General şi în Regulamentul local de urbanism aprobat prin HCGMB nr. 279/21.12.2000 şi ale Planului Urbanistic Zonal - „zone construite protejate", însoţit de regulamentul de aplicare, au fost iniţiate planuri urbanistice derogatorii.

5.  Prin certificatul de urbanism emis de către Primăria sectorului 1 s-a solicitat elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru zona Catedralei „Sf. Iosif unde este propus amplasamentul pentru clădirea de birouri. Planul  Urbanistic Zonal „ Actualizare PUZ zona Catedrala „Sf. Iosif a fost aprobat prin HCGMB nr.213/29.09.2005 sub această denumire improprie, în condiţiile în care Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCGMB nr.278/21.12.2000 se referea la o arie extinsă, de 14.3 ha teren, în timp ce noua propunere de studiu face referire la o suprafaţă restrânsă, de numai 2000 mp, conţinând noi indicatori urbanistici care pot fi justificaţi pe baza unei documentaţii noi, însoţită de avizele actualizate pentru noua formă propusă a obiectivului care modifică valorile iniţiale aprobate.

6.  Prin HCL Sector 1 nr.243/27.05.2004 se aprobă PUD pentru amplasamentul noii clădirii din str. General Berthelot nr. 11-15. Acest PUD nu poate justifica soluţia propusă şi nu se încadrează în cerinţele specifice PUZ-„zone construite protejate" aprobat prin HCGMB 279/21.12.2000.

7.  Condiţionările eliberării avizelor în cazul Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor si Turismului, Electrica, au fost numai parţial soluţionate.

8.  In cazul avizelor care au fost emise înainte de aprobarea PUZ şi nu au fost actualizate în condiţiile noului PUZ, acestea se consideră a nu mai fi valabile datorită schimbării documentaţiei tehnice iniţiale pentru realizarea construcţiei, a valabilităţii limitate a certificatului de urbanism în baza căruia a fost solicitat avizul şi eliberării de noi certificate de urbanism care nu prevăd obligativitatea obţinerii avizelor specifice noilor categorii de documentaţii şi soluţii constructive propuse. Cazul avizului SRI nr. 26.675/27.07.2001.

9.   Autorizaţia de construire a fost eliberată cu condiţionări care necesitau studii, evaluări şi reglementări ulterioare, care nesoluţionate pe cale amiabilă au condus la acţiuni în instanţa de judecată.

10. Autorizaţia de construire s-a emis cu întârziere, cererea de solicitare a autorizaţiei fiind înregistrată în data de 22.11.2005, iar autorizaţia fiind eliberată în data de 24.02.2006.

Pentru procedura de autorizare, Primăria sectorului 1 trebuia să solicite avizul comun MCC-MTCT, pentru zonele protejate.

11.Actualul Plan Urbanistic Zonal aprobat pentru zona respectivă nu are avizul SRI;

12. Nu au fost executate expertizele tehnice necesare evaluării stării tehnice a clădirilor învecinate, expertize necesare, condiţionate prin certificatele de urbanism nr.221/15B/l 5064/06.02.2004 şi nr.l973/83B/5701/l 3.06.2005. S-a considerat, în mod nejustificat de către beneficiar că " Expertiza tehnică - studiul de impact" elaborată de către proiectant pentru clădirea „Cathedral Plaza" se poate substitui acestora.

13.Trebuie analizat CADRUL LEGAL prin care Consiliul Local al Sectorului 1 prin Hotărârea nr.243/2004-art. 3 de aprobare a PUD abroga toate prevederile urbanistice aprobate anterior prin Hotărârea C.G.M.B.

In   bună   parte,   susţinerile   expertului   se   regăsesc   în   opinia Inspectoratului de Stat în Construcţii, cu nr.2969/12.05.2006, înregistrat la Camera Deputaţilor cu nr. 17492/12.05.2006, diferenţele sunt neesenţiale, însă reprezentanţii Primăriei sectorului 1 Bucureşti au contestat aceste puncte de   vedere,    iar audierea primarului sectorului 1 Bucureşti este neconvingătoare în a reţine că autorizaţia de construcţie întruneşte toate elementele de legalitate şi oportunitate.

Impărtăşind aceeaşi părere, domnul arhitect Dan Marin, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, consideră că modificarea indicatorului CUT max. (coeficient de utilizare a terenului) prevăzută în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) prin Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) este ilegală din următoarele considerente:

-    în baza art. 48, alin. 3 din Legea 350/2001, "planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condiţiilor de construire", deci asta presupune respectarea cadrului general stabilit prin PUZ şi nu încălcarea lui prin majorarea CUT-ului de la 4 la 8.1.

