HOTARARE Nr.
1213 din 7 octombrie 2009
pentru aprobarea Strategiei
privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala
terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 721 din 26 octombrie 2009
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Strategia privind tranziţia
de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea
serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, prevăzută în anexa care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,
Gabriel Sandu
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare
şi Reglementare în Comunicaţii,
Marius Cătălin Marinescu
Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului,
Răsvan Popescu
Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional,
Theodor Paleologu
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Pogea
ANEXĂ
STRATEGIA
privind tranziţia de la televiziunea analogică
terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia
digitale la nivel naţional
CAPITOLUL 1
Cadrul general
Obligaţiile asumate de România în calitate de stat
membru al Uniunii Europene, precum şi interesul major manifestat pentru
creşterea gradului de satisfacţie a cerinţelor consumatorilor au determinat
lansarea procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea
digitală terestră, acţiune care va permite valorificarea enormei oportunităţi
pe care implementarea televiziunii digitale terestre o constituie pentru
România. In conformitate cu obligaţiile asumate în raporturile cu Uniunea
Europeană, Guvernul României a decis implementarea serviciilor de televiziune
digitală terestră la nivel naţional şi finalizarea procesului de eliminare a
serviciilor de televiziune analogică din banda de frecvenţe UHF, până la 1
ianuarie 2012. Acest proces nu va implica doar câteva schimbări tehnice pentru
armonizarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, ci implică de
asemenea un proces complex de modernizare ce va transforma peisajul
audiovizualului, aducând cu sine introducerea pas cu pas a noilor reglementări
menite să asigure o utilizare şi un control eficientizat al spectrului radio,
în conformitate cu recomandările ITU prevăzute în Actele finale ale Conferinţei
Regionale de Radiocomunicaţii Geneva 2006 (RRC 06), încurajând migrarea spre
televiziunea digitală şi campanii de informare ce vor facilita înţelegerea a
ceea ce presupune această tranziţie şi ulterior realizarea acesteia.
Optimizând utilizarea spectrului prin intermediul
tehnologiilor valabile prin standardele DVB-T, DVB-T2 şi DVB-H şi al metodelor
de comprimare MPEG2 şi MPEG4, se deschide drumul spre o nouă dezvoltare a
perspectivelor beneficiarilor publici şi privaţi şi accesul la dividendul digital
pentru nou-intraţii pe piaţă.
Această schimbare va aduce cu sine o altă etapă - cea a
economiei digitale în România; operatorii vor fi capabili să-şi dinamizeze
oferta mulţumită unui set de servicii inovative, în mai mare măsură în
concordanţă cu cererile audienţei, în termenii calităţii imaginii, ubicuităţii
recepţiei fixe sau mobile şi interactivităţii orizontale şi verticale la nivel
local, regional şi naţional. Avantajul pe care televiziunea terestră îl
prezintă pentru autorităţi este acela că va rămâne cel mai potrivit instrument
de măsurare a acoperirii universale şi că, odată cu digitalizarea, va fi
posibilă crearea unor servicii administrative interactive.
Conversia televiziunii terestre de la transmiterea
analogică la cea digitală este parte componentă a tranziţiei generale spre
oportunităţile unor reţele cu performanţă superioară, beneficiind de avantajele
tehnice ale acoperirii, care pot, de acum înainte, să transmită pe lângă
serviciile terestre de televiziune şi servicii de date către terminale.
Este de asemenea parte a unui proiect mult mai amplu,
în concordanţă cu obiectivele statelor membre ale Uniunii Europene, după cum
sunt acestea exprimate în strategia de la Lisabona, obiective ce încurajează
expansiunea societăţii cunoaşterii, bazată pe extinderea accesului la
tehnologiile IT, continuând în acelaşi timp să fie susţinute principiile
concurenţei pentru a asigura posibilităţile de alegere ale utilizatorilor.
