HOTARARE   Nr. 321 din 14 aprilie 2005

privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant*)

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 19 din 10 ianuarie 2008

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre abordează unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului, prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri:

a)   determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului cu metodele de evaluare prevăzute în prezenta hotărâre;

b) asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale;

c)  adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant, unde este cazul, în special acolo unde nivelurile de expunere pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi pentru a menţine nivelurile zgomotului ambiant în situaţia în care acestea nu depăşesc valorile limită stabilite conform art. 7 alin. (3) lit. b).

(2) Prezenta hotărâre stabileşte cadrul general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile.

Art. 2. - (1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în special în:

a) zonele construite;

b)  parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare;

c) zonele liniştite din spaţii deschise;

d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot.

(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică zgomotului generat de:

a) persoana expusă;

b) activităţile casnice;

c) vecini;

d) activităţile de la locul de muncă şi din interiorul mijloacelor de transport în comun;

e) activităţile militare din zonele militare.

Art. 3. - In înţelesul prezentei hotărâri, definiţiile termenilor folosiţi sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 4. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale realizează cartarea zgomotului şi elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune potrivit prevederilor prezentei hotărâri, pentru aglomerările aflate în administrarea lor, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (7) şi (8).

(2) Potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale prevăd în bugetele proprii fonduri necesare pentru realizarea cartării zgomotului şi elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, pentru aglomerările prevăzute în anexa nr. 8 tabelele nr. 1 şi 5, iar autoritatea publică centrală pentru transporturi prevede în bugetul propriu fonduri necesare pentru realizarea cartării zgomotului şi elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, pentru drumurile principale, căile ferate principale, aeroporturi mari şi porturi aflate în administrarea lor prevăzute în anexa nr. 8 tabelele nr. 2- 4 şi 6, după cum urmează:

a) începând cu anul 2007, pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale care au un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de autovehicule pe an, căile ferate principale care au un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an, aeroporturile civile care au un trafic mai mare de 50.000 de mişcări de aeronave pe an şi porturi aflate în aglomerări cu mai mult de 250.000 de locuitori;

b)   începând cu anul 2011, pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale şi porturi aflate în interiorul aglomerărilor.

(3)   Unităţile aflate în subordinea sau sub autoritatea autorităţii publice centrale pentru transporturi, care au în administrare infrastructuri rutiere, feroviare, portuare şi aeroportuare, realizează cartarea zgomotului şi elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune, pentru căile ferate principale, drumurile principale şi aeroporturile civile mari aflate în administrarea lor, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (7) şi (8).

(4)  Unităţile prevăzute la alin. (3), precum şi limitele de competenţă ale acestora sunt prevăzute în Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu cartarea zgomotului pentru căile ferate, drumurile, porturile din interiorul aglomerărilor şi aeroporturile, aflate în administrarea lor, elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, care se actualizează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(5)  Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a transmite agenţiei regionale pentru protecţia mediului competente:

a) câte 3 exemplare din fiecare hartă strategică de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent, pe format de hârtie la o scară de 1:10.000 şi pe suport electronic;

b) un raport care să menţioneze datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărţilor strategice de zgomot, precum şi calitatea, acurateţea, modul de utilizare şi sursa acestora, pe format de hârtie şi pe suport electronic;

c)  un raport care să conţină toate datele obţinute în urma realizării fiecărei hărţi strategice de zgomot şi prezentate potrivit prevederilor anexei nr. 7, pe format de hârtie şi pe suport electronic;

d)   un raport care să conţină o prezentare a evaluării rezultatelor obţinute prin cartarea de zgomot pentru fiecare hartă strategică de zgomot în parte, pe format de hârtie şi pe suport electronic.

(6)  Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a transmite agenţiei regionale pentru protecţia mediului competente:

a)   planurile de acţiune elaborate potrivit prevederilor prezentei hotărâri, pe format de hârtie şi pe suport electronic;

b) orice altă informaţie suplimentară solicitată de aceasta cu privire la modul de elaborare a planurilor de acţiune.

(7)  Hărţile strategice de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent se pun la dispoziţia agenţiilor regionale pentru protecţia mediului, astfel:

a) până la data de 30 iunie 2007, pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi aeroporturile mari;

b) până la data de 30 iunie 2012, pentru toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale şi aeroporturile mari.

(8) Planurile de acţiune prevăzute la alin. (6) lit. a) se pun la dispoziţia agenţiilor regionale pentru protecţia mediului, după cum urmează:

a) până la data de 18 iulie 2008, pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi aeroporturile mari;

b)  până la data de 18 iulie 2013, pentru toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale şi aeroporturile mari.

(9)  Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) transmit agenţiilor regionale pentru protecţia mediului hărţile strategice de zgomot şi rapoartele prevăzute la alin. (5) o dată la 5 ani, începând cu termenele prevăzute la alin. (7).

(10) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) transmit planurile de acţiune agenţiei regionale pentru protecţia mediului competente o dată la 5 ani, începând cu termenele prevăzute la alin. (8).

(11) In vederea elaborării hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) asigură accesul agenţiilor regionale pentru protecţia mediului la datele utilizate în acest scop.

(12) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3), în procesul de elaborare şi/sau revizuire a planurilor de acţiune, au obligaţia să îndeplinească procedura de participare şi consultare a publicului potrivit prevederilor art. 11 alin. (8) si , după caz, ale art. 11 alin. (9).

(13)  Măsurile prevăzute la art. 11 alin. (3) se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi de către unităţile prevăzute la alin. (3), pentru domeniul lor de competenţă, şi se supun procedurii de participare şi consultare a publicului potrivit prevederilor art. 11 alin. (8) sau alin. (9), după caz, în situaţia în care se elaborează planurile de acţiune.

(14)  La elaborarea şi/sau revizuirea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a respecta prevederile actelor normative prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a)-d).

(15)    Aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale, aeroporturile şi porturile maritime şi/sau fluviale pentru care trebuie raportate la Comisia Europeană hărţile strategice de zgomot şi datele aferente acestora până la data de 30 decembrie 2007 şi planurile de acţiune aferente până la data de 18 ianuarie 2009 sunt prevăzute în anexa nr. 8.

(16) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) împreună cu agenţiile regionale pentru protecţia mediului, după realizarea hărţilor strategice de zgomot şi în baza datelor arătate de acestea, stabilesc zonele liniştite într-o aglomerare, cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b), a anexei nr. 1 pct. 21 si a actelor normative prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. b).

(17) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) pun la dispoziţia publicului datele conţinute în hărţile strategice de zgomot şi în planurile de acţiune potrivit prevederilor art. 12.

(18)  Operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, autorităţile administraţiei publice centrale sau alte instituţii ale statului care deţin sau au competenţa legală de gestionare a unor date care sunt necesare în procesul de cartare a zgomotului ambiant au obligaţia de a pune aceste date, cu titlu gratuit, potrivit legii, la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi a unităţilor prevăzute la alin. (3).

(19) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a face schimb de date necesare în procesul de cartare a zgomotului ambiant.

(20) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) au obligaţia să utilizeze date oficiale cu privire la numărul populaţiei, distribuţia populaţiei, date de trafic rutier pentru drumurile principale, trafic feroviar şi aeroportuar şi cele prevăzute în autorizaţiile integrate de mediu eliberate operatorilor economici care deţin sau administrează amplasamente industriale în interiorul aglomerărilor şi care desfăşoară activităţi în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006.

(21) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) au obligaţia ca, după realizarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, să asigure baza de date necesară în vederea îndeplinirii responsabilităţilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ce decurg din implementarea prezentei hotărâri.

(22) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) pot depune cereri de finanţare din Fondul pentru mediu pentru proiecte privind realizarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006.