-    regulamentele unor documentaţii de rang superior, respectiv PUG Municipiul Bucureşti şi PUZ Zone protejate construite Municipiul Bucureşti au fost încălcate de cel al unei documentaţii de rang inferior PUD str. General Berthelot.

Domnul prof. Radu Ciuceanu, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, aduce în discuţie în raportul său aceleaşi probleme de legalitate ca şi ceilalţi experţi, considerând astfel că autorizaţia de construcţie încalcă mai multe legi în vigoare. Mai mult decât atât, pune în discuţie faptul că beneficiarul construcţiei nu a avut niciodată un acord notarial de la Arhiepiscopie şi în consecinţă, acordul de principiu dat de aceasta, nu poate produce efecte juridice. Intre concluziile dumnealui regăsim următoarele:

-  Ministerul Culturii şi Cultelor cunoaşte bine acest lucru şi ar trebui să fie preocupat în primul rând de protejarea monumentului istoric, nu întreprinde nimic cu toate că legea nr.422/2001 privind protecţia monumentelor istorice îi impune ca prin corpul propriu de control şi audit să sisteze lucrările.

-  încălcarea premeditată a legislaţiei prin promovarea la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în 29.09.2005, Hotărârea nr.213, a reactualizării PUZ zona Catedrala Sfântul Iosif cu analizarea unei zone de numai 2000 mp (terenul firmei Millenium) în loc de 14,6 ha cât cuprindea PUZ-ul din anul 2000 şi care expira în anul 2005.

Nu sunt de neglijat în acest context nici reacţiile opiniile publice. In acest sens, putem menţiona iniţiativa civică „Salvaţi Catedrala şi Piaţa Revoluţiei", reprezentată de domnul Doru Braia. Această acţiune exprimă indignarea opiniei publice faţă de această construcţie lângă un lăcaş de cult atât de important respectiv Catedrala Sfântul Iosif, precum şi faţă de indiferenţa autorităţilor în ceea ce priveşte firma S.C. Millenium Building Development S.R.L., firmă ce are ca asociaţi mai multe persoane juridice cu sediul social în Cipru, lucru confirmat şi de documentaţia primită de la Oficiul Naţional al Registrul Comerţului.

La polul opus se află reprezentanţii autorităţilor publice implicate în acordarea avizelor ce au stat la baza autorizaţiei de construcţie care au susţinut legalitatea tuturor actelor eliberate.

Domnul Gheorghe Pătraşcu, arhitect, director în cadrul Ministerul, Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, spune că, într-adevăr s-au constatat anumite nereguli de către Inspecţia de Stat în Construcţii, dar nimic de natură să afecteze fondul problemei. De asemenea, poziţia ministerului susmenţionat este că nu există nici o bază legală pentru invalidarea procedurii de avizare a Planului Urbanistic Zonal în baza retragerii acordului emis de Arhiepiscopia Romano-Catolică în anul 1999.

Din audierile reprezentantului Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul Virgil Ştefan Niţulescu, reiese acelaşi lucru, şi anume, instituţia pe care o reprezintă, apreciază că, din punct de vedere juridic nu are nici un temei legal pentru retragerea avizului, cu toate că Arhiepiscopia şi-a retras acordul iniţial. In motivarea refuzului retragerii avizului, Ministerul Culturii şi Cultelor aduce argumentul că firma beneficiară a retras construcţia la 10 m de Catedrala „Sfanţul Iosif' lucru care exclude necesitatea acordului vecinilor. De altfel, din verificările Comisiei a reieşit faptul că acest lucru este neconform cu realitatea, distanta dintre cele două clădiri fiind mult mai mică.

Un alt minister implicat a fost Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor care şi-a exprimat punctul de vedere prin reprezentanţii săi doamna Gabriela Osiceanu, consilier superior în cadrul Direcţiei Generale Valoare, Impact şi Controlul Poluării, doamna Ileana Popescu, director al Direcţiei de Autorizare şi Reglementări din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, doamna Narcisa Serafim, şef serviciu autorizări în cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului Bucureşti şi doamna Victoria Gărbacea, consilier superior în cadrul serviciului de autorizări a Agenţiei de Protecţie a Mediului Bucureşti.