Mulţumită unei strategii determinate şi bine gândite de
introducere a DVB-T-ului în România, la 2 ani de la aderarea la Uniunea
Europeană, este necesară corelarea dintre alegerea politicilor audiovizuale şi
cadrul orientărilor economice, industriale şi sociale ale ţării. Acest proces
trebuie să ia în considerare cât mai bine o serie de factori esenţiali, legaţi
atât de structura şi caracteristicile populaţiei, cât şi de mediile şi
modalităţile de acces la serviciile de televiziune. Din datele puse la
dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, în România există un număr de
aproximativ 7,5 milioane de gospodării, cu un venit mediu bănesc de aproximativ
1.200 lei/gospodărie, repartizate după cum urmează:
|
Venitul pe gospodării
|
Lei/lună
|
Gospodării
|
%
|
|
Sub pragul sărăciei
|
Sub 450 lei
|
1,5 milioane
|
20%
|
|
Deasupra pragului de sărăcie, dar sub nivelul salariului mediu pe
economie
|
450-1.200 lei
|
3,75 milioane
|
50%
|
|
Peste nivelul salariului mediu pe economie
|
Peste 1.200 lei
|
2,25 milioane
|
30%
|
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (2006) http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap4.pdf)
Televiziunea din România constă într-o piaţă matură de
servicii audiovizuale cu conţinut generalist, cu câţiva participanţi de talie
mare care pun accentul pe divertisment şi o piaţă a programelor TV de nişă în
curs de evoluţie, dintre care doar o parte reuşesc să se facă cunoscuţi. Piaţa
televiziunii digitale este încă un teren neexploatat. Sunt peste 260 de posturi
TV în întreaga ţară, ceea ce indică un interes major pentru investiţiile în
afacerile legate de televiziune.
Repartiţia modalităţilor de recepţie a serviciilor de
televiziune în funcţie de mediul de acces este prezentată în tabelul de mai
jos:
|
Fără acces la servicii de
televiziune (incluzând cele fără sursă de curent electric)
|
~ 470.000 (6% din gospodării)
|
|
Doar prin antenă terestră
|
~ 1.445.000 (19% din gospodării)
|
|
Cablu TV
|
~ 3.600.000 (49% din gospodării)
|
|
Satelit
|
~ 1.980.000 (27% din gospodării)
|
|
IPTV
|
~ sub 0,01% din gospodării
|
Sursa: Analizele efectuate de ATDI Est pe baza datelor
publicate pe site-urile Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi
Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Consiliului Naţional al
Audiovizualului (CNA) în anul 2008
Din totalul populaţiei care depinde exclusiv de antena
terestră pentru recepţionarea serviciilor de televiziune, aproximativ 38% se
găsesc în mediul urban, iar 62% în cel rural.
Recepţia prin cablu este vast extinsă (în aproape 50%
dintre gospodării). Bine dezvoltată, reţeaua prin cablu este împărţită între
cei 2 mari operatori, RCS-RDS şi UPC România. In decembrie 2006, UPC România şi
RCS-RDS se aflau pe poziţii de egalitate în cadrul pieţei de cablu. Emisia prin
satelit este încă în dezvoltare, cu peste 25% dintre gospodării echipate să
primească astfel semnalul. In prezent există 5 platforme: DigiTV (RCS-RDS),
FocusSat (UPC), Max TV (DCS), Boom TV (DTH Television Group) şi Dolce
(Romtelecom).
Radiodifuzarea serviciilor de televiziune publice joacă
încă un rol important în cadrul emisiei TV din România, TVR1 şi TVR2 atingând
în 2006 o cotă de audienţă de 16,7% şi, respectiv, 5,3%. In ultimii ani s-a
observat un fenomen în rândul canalelor TV private: principalii jucătorii şi-au
păstrat poziţia de lider de piaţă, dar cifrele de audienţă ale Pro TV şi Antena
1 au scăzut în ultimii ani. Această situaţie poate fi atribuită, pe de-o parte,
reformei din 2004 cu referire la modalitatea de măsurare a acestor cifre, dar
principalul motiv este creşterea cotei de audienţă a canalelor de interes
special, creşterea audienţei acestora făcându-se în detrimentul marilor canale
generaliste, atât publice, cât şi private.
Deja extinsă, gama de programe TV din România continuă
să se dezvolte. Din anul 2006 până în vara anului 2007 în ţară a apărut o gamă
mare de noi canale TV, ca de exemplu Goodlife, Antena 2, HBO Comedy, Animax,
KidsCo, Party TV, HitsTV, Sportl, MGM etc.
In ultimii 3 ani, o dezvoltare majoră a emisiilor de
televiziune terestră a condus la acordarea a 62 de licenţe pentru televiziuni
locale şi a 53 de licenţe radio locale. Acest fapt a dus la mijlocul anului
2007 la un număr total de 662 de staţii de emisie radio şi de 260 de staţii de
emisie TV pentru servicii locale, făcând România „a doua piaţă de posturi
locale ca mărime din Europa Centrală şi de Est".
(Sursa: http://www.cna.ro/licente/concurslic/statistica.jpg).
