HOTARARE Nr.
1372 din 18 noiembrie 2009
privind înfiintarea,
organizarea si functionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului
si Memoria Exilului Romanesc
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 802 din 25 noiembrie 2009
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind
reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea
cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea
acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se înfiinţează Institutul de Investigare
a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, denumit în continuare Institutul,
instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea
Guvernului şi în coordonarea primului-ministru, prin comasarea prin fuziune a
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România cu Institutul
Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, instituţii publice care se
desfiinţează.
(2) Institutul are sediul în municipiul Bucureşti, str.
General David Praporgescu nr. 33, sectorul 2.
Art. 2. - Institutul are ca scop:
a) investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor,
abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului
comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în
care sunt depistate situaţii de încălcare a legii;
b) activitatea de culegere, arhivare, cercetare şi
publicare a documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-
1989, precum şi rezolvarea unor probleme pendinte legate de fostul exil
românesc.
Art. 3. - (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la
art. 2 lit. a), Institutul are următoarele atribuţii principale:
a) analizează din punct de vedere instituţional regimul
comunist, sistemul de putere în cadrul acestui regim;
b) evidenţiază natura relaţiilor dintre activul de partid
şi fosta Securitate, dintre aceasta şi celelalte verigi ale sistemului represiv
din România;
c) descrie modul de organizare şi de funcţionare a
acestor instituţii în administrarea actului de poliţie politică;
d) prezintă activiştii de partid, ofiţerii şi
magistraţii care lucrau în cadrul aparatului de represiune;
e) identifică abuzurile şi crimele săvârşite, ordonate
sau inspirate de către persoanele care au ocupat funcţiile prevăzute la lit.
d);
f) adună date, documente şi mărturii cu privire la toate
acţiunile care au lezat drepturile şi libertăţile omului în anii regimului
comunist şi pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent
de timpul şi de circumstanţele în care acestea s-au petrecut;
g) identifică responsabilii aparatului de decizie din
domeniul propagandei comuniste, responsabilii pentru actele administrative şi
deciziile economice care au generat manifestări ale represiunii în viaţa
socială şi culturală, de la cartelarea hranei zilnice până la limitarea
accesului la informaţie, artă şi cultură, prin acte de cenzură;
h) aduce la cunoştinţa opiniei publice crimele,
abuzurile, instigările la crime în numele „luptei de clasă", săvârşite de
persoanele care au ocupat funcţiile prevăzute la lit. d);
i) organizează activităţi muzeale în spaţii puse la
dispoziţie de instituţii şi autorităţi publice centrale şi locale;
j) organizează activităţi de cercetare ştiinţifică,
conferinţe, expoziţii sau seminare cu caracter informativ-educativ, publică
studii şi documente rezultate în urma cercetărilor;
k) formulează puncte de vedere privind crimele,
abuzurile şi încălcările drepturilor omului, săvârşite în perioada regimului
comunist în România, care ar putea conduce la elaborarea unor proiecte de acte
normative cu scop reparatoriu;
l) elaborează, coordonează şi participă la programe
şi/sau proiecte de cercetare, stagii de pregătire şi instruire în domeniul de
studiu şi investigare prevăzut la art. 2 lit. a);
m) stabileşte parteneriate publice şi private cu
organizaţii neguvernamentale, universităţi, institute de cercetare din ţară şi
din străinătate, autorităţi publice centrale şi locale, în vederea derulării
unor proiecte şi programe de cercetare în domeniul său de activitate, cu
aprobarea ordonatorului principal de credite.
(2) In vederea îndeplinirii obiectului de activitate
prevăzut la art. 2 lit. b), Institutul are următoarele atribuţii principale:
a) efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în
străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii fenomenului exilului românesc;
b) achiziţionează - sau primeşte donaţii - orice
mărturie, publicaţie ori document al fostului exil sau despre acesta;
c) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele
fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite
ţări ale lumii;
d) finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi
publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie
fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice privitoare la
fostul exil românesc;
e) organizează reuniuni şi colocvii consacrate exilului
şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice
naţionale şi internaţionale;
f) constituie un depozit cuprinzând toate publicaţiile,
cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri ale
fostului exil din perioada 1940-1989;
g) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu
persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara graniţelor
ţării;
h) sprijină material, în limita sumelor alocate prin
buget, acele instituţii ale fostului exil care trebuie să rămână în
străinătate, ca prezenţe active româneşti în ţările respective.