Din audieri rezultă faptul că, pentru emiterea avizului ce intră în competenţa Ministerului Mediului, celelalte avize emise de alte autorităţi publice nu constituie documentaţie obligatorie. In consecinţă, nu intră în atribuţiunile lor să verifice legalitatea PUD-ului sau valabilitatea avizelor, atâta timp cât poartă ştampila altei instituţii care şi-a asumat răspunderea pentru legalitatea lor. Mai mult, avizul mediului se concretizează în acordul unic emis de Comisia de acorduri unice din cadrul Primăriei, care are în competenţă analizarea tuturor avizelor anterioare, sub toate aspectele. De aceea, toate aceste avize nu sunt condiţionate unul de altul.

Reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii, Romeo Gavriliu şi Constantin Epuran, subliniază faptul că indiferent de constatările Inspectoratului, oprirea lucrărilor este o prerogativă a justiţiei exclusiv, în baza modificărilor aduse în anul 2005 Legii 50/1991.

De asemenea, domnul Ioan Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 susţine că primăriile nu au competenţă legală de respingere a unei autorizaţii de construire, dacă la dosarul proiectului supus acesteia se află toate documentele cerute prin certificatul de urbanism, precum şi orice alte documentaţii prevăzute de lege. Aceste susţineri sunt infirmate de concluziile la care au ajuns experţii care au întocmit rapoartele şi de depoziţiile martorilor audiaţi de Comisie.

Lipsa unui acord între cele două părţi implicate, Arhiepiscopia Romano - Catolică şi S.C. Millennium Building Development S.R.L, a dus la declanşarea unei serii de procese iniţiate de ambele părţi.

Există o sentinţă a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti nr.6213/17 aprilie 2006 prin care Arhiepiscopia este obligată să permită accesul unei echipe de specialişti pentru a efectua expertiza stării în care se află Catedrala în momentul actual. Chiar dacă o astfel de sentinţă există, reprezentanţii bisericii catolice au refuzat să se efectueze o astfel de expertiză.

In afară de procesul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ, au fost introduse de către Arhiepiscopia Romano-Catolică câteva cereri de ordonanţă preşidenţială pentru sistarea lucrărilor, toate aceste cereri fiind respinse.

Pe lângă procesele amintite, Arhiepiscopia a făcut mai multe demersuri către autorităţile statului (primărie, prefectură, preşedinţie, Guvern, etc), dar acestea şi-au declinat competenţa, având în vedere procesul care este pe rolul Tribunalului Bucureşti, considerând că orice decizie în cauză constituie o ingerinţă neconstituţională şi o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat.

Comisia a fost investită şi cu anchetarea condiţiilor de oportunitate privind proiectele de construcţii care afectează zonele istorice ale Bucureştiului, aspecte ce vor fi disjunse de prezentul raport.

Din analiza punctelor de vedere ale experţilor au mai reieşit următoarele aspecte pertinente înţelegerii procesului de ridicare a imobilului în conflict, lângă Catedrala Sfântul Iosif.

Domnul arhitect Dan Marin, consideră această problemă de oportunitate astfel: „Date fiind valorile şi caracterul zonei centrale a Bucureştiului, amplasarea unor clădiri înalte nu constituie o necesitate din punct de vedere al imaginii urbane. Şi nici unicul semn de modernitate si de dinamism economic generator de dezvoltare. Totuşi, prezenţa acestui tip de clădiri poate fi luată în considerare în anumite situaţii, dar numai prin îndeplinirea simultană - pe lângă criteriile funcţionale, tehnice, economice -a trei condiţii de ordin spaţial:

1.  clădirea înaltă este necesară pentru refacerea sau întărirea coerenţei spaţiale - crearea unei ierarhii sau a unor repere, întregirea unei compoziţii;

2. clădirea înaltă nu provoacă un conflict de scară, la nivel de obiect sau de ansamblu - trebuie în mod clar făcută diferenţa calitativă dintre un accent de înălţime, o clădire dezvoltată vertical care se integrează prin contrast unei compoziţii urbane unitare şi o clădire înaltă care produce o ruptura de scară, nemaiavând nici o relaţie cu vecinătatea;

3.  clădirea înaltă nu provoacă un conflict de imagine - nu există elemente perturbatoare ale câmpului perceptiv al monumentelor sau ale integrităţii unor perspective sau compoziţii urbane. Cu aceste limite, prezenţa unor accente de înălţime în anumite puncte ale zonei centrale a Bucureştiului este posibilă. Transplantarea însă în această zonă a unor clădiri (foarte) înalte - chiar onorabile ca obiect în sine - dar aparţinând, prin dimensiuni, unei scări urbane complet străine, este distructivă si inacceptabilă, ele îşi pot însă găsi locul în zonele destructurate de demolările masive din anii '80, aşa cum a demonstrat-o concursul "Bucureşti 2000", sau pe locul unor platforme industriale, astăzi dezafectate.