In ceea ce priveşte serviciile de televiziune cu
acoperire naţională, ca număr de staţii de emisie, situaţia este următoarea:
|
Categorie
|
Număr de staţii
|
|
Posturile publice de televiziune
|
546
|
|
Posturile private
|
252
|
Sursa: ANCOM (2008)
Acoperirile aferente acestui număr de staţii, pe
principalele posturi, sunt:
|
Program TV
|
Privat/Public
|
Populaţie acoperită
|
Procent
|
|
TVR1
|
Public
|
20.665.170
|
95,33%
|
|
TVR2
|
Public
|
18.865.105
|
87,02%
|
|
PROTV
|
Privat
|
11.421.745
|
52,69%
|
|
ANTENA 1
|
Privat
|
8.731.102
|
40,28%
|
|
REALITATEA TV
|
Privat
|
4.049.323
|
18,68%
|
|
PRIMA TV
|
Privat
|
3.795.696
|
17,51%
|
|
TV SIGMA
|
Privat
|
1.938.260
|
8,94%
|
|
TVR Craiova
|
Public
|
978.986
|
4,52%
|
|
NATIONAL TV
|
Privat
|
886.868
|
4,09%
|
|
TVR Timişoara
|
Public
|
883.743
|
4,08%
|
|
TVR laşi
|
Public
|
837.058
|
3,86%
|
|
Program TV
|
Privat/Public
|
Populaţie acoperită
|
Procent
|
|
ACTIV TV
|
Privat
|
769.868
|
3,55%
|
|
FOCUS TV
|
Privat
|
730.183
|
3,37%
|
|
ALPHA TV
|
Privat
|
721.181
|
3,33%
|
|
ETNO TV
|
Privat
|
601.542
|
2,77%
|
|
TVR Cluj
|
Public
|
528.602
|
2,44%
|
|
TELEUNIVERSITATEA TV
|
Privat
|
498.824
|
2,30%
|
|
TV GALAŢI
|
Privat
|
430.339
|
1,99%
|
|
WYL TV
|
Privat
|
313.310
|
1,45%
|
|
TVR Mureş
|
Public
|
313.263
|
1,45%
|
|
ONE TV
|
Privat
|
309.154
|
1,43%
|
|
NEPTUN TV
|
Privat
|
271.799
|
1,25%
|
|
7 EST
|
Privat
|
243.148
|
1,12%
|
|
TV EUROPA NOVA
|
Privat
|
222.078
|
1,02%
|
|
TV BUZĂU
|
Privat
|
218.534
|
1,01%
|
Sursa: Calculele de acoperire ATDI Est (2008)
Volumul mare de finanţări pentru serviciile publice de
televiziune provine din abonamentele colectate de la gospodării. Persoanele
fizice plătesc 1,2 euro pe lună, iar companiile 4,5 euro pe lună. Din 2003,
cuantumul abonamentului nu a mai fost legat de nivelul inflaţiei, rămânând la
aceste valori. De menţionat că numai 60% din gospodării plătesc taxa, multe
gospodării fiind scutite de plată pe baza propriilor declaraţii conform cărora
nu dispun de radio sau televizor.
In 2006, CNA a monitorizat 36 de canale TV şi un total
de 8.823 emisiuni TV, totalizând 16.000 de ore de conţinut. In această perioadă
au fost emise câteva avertismente, majoritatea din cauza încălcării
reglementărilor legale în privinţa protejării copiilor şi a încălcării
regulilor de sponsorizare, publicitate, teleshopping, corectă informare şi
pluralism. Numărul cel mai mare de avertismente a fost emis însă pentru a
sancţiona nerespectarea reglementărilor legate de obligaţia de a oferi o
informare corectă (sursă: CNA- Raport anual).
Intreaga piaţă a publicităţii TV din România a fost
estimată la 520 milioane de euro conform cifrelor nete din 2007 (sursa: Alpha
Cont Mediatrack). Veniturile totale încasate din publicitate ale principalelor
3 canale TV din ţară au scăzut substanţial, de la 48,7% în 2004 la 40% în 2006.
Creşterea cheltuielilor pentru publicitate a fost pusă pe baza presiunii
costurilor de producţie. Aceste presiuni au fost în mare parte declanşate de
creşterea costurilor pentru drepturilor de autor [în toamna lui 2005, Guvernul a
mărit taxa plătită Corpurilor Colective de Protecţie a Drepturilor de Autor din
subordinea Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, (ORDA)] şi de introducerea
în 2005 a TVA-ului pe drepturile de difuzare a filmelor. Din aceste cauze,
Societatea Română de Televiziune (SRTV) a înregistrat în 2006 faţă de
anul precedent o creştere a cheltuielilor cu 230.000 euro pe lună. Pe lângă
aceasta, SRTV trebuie să contribuie anual cu 15% din venitul obţinut din
publicitate la finanţarea filmelor româneşti. In ianuarie 2006, SRTV a finanţat
22 de proiecte de filme de televiziune, din 570 propuse.