(23) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) şi unităţile prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a pune la dispoziţia agenţiilor regionale pentru protecţia mediului date suplimentare faţă de cele care se predau în conformitate cu alin. (5), dacă acestea sunt necesare în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ce decurg din implementarea prezentei hotărâri.

*) Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 674/2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare. Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 27 aprilie 2005.

Art. 5. - (1) In vederea analizării şi evaluării fiecărei hărţi strategice de zgomot şi a rapoartelor predate în conformitate cu art. 4 alin. (5), se înfiinţează câte o comisie în cadrul fiecărei agenţii regionale pentru protecţia mediului, condusă de directorul executiv al acesteia şi formată din reprezentanţi ai agenţiilor regionale pentru protecţia mediului şi agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului.

(2) Analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot şi a rapoartelor predate potrivit prevederilor art. 4 alin. (5) se realizează pe baza ghidului de realizare, analizare şi evaluare a hărţilor strategice de zgomot aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) lit. d), şi au drept scop să verifice caracterul complet al datelor necesare realizării raportării la Comisia Europeană.

(3) In cazul în care comisia prevăzută la alin. (1) constată lipsa unor date care sunt necesare îndeplinirii prevederilor art. 7 alin. (3) lit. i) si I), solicită date suplimentare potrivit prevederilor art. 4 alin. (23).

Art. 6. - (1) In vederea verificării criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de acţiune şi analizării acestora, se înfiinţează comisii tehnice regionale la nivelul fiecărei agenţii regionale pentru protecţia mediului, formate din specialişti din cadrul autorităţii pentru protecţia mediului şi autorităţii judeţene de sănătate publică, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii publice centrale pentru sănătate publică, până la data de 18 iunie 2008.

(2) Criteriile utilizate la elaborarea planurilor de acţiune trebuie să respecte prevederile prezentei hotărâri şi să ţină seama de ghidul elaborat potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) lit. c).

Art. 7. - (1) Agenţiile regionale pentru protecţia mediului au următoarele responsabilităţi:

a) solicită informaţii trimestrial de la autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1) cu privire la stadiul realizării obligaţiilor ce le revin din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri;

b) identifică aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi aeroporturile mari sau/şi urbane şi transmit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, la solicitarea acesteia, centralizarea datelor pe formatul de hârtie şi în suportul electronic solicitat;

c) asigură, la nivel regional, gestionarea datelor obţinute în procesul de realizare a cartării zgomotului şi a hărţilor strategice de zgomot;

d)  informează trimestrial Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului cu privire la stadiul realizării cartării zgomotului şi a hărţilor strategice de zgomot, precum şi cu privire la stadiul realizării planurilor de acţiune;

e)   transmit autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului câte un exemplar din fiecare hartă strategică de zgomot şi din fiecare raport, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora de la autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1) şi unităţile prevăzute la art. 4 alin. (3);

f) solicită autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1) şi unităţilor prevăzute la art. 4 alin. (3) furnizarea unor date suplimentare faţă de cele predate potrivit prevederilor art. 4 alin. (5), dacă acestea sunt necesare în vederea îndeplinirii obligaţiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ce decurg din implementarea prezentei hotărâri;

g)  transmit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului datele conţinute în planurile de acţiune în formatul şi la termenele solicitate de către aceasta;

h) transmit autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1), la solicitarea acestora, lista cu toate amplasamentele instalaţiilor industriale care se află în interiorul aglomerărilor şi care desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2006;

i) asigură funcţionarea comisiilor înfiinţate conform art. 5 alin. (1);

j) asigură funcţionarea comisiilor tehnice regionale înfiinţate conform art. 6 alin. (1);

k) analizează şi evaluează hărţile strategice de zgomot transmise de către autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1) şi unităţile prevăzute la art. 4 alin. (3).

(2) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are următoarele responsabilităţi:

a) centralizează la nivel naţional datele primite în conformitate cu alin. (1) lit. b) şi transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului atât situaţia centralizată a acestor date, cât şi reactualizarea acestora, pe suport hârtie şi în format electronic;

b)  identifică aglomerările, căile ferate principale, drumurile principale la nivel naţional, definite conform prevederilor prezentei hotărâri, şi transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului centralizarea acestor date, pe suport hârtie şi în format electronic, până la data de 30 septembrie 2008;

c) centralizează, la nivel naţional, toate hărţile strategice de zgomot şi datele obţinute în procesul de realizare a cartării zgomotului, transmise de agenţiile regionale pentru protecţia mediului;

d) asigură, la nivel naţional, gestionarea datelor obţinute din procesul de realizare a cartării zgomotului şi a hărţilor strategice de zgomot;

e)  asigură schimbul de experienţă la nivel naţional între autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1) şi unităţile prevăzute la art. 4 alin. (3), în domeniul cartării strategice de zgomot şi al elaborării planurilor de acţiune, prin organizarea de seminarii tematice;

f)  implică şi sprijină în mod activ agenţiile regionale pentru protecţia mediului din subordine, în stabilirea unei colaborări şi conlucrări cu autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1) şi cu unităţile prevăzute la art. 4 alin. (3), în procesul de cartare a zgomotului şi de elaborare a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, încă din fazele de iniţiere ale acestora;

g)   elaborează tematici pentru instruirea personalului agenţiilor pentru protecţia mediului din subordine, în domeniul cartării de zgomot, verificării datelor utilizate la realizarea hărţilor strategice de zgomot şi evaluării rezultatelor cartării de zgomot;

h) centralizează, la nivel naţional, toate datele conţinute în planurile de acţiune şi pune la dispoziţia autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în formatul solicitat, toate aceste date, în vederea raportării către Comisia Europeană;

i) asigură, la nivel naţional, gestionarea datelor şi informaţiilor conţinute în planurile de acţiune, în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

j) coordonează activitatea agenţiilor regionale pentru protecţia mediului în domeniul gestionării rezultatelor cartării strategice de zgomot şi acordă suportul necesar organizării comisiilor tehnice regionale înfiinţate în conformitate cu art. 6 alin. (1) în cadrul fiecărei agenţii regionale pentru protecţia mediului;

k) elaborează regulamentul de funcţionare a comisiilor tehnice regionale înfiinţate în conformitate cu art. 6 alin. (1) şi îl transmite spre aprobare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, până la data de 18 aprilie 2008.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele responsabilităţi:

a) actualizează Ghidul privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 678/1.344/915/1.397/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor, în baza unor studii de specialitate realizate în acest domeniu şi/sau a ghidurilor şi liniilor directoare emise de Comisia Europeană;

b)  elaborează şi aprobă Ghidul privind adoptarea valorilor limită şi modul de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii L_zsn şi L_noapte şi, dacă este cazul, separat pentru indicatorii L_zi şi L_seara, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, al conducătorului autorităţii publice centrale pentru sănătate publică, al conducătorului autorităţii publice centrale pentru transporturi, al conducătorului autorităţii publice centrale pentru interne şi reformă administrativă, şi asigură actualizarea acestuia, în baza unor studii de specialitate realizate în acest domeniu şi/sau ţinând seama de recomandările Comisiei Europene, în termen de 60 de zile de la data încheierii procesului de cartare a zgomotului şi de realizare a hărţilor strategice de zgomot, prevăzută la art. 10 alin. (1);

c) elaborează şi aprobă Ghidul cu privire la măsurile care se pot lua în cadrul planurilor de acţiune în vederea gestionării şi reducerii valorilor indicatorilor L_zsn, L_noapte şi, dacă este cazul, indicatorilor L_zi şi L_seara, în situaţia în care se depăşesc valorile limită stabilite conform lit. b), pentru zgomotul produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, al conducătorului autorităţii publice centrale pentru sănătate publică, al conducătorului autorităţii publice centrale pentru transporturi, al conducătorului autorităţii publice centrale pentru interne şi reformă administrativă, şi asigură reactualizarea acestuia, în baza unor studii de specialitate realizate în acest domeniu şi/sau a ghidurilor şi liniilor directoare emise de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la realizarea acestora de către Comisia Europeană;