Domnul Gheorghe Pătraşcu spune : „Considerăm că pentru a putea fi depăşite astfel de probleme sunt necesare o serie de măsuri: elaborarea unei strategii de dezvoltare a capitalei, clară, coerentă si asumată de comunitate. Este necesară elaborarea unor politici urbane coerente pe baza unei anumite viziuni. Dacă viziunea este (aşa cum reiese din studiul actual de altimetrie al Bucureştiului) ca oraşul să capete mai multe puncte înalte, trebuie asumată această viziune,  dar realizate  studii  privind  impactul  unei  asemenea investiţii. In cazul în care strategia de dezvoltare a Bucureştiului include descurajarea unor astfel de intervenţii şi dezvoltarea unor situri care să concentreze clădirile înalte, municipalitatea trebuie să îşi definească, mai ales având în vedere rezerva de teren disponibilă, o serie de proiecte urbane,care să fie supuse unei proceduri specifice. Trebuie să se depăşească înţelegerea acestui tip de intervenţii doar ca obiecte care se inserează în spaţiu şi să se treacă la ideea de proiect complex.

-    Necesitatea actualizării Planului Urbanistic General al Bucureştiului aşa încât să răspundă dinamicii economice şi nevoilor oraşului şi locuitorilor săi şi elaborarea sa aşa încât să fie un instrument de control al dezvoltării;

-    Nevoia conturării unei politici urbane coerente referitoare la spaţiul public si tratarea cu importanţa cuvenită mai ales în intervenţiile publice;

-    Promovarea concursurilor de urbanism şi arhitectura pentru proiectele de anvergura finanţate din bani publici (integral sau parţial)

-    Revizuirea poziţiei administraţiei faţă de problemele patrimoniu urban al Bucureştiului si faţa de rolul pe care acesta trebuie să-l joace in modul de a concepe dezvoltarea oraşului, în acord cu practicile urbane şi cu documentele europene, pe care suntem obligaţi să le respectam, şi reflectarea acestei revizuiri în politicele şi strategiile de dezvoltare urbană a municipalităţii;

-    Delegarea de către autoritatea locală a competenţelor de promovare a proiectelor urbane către structuri flexibile şi cu calităţi de excelenţă specifică de tipul societăţilor de economie mixtă1 (ex. Franţa, Marea Britanie)".

Din punct de vedere legislativ, Comisiei i-a fost recomandată susţinerea constituirii unei Comisii inter-departamentale pentru conceperea unei legislaţii şi a unui cod al urbanismului şi mai mult decât atât, o regândire a instituţiilor şi departamentelor care dau astfel de avize.

1In Franţa, o societate de economie mixta este o societate anonimă cu capital majoritar deţinut de către colectivităţile locale (comuna, departamentul sau regiunea) şi în care restul de capital este deţinut de către parteneri economici şi financiari privaţi. Recurgerea la SEM garantează colectivităţilor locale ce au calitatea de acţionar si co-contractant luarea în cont a interesului general în cadrul obiectivelor comune pentru care s-a făcut asocierea.

PREMISELE CONCLUZIILOR

1. Constatând că înscrisurile examinate de Comisie, emise de autorităţile publice şi private implicate în proiectarea şi realizarea construcţiei denumite „Cathedral Plaza", au produs şi produc efecte interpretate diferit de către aceştia, Comisia cere Guvernului prin Inspectoratul de Stat în Construcţii să revadă printr-un control cronologic, amănunţit şi riguros toate documentaţiile de specialitate menţionate în certificatele de urbanism şi autorizaţia de construire şi să dispună, dacă este cazul, suspendarea de îndată, a realizării construcţiei.

