HOTARARE Nr.
53 din 29 ianuarie 2009
pentru aprobarea Planului
national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 96 din 18 februarie 2009
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Planul naţional de protecţie a
apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, prevăzut în anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Ministerul Mediului transmite Comisiei
Europene textele principalelor reglementări de drept
intern pe care le emite sau pe care le adoptă Guvernul în domeniul reglementat
de prezenta hotărâre.
Prezenta hotărâre transpune Directiva Parlamentului
European şi a Consiliului 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane
împotriva poluării şi deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene (JOUE) seria L nr. 372 din 27 decembrie 2006.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul mediului,
Nicolae Nemirschi
p. Ministrul economiei,
Tudor Şerban,
secretar de stat
Ministrul agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale,
Ilie Sârbu
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Vasile Puşcaş,
secretar de stat
ANEXĂ
PLANUL NAŢIONAL
de protecţie a apelor subterane împotriva poluării
si deteriorării
Art. 1. - (1) Prezentul plan
are ca scop stabilirea măsurilor specifice necesare pentru prevenirea şi
controlul poluării apelor subterane, în vederea atingerii obiectivelor de
protecţie a apelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. e)-g) din Legea apelor nr. 107/1996,
cu modificările şi completările ulterioare. Aceste măsuri includ în special:
a) criterii pentru evaluarea stării chimice bune a
apelor subterane;
b) criterii pentru identificarea şi inversarea
tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile, precum şi pentru definirea
nivelurilor de pornire pentru inversarea tendinţelor.
(2) Prezentul plan detaliază dispoziţiile referitoare
la prevenirea sau limitarea evacuărilor de poluanţi în apele subterane
prevăzute în Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cu
scopul de a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de ape subterane.
(3) Autoritatea publică centrală în domeniul apelor
este desemnată autoritatea responsabilă pentru promovarea şi coordonarea
prezentului plan, iar Administraţia Naţională „Apele Române" este desemnată
autoritatea pentru implementarea acestuia.
(4) Autoritatea de implementare pune în aplicare
prevederile prezentului plan în cadrul activităţilor sale de autorizare şi
control al folosinţelor de apă, precum şi de monitorizare a resurselor de apă,
realizează raportările periodice pe baza rezultatelor programului de
monitorizare a apelor subterane şi elaborează propuneri în vederea eliminării
şi reducerii poluării apelor subterane, pe care le înaintează spre aprobare
autorităţii responsabile.
Art. 2. - Pentru aplicarea prezentului plan, expresiile
de mai jos semnifică după cum urmează:
a) standard de calitate a apelor subterane - un standard de calitate a mediului exprimat drept concentraţia
unui anumit poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apa
subterană, care nu trebuie depăşit, pentru a proteja sănătatea oamenilor şi
mediul;
b) valoare de prag - un
standard de calitate a apelor subterane stabilit potrivit dispoziţiilor art. 3;
c) tendinţă
crescătoare semnificativă şi durabilă - orice
creştere semnificativă, din punct de vedere statistic şi al mediului, a
concentraţiei unui poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării
în apele subterane, pentru care se consideră necesară o inversare a tendinţei
potrivit dispoziţiilor art. 5;
d) evacuare de poluanţi în
apele subterane - introducerea directă sau
indirectă de poluanţi în apele subterane ca urmare a activităţii umane;
e) nivelul fondului geochimic natural - concentraţia unei substanţe sau valoarea unui indicator într-un
corp de ape subterane care corespunde absenţei deteriorărilor antropice sau
numai unor modificări minore faţă de condiţiile naturale neperturbate;
f) nivel de bază - valoarea medie măsurată cel puţin în cursul anilor de referinţă
2007 şi 2008, pe baza programelor de monitorizare puse în aplicare în temeiul
art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
sau, în cazul substanţelor identificate după aceşti ani de referinţă, în cursul primei perioade reprezentative pentru care sunt disponibile date de
monitorizare.
Art. 3. - (1) Pentru evaluarea stării chimice a unui
corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană, potrivit dispoziţiilor pct.