Având în vedere necesitatea unui răspuns la noile
evoluţii tehnologice şi a creării condiţiilor de stabilire a cadrului normativ
pentru toate serviciile media audiovizuale, indiferent de suportul tehnic
utilizat, asigurând reguli de bază unitare atât pentru serviciile clasice de
televiziune, analogică sau digitală, cât şi pentru serviciile media
audiovizuale la cerere ori pentru cele de televiziune mobilă, necesitate
abordată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea
şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, în conformitate cu
obligaţiile impuse prin Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a
Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte
administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de
difuzare a programelor de televiziune, Guvernul României decide implementarea
serviciilor de televiziune digitală terestră la nivel naţional şi finalizarea
procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogică pentru banda de
frecvenţe UHF până la data de 1 ianuarie 2012.
CAPITOLUL 2
Prezentarea sistemelor de tip DVB-T şi DVB-H
Sistemului DVB-T (Digital Video Broadcasting -
Terrestrial) a apărut în primul rând ca o necesitate de a transmite mai multe
posturi de televiziune într-o calitate superioară, în acelaşi spaţiu spectral
necesar unui singur program transmis analogic, în condiţiile în care spectrul
de frecvenţe este o resursă limitată care trebuie exploatată într-un mod
raţional.
S-a constatat că spectrul radio a devenit neîncăpător
pentru numărul uriaş de servicii pe care trebuie să le susţină (posturi de
radio, posturi TV, telefonie, comunicaţii radio, internet). In acest scop, la
nivelul Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU) şi al
Comunităţii Europene au fost elaborate documente referitoare la trecerea de la
televiziunea analogică actuală la televiziunea digitală.
Conform acestor normative până la data de 1 ianuarie
2012 toate transmisiile analogice actuale vor trece în format digital,
realizându-se astfel încetarea transmisiilor analogice din banda de frecvenţe
UHF. Acest proces va atrage după sine două componente: pe de o parte, toate
posturile de televiziune (posturile publice cu acoperire naţională, posturile
private cu acoperire naţională şi posturile locale) vor fi obligate să
modernizeze reţeaua de emiţătoare în noul format, iar pe de altă parte, să
înceapă producerea şi comercializarea echipamentului de recepţie.
Emisia digitală terestră se poate face în format MPEG-2
sau MPEG-4 (care este comună cu transmisiile digitale prin satelit DVB-S,
precum şi în reţelele de cablu DVB-C), fiind o transmisie multipurtătoare COFDM
cu modulaţie în quadratură 64 QAM (sau 16 QAM).
Din punct de vedere tehnic, transmisia digitală
terestră constă în digitizarea şi comprimarea informaţiei în format MPEG-2 sau
MPEG-4. In acest fel, în cadrul unui canal TV de 8 MHz (cât este alocat în
banda UHF unui program analogic), se pot transmite până la 8 programe TV,
structurate într-un multiplex digital.
Calitatea transmisiei este superioară în comparaţie cu
transmisiile actuale, permiţând formate 3/4, 16/9 sau înaltă definiţie (HD).
Semnalul este captat din eter cu ajutorul unei antene de UHF, şi în acest sens
producătorii de asemenea echipamente au lansat deja pe piaţă antene TV
dedicate.
Receptorul DVB-T poate fi un decodor încorporat în
televizor sau un echipament de sine stătător (set-top box). Acesta nu este doar
un simplu receptor TV, deoarece în afară de programe de televiziune sunt
recepţionate şi programe de radio având calitate CD, precum şi alte servicii
interactive.
Formatul digital permite inclusiv vizionarea
programelor PPV (Pay Per View), care reprezintă vizionarea la cerere a unor
filme sau evenimente programate şi plata numai a acestor servicii.
Specificaţia DVB-H a fost dezvoltată în luna iunie a
anului 2004 pentru accesarea serviciilor DVB de pe dispozitive portabile cu
baterii cum ar fi telefoanele mobile, PDA-uri etc. DVB-H, un standard derivat
din DVB-T, special pentru recepţia mobilă, combină emisia cu un set de măsuri
pentru a se asigura că receptorii-ţintă pot opera în mişcare şi de pe dispozitive
alimentate de baterie. In România este necesară urmărirea cu atenţie a
evoluţiei şi tendinţelor pieţei, pentru a se putea lua o decizie
corespunzătoare pentru introducerea serviciilor de tip DVB-H.