d)  elaborează şi aprobă Ghidul de realizare, analizare şi evaluare a hărţilor strategice de zgomot, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

e) aprobă componenţa comisiilor tehnice regionale, prevăzute la art. 6, şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii centrale pentru sănătate publică, până la data de 18 iunie 2008;

f)  transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport cu privire la aglomerările cu o populaţie mai mare de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an şi aeroporturile mari, existente în România, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

g)  transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport care cuprinde informaţii cu privire la autorităţile responsabile cu elaborarea, evaluarea şi colectarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi ori de câte ori intervine o schimbare cu privire la identitatea acestor autorităţi;

h) transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport care cuprinde informaţii cu privire la valorile limită în vigoare sau în pregătire pe teritoriul României, pentru indicatorii L_zsn şi L_noapte şi, dacă este cazul, pentru indicatorii L_zi şi L_seara, pentru zgomotul produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, împreună cu explicarea implementării acestor valori limită, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

i) transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport care cuprinde informaţiile prevăzute în anexa nr. 7 cu privire la hărţile strategice de zgomot şi datele aferente acestora, pentru toate aglomerările cu o populaţie mai mare de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an şi aeroporturile mari, până la data de 30 decembrie 2007; după această dată raportul se transmite o dată la 5 ani;

j) transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport cu privire la toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale existente în România, până la data de 31 decembrie 2008;

k) transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport care cuprinde informaţiile prevăzute în anexa nr. 7 cu privire la planurile de acţiune pentru toate aglomerările cu o populaţie mai mare de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an şi aeroporturile mari şi criterii utilizate la realizarea planurilor de acţiune, până la data de 18 ianuarie 2009; după această dată raportul se transmite o dată la 5 ani;

l) transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport care cuprinde informaţiile prevăzute în anexa nr. 7 cu privire la hărţile strategice de zgomot şi datele aferente acestora, pentru toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale, până la data de 31 decembrie 2012; după această dată raportul se transmite o dată la 5 ani;

m) transmite Comisiei Europene, conform formatului de raportare stabilit de către aceasta, un raport care cuprinde informaţiile prevăzute în anexa nr. 7 cu privire la planurile de acţiune pentru toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale şi criterii utilizate la realizarea planurilor de acţiune, până la data de 18 ianuarie 2014; după această dată raportul se transmite o dată la 5 ani;

n) asigură dotarea cu tehnică de calcul, software de cartare a zgomotului, software GIS, funcţionare în reţea intranet şi instruirea aferentă, a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a agenţiei naţionale pentru protecţia mediului şi a agenţiilor regionale pentru protecţia mediului;

o) asigură organizarea unei baze de date în domeniul gestionării zgomotului cu funcţionare în reţea intranet, pentru toate autorităţile publice pentru protecţia mediului, în domeniul lor de activitate.

Art. 8. - (1) Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării strategice de zgomot în conformitate cu art. 10 sunt L_zsn şi L_noapte, definiţi la punctele 1) şi 2) din anexa nr. 2; înainte ca utilizarea metodelor comune de evaluare pentru determinarea valorilor indicatorilor de zgomot L_Zsn Şi L_noapte să fie obligatorie pentru toate statele membre, indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional împreună cu datele existente aferente acestora se convertesc în indicatori L_zsn şi L_noapte aceste date nu trebuie sa fie mai vechi de 3 ani.

(2) In completarea indicatorilor L_zsn şi L_noaptese pot utiliza indicatori suplimentari de zgomot, potrivit pct. 3 din anexa nr. 2.

(3) Pentru planificarea acustică şi zonarea zgomotului se pot utiliza alţi indicatori decât indicatorii L_zsn şi L_noapte.

Art. 9. - (1) Valorile indicatorilor L_zsn şi L_noapte se determină prin intermediul metodelor de evaluare prevăzute în anexa nr. 3.

(2)  Efectele dăunătoare pot fi evaluate prin intermediul relaţiilor doză-efect prevăzute în anexa nr. 4.

(3) Metodele comune de evaluare pentru determinarea L_zsr Şi L_noapte se stabilesc de către Comisia Europeană, iar până la stabilirea acestora se utilizează metodele interimare pentru determinarea L_zsn şi L_noapte prevăzute în anexa nr. 3 pct. 2.

Art. 10. - (1) Până la data de 30 iunie 2007 se elaborează hărţile strategice de zgomot care prezintă situaţia anului calendaristic precedent pentru toate aglomerările având mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi pentru aeroporturile mari.

(2)  Până la data de 30 iunie 2012 se elaborează hărţile strategice de zgomot care prezintă situaţia anului calendaristic precedent pentru toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale.

(3)   La elaborarea hărţilor strategice de zgomot trebuie respectate cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 5.

(4)  Realizarea cartării strategice de zgomot din zona de frontieră se face prin cooperare cu autorităţile competente din statele vecine.

(5) Hărţile strategice de zgomot, prevăzute la alin. (1) şi (2), se refac şi, dacă este necesar, se revizuiesc cel puţin o dată la 5 ani de la data elaborării acestora.

Art. 11. - (1) Până la data de 18 iulie 2008 se elaborează planurile de acţiune destinate gestionării zgomotului şi a efectelor acestuia, incluzând măsuri de reducere a zgomotului, dacă este necesar, pentru:

a) aglomerările având mai mult de 250.000 de locuitori;

b) zonele limitrofe drumurilor principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, căilor ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi aeroporturilor mari.

(2) Planurile de acţiune prevăzute la alin. (1) lit. a) trebuie să protejeze zonele liniştite din aglomerări împotriva creşterii nivelului de zgomot.

(3)  Măsurile prevăzute la elaborarea planurilor de acţiune trebuie să fie adresate cu prioritate zonelor identificate prin depăşirea oricărei valori limită în vigoare şi se aplică zonelor stabilite în acest sens prin cartarea strategică de zgomot.

(4) Până la data de 18 iulie 2013 se elaborează planurile de acţiune care cuprind măsuri prioritare de reducere a oricărei valori limită în vigoare care este depăşită, pentru toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale.

(5) Planurile de acţiune prevăzute la alin. (1) şi (4) trebuie să respecte cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 6.

(6) Elaborarea planurilor de acţiune din zona de frontieră se realizează prin cooperare cu autorităţile competente din statele vecine.

(7)  Planurile de acţiune prevăzute la alin. (1) şi (4) se reevaluează şi, dacă este necesar, se revizuiesc atunci când se produc modificări importante care afectează situaţia existentă privind nivelul zgomotului şi cel puţin la fiecare 5 ani după data elaborării acestora.

(8)  La elaborarea propunerilor pentru planurile de acţiune sunt obligatorii:

a)   participarea şi consultarea eficientă a publicului la elaborarea şi reevaluarea planurilor de acţiune, încă din faza de iniţiere a acestora;

b) luarea în considerare a rezultatelor activităţilor prevăzute la lit. a);

c) informarea publicului cu privire la deciziile luate;

d) realizarea unui calendar rezonabil al activităţilor prevăzute la lit. a) alocându-se un timp suficient în acest scop pentru fiecare etapă a acestei proceduri.

(9)  In cazul în care obligaţia desfăşurării procedurii de participare şi consultare a publicului prevăzută la alin. (8) şi în alte acte normative care asigură transpunerea în legislaţia naţională a oricăror prevederi comunitare incidente, se poate stabili o procedură comună, în vederea evitării procedurii duble.