2.3 din anexa nr. 11
la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, se utilizează următoarele criterii:
a) standardele de calitate a apelor subterane,
prevăzute în anexa nr. 1;
b) valorile de prag stabilite pentru poluanţii,
grupurile de poluanţi şi indicatori ai poluării care au fost identificaţi ca
având o contribuţie la caracterizarea corpurilor sau a grupurilor de corpuri de
apă subterană ca fiind la risc; stabilirea valorilor de prag se face în
conformitate cu procedura prevăzută în anexa nr. 2 partea A, luându-se în
considerare cel puţin poluanţii din lista prevăzută în partea B a anexei nr. 2.
(2) Valorile de prag pentru determinarea stării chimice
bune a apelor subterane au în vedere protecţia corpului de ape subterane în
conformitate cu partea A pct. 1-3 din anexa nr. 2, referindu-se, în special, la
impactul apelor subterane asupra apelor de suprafaţă asociate şi asupra
ecosistemelor terestre şi a zonelor umede direct dependente, precum şi la
interacţiunea lor cu acestea, ţinând seama, printre altele, de cunoştinţele în
materie de toxicologie umană şi de ecotoxicologie.
(3) In funcţie de gradul de omogenitate al fondului
geochimic natural al apelor subterane, valorile de prag se stabilesc la nivel
naţional, respectiv la nivelul părţii din districtul hidrografic internaţional
al fluviului Dunărea aflate pe teritoriul României, sau la nivel de district
hidrografic, la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de ape subterane.
(4) In cazul corpurilor de ape subterane deţinute în
comun de România şi unul sau două state membre ale Uniunii Europene şi al
corpurilor de ape subterane în care apa subterană traversează graniţa cu un
stat membru al Uniunii Europene, stabilirea valorilor de prag face obiectul
coordonării cu statele membre în cauză, potrivit dispoziţiilor Legii nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) In cazul corpurilor de ape subterane deţinute în
comun de România şi un alt stat care nu este membru al Uniunii Europene, statul
român, prin autoritatea responsabilă, întreprinde demersurile necesare în vederea stabilirii valorilor de prag
în coordonare cu statul în cauză, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare.
(6) In scopul elaborării schemelor directoare de
management şi amenajare a apelor pe bazine hidrografice, autoritatea de
implementare stabileşte propunerile pentru valorile de prag, în conformitate cu
alin. (1) lit. b), şi le transmite autorităţii responsabile în vederea
aprobării prin ordin al conducătorului acesteia.
(7) Toate valorile de prag
aprobate de autoritatea responsabilă se publică în schemele directoare de
management şi amenajare a apelor, care urmează să fie prezentate potrivit
dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, inclusiv un rezumat al informaţiilor prevăzute în
partea C a anexei nr. 2.
(8) Lista valorilor de prag se modifică atunci când
noi informaţii despre poluanţi, grupuri de poluanţi sau indicatori ai poluării
arată faptul că ar trebui să se stabilească o valoare de prag pentru o nouă
substanţă, că ar trebui să se modifice o valoare de prag existentă sau că o
valoare de prag eliminată anterior de pe listă ar trebui reintrodusă, pentru a
proteja sănătatea oamenilor şi mediul.
(9) Valorile de prag pot fi eliminate de pe listă atunci când corpul de ape subterane în cauză nu mai este
la risc din cauza poluanţilor, a grupurilor de poluanţi sau a indicatorilor de
poluare pentru care au fost stabilite.
(10) Orice astfel de modificări ale listei valorilor
de prag se raportează în cadrul revizuirii periodice a schemelor directoare de
management şi amenajare a apelor.
(11) La solicitarea Comisiei Europene, autoritatea
responsabilă transmite acesteia informaţiile prevăzute la alin. (7) referitoare
la valorile de prag stabilite pentru apele subterane din
România.
Art. 4. - (1) Autoritatea de implementare utilizează
procedura descrisă la alin. (2) pentru evaluarea stării chimice a corpurilor de
ape subterane. Pentru aplicarea acestei proceduri, corpurile de ape subterane
pot fi grupate în conformitate cu anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Se consideră că un corp sau un grup de corpuri de
ape subterane este în stare chimică bună atunci când:
a) monitorizarea relevantă demonstrează că sunt îndeplinite
condiţiile stabilite la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare; sau
b) valorile corespunzătoare standardelor de calitate a
apelor subterane, enumerate în anexa nr. 1, şi valorile de prag relevante,
stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3 şi anexei nr. 2, nu sunt depăşite în
niciun punct de monitorizare din corpul sau din grupul de corpuri de ape
subterane; sau
c) valoarea corespunzătoare unui standard de calitate
a apelor subterane sau valoarea de prag este depăşită în unul sau în mai multe
puncte de monitorizare, însă o investigaţie corespunzătoare efectuată în
conformitate cu anexa nr. 3 confirmă că:
(i) pe baza evaluării prevăzute la pct. 3 din anexa nr.