CAPITOLUL 3
Obiective strategice
Având în vedere necesităţile de dezvoltare a societăţii
româneşti, precum şi angajamentele asumate în cadrul organizaţiilor
internaţionale în care România este parte, Guvernul României a efectuat o amplă
serie de studii, analize şi consultări. In urma acestora s-au conturat
următoarele obiective fundamentale ale Strategiei privind tranziţia de la
televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea
serviciilor multimedia digitale la nivel naţional:
3.1 Realizarea tranziţiei complete şi efective de la
serviciile de televiziune analogice din banda de frecvenţe UHF la serviciile de
televiziune în format digital de tip DVB-T şi încetarea completă a emisiilor
analogice până la data de 1 ianuarie 2012;
3.2 Stabilirea modalităţilor de acces al publicului la
serviciile de televiziune şi multimedia digitale;
3.3 Identificarea instrumentelor şi măsurilor optime
de intervenţie publică pentru încurajarea comutării, raportată la părţile-ţintă
(consumatori, fabricanţii de echipamente, radiodifuzorii, utilizatori
potenţiali ai spectrului eliberat etc);
3.4 Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii pentru
furnizarea de servicii de televiziune în format digital, prin intermediul
transmisiilor terestre, pe teritoriul întregii ţări;
3.5 Implementarea unor măsuri legislative necesare
asigurării unei utilizări în comun a infrastructurilor de emisie digitală
terestră, astfel încât utilizatorul final să poată avea acces la toate sursele
existente (programe TV) fără a fi necesară dotarea cu mai multe seturi de
echipamente de recepţie (antenă, decodor etc);
3.6 Stabilirea soluţiilor optime de comutare în
condiţiile în care transmisiile analogice şi cele în format digital vor fi
difuzate simultan, în paralel, iar spaţiul spectral va fi supraaglomerat,
urmărindu-se şi evitarea interferenţelor prejudiciabile;
3.7 Optimizarea utilizării resurselor spectrale,
concomitent cu stabilirea unor condiţii tehnice specifice, care să permită
implementarea tehnologiilor în format digital (DVB-T şi DVB-H), în conformitate
cu planul digital stabilit în cadrul RRC 2006 şi conversia treptată a
emiţătoarelor analogice cu impact minim asupra recepţiei programelor de
televiziune;
3.8 Stabilirea principiilor generale pentru elaborarea
unui cadru legislativ de natură a dezvolta un mediu concurenţial şi propice
investiţiilor pe piaţa serviciilor de televiziune în format digital, cu
asigurarea respectării exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul
conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii
media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, a pluralismului surselor de
informare a publicului şi a unui raport echilibrat între serviciile de programe
cu acoperire naţională şi serviciile locale, regionale ori tematice;
3.9 Implementarea serviciilor de televiziune în format
digital de tip DVB-H, DVB-T de tip HD şi/sau alte viitoare tehnologii, în
funcţie de cererile de piaţă pentru astfel de servicii;
3.10 Diminuarea efectelor negative ale conversiei de
la analogic la digital, având în vedere necesitatea asigurării serviciilor
publice de televiziune şi în acelaşi timp păstrarea unei competitivităţi loiale
pe piaţă şi respectarea principiului neutralităţii tehnologice;
3.11 Prezentarea către Grupul interdepartamental
prevăzut la cap. 5 a Planului naţional al frecvenţelor radio, în vederea
implementării a maximum 5 multiplexe digitale naţionale în banda UHF, a unui
multiplex digital naţional în banda VHF, precum şi a unor multiplexe digitale
suplimentare, la nivel local/regional, în funcţie de posibilităţile tehnice şi
în conformitate cu planul de frecvenţe adoptat la conferinţa ITU Geneva RRC-06.
CAPITOLUL 4
Plan de măsuri pentru implementarea strategiei
La conferinţa ITU Geneva RRC-06 a fost adoptat un nou
plan de frecvenţe, înlocuind planul de transmisie analogică. Planul de
frecvenţă ITU Geneva 2006 (GE06) defineşte utilizarea benzilor de transmisie
III (VHF - 174-230 MHz) şi a benzilor IV/V (UHF - 470-862 MHz) pentru
transmisia terestră digitală (şi serviciile digitale T-DAB şi DVB-T).
In România, banda III VHF este majoritar folosită de
către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A. pentru transmisia
programului public de televiziune TVR1.
Pentru banda UHF, România a prevăzut un număr total de
37 de alocări, pentru fiecare alocare negociind un număr de canale pe care le
poate folosi pentru viitoarea reţea digitală de televiziune.
In vederea atingerii obiectivelor strategice prevăzute
la pct. 3.1, 3.2, 3.4, 3.6 şi 3.7, la nivel naţional, România poate implementa
maximum 5 multiplexe în banda UHF şi un multiplex în banda VHF, rămânând ca la
nivel regional/local să aibă posibilitatea alocării unor multiplexe
suplimentare în funcţie de posibilităţile tehnice şi în limitele Planului
Geneva 2006.
Având în vedere aceste argumente şi obiectivele
strategice prevăzute la pct. 3.6, 3.9 şi 3.10, se prevede o analiză ulterioară
în vederea implementării unui multiplex dedicat serviciilor DVB-H.