(3) In vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin
potrivit alin. (1), Institutul se poate adresa Consiliului Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi altor autorităţi, în vederea
obţinerii de informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de
activitate, în condiţiile legii.
Art. 4. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la
art. 3 alin. (1), Institutul urmăreşte:
a) alcătuirea unui sistem clasificat al tipurilor de
crime, abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului pe întreaga perioadă a
regimului comunist şi stabilirea responsabilităţilor decizionale şi de execuţie
pentru fiecare dintre acestea;
b) crearea unei baze de date care să cuprindă numele
foştilor activişti de partid din nomenclatură, numele cadrelor fostei
Securităţi, numele foştilor ofiţeri de armată, miliţieni şi magistraţi care au
participat la acţiuni de poliţie politică;
c) identificarea acelor legi, decrete, hotărâri ale
Consiliului de Miniştri, decizii ministeriale, regulamente interne şi alte
prevederi, secrete sau nesecrete, care au stat la baza organizării şi
funcţionării aparatului represiv;
d) publicarea unor rapoarte trimestriale şi a unui raport
final anual, care vor sintetiza rezultatele investigaţiilor întreprinse;
e) stabilirea de parteneriate publice şi private cu
organizaţii neguvernamentale, universităţi, institute de cercetare din ţară şi
din străinătate, autorităţi publice centrale şi locale, în vederea derulării
unor proiecte şi programe de cercetare în domeniul său de activitate, cu
aprobarea ordonatorului principal de credite.
Art. 5. - (1) Institutul este condus de un preşedinte,
numit pe o perioadă de 5 ani prin decizie a primului-ministru.
(2) Preşedintele este ordonator terţiar de credite şi
reprezintă Institutul în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice.
(3) In exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite
decizii şi ordine.
(4) Preşedintele poate delega, în condiţiile legii, o
parte din atribuţiile sale unui angajat cu funcţie de conducere din cadrul
Institutului.
Art. 6. - (1) Pe lângă Institut se organizează şi
funcţionează un consiliu, organ consultativ de specialitate, alcătuit din 15
personalităţi ale societăţii civile, cu rolul de a stabili obiectivele generale
de activitate ale Institutului şi de a aviza rapoartele acestuia.
(2) Membrii Consiliului sunt numiţi de către
preşedintele Institutului şi nu sunt remuneraţi.
(3) Preşedintele convoacă şi conduce şedinţele
Consiliului.
Art. 7. - (1) Institutul se finanţează integral de la
bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2) Numărul maxim de posturi al Institutului este de
42, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate.
(3) Structura posturilor pe compartimente, statul de
funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al preşedintelui.
(4) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului
încadrat în Institut se stabilesc prin fişa postului.
(5) Personalul care funcţionează în cadrul Institutului
este angajat cu contract individual de muncă şi este salarizat potrivit
reglementărilor legale aplicabile personalului contractual din sectorul
bugetar.
Art. 8. - Institutul poate folosi pentru desfăşurarea
activităţii sale bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice sub
formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare.
Art. 9. - Pentru realizarea activităţilor specifice,
Institutul are în dotare un număr de 7 autoturisme şi un microbuz pentru
transport de persoane şi marfă, cu un consum mediu normat de carburanţi de 300
litri/lună/autovehicul, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate.
Art. 10. -In termen de 15 zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri, creditele bugetare rămase neutilizate la data
intrării în vigoare a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi
şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea
mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi
Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, structurile de personal şi patrimoniul
aferent Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi
Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, precum şi celelalte
drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea vor fi preluate de Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pe bază de
protocol de predare-preluare, potrivit legislaţiei în vigoare.
Art. 11. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă:
a) Hotărârea Guvernului nr. 656/2003 privind
înfiinţarea Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, cu
modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 417 din 13 iunie 2003;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.724/2005 privind
înfiinţarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 30 decembrie
2005, cu modificările şi completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Daniela Nicoleta Andreescu
p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
interimar,
Mihai Constantin Şeitan,
secretar de stat Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Pogea