Esenţial în activitatea Inspectoratului de Stat în Construcţii este documentul cu nr.2969 din 12 mai 2006 sub semnătura Inspectorului General de Stat, ce pune în discuţie caracterul de legalitate al autorizaţiei de construire nr.l79/18/B/43074 din 24 februarie 2006, eliberată de Primăria Sectorului 1 Bucureşti. Opinia expertului Mihai Voiculescu întăreşte aspectele de nelegalitate şi anume că, autorizaţia de construire a fost eliberată fără ca prin documentaţia prezentată spre autorizare - Proiect nr.733/2001 eliberată de S.C. Westfourth Arhitecture S.A. Bucureşti, să fie soluţionată plastica faţadelor.

Mai mult, în autorizarea de construire nu este nominalizat proiectantul de structură ce a fost contractat numai în anul 2005, deşi data proiectului este 2001. Depoziţia domnului Emanuel Necula arată fără echivoc că a fost angajat pe partea de structură a proiectului şi că în realitate s-a autorizat altceva decât proiectul său. Inspectoratul General în Construcţii va trebui ca în baza hotărârii Senatului să evalueze atât opinia expertului Mihai Voiculescu, cât şi a specialistului Emanuel Necula, întrucât aspectele strict tehnice exced competenţele acestei Comisii.

In speţă mai lipseşte expertizarea tehnică asupra Catedralei „Sfanţul Iosif' şi asupra tuturor vecinătăţilor cu menţiunea neafectării acestora în caz de seism, împreună cu proiectul de monitorizare a lor de la data începerii lucrărilor, 22 martie 2006. In locul acestor expertize tehnice de specialitate, autoritatea publică locală a acceptat un document intitulat „Expertiză tehnică - studiu de impact" realizat de proiectantul S.C. Popp şi Asociaţii, lucrare tehnică contestată de specialiştii audiaţi de Comisie, şi s-a făcut vorbire despre o hotărâre judecătorească - nepusă în executare - de obligare la expertizarea catedralei, ceea ce nu poate fi acceptat în perspectiva înţelegerii comportării clădirii Catedralei Sfântul Iosif în caz de seism.

In mod surprinzător pentru Comisie, emitentul autorizaţiei - Primăria Sectorului 1 Bucureşti, din suma de documente şi documentaţii, certificate, avize, acorduri eliberate ori retrase, cu termen sau pe durată nedeterminată„a reţinut numai pe cele ce au deschis drumul eliberării autorizaţiei de construire şi a înlăturat fără temei poziţia vecinilor ce în mod expres şi-au retras avizul (vezi exemplul avizului SRI).

2. Solicită Guvernului să fundamenteze de urgenţă, în maxim 15 zile, un proiect de lege pentru declararea utilităţii publice de interes naţional sau local asupra imobilului „Cathedral Plaza", str. G-ral Berthelot nr. 11-15, teren şi construcţie în curs de realizare şi să urmeze de urgenţă procedurile de expropriere şi de stabilire a despăgubirilor.

Guvernul va dispune deîndată oprirea oricăror lucrări de construcţii până la adoptarea legii de utilitate publică urmată de definitivarea procedurii de expropriere şi punerea în posesie a expropriatorului.

Din examinarea modului în care au evoluat relaţiile dintre cei implicaţi în realizarea proiectului „Cathedral Plaza", reflectată în corespondenţa dintre aceştia, Comisia a stabilit că aceştia nu pot ajunge la un compromis ceea ce impune intervenţia Guvernului prin recunoaşterea utilităţii publice şi declararea acesteia de interes naţional sau local, în temeiul art.5 şi art.6 din Legea 33/1994 pentru a ocroti astfel proprietatea privată şi să asigure protecţie obiectivelor sociale de cultură şi cult şi de protejare a monumentelor istorice de valoare, cum este în speţă cazul Catedralei „Sfântul Iosif'.

3.  Comisia a hotărât să ceară Ministerul Public cercetarea tuturor aspectelor legate de realizarea proiectului şi a construcţiei „Cathedral Plaza" spre a stabili, dacă este cazul, răspunderea penală a celor implicaţi.

Astfel, art.3, lit.b), art.24, pct.l) şi art.25 din legea nr.50/1991, republicată, se referă la următoarele fapte ce trebuie cercetate:

„Art.3, lit.b) lucrările [...] care urmează să fie efectuate la construcţiile reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie prevăzute prin lege."

„Art.24, pct.l) executarea, fără autorizaţie de construire sau desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art.3, lit.b)"

„Art.25 In cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art.24, organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală."