Transmiţătoarele analogice de mare putere din banda VHF, care transmit în
prezent programele televiziunii publice cu acoperire naţională, vor fi
menţinute în funcţiune până în anul 2015 pentru a permite cetăţenilor potenţial
afectaţi de imposibilitatea recepţionării serviciilor digitale terestre accesul
la serviciile publice de televiziune. Aceste staţii, operând în banda VHF, nu
vor crea probleme de interferenţe pentru multiplexele digitale ce vor fi
implementate.
Pentru a putea pune în practică obiectivele stabilite
şi pentru a menţine coerenţa şi controlul procesului de tranziţie, se stabileşte
următorul plan de măsuri:
4.1 Măsuri de implementat până la data de 1 ianuarie
2012:
4.1.1 In urma analizei situaţiei actuale a licenţelor
de emisie analogice din România şi a planului digital care trebuie respectat, a
faptului că accesul la programele publice de televiziune pentru cetăţenii
României este garantat de Constituţia României, a demersurilor continue ale
autorităţilor pentru creşterea procentului de populaţie acoperită de serviciile
de televiziune cel puţin pentru programele publice de televiziune şi a celor cu
cotă de audienţă şi acoperire semnificative şi în concordanţă cu obiectivele
strategice enunţate în acest document, vor fi luate în considerare următoarele
măsuri pentru elaborarea planului tehnic de conversie:
4.1.1.1 Pentru realizarea obiectivelor strategice
prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.6, 3.7, 3.8 şi 3.9 se vor acorda 6 multiplexe
digitale pentru DVB-T şi, luând în considerare interesul la momentul respectiv
al unor potenţiali operatori pentru această tehnologie, pentru DVB-H;
4.1.1.2 Pentru realizarea obiectivelor strategice
prevăzute la pct. 3.7 şi 3.9 cele 6 multiplexe digitale naţionale în benzile de
frecvenţe UHF şi VHF vor avea condiţii de compatibilitate cu Planul de
frecvenţe Geneva RRC-06;
4.1.1.3 Pentru realizarea obiectivelor strategice
prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3, 3.5, 3.6 şi 3.7, două multiplexe din cele 6
multiplexe disponibile se vor acorda, cu impunerea unor condiţii de acoperire
teritorială şi de populaţie, de emisie Free To Air, de preluare şi transmisie
în condiţii economice transparente şi nediscriminatorii a posturilor publice
naţionale de televiziune, precum şi a posturilor private de televiziune cu
acoperire şi indice de audienţă semnificative, în funcţie de condiţiile,
criteriile şi procedura stabilite de CNA. Prin Free To Air se înţelege
transmisia necodată a programelor de televiziune, respectiv recepţia liberă a
acestora;
4.1.1.4 Pentru realizarea obiectivelor strategice
prevăzute la pct. 3.1, 3.4, 3.7 şi 3.10, în funcţie de posibilităţile tehnice
şi în limitele Planului Geneva 2006 se pot identifica multiplexe
regionale/locale cu scopul de a prelua posturile TV locale/ regionale care nu
au fost preluate conform subpct. 4.1.1.3 în funcţie de condiţiile, criteriile
şi procedura stabilite de CNA.
4.1.2 Acordarea multiplexelor digitale
In vederea atingerii obiectivului strategic prevăzute
la pct. 3.1, precum şi a tuturor celorlalte obiective strategice enunţate, se
vor lua următoarele măsuri:
4.1.2.1 Pentru finalizarea procesului de tranziţie la
termenul asumat şi notificat la nivelul Comisiei Europene, primele două
multiplexe digitale naţionale, cu reguli de utilizare condiţionate din punct de
vedere tehnic, se vor acorda până la data de 31 decembrie 2009, cu obligaţia ca
acestea să retransmită programele publice de televiziune terestră cu acoperire
naţională, precum şi posturile private de televiziune cu acoperire şi indici de
audienţe semnificative, potrivit criteriilor şi modalităţilor stabilite de CNA.
In acelaşi scop, posturile de televiziune
regionale/locale vor fi retransmise, în limitele posibilităţilor tehnice, prin
intermediul multiplexelor regionale/locale disponibile, acordate după
implementarea celor două multiplexe naţionale.
4.1.2.2 Restul de 4 multiplexe digitale se vor acorda
până cel târziu la data de 1 iulie 2010, cu posibilitatea de furnizare a
serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune după data de
1 ianuarie 2012.