Art. 12. - (1) După elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, acestea se pun la dispoziţia publicului spre informare, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul şi potrivit prevederilor anexelor nr. 5 şi 6, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale disponibile.

(2) Această informare trebuie să fie clară, coerentă, accesibilă şi însoţită de un rezumat care sa evidenţieze cele mai importante aspecte.

Art. 13. - (1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:

a)   netransmiterea hărţilor strategice de zgomot şi a rapoartelor prevăzute la art. 4 alin. (5) până la data de 30 noiembrie 2007, cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;

b)  nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (9), (10), (11) sau (12), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

c)  nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (5), (6), (17) sau (21), cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (18), (19), (20) sau (23), cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de persoanele împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.

Art. 14. - Prevederile art. 13 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 15. -Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prezenta hotărâre transpune Directiva Parlamentului şi a Consiliului Uniunii Europene 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L nr. 189 din 18 iulie 2002.

ANEXA Nr. 1

Definiţiile utilizate în prezenta hotărâre au următoarele semnificaţii:

1. Aeroport mare - aeroport civil având mai mult de 50.000 de mişcări pe an (o mişcare însemnând o decolare sau o aterizare), cu excepţia celor executate exclusiv pentru antrenament cu aeronave uşoare.

2. Aglomerare - o parte a unui teritoriu cu o populaţie al cărei număr depăşeşte 100.000 de locuitori şi cu o densitate a populaţiei necesară îndeplinirii condiţiilor de zonă urbană.

3.  Cale ferată principală - cale ferată cu un trafic mai mare de 30.000 de treceri ale trenurilor anual.

4. Cartarea zgomotului- prezentarea datelor privind situaţia existentă sau prognozată referitoare la zgomot în funcţie de un indicator de zgomot, care evidenţiază depăşirile valorilor limită în vigoare, numărul persoanelor afectate sau numărul de locuinţe expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot pentru o anumită zonă.

5.  Disconfort - gradul de afectare al comunităţii din cauza zgomotului, care se determină prin intermediul anchetelor de teren.

6.  Drum principal - drum de interes internaţional, naţional sau judeţean cu un trafic mai mare de 3 milioane de treceri ale vehiculelor anual.

7.  Efecte dăunătoare - efecte negative asupra sănătăţii umane.

8.  Evaluare - orice metodă utilizată pentru calcularea, estimarea, prognozarea sau măsurarea valorii unui indicator de zgomot sau a efectelor dăunătoare asociate acesteia.

9.  Hartă strategică de zgomot - o hartă întocmită pentru evaluarea globală a expunerii la zgomot dintr-o zonă dată, cauzat de surse diferite de zgomot, sau pentru a stabili previziuni generale pentru o astfel de zonă.

10.   Indicator de zgomot - un parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiant, care are legătură cu un efect dăunător.

11. L_noapte (indicator de zgomot pentru perioada de noapte) - indicator de zgomot asociat tulburării somnului din perioada de noapte, conform prezentării acestuia din anexa nr. 2.

12. L_seară (indicator de zgomot pentru perioada de seară) - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de seară, conform prezentării acestuia din anexa nr. 2.

13.   L_zj (indicator de zgomot pentru perioada de zi) - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de zi, conform prezentării acestuia din anexa nr. 2.

14.  L_zsn (indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte) - indicator de zgomot asociat disconfortului general, a cărui valoare se calculează conform anexei nr. 2.

15.   Planificare acustică - gestionarea zgomotului în perspectivă prin planificarea măsurilor de: amenajare a teritoriului, ingineria transporturilor, planificare a traficului, reducerea acestuia prin măsuri de izolaţie fonică şi de control al surselor de zgomot.

16.   Planuri de acţiune - planuri destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot, incluzând măsuri de diminuare, dacă este necesar.

17. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice, inclusiv asociaţiile sau fundaţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

18.   Relaţia doză-efect - legătura dintre valoarea unui indicator de zgomot şi un efect dăunător.

19.  Valoare limită - o valoare a indicatorilor L_zsn sau L_noapte şi, unde este cazul, a indicatorilor L_zsn sau L_seara, stabilită potrivit art. 7 alin. (3) lit. b) din hotărâre, a cărei depăşire determină aplicarea de către autorităţile competente a măsurilor de reducere a nivelurilor de zgomot; valorile limită pot fi diferite în funcţie de:

a) tipul zgomotului ambiant - zgomot de trafic rutier, feroviar sau aeroportuar, zgomot industrial şi alte asemenea;

b)  mediu ambiant diferit şi sensibilitate diferită la zgomot a populaţiei;

c)  situaţii existente şi situaţii noi, acolo unde intervine o schimbare a situaţiei cu privire la sursa de zgomot sau de utilizare a mediului ambiant.

20. Zgomot ambiant - sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant, creat de activităţile umane, care include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian şi provenit de la amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006.

21.  Zonă liniştită într-o aglomerare - zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este expusă unei valori a indicatorului L_zsn sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât valoarea limită în vigoare, indiferent de sursa de zgomot.

22.  Zonă liniştită în spaţiu deschis - o zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activităţi recreative.

23.  Hartă strategică a imisiei de zgomot - hartă strategică de zgomot realizată pentru o perioadă de referinţă stabilită, care înfăţişează imisia provenită de la diferite surse de zgomot specifice pentru o zonă prestabilită, utilizând intervale de valori de 5 dB(A) ale unui indicator de zgomot şi reprezentarea acestora cu ajutorul culorilor în conformitate cu tabelul nr. 1 din SR ISO 1996-2:1995.

24.  Zgomot specific - componentă a zgomotului ambiant care poate fi identificată în mod specific prin mijloace acustice şi poate fi asociată unei surse specifice apropiate sau depărtate (în conformitate cu definiţia din SR ISO 1996-1:1995).

ANEXA Nr. 2

Indicatori de zgomot

1. Definirea nivelului de zgomot zi-seară-noapte L_zsr 1.1. Nivelul de zgomot zi-seară-noapte L_zsn în decibeli (dB) se defineşte prin următoarea relaţie:

unde:

a) L_zi este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de zi dintr-un an;

b)  L_seară este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de seară dintr-un an;

c)  L_noapte este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de noapte dintr-un an;

d) perioada de zi are 12 ore, perioada de seară are 4 ore şi perioada de noapte are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot analizate;

e)  intervalele orare ale perioadelor de zi, seară şi noapte sunt: 07,00-19,00; 19,00-23,00 şi 23,00-7,00, ora locală;

f)  se iau în calcul un an reprezentativ în ceea ce priveşte emisia de zgomot şi un an mediu în privinţa condiţiilor meteorologice;

g) se ia în considerare zgomotul incident, ceea ce înseamnă că nu se ţine seama de zgomotul reflectat de faţada clădirii studiate. In general, acest aspect implică o corecţie de 3 dB în cazul măsurării.