4.  Guvernul va iniţia de urgenţă revederea şi completarea legislaţiei generală şi specială legată de autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, privind calitatea în construcţii, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, perfecţionarea regulamentului general de urbanism, realizarea ghidului cuprinzând, detalieri şi exemplificări pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism de către Consiliile locale şi activitatea Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Comisia constată că legislaţia din domeniul autorizării construcţiilor, calităţii în construcţii, urbanism, arhitectură şi protejarea patrimoniului istoric este, într-o mare măsură, incompletă, confuză şi necorelată. Interpretarea abuzivă a legislaţiei şi încălcarea ei a devenit o practică curentă ce trebuie combătută de instituţiile statului de drept.

Astfel, este o realitatea că identitatea urbană a Bucureştiului este una neomogenă în ansamblu, în care pot fi identificate părţi valoroase ce trebuiesc protejate. La nivelul reglementărilor de urbanism, Planul Urbanistic General (PUG) cuprinde două studii fundamentale şi anume:

PUZ - Zone protejate construite şi respectiv, Studiul de Altimetrie ce interesează Comisia.

PUZ-ul - Zone protejate construite - Municipiul Bucureşti cuprinde în mod evident şi Catedrala „Sfântul Iosif" aşa cum a fost aprobat prin HCPGM nr.278 din 21 decembrie 2000, respectiv este cuprinsă în UTR Cpl- zonă centrală situată în zona protejată, sub zona protejată 16, „Calea Victoriei" ce a fost definită cu POT = max. 70%, CUT = max. 3.0 şi H max. raportat la lăţimea străzii, iar în Regulamentul de urbanism aprobat prin HCGMP nr.279 din 21 decembrie 2000 pentru zona construită protejată Cp 16, prevedea indicatorii POT = max. 80%, CUT= max. 5.0; H max. = 28 m, în condiţiile de parcelă de colţ.

La data adoptării PUZ-ului elaborat în perioada 1997 - 2000 este evident că lângă Catedrala „Sf. Iosif s-a aflat teren cu titlu de spaţiu liber neconstruit şi că sensul de protecţie a zonei construite nu înseamnă interzicerea construcţiilor, ci subordonarea intervenţiilor contemporane în raport cu valorile caracteristice ale zonei, la nivel local şi de ansamblu.

Comisia reţine din Studiul de altimetrie că este importantă analizarea fiecărui caz concret ce punctează în Planul Urbanistic General clădiri înalte sub 45 m şi clădiri foarte înalte ce depăşesc această înălţime, relativ la scara locului. De aceea, înălţimea, în speţă de peste 70 m şi silueta clădirii sunt factori ce se relaţionează cu scara locului, clădirile vecine, căile de acces şi infrastructura edilitară. Nu este suficient ca amplasarea clădirilor înalte şi foarte înalte să fie opţiunea investitorilor, pentru că aceasta ar conduce la îndeplinirea mecanică şi arbitrară a procedurii de autorizare. Studiul altimetric de caz se impune, în speţă pentru Bucureşti deoarece pentru zona centrală protejată a capitalei, amplasarea unor clădiri înalte nu constituie o necesitate din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, realizarea clădirii înalte fiind subsumată altor condiţii. Iată de ce Ministerul Culturii şi Cultelor fie singur, fie prin Direcţia de Monumente Istorice, deopotrivă cu Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului, trebuie să avizeze autorizaţia de construire ori, în speţă, aceste avize au fost formale, ignorând semnificaţia lăcaşului de cult şi monument istoric Catedrala „Sfântul Iosif".

O altă inadvertenţă pentru PUZ-ul „Catedralei „Sfântul Iosif aprobat prin HCGMB nr.278 din 21 decembrie 2000 şi actualizare PUZ „Catedrala Sfanţul Iosif aprobată prin HCGMB nr.213/29 septembrie 2005 este suprafaţa de teren la care se referea de la 14,3 ha teren la numai 2000 mp explicaţia fiind obţinerea de indicatori urbanistici care să justifice construirea imobilului „Cathedral Plaza" cu alţi parametri POT, CUT şi H decât cei aprobaţi prin PUG - HCGMB nr.269/21 decembrie 2000. Astfel, multitudinea avizelor de autoritate şi de specialitate ale Ministerul Culturii şi Cultelor şi Ministerul Transporturilor, Turismului şi Construcţiilor s-a acordat cu interesul S.C. Millennium Buiding Development S.R.L., iar celelalte avize cerute de Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti s-au acordat perfect pentru eliberarea autorizaţiei, mai cu seamă că soluţia tehnică a fost avizată de CT.UAT sector 1 cu Avizul nr. 18CA6/2004 şi aprobat prin HCLS1 nr.243/ 27 mai 2004 ce în articolul 3 menţionează că abrogă toate prevederile urbanistice aprobate anterior prin HCGMB şi astfel, s-au modificat încă odată în favoarea solicitanţilor avizele MCC şi MTCT (fost MLPTL).