3, concentraţiile de poluanţi care depăşesc standardele de calitate a apelor
subterane sau valorile de prag nu sunt considerate ca prezentând un risc
semnificativ pentru mediu, ţinându-se seama, după caz, de întinderea pe care
corpul de ape subterane este afectat;
(ii) sunt îndeplinite celelalte
condiţii pentru o stare chimică bună a apelor subterane prevăzute la subpct.
2.3.2 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările
şi completările ulterioare, potrivit dispoziţiilor pct. 4 din anexa nr. 3;
(iii) sunt îndeplinite cerinţele
art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 3, pentru corpurile de ape
subterane identificate potrivit dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare;
(iv) capacitatea corpului de ape subterane sau a
oricărui corp din grupul de corpuri de ape subterane de a fi utilizat de către
om nu a fost compromisă în mod semnificativ prin poluare.
(3) Alegerea punctelor de monitorizare a apelor subterane trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la
pct. 2.4 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
fiind concepută astfel încât să ofere o imagine coerentă şi globală asupra
stării chimice a apelor subterane şi să furnizeze date de monitorizare
reprezentative.
(4) Autoritatea de implementare elaborează un rezumat
al evaluării stării chimice a apelor subterane ca parte integrantă a schemelor
directoare de management şi amenajare a apelor, realizate potrivit dispoziţiilor
art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, care se publică odată cu aceste scheme.
(5) Rezumatul prevăzut la alin. (4), stabilit la
nivelul districtului de bazin hidrografic sau la nivelul părţii din districtul
hidrografic internaţional al fluviului Dunărea aflate pe teritoriul României,
include, de asemenea, o explicaţie a modului în care depăşirile standardelor de
calitate a apelor subterane sau ale valorilor de prag în anumite puncte de
monitorizare a corpurilor de apă au fost luate în considerare în evaluarea
finală.
(6) In cazul în care un corp de ape subterane este
clasificat ca având o stare chimică bună, potrivit dispoziţiilor alin. (2) lit.
c), autoritatea de implementare include în programul de măsuri pentru bazinul
hidrografic respectiv, realizat în conformitate cu art. 43 alin. (2) din Legea
nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile necesare
pentru a proteja ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre şi utilizarea de
către om a apelor subterane, pe partea din corpul de ape subterane reprezentată
de punctul sau punctele de monitorizare în care s-a depăşit valoarea
corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau unei valori de
prag.
Art. 5. - (1) Pe baza
rezultatelor monitorizării, prin studii de specialitate efectuate în cadrul
autorităţii de implementare, se identifică orice tendinţă crescătoare
semnificativă şi durabilă în concentraţiile poluanţilor, grupurilor de poluanţi
sau ale indicatorilor de poluare observate în corpurile sau în grupurile de
corpuri de ape subterane identificate ca fiind la risc şi se defineşte nivelul
de pornire pentru inversarea acestei tendinţe, în conformitate cu anexa nr. 4.
(2) In conformitate cu partea B din anexa nr. 4, autoritatea de implementare include în programul de
măsuri realizat potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, toate măsurile necesare
pentru inversarea tendinţelor care prezintă un risc semnificativ de afectare a
sănătăţii oamenilor, a calităţii ecosistemelor acvatice ori terestre sau a
utilizărilor legitime, reale ori potenţiale, ale mediului acvatic, pentru a
reduce progresiv poluarea şi pentru a preveni deteriorarea apelor subterane.
(3) Autoritatea responsabilă aprobă prin ordin al
conducătorului său, la propunerea autorităţii de implementare, nivelul de
pornire pentru inversarea tendinţei, ca procent din nivelul standardelor de
calitate a apelor subterane stabilite în anexa nr. 1 şi al valorilor de prag
stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3, pe baza tendinţei identificate şi a
riscului asupra mediului asociat acesteia, în conformitate cu partea B pct. 1
din anexa nr. 4.