1.2. Alegerea înălţimii punctului de evaluare a L_zsn depinde de alegerea metodei de evaluare, astfel:

a) dacă se utilizează calculul pentru realizarea cartării strategice de zgomot, în ce priveşte expunerea la zgomot în interiorul şi în exteriorul clădirilor, punctele de evaluare se situează la 4,0 ± 0,2 m deasupra nivelului solului şi la faţada cea mai expusă; prin faţada cea mai expusă se înţelege peretele exterior dinspre sursa de zgomot specifică şi cel mai apropiat de aceasta; pentru alte scopuri se pot alege alte înălţimi ale punctului de calcul;

b)  dacă se utilizează măsurarea pentru realizarea cartării strategice de zgomot, în ce priveşte expunerea la zgomot în interiorul şi în exteriorul clădirilor, pot fi alese înălţimi diferite, dar niciodată mai mici de 1,5 m deasupra nivelului solului, iar rezultatele măsurărilor se corectează pentru înălţimea echivalentă de 4 m;

c)  pentru alte scopuri, cum ar fi planificarea acustică şi zonarea zgomotului, pot fi alese alte înălţimi, dar acestea nu pot fi la mai puţin de 1,5 m deasupra nivelului solului, ca de exemplu, pentru:

- zone rurale cu case cu un singur etaj;

- proiect de măsuri locale în vederea reducerii impactului zgomotului asupra clădirilor individuale;

- realizarea unei cartări de zgomot detaliate într-o zonă cu suprafaţă limitată, prezentând expunerea la zgomot pentru fiecare locuinţă.

2. Definirea indicatorului de zgomot L_noapte pentru perioada de noapte

Indicatorul de zgomot pentru perioada de noapte, L_noapte, este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de noapte dintr-un an, pentru care:

a) durata nopţii este de 8 ore, în conformitate cu definiţia dată la pct. 1.1 lit. d);'

b)  se ia în calcul un an reprezentativ în ceea ce priveşte emisia de zgomot şi un an mediu în privinţa condiţiilor meteorologice;

c) se ia în considerare zgomotul incident, conform precizării de la pct. 1.1 lit. g);

d)  alegerea înălţimii punctului de evaluare este aceeaşi ca pentru indicatorul L_zsn.

3. Indicatori suplimentari de zgomot

In completare faţă de L_zsn şi L_noapte şi, unde este cazul, L_zi şi L_seară, este avantajoasă folosirea unor indicatori de zgomot speciali şi a unor valori limită corespunzătoare acestora, în următoarele situaţii:

a) când sursa de zgomot considerată emite o perioadă scurtă de timp (de exemplu, mai puţin de 20% din timp, raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul perioadelor de seară dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an);

b)  când media numărului de evenimente sonore, în cursul uneia sau a mai multor perioade considerate, este foarte mică (de exemplu, mai puţin de un eveniment sonor pe oră);

c)  când componentele de joasă frecvenţă ale zgomotului sunt importante;

d) când se are în vedere o protecţie suplimentară în timpul zilelor de sfârşit de săptămână sau într-o perioadă particulară a anului;

e) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de zi;

f) când se are în vedere o protecţie suplimentară în perioada de seară;

g) când există o combinaţie a zgomotelor din surse diferite; h) în cazul unei zone liniştite în spaţiu deschis;

i) în cazul unui zgomot conţinând componente tonale puternice;

j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv;

k) în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protecţia în perioada de noapte, caz în care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot).

Evenimentul sonor menţionat la lit. b) este definit ca un zgomot care durează mai puţin de 5 minute (cum este, de exemplu, zgomotul produs la trecerea unui tren sau a unui avion).

ANEXA Nr. 3

Metode de evaluare pentru indicatorii de zgomot

1.  Introducere

Valorile L_zsn şi L_noapte se determină fie prin calcul, fie prin măsurare în punctul de evaluare.

Pentru prognoze sunt aplicabile numai metodele de calcul.

Metodele provizorii de calcul şi de măsurare sunt prezentate la pct. 2 şi 3.

2.  Metode interimare de calcul pentru L_zsn şi L_noapte

2.1. Metode interimare de calcul utilizate pentru realizarea hărţilor strategice de zgomot

Până la stabilirea de către Comisia Europeană a metodelor comune de calcul se utilizează următoarele metode provizorii de calcul:

a) pentru zgomot industrial: SR ISO 9613-2: „Acustică - Atenuarea sunetului propagat în aer liber, partea a doua: Metodă generală de calcul."

Pentru utilizarea SR ISO 9613-2006, datele de intrare corespunzătoare privind emisiile de zgomot se obţin prin măsurările efectuate în conformitate cu una dintre următoarele metode:

- SR ISO 8297:1999 „Acustică-Determinarea nivelurilor de putere acustică pentru instalaţiile industriale cu multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurător - metoda tehnică";

-   SR EN ISO 3744:1997 „Acustică - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică - metoda tehnică aproximativă, în condiţii asemănătoare de câmp liber, deasupra unui plan reflectant";

- SR EN ISO 3746:1998 „Acustică - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot, cu ajutorul unei suprafeţe înconjurătoare de măsurare, deasupra unui plan reflectant";

b)   pentru zgomotul produs de aeronave: ECAC.CEAC Doc. 29 „Raport privind metoda standard de calcul al contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile" - 1997, (Report on Standard Method of Computing Noise Contours around Civil Airports - 1997). Din abordările diferite ale modelării culoarelor de zbor aeriene, se utilizează tehnica de segmentare menţionată în secţiunea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29;

c) pentru zgomotul produs de traficul rutier: metoda naţională franceză de calcul „NMPB Routes-96 (SETRA-CERTU-LCPC-CSTB)", menţionată în Hotărârea din 5 mai 1995 referitoare la zgomotul produs de traficul pe infrastructurile rutiere, Jurnalul Oficial din 10 mai 1995, art. 6, şi în standardul francez XPS 31-133. Pentru datele de intrare referitoare la emisii, aceste documente sunt prevăzute în „Ghidul zgomotului produs de transporturile terestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 1980";

d) pentru zgomotul produs de traficul feroviar: Regulamentul privind metoda naţională olandeză de calcul pentru zgomotul produs de traficul feroviar, aprobat de Ministerul Locuinţei, Planificării Teritoriale şi Mediului din Regatul Olandei, în 20 noiembrie 1996.

Aceste metode trebuie adaptate la definiţiile L_zsn şi L_noapte, să respecte Recomandarea Comisiei Europene nr. 2003/613/CE privind Liniile directoare pentru metodele interimare revizuite de calcul pentru zgomotul industrial, zgomotul produs de aeronave, zgomotul produs de traficul rutier şi feroviar şi datele asociate privind emisiile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 212 din 22 august 2003, şi să respecte prevederile actului normativ prevăzut la art. 7 alin. (3) lit. a) din hotărâre.

3. Metode interimare de măsurare pentru L_zsn şi L_noapte Metoda de măsurare pentru L_zsn si L_noapte se defineşte în baza SR ISO 1996-2:1995 şi SR ISO 1996-1:1995.

Datele privind măsurările efectuate la faţadă sau la un alt element reflectant trebuie corectate pentru a elimina contribuţia reflexiei acestei faţade sau a elementului reflectant (ca regulă generală, aceasta implică o corecţie de 3 dB în cazul măsurării).

ANEXA Nr. 4

Metode de evaluare a efectelor dăunătoare

Relaţiile doză-efect trebuie să fie utilizate pentru a evalua efectul zgomotului asupra populaţiei.

Relaţiile doză-efect introduse după revizuirea anexei nr. 3 din Directiva 2002/49/CE, de către Comisia Europeană urmăresc în special următoarele:

a) relaţia dintre disconfort şi L_zsn pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar şi aerian) şi pentru zgomotul industrial;

b) relaţia dintre tulburarea somnului şi L_noapte pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar şi aerian) şi pentru zgomotul industrial.

Dacă este necesar, se prezintă relaţii specifice doză-efect pentru:

c) locuinţe cu izolaţie specială împotriva zgomotului, conform definiţiei din anexa nr. 7;

d)  locuinţe cu o faţadă liniştită, conform definiţiei din anexa nr. 7;

e) grupuri vulnerabile de populaţie;

f) zgomot industrial cu componente tonale importante;

g)  zgomot industrial cu caracter de impuls şi alte cazuri speciale;

h) regimuri climatice diferite/medii culturale diferite.