Un alt aspect neexplicat de autorităţile implicate în cercetarea legalităţii procedurilor de întocmire şi avizare a documentaţilor urbanistice este documentul Primăriei Municipiului Bucureşti cu nr. de înregistrare 213 din 29 septembrie 2005 întrucât, în fapt, există două avize CTUAT - PMB cu indicatori urbanistici diferiţi.

In concret, propunerile Comisiei relevate de consultarea specialiştilor a căror lucrări concrete se află la dosar, coroborat cu prevederile art.74,76 şi 108 din Constituţia României, se referă la:

-  elaborarea normelor de aplicare pentru legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului sub aspectul procedurii de avizare a documentaţiilor de urbanism şi de informare şi consultare a populaţiei;

-  limitarea urbanismului derogatoriu deoarece Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-urile) şi Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD-urile) s-au dovedit a fi împotriva prevederilor din Planurile Urbanistice Generale (PUG-uri) şi, prin aceasta, ipotezele iniţiale de protejare a unor zone sunt înfrânte;

-   asocierea PUD-urilor şi PUZ-urilor cu o ilustrare urbanistică;

-   delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor de o manieră neechivocă, fermă şi sub sancţiunea nulităţii absolute deoarece legea 422/2001 modificată prin legea nr.259/2006 s-a dovedit ineficientă;

-   întărirea instituţiilor din domeniul urbanismului şi protecţiei patrimoniului istoric;

-   conturarea zonelor de interferenţă între elementele de decizie urbanistică şi decizia arhitecturală pentru că disocierea lor prezentă în legislaţie se repercutează asupra calităţii cadrului construit;

-   legiferarea concursurilor de urbanism şi arhitectură;

In final, un cod de urbanism se impune ca necesar, iar realizarea sa este perfect posibilă prin iniţiativa legislativă şi activitatea Guvernului dublată de consultarea Comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

5.   Luând act de impactul negativ al realizării proiectului şi construcţiei denumite „Cathedral Plaza" în relaţiile cu Sfanţul Scaun, solicită Ministerul Afacerilor Externe acţiuni urgente de explicare şi prezentare a soluţiilor adoptate de Parlamentul României şi Guvern.

Situaţia cercetată de Comisie cuprinde şi perspectiva externă, prin interesul Sfanţului Scaun faţă de respectul acordat de autorităţile publice din România, principalului lăcaş de cult romano - catolic din Bucureşti Catedrala Sfântul Iosif- lăcaş de cult ocrotit de legea nr.422/2001 la Poziţia 402.B-ll-m-A-18132, şi consideraţia astfel arătată Arhiepiscopiei Romano -Catolice din Bucureşti şi din România. Mai concludentă sub acest aspect este scrisoarea lui Hans - Gert Pottering adresată Excelenţei sale, domnului Traian Băsescu, Preşedintele României la 6 septembrie 2006 (vezi anexa nr.19)

6.  Comisia, constatând protecţia insuficientă, a lăcaşelor de cult şi a monumentelor istorice de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi de către Direcţia Monumentelor Istorice împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, solicită revederea legislaţiei specifice şi adoptarea, prin lege, a unor măsuri severe de protecţie a acestora.

Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice recunoaşte Catedralei „Sfanţul Iosif o poziţie de protecţie, în temeiul calităţii de monument de arhitectură cu numărul 402.B-11-m-A-18132.

Comisia desprinde poziţia greşită a Ministerului Culturii şi Cultelor ce, folosind un echivoc legislativ între Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Direcţia Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti, a avizat întotdeauna favorabil tot ce s-a dorit a fi realizat în zona protejată de 100 m a Catedralei „Sfanţul Iosif şi nu a sancţionat PUZ-urile derogatorii, pe care le-a vizat în temeiul legii.

Faptul că Ministerul Culturii şi Cultelor a ignorat realitatea edificiilor de lângă Biserica Armenească, aspect de notorietate în realizarea construcţiilor foarte înalte în zone protejate, se conturează ca un abuz în interpretarea dispoziţiilor legale.