(4) Schemele directoare de management şi amenajare a
apelor, prezentate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, vor cuprinde un rezumat privind:
a) modul în care evaluarea tendinţei în puncte
individuale de monitorizare într-un corp sau într-un grup de corpuri de apă
subterană a contribuit, potrivit dispoziţiilor pct. 2.5 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare, la stabilirea faptului că aceste
corpuri sunt supuse unei tendinţe crescătoare semnificative şi durabile a
concentraţiei oricărui poluant sau unei inversări a acestei tendinţe; şi
b) argumentele pe care se bazează stabilirea
nivelurilor de pornire pentru inversarea tendinţelor, definite conform alin.
(3).
(5) In situaţia în care este necesar să se evalueze
impactul penelor de poluare existente în corpurile de apă subterană, care pot
duce la nerealizarea obiectivelor prevăzute la art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare, şi, în special, al acelor pene de
poluare care rezultă din surse de poluare punctuale şi din terenuri
contaminate, autoritatea responsabilă include în lista temelor de
cercetare-dezvoltare finanţate anual de la bugetul de stat, prin bugetul
propriu, evaluări suplimentare ale tendinţelor pentru poluanţii identificaţi,
pentru a verifica dacă penele de poluare provenind din siturile contaminate nu
se extind, nu deteriorează starea chimică a corpului sau a grupului de corpuri
de apă subterană şi nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu.
Rezultatele acestor evaluări sunt rezumate în schemele directoare de management
şi amenajare a apelor, realizate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din
Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. - (1) Pentru a realiza
obiectivul de prevenire sau de limitare a evacuărilor de poluanţi în apele
subterane, stabilit potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (1) lit. e)din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, autoritatea de implementare include în programul de
măsuri:
a) toate măsurile necesare pentru a preveni evacuările
în apele subterane ale oricăror substanţe periculoase, fără a aduce atingere
prevederilor alin. (2) şi (3). Pentru identificarea acestor substanţe, se iau
în considerare, în special, substanţele periculoase care aparţin familiilor sau
grupurilor de poluanţi prevăzute la pct. 1-6 din anexa nr. 6 la Legea nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi substanţele
care aparţin familiilor sau grupurilor de poluanţi prevăzute la pct. 7-9 din
anexa menţionată, atunci când acestea sunt considerate periculoase;
b) toate măsurile necesare pentru a limita evacuările
în apele subterane ale poluanţilor enumeraţi în anexa nr. 6 la Legea nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care nu sunt consideraţi
periculoşi, precum şi ale celorlalţi poluanţi nepericuloşi care nu sunt
enumeraţi în anexa menţionată, dar care prezintă un risc real ori potenţial de
poluare, astfel încât aceste evacuări să nu conducă la deteriorare sau la
tendinţe crescătoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor
în apele subterane. Aceste măsuri ţin seama, cel puţin, de cele mai bune
practici stabilite, inclusiv de cele mai bune practici de mediu şi de cele mai
bune tehnici disponibile prevăzute în legislaţia în domeniul protecţiei
mediului.
(2) Cu scopul de a stabili măsurile prevăzute la alin.
(1) lit.a) sau b), autoritatea responsabilă poate include în lista temelor de
cercetare-dezvoltare finanţate anual de la bugetul de stat, prin bugetul
propriu, studii hidrogeochimice prin care să fie identificate circumstanţele în
care poluanţii enumeraţi în anexa nr. 6 la Legea nr. 107/1996, cu modificările
şi completările ulterioare, în special metalele esenţiale şi compuşii acestora
menţionaţi la pct. 7 din aceeaşi anexă, sunt consideraţi periculoşi sau
nepericuloşi.
(3) Evacuările de poluanţi provenind din surse difuze
de poluare care au un impact asupra stării chimice a apelor subterane sunt luate în considerare de
fiecare dată când acest lucru este posibil din punct de
vedere tehnic.