4.1.3 Regulile de utilizare condiţionată a celor două
multiplexe naţionale şi a celor regionale/locale rezervate procesului de
tranziţie, aşa cum sunt acestea definite la subpct. 4.1.2.1 şi în conformitate
cu obiectivele strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 şi 3.10,
sunt:
4.1.3.1 Cele două multiplexe cu acoperire naţională vor
trebui să asigure până la data stabilită pentru finalizarea procesului de
tranziţie o acoperire pentru programele de televiziune naţionale publice şi
pentru cele cu acoperire şi indici de audienţe semnificative de minimum 90% din
populaţie şi 80% din teritoriu, iar până în anul 2015 o acoperire de peste 95%
din populaţie;
4.1.3. 2 Multiplexele regionale/locale vor asigura
retransmisia posturilor de televiziune care deţin şi operează licenţe de emisie
analogică terestră, cel puţin până la expirarea acelor licenţe şi în condiţii
de acoperire cel puţin similare, potrivit criteriilor şi modalităţilor
stabilite de CNA.
4.1.4 Calendarul şi modalitatea de organizare pentru
multiplexele digitale rămase disponibile (4 multiplexe cu acoperire naţională
şi multiplexe cu acoperire regională sau locală):
4.1.4.1 Celelalte 4 multiplexe vor fi acordate până
cel târziu la data de 1 iulie 2010 în baza propunerilor formulate de Grupul
interdepartamental prezentat la cap. 5, astfel încât fiecare multiplex va
permite retransmisia a cel puţin 7 posturi de televiziune Standard Definition
cu parametri tehnici de transmisie identici pentru fiecare post sau a unei
combinaţii de posturi Standard Definition, High Definition, precum şi a unor
servicii multimedia;
4.1.4.2 In cazul în care rămân disponibile multiplexe
regionale/locale în urma procesului de tranziţie, altele decât cele ce urmează
a prelua posturile regionale/locale de televiziune, acestea vor fi acordate
după data de 1 ianuarie 2012.
4.1.5 Dotarea populaţiei cu echipamente de recepţie a
televiziunii digitale terestre, conform obiectivelor strategice prevăzute la
pct. 3.3, 3.8 şi 3.10:
4.1.5.1 Necesitatea şi procesul de implementare a
echipamentelor necesare la utilizator vor fi mediatizate corespunzător şi în
timp util;
4.1.5.2 Va fi susţinută dotarea doar de la furnizori
de echipamente acreditaţi în acest sens de către organismele abilitate;
4.1.5.3 Pe întreg parcursul procesului de dotare,
furnizorii vor pune la dispoziţia autorităţilor competente toate datele
statistice necesare urmăririi centralizate a procesului;
4.1.5.4 Autoritatea Naţională pentru Administrare şi
Reglementare în Comunicaţii va determina şi asigura respectarea unui set
minimal de caracteristici impuse la echipamentele de recepţie ce vor intra în
dotarea populaţiei.
4.1.6 Calendarul procesului de tranziţie, conform
obiectivului strategic prevăzut la pct. 3.1:
4.1.6.1 Lansarea, cu începere la data de 1 decembrie
2009, a unei campanii de informare şi mediatizare a procesului de tranziţie de
la televiziunea terestră analogică la televiziunea terestră digitală.
4.1.6.2 Cel târziu la data de 31 decembrie 2010:
realizarea unei acoperiri de minimum 60% din populaţie şi 50% din teritoriu
pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.3 Cel târziu la data de 30 iunie 2011:
realizarea unei acoperiri de minimum 80% din populaţie şi 70% din teritoriu
pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.4 Cel târziu la data de 31 decembrie 2011:
realizarea unei acoperiri de minimum 90% din populaţie şi 80% din teritoriu
pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.5 Cel târziu la data de 1 ianuarie 2012:
încetarea oricărei emisii analogice de televiziune terestră în banda de
frecvenţe UHF alocată emisiei digitale.
4.2 In vederea atingerii obiectivului strategic
prevăzut la pct. 3.5, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale va
realiza o analiză a premiselor tehnice şi legale şi va elabora un set de
propuneri legislative necesare, până cel târziu la data de 1 noiembrie 2009.
4.3 Linii directoare ale strategiei pe termen lung:
4.3.1 In conformitate cu obiectivele strategice
prevăzute la pct. 3.2, 3.4 şi 3.8, începând cu anul 2012 toate receptoarele noi
de televiziune vândute vor trebui să aibă încorporate decodoare DVB-T la
standardul solicitat (cel puţin MPEG-4).
4.3.2 Multiplexele regionale/locale disponibile în
urma procesului de tranziţie, altele decât cele ce au preluat posturile
regionale/locale de televiziune, vor fi acordate după data de 1 ianuarie 2012.
4.3.3 Niciun emiţător analogic de televiziune din
banda de frecvenţe UHF nu va mai emite pe teritoriul României după data de 1
ianuarie 2012.