7. Comisia constată că opinia publică şi presa au reacţionat justificat şi în mod spontan, sancţionând astfel lipsa de transparenţă a deciziilor luate de autorităţile publice locale şi excesivitatea unui proiect ales pe criterii economice şi speculative, într-un climat politic favorabil.

Depoziţiile celor audiaţi de către Comisie, protestele de stradă ale cetăţenilor reflectate în mass-media, părerile exprimate de personalităţi marcante ale lumii mediatice şi nu numai, precum şi analizele făcute pe multiple aspecte semnalate de către aceştia, formează convingerea Comisiei că activitatea acesteia este necesară şi trebuie să răspundă întrebărilor justificate ale cetăţenilor, exprimate faţă de modul în care se construieşte în municipiul Bucureşti.

Comisia adoptă prezentul raport cu un număr de voturi exprimate potrivit listei alăturate.

8.  Luând în considerare şi punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nr.XIX/1904/2006, anexat, Comisia propune Senatului adoptarea prezentei hotărâri.

Comisia, considerând că este în măsură să dea un răspuns primului obiectiv stabilit prin Hotărârea Senatului nr.23/2006 a întocmit prezentul raport şi un proiect de Hotărâre şi va solicita continuarea activităţilor pentru aprofundarea şi identificarea problemelor reale cu care se confruntă, în plan legislativ, autorităţile publice, precum şi cetăţenii, propunând finalizarea acestora până la sfârşitul sesiunii prezente

CONCLUZII FINALE

1  - Comisia solicită Guvernului să fundamenteze de urgenţă, în maxim 15 zile, un proiect de lege pentru declararea utilităţii publice de interes naţional asupra imobilului „Cathedral Plaza", str.G-ral Bertholot nr. 11-15, teren şi construcţie în curs de realizare, şi să urmeze de urgenţă procedurile de expropriere şi de stabilire a despăgubirilor.

Guvernul va dispune de îndată oprirea oricăror lucrări de construcţii până la adoptarea legii de utilitate publică, definitivarea procedurii de expropriere şi punerea în posesie a expropriatorului.

2  - Comisia solicită Guvernului României, ca prin Inspectoratul de Stat în Construcţii să revadă, printr-un control cronologic, amănunţit şi riguros, legalitatea şi oportunitatea tuturor documentaţiilor de specialitate referitoare la proiectarea, autorizarea şi construirea imobilului „Cathedral Plaza" şi să dispună oprirea de îndată a realizării construcţiei.

3  - Comisia cere Ministerului Public să cerceteze toate aspectele legate de realizarea proiectului şi a construcţiei „Cathedral Piaza", spre a stabili, dacă este cazul, răspunderea penală a celor implicaţi.

4 - Comisia cere Guvernului ca în termen de 3 luni să revadă şi să completeze legislaţia generală şi specială legată de autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, privind calitatea în construcţii, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, perfecţionarea regulamentului general de urbanism, realizarea ghidului cuprinzând, detalieri şi exemplificări pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism de către Consiliile locale şi activitatea Inspectoratului de Stat în Construcţii, precum şi a altor reglementări în materie.

5   - Comisia semnalează necesitatea adoptării unui Cod al Urbanismului în România şi cere Guvernului să iniţieze un astfel de proiect împreună cu comisiile de specialitate ale Parlamentului.

6  - Comisia constată impactul negativ al realizării proiectului şi construcţiei denumite „Cathedral Plaza" în relaţiile cu Sfanţul Scaun şi solicită Ministerului Afacerilor Externe identificarea căilor diplomatice pentru comunicarea măsurilor adoptate de Parlamentul României şi Guvern.

7 - Comisia ia act de inexistenţa unei protecţii suficiente a lăcaşelor de cult şi a monumentelor istorice de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi de către Direcţia Monumentelor Istorice, împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi solicită Guvernului revederea legislaţiei specifice şi adoptarea, prin lege, a unor măsuri severe de protecţie a acestora.

8  - Sancţionând astfel lipsa de transparenţă a deciziilor luate de autorităţile publice locale şi excesivitatea unui proiect ales pe criterii economice şi speculative, Comisia constată că, opinia publică şi presa au reacţionat justificat şi spontan, generând activitatea prezentei Comisii speciale de anchetă, care va funcţiona până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, termen până la care va prezenta un Raport privind proiectele de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Comisia de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza"

Tabel nominal cu membrii Comisiei

Semnatari ai Raportului final al Comisiei

                                 Vot pentru          Vot împotrivă