ANEXA Nr. 5

Cerinţe minime pentru cartarea strategică de zgomot

1.  O hartă strategică de zgomot este o reprezentare a informaţiilor referitoare la unul dintre următoarele aspecte:

a)  starea existentă, anterioară sau viitoare a zgomotului în funcţie de un indicator de zgomot;

b) depăşirea unei valori limită;

c)  estimarea într-o anumită zonă a numărului de locuinţe, şcoli şi spitale care sunt expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot;

d)  estimarea numărului de persoane stabilite într-o zonă expusă la zgomot.

2.  Hărţile strategice de zgomot pot fi prezentate publicului sub formă de:

a) grafice;

b) date numerice organizate în tabele;

c) date numerice în format electronic.

3.  Hărţile strategice de zgomot pentru aglomerări trebuie să pună accent pe zgomotul emis de:

a) traficul rutier;

b) traficul feroviar;

c) aeroporturi;

d) zonele industriale, inclusiv porturi.

4. Cartarea strategică de zgomot se utilizează pentru următoarele scopuri:

a) obţinerea de date care să fie trimise Comisiei Europene potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) lit. i), k), I) şi m) din hotărâre şi anexei nr. 7;

b) ca o sursă de informaţii pentru cetăţeni potrivit prevederilor art. 12 din hotărâre;

c)  ca bază pentru elaborarea planurilor de acţiune potrivit prevederilor art. 11 din hotărâre;

Pentru fiecare dintre aspectele prevăzute la lit. a)-c) este necesară realizarea unor hărţi strategice de zgomot diferite.

5.  Pentru informarea Comisiei Europene, hărţile strategice de zgomot trebuie să îndeplinească cerinţele minime prevăzute la pct. 1.5, 1.6, 2.5, 2.6 şi 2.7 din anexa nr. 7.

6.  Pentru informarea populaţiei potrivit prevederilor art. 12 din hotărâre şi pentru realizarea planurilor de acţiune potrivit prevederilor art. 11 din hotărâre trebuie furnizate mai multe informaţii suplimentare şi detaliate, ca de exemplu:

a) o prezentare grafică;

b) hărţi care să arate depăşirea unei valori limită;

c) hărţi comparative, prin care situaţia existentă este comparată cu diferite situaţii viitoare posibile;

d) hărţi care prezintă valoarea unui indicator de zgomot la o altă înălţime decât cea de 4 m, unde este cazul.

La elaborarea ghidului de realizare, analizare şi evaluare a hărţilor strategice de zgomot de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, conform prevederilor art. 7 alin. (3) lit. d) din hotărâre, se definesc tipurile de hărţi de zgomot prevăzute în prezentul punct.

7.  Hărţile strategice de zgomot pentru aplicaţiile locale sau naţionale se întocmesc pentru indicatorii L_zsn şi L_noapte la înălţimi de evaluare de 4 m şi pentru intervale de valori de 5 dB aşa cum sunt definite acestea în anexa nr. 7.

8.   In cazul aglomerărilor se realizează separat hărţi strategice de zgomot pentru: zgomotul produs de traficul rutier, zgomotul produs de traficul feroviar, zgomotul produs de aeronave şi zgomotul industrial. Se pot adăuga hărţi şi pentru alte surse de zgomot.

9. La reactualizarea ghidului prevăzut la art. 7) alin. (3) lit. a) din hotărâre se ţine seama de conţinutul ghidurilor elaborate de Comisia Europeană cu privire la hărţile de zgomot, cartarea zgomotului şi programele de calcul utilizate pentru cartarea zgomotului.

ANEXA Nr. 6

Cerinţe minime pentru planurile de acţiune

1. Un plan de acţiune trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) descrierea aglomerării, a drumurilor principale, a căilor ferate principale sau a aeroporturilor mari şi a altor surse de zgomot luate în considerare;

b) autoritatea sau unitatea responsabilă;

c) cadrul legal;

d) valorile limită utilizate potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) lit. b) din hotărâre;

e) sinteza informaţiilor obţinute prin cartarea zgomotului;

f)  o evaluare a numărului de persoane estimate expuse la zgomot, identificarea problemelor şi situaţiilor care necesită îmbunătăţiri;

g)  sinteza oficială a consultărilor publice organizate potrivit prevederilor art. 11 alin. (8) şi (9) din hotărâre;

h) informaţii privind măsurile de reducere a zgomotului aflate în desfăşurare şi informaţii privind proiectele de reducere a zgomotului aflate în pregătire;

i) acţiuni pe care autorităţile competente intenţionează să le ia în următorii 5 ani, care să includă măsurile pentru protejarea zonelor liniştite;

j) strategia pe termen lung;

k) informaţii financiare (dacă sunt disponibile): bugete, evaluarea cost-eficienţă, evaluarea cost-profit;

l) prognoze privind evaluarea implementării şi a rezultatelor planului de acţiune.

2. Măsurile pe care autorităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) şi unităţile prevăzute la art. 4 alin. (3) din hotărâre le pot întreprinde în domeniul lor de competenţă sunt, de exemplu:

(i) planificarea traficului;

(ii) amenajarea teritoriului;

(iii) măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;

(iv) alegerea surselor mai silenţioase;

(v) măsuri de reducere a transmiterii zgomotului;

(vi) introducerea, după caz, a pârghiilor  economice stimulative care să   încurajeze diminuarea sau menţinerea valorilor nivelurilor de zgomot sub maximele permise.

3. Fiecare plan de acţiune trebuie să conţină estimări privind reducerea numărului de persoane afectate (disconfort, tulburarea somnului etc).

4.  La elaborarea şi reactualizarea ghidurilor prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. c) din hotărâre se ţine seama de conţinutul ghidurilor elaborate de Comisia Europeană, care prezintă îndrumări cu privire la planurile de acţiune.

ANEXA Nr. 7

Informaţii care se transmit Comisiei Europene

Informaţiile principale care se transmit Comisiei Europene sunt următoarele: 1. Pentru aglomerări

1.1. Scurtă descriere a aglomerării: localizare, mărime, număr de locuitori

1.2. Autoritatea responsabilă

1.3.  Programele de reducere a zgomotului aplicate anterior şi măsuri curente împotriva zgomotului

1.4.  Metodele de calcul sau de măsurare folosite

1.5.  Estimarea numărului de persoane (în sute) care trăiesc în locuinţe expuse la fiecare dintre următoarele intervale de valori ale indicatorului L_zsn în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului pentru cea mai expusă faţadă: 55-59*), 60-64*), 65- 69*), 70-74, > 75. Estimarea se realizează separat pentru zgomotul provenit de la traficul rutier, feroviar şi aerian şi de la surse industriale. Valorile rezultate se rotunjesc la cea mai apropiată sută (de exemplu, 5.200 pentru valori între 5.150 şi 5.249; 100 pentru valori între 50 si 149; 0 pentru valori mai mici de 50).

1.5.1. Suplimentar, se declară (în cazul în care aceste informaţii sunt disponibile) numărul de persoane din estimarea realizată conform pct. 1.5 care locuiesc în clădiri prevăzute cu:

a) izolaţie specială împotriva zgomotului, prin aceasta înţelegându-se izolarea corespunzătoare a unei clădiri împotriva unui tip (sau mai multor tipuri) de zgomot ambiant, combinată cu facilităţi proprii de instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului, care să poată asigura menţinerea nivelului ridicat de izolaţie împotriva zgomotului ambiant;

b) o faţadă liniştită, prin aceasta înţelegându-se faţada unei locuinţe la care valoarea L_zsn, la înălţimea de 4 m deasupra nivelului solului şi la distanţa de 2 m faţă de faţadă pentru zgomotul provenit de la o sursă specifică, este cu mai mult de 20 dB mai scăzută decât pentru faţada cu cea mai mare valoare L_zsn.