4.3.4 Până la finele anului 2015, peste 95% din
populaţia României va beneficia de acoperire cu servicii de televiziune
digitală, cel puţin pentru posturile publice naţionale de televiziune.
CAPITOLUL 5
Modalităţile de aplicare a măsurilor
Pentru atingerea obiectivelor şi punerea în practică a
planului de măsuri stabilit, se va trece la implementarea sistemelor de
televiziune digitală terestră - DVB-T, în cel mai scurt timp, într-o modalitate
care să asigure eşalonat preluarea tuturor posturilor de televiziune care deţin
şi operează în prezent licenţe de emisie analogică terestră, în condiţii cel
puţin similare ca acoperire.
In scopul coordonării procesului de tranziţie de la
televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, la momentul
intrării în vigoare a prezentei hotărâri se va constitui un grup
interdepartamental format din reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale, Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Naţional, Ministerului Finanţelor Publice, ANCOM şi CNA. De asemenea, în termen
de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, instituţiile
menţionate vor desemna, printr-o notificare adresată Ministerului
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, câte 3 reprezentanţi în Grupul
interdepartamental, dintre care unul la nivel de secretar de stat, cu excepţia
ANCOM, care va desemna unul dintre reprezentanţi la nivel de vicepreşedinte.
Grupul interdepartamental astfel constituit îşi va stabili în prima şedinţă de
lucru propriul regulament de organizare şi funcţionare.
Pentru atingerea obiectivelor stabilite de prezenta strategie,
Grupul interdepartamental va colabora, atunci când este necesar, cu Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Intreprinderilor Mici şi
Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi cu organizaţiile
neguvernamentale de profil, respectiv cu reprezentanţii televiziunilor locale
şi regionale.
Grupul interdepartamental va avea următoarele sarcini
specifice:
- analizarea Planului de frecvenţe pentru România
asociat Acordului Geneva 2006 şi a repartizării frecvenţelor pe
multiplexe, în urma propunerii ANCOM, bazată pe rezultatele obţinute la
coordonarea internaţională a frecvenţelor;
- urmărirea îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct.
3.5;
- elaborarea calendarului şi a condiţiilor tehnice
pentru acordarea celor 4 multiplexe prevăzute la subpct. 4.1.4.1.
- coordonarea şi monitorizarea procesului de tranziţie
de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră;
- identificarea eventualelor necesităţi
normativ-legislative pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de
tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală
terestră;
- elaborarea şi urmărirea derulării programelor de
dotare cu echipamente de recepţie pentru categoriile defavorizate ale
populaţiei;
- analizarea necesităţilor legislativ-financiare şi
elaborarea de propuneri legislative necesare asigurării tranziţiei de la
televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră.
De asemenea, în cadrul procesului de tranziţie se
stabilesc următoarele responsabilităţi individuale:
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale este responsabil de:
- coordonarea Grupului interdepartamental, care
urmăreşte derularea şi evaluarea implementării şi efectelor prezentei
strategii;
- analizarea premiselor tehnice şi legale şi
iniţierea propunerilor legislative necesare pentru asigurarea utilizării în
comun a infrastructurilor de emisie digitală terestră, astfel încât
utilizatorul final să poată avea acces la toate sursele existente (programe TV)
fără a fi necesară dotarea cu mai multe seturi de echipamente de recepţie
(antenă, decodor etc).
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Naţional este responsabil de:
- monitorizarea şi asigurarea punerii în practică a
politicilor culturale şi audiovizuale asumate de România şi eventuala iniţiere
de propuneri legislative în acest sens.
ANCOM este responsabilă
de:
- elaborarea şi prezentarea, până la data de 15
octombrie 2009, către Grupul interdepartamental, a Planului de frecvenţe radio
prevăzut la pct. 3.11;
- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor
analogice terestre;
- acordarea licenţelor de emisie digitale pentru
difuzarea programelor în sistem digital terestru pentru operatorul/operatorii
de multiplex în conformitate cu Planul de frecvenţe pentru România asociat
Acordului Geneva 2006;
- autorizarea tehnică a emisiilor digitale;
- supravegherea şi controlarea respectării
obligaţiilor prevăzute în licenţele de emisie digitale;
- verificarea respectării de către operatorii de
emisii analogice terestre a calendarului de încetare a emisiei.
CNA este responsabil
de:
- monitorizarea şi asigurarea punerii în practică,
împreună cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, a
politicilor audiovizuale asumate de România, a campaniilor de informare şi
mediatizare a procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la
televiziunea digitală terestră;
- acordarea licenţelor audiovizuale digitale în
cadrul multiplexelor pentru serviciile media audiovizuale digitale, în conformitate
cu responsabilităţile ce îi revin potrivit legii;
- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor
analogice terestre.