Se precizează, de asemenea, care este contribuţia drumurilor principale, a căilor ferate principale şi aeroporturilor mari (conform definiţiilor acestora din anexa nr. 1) la estimările realizate conform indicaţiilor de la pct. 1.5.

1.6. Estimarea numărului de persoane (în sute) care trăiesc în locuinţe expuse la fiecare dintre următoarele intervale de valori ale indicatorului L_noapte în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului pentru cea mai expusă faţadă: 45-49*), 50-54*), 55-59*), 60-64*), 65-69*), > 70. Estimarea se realizează separat pentru zgomotul produs de traficul rutier, feroviar şi aerian şi de la surse industriale.

1.6.1 Suplimentar, se declară (în cazul în care aceste informaţii sunt disponibile) numărul de persoane din estimarea realizată conform pct. 1.6 care locuiesc în clădiri prevăzute cu:

a) izolaţie specială împotriva zgomotului, în conformitate cu pct. 1.5.1 lit. a);

b) o faţadă liniştită, în conformitate cu pct. 1.5.1 lit. b). Trebuie, de asemenea, să se precizeze care este contribuţia drumurilor principale, a căilor ferate principale şi aeroporturilor mari (conform definiţiilor acestora din anexa nr. 1) la estimările realizate conform indicaţiilor de la pct. 1.6.

1.7. In cazul prezentării grafice, hărţile strategice de zgomot trebuie să cuprindă cel puţin contururile care indică limitele dintre zonele de zgomot corespunzătoare, la 60, 65, 70 şi 75 dB.

1.8. Un rezumat al planului de acţiune care să nu depăşească zece pagini şi care să acopere toate aspectele importante cuprinse în anexa nr. 6.

2. Pentru drumuri principale, căi ferate principale şi aeroporturi mari

2.1. Descriere generală a drumurilor, căilor ferate şi aeroporturilor: localizare, mărime şi date despre trafic

2.2. O caracterizare a împrejurimilor acestora: aglomerări, sate, comune sau alte zone rurale, informaţii privind utilizarea terenului, alte surse majore de zgomot

2.3. Programe de reducere a zgomotului realizate anterior şi măsuri curente împotriva zgomotului

2.4. Metode de calcul sau de măsurare utilizate

2.5. Numărul total de persoane estimat (în sute) care trăiesc în afara aglomerărilor, în locuinţe expuse la fiecare dintre intervalele de valori ale indicatorului L_zsn în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului şi pentru cea mai expusă faţadă: 55-59*), 60-64*), 65-69*), 70- 74*), > 75.

2.5.1. Suplimentar, se declară (în cazul în care aceste informaţii sunt disponibile) numărul de persoane din estimarea realizată conform pct. 2.5 care locuiesc în clădiri prevăzute cu:

a) izolaţie specială împotriva zgomotului, în conformitate cu pct. 1.5.1 lit. a);

b) faţadă liniştită, în conformitate cu pct. 1.5.1 lit. b).

*) Rotunjirea valorilor se face astfel: între 0-0,5 exclusiv se aproximează la valoarea inferioară, iar între 0,5-1 exclusiv se aproximează la valoarea superioară.

2.6. Numărul total de persoane estimat (în sute) care trăiesc în afara aglomerărilor în locuinţe expuse la fiecare dintre următoarele intervale de valori ale indicatorului L_noapte în decibeli, la 4 m deasupra solului şi pentru cea mai expusă faţadă: 45-49*), 50-54*), 55-59*), 60-64*), 65-69*), > 70.

2.6.1. Suplimentar, se declară (în cazul în care aceste informaţii sunt disponibile) numărul de persoane din estimarea realizată conform pct. 2.6 care locuiesc în clădiri prevăzute cu:

a) izolaţie specială împotriva zgomotului, în conformitate cu pct. 1.5.1 lit. a);

b) faţadă liniştită, în conformitate cu pct. 1.5.1 lit. b).

2.7.  Suprafaţa totală (în km2) expusă valorilor indicatorului L_zsn mai mari de 55, 65 şi, respectiv, 75 dB. Se precizează, de asemenea, şi numărul total de locuinţe estimat (în sute) şi numărul total de persoane estimat (în sute) care trăiesc în fiecare dintre aceste zone. Aceste valori trebuie să cuprindă şi aglomerările.

Contururile de 55 şi 65 dB trebuie reprezentate prin una sau mai multe hărţi, care să cuprindă informaţii privind localizarea satelor, oraşelor şi aglomerărilor în cadrul zonelor delimitate de aceste contururi.

2.8. Un rezumat al planului de acţiune, care să nu depăşească zece pagini şi care să acopere toate aspectele importante la care se referă anexa nr. 6.

3. La elaborarea rapoartelor transmise Comisiei Europene prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. i), k), I) şi m) din hotărâre, se ţine seama de conţinutul liniilor directoare elaborate de Comisia Europeană cu privire la furnizarea informaţiilor către aceasta şi preluate în legislaţia naţională potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) lit. d) din hotărâre.

*) Rotunjirea valorilor se face astfel: între 0-0,5 exclusiv se aproximează la valoarea inferioară, iar între 0,5-1 exclusiv se aproximează la valoarea superioară.

ANEXA Nr. 8

Aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale, aeroporturile şi porturile maritime şi/sau fluviale pentru care trebuie raportate la Comisia Europeană hărţile strategice de zgomot şi datele aferente acestora până la data de 30 decembrie 2007 şi planurile de acţiune aferente până la data de 18 ianuarie 2009, potrivit prevederilor prezentei hotărâri

Tabelul nr. 1

Aglomerări identificate

Nr. crt.	Regiunea	Aglomerări	Populaţia (nr. de locuitori) la data 1 iulie 2006	Densitatea populaţiei (locuitori/km2)
1.	8 Bucureşti - Ilfov	Municipiul Bucureşti	1.931.236	8.094
2.	1 Nord-Est	Municipiul Iaşi	316.716	3.417
3.	6 Nord-Vest	Municipiul Cluj-Napoca	305.620	1.771
4.	5 Vest	Municipiul Timişoara	303.796	2.457
5.	2 Sud-Est	Municipiul Constanţa	305.550	2.486
6.	4 Sud-Vest	Municipiul Craiova	300.587	3.717
7.	2 Sud-Est	Municipiul Galaţi	296.697	1.213
8.	7 Centru	Municipiul Braşov	281.375	1.065
9.	3 Sud- Muntenia	Municipiul Ploieşti împreună cu localităţile:	231.620**)	3.990**)
		Brazi	8.254
		Blejoi	8.054
		Bărcănesti	9.347
		Total populaţie aglomerare - poziţia	257.275***)
		nr. 9 din tabel

**) Ţinând seama de următoarele criterii:

- pct. 2 din anexa nr. 1, cu privire la densitatea populaţiei pentru care o aglomerare îndeplineşte condiţiile de zonă urbană;

- municipiul Ploieşti, deşi are un număr de populaţie cu puţin mai mic decât 250.000 de locuitori, are o densitate a populaţiei mai mare decât oricare dintre aglomerările prezentate în tabelul nr. 1, cu excepţia municipiului Bucureşti;

- municipiul Ploieşti este reşedinţa judeţului cu cea mai mare densitate a populaţiei dintre toate judeţele ţării;

- municipiul Ploieşti este reşedinţa de judeţ cu cea mai mare densitate a populaţiei dintre toate reşedinţele de judeţ ale ţării;

- pe teritoriul administrativ al municipiului Ploieşti şi al localităţilor învecinate Brazi, Blejoi şi Bărcănesti există un număr semnificativ de amplasamente unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, căi ferate şi drumuri, autorităţile administraţiei publice locale elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente pentru municipiul Ploieşti şi localităţile Brazi, Blejoi şi Bărcănesti, în condiţiile şi termenele stabilite de prevederile art. 4 alin. (1), alin. (7) lit. a) şi alin. (8) lit. a) din hotărâre, iar pentru localitatea Bărcănesti, harta de zgomot pentru porţiunea de drum naţional care trece prin această localitate şi care are un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an se realizează de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

***) Se defineşte aglomerarea formată din municipiul Ploieşti şi localităţile învecinate Brazi, Blejoi şi Bărcănesti, pentru care se elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente, pentru fiecare sursă de zgomot în parte identificată (trafic rutier, trafic feroviar şi amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006).

Tabelul nr. 2

Drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an identificate

Nr. crt	Informaţii despre drumul principal		Informaţii despre secţiunile din drumul principal
	Denumire drum	Cod drum	Secţiunea de drum (poziţia kilometrică)	Trafic anual mediu în 2006 (număr vehicule/an)	Lungimea (km)
1.	Centura Bucureşti	CB	0+000-12+444	7.125.165	12,444
2.	Centura Bucureşti	CB	12+444 - 18+535	6.440.425	6,091
3.	Centura Bucureşti	CB	55+250 - 64+246	6.484.590	8,996
4.	Drum naţional	DN 1	7+470 - 12+461	25.287.565	4,991
5.	Drum naţional	DN 1	12+461 - 16+000	18.930.360	3,539
6.	Drum naţional	DN 1	16+000 - 36+110	9.666.660	20,110
7.	Drum naţional	DN 1	36+110 - 53+650	12.841.430	17,540
8.	Drum naţional	DN 1	59+800 - 67+284	9.058.570	7,484
9.	Drum naţional	DN 1	67+284 - 79+580	8.259.220	12,296
10.	Drum naţional	DN 1	79+580 - 95+450	8.186.585	15,870
11.	Drum naţional	DN 1	95+450 - 122+000	6.432.030	26,550
12.	Drum naţional	DN 1	175+530 - 179+700	6.318.150	4,170
13.	Drum naţional	DN 1B	10+165 - 19+250	7.856.260	9,085
14.	Drum naţional	DN2	7+848 - 11+540	11.863.595	3,692
15.	Drum naţional	DN2	11+540-18+330	6.563.430	6,790
16.	Drum naţional	DN2A	185+700 - 196+200	6.280.555	10,500
17.	Drum naţional	DN2A	196+200 - 205+411	8.178.190	9,211
18.	Drum naţional	DN3A	0+000 - 3+870	9.551.320	3,870
19.	Drum naţional	DN5	7+573 - 10+356	8.235.860	2,783
20.	Drum naţional	DN5	10+356 - 19,550	6.148.425	9,194
21.	Drum naţional	DN6	8+500 - 11 + 120	7.515.350	2,620
22.	Drum naţional	DN6	11+120 - 23+300	6.167.770	12,180
23.	Drum naţional	DN7	11+200-13+100	8.024.525	1,900
24.	Drum naţional	DN7	384+640 - 386+200	8.262.505	1,560
25.	Drum naţional	DN 13	111+200-118+240	6.076.885	7,040
26.	Drum naţional	DN28	76+631 -79+150	6.702.860	2,519
27.	Drum naţional	DN39	5+635 - 13+205	10.855.465	7,570
28.	Drum naţional	DN73	1+285 - 6+950	6.379.835	5,665
29.	Autostradă	A1	10+600 - 30+500	9.192.525	19,900
30.	Autostradă	A1	94+393-106+500	6.119.225	12,107

Tabelul nr. 3

Căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an identificate

Nr. crt	Informaţii despre calea ferată principală		Informaţii despre tronsoanele de cale ferată principală
	Denumire cale ferată	Cod cale ferată (Magistrală)	Tronson de cale ferată (poziţia kilometrică)	Trafic anual mediu în 2006 (nr. trenuri/an)	Lungimea tronsonului (km)
1	Bucureşti Nord - Chitila inclusiv staţia Bucureşti Nord	300	0 + 000-9 + 600	95.000	9,600
2.	Saligny - Palas	800	174 + 000 - 221 +000	78.000	49,000
3.	Staţia Arad	200	628 + 530 - 632 + 760	65.000	4,230
4.	Staţia Ploieşti Sud	500	58 + 725 - 60 + 370	75.000	1,645
5.	Staţia Simeria Călători	200	470+ 12 - 473 + 522	67.000	3,510

Tabelul nr. 4

Aeroporturile civile cu un trafic mai mare de 50.000 de mişcări de aeronave pe an identificate

Nr. crt.	Denumire	Cod ICAO	Trafic în anul 2006 (> 50.000 mişcări/an)
1.	Aeroportul Internaţional Henri Coandă	LROP	55.430

Tabelul nr. 5

Aeroporturi din interiorul aglomerărilor prevăzute în tabelul nr. 1

Nr. crt.	Denumire
1.	Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa -Aurel Vlaicu aflat în interiorul municipiului Bucureşti
2.	Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca aflat în interiorul municipiului Cluj-Napoca
3.	Aeroportul laşi aflat în interiorul municipiului Iaşi
4.	Aeroportul Craiova aflat în interiorul municipiului Craiova

NOTĂ:

Administraţia fiecărui aeroport menţionat în acest tabel are obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale care elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente pentru aglomerările Bucureşti, Cluj-Napoca şi laşi datele solicitate de către acestea.

Aceste date sunt de regulă următoarele:

- atribuirea numărului de mişcări ale aeronavelor în funcţie de perioadele de zi, seară şi noapte pentru diferite clase de aeronave;

- aterizarea şi decolarea aeronavelor într-o anumită direcţie determinată din date reale;

- lungimile de coridor stabilite din date reale pe cât posibil şi nu din date estimate;

- descrierea poziţiei aeroportului şi a rutelor;

- tipurile de aeronave care aterizează şi decolează pe/de pe respectivul aeroport;

- alte solicitări cu privire la date necesare pentru realizarea hărţilor strategice de zgomot, stabilite în timpul elaborării acestora.

Tabelul nr. 6

Porturi maritime şi/sau fluviale

Nr. crt.	Denumire	Cantitatea de marfă transbordată în anul 2006 (mii tone/an)
1.	Portul Constanta	57.131
2.	Portul Galaţi	9.691

1.  In baza prevederilor prezentei hotărâri, hărţile strategice de zgomot realizate de autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 alin. (1) din hotărâre reprezintă hărţi strategice ale imisiei de zgomot care se realizează separat pentru fiecare dintre următoarele:

a) traficul aeroportuar, în cazul aeroporturilor prevăzute în tabelul nr. 5;

b) amplasamentele din interiorul aglomerărilor prevăzute în tabelul nr. 1, unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;

c) traficul trenurilor şi tramvaielor din interiorul aglomerărilor prevăzute în tabelul nr. 1, iar pentru zgomotul produs de traficul tramvaielor poate fi necesară caracterizarea surselor de emisie prin măsurători;

d) traficul rutier din interiorul aglomerărilor prevăzute în tabelul nr. 1.

2. In baza prevederilor prezentei hotărâri, hărţile strategice de zgomot realizate de unităţile prevăzute la art. 4 alin. (3) din hotărâre reprezintă hărţi strategice ale imisiei de zgomot care se realizează separat pentru fiecare dintre următoarele:

a)  traficul rutier în cazul drumurilor principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an, identificate conform tabelului nr. 2;

b) traficul trenurilor în cazul căilor ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an, identificate conform tabelului nr. 3;

c) traficul aeroportuar, în cazul aeroporturilor identificate conform tabelului nr. 4;

d) porturile prevăzute în tabelul nr. 6.