(4) Fără a aduce atingere cerinţelor mai stricte
stabilite de legislaţia în vigoare, autoritatea de implementare poate excepta
de la măsurile prevăzute la alin. (1) evacuările de poluanţi care sunt:
a) rezultatul evacuărilor directe autorizate potrivit
dispoziţiilor art. 20 alin. (2)-(6) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) într-o cantitate şi o concentraţie atât de mici
încât să fie înlăturat orice pericol prezent sau viitor de deteriorare a
calităţii apelor subterane receptoare;
c) consecinţele unor accidente sau circumstanţe
excepţionale datorate unor cauze naturale care nu au putut fi prevăzute,
evitate ori atenuate în mod rezonabil;
d) rezultatul unei realimentări
sau al unei îmbogăţiri artificiale a corpurilor de ape subterane autorizate
potrivit dispoziţiilor lit. C paragraful 3 lit. f) din anexa nr. 3 la Legea nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
e) imposibil de evitat sau de limitat din punct de vedere tehnic fără a recurge la:
(i) măsuri care ar spori riscurile pentru sănătatea
oamenilor sau pentru calitatea mediului în ansamblu; sau
(ii) măsuri cu un cost disproporţionat, menite să
îndepărteze cantităţi de poluanţi din solul sau din subsolul contaminat ori să
controleze infiltrarea acestora în solul sau în subsolul în cauză;
f) rezultatul unor intervenţii în apele de suprafaţă,
menite, între altele, să atenueze efectele inundaţiilor şi ale secetelor şi să
asigure gestionarea apei şi a cursurilor de apă, inclusiv la nivel internaţional. Aceste activităţi,
inclusiv excavarea, dragarea, reamplasarea şi depunerea de sedimente în apele
de suprafaţă, se desfăşoară în conformitate cu legislaţia specifică şi, după
caz, cu permisele şi autorizaţiile eliberate pe baza acestor norme, cu condiţia
ca evacuările în cauză să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu
stabilite pentru corpurile de apă în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (1) lit. e)-g) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare.
(5) Exceptările prevăzute la alin. (4) se pot acorda
numai atunci când autoritatea responsabilă a constatat că se efectuează o
monitorizare eficientă a corpurilor de apă subterană în cauză, potrivit
dispoziţiilor pct. 2.4.2. din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
sau o altă monitorizare corespunzătoare.
(6) Autoritatea de implementare întocmeşte inventarul
la nivel naţional al exceptărilor acordate potrivit alin. (4), detaliat pe tipul
evacuărilor şi pe districte de bazin, pe care îl va actualiza anual şi îl va
transmite autorităţii responsabile, care, la cererea Comisiei Europene,
transmite acesteia notificări cu privire la acest inventar.
Art. 7. - Până la data de 22
decembrie 2013, orice nouă procedură de autorizare desfăşurată în temeiul art.
6 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor
de substanţe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se face cu respectarea
prevederilor art. 3-5.
Art. 8. -Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din
prezentul plan.
ANEXA Nr.1 la plan
STANDARDE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE
1. Pentru a evalua starea
chimică a apelor subterane potrivit dispoziţiilor art. 4 din Planul naţional de
protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, denumit în
continuare Plan naţional, următoarele standarde de calitate a apelor
subterane corespund standardelor de calitate prevăzute la subpct. 2.3.2 din
anexa nr. 11 la
Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare:
|
Poluanţi
|
Standarde de calitate
|
|
Nitraţi
|
50 mg/l
|
|
Substanţe active din pesticide, inclusiv metaboliţii, produşii de
degradare şi de reacţie relevanţi1)
|
0,1 g/l
0,5 g/l (total)2)
|
2. Rezultatele aplicării standardelor de calitate
pentru pesticide, în conformitate cu modalităţile prevăzute în Planul naţional,
nu aduc atingere rezultatelor procedurilor de evaluare
a riscului cerute de Hotărârea Guvernului nr.
1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau de Hotărârea
Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Atunci când, pentru un anumit corp de ape subterane,
se consideră că standardele de calitate a apelor
subterane ar putea împiedica realizarea obiectivelor de mediu specificate la
art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru corpurile de ape de suprafaţă
asociate, sau ar putea determina o reducere semnificativă a calităţii ecologice
ori chimice a unor astfel de corpuri de apă sau daune semnificative
ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană respectiv,
se stabilesc valori de prag mai stricte, potrivit dispoziţiilor art. 3 şi
anexei nr. 3 la Planul naţional. Programele şi măsurile cerute în raport cu o
astfel de valoare de prag se aplică, de asemenea, activităţilor din domeniul de
aplicare al Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de
acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din
surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare.
1) Pesticide înseamnă produsele de protecţie a plantelor şi produsele biocide,
astfel cum sunt definite la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004
privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a
utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările
ulterioare, şi respectiv, la art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind
plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările
ulterioare.
2) Total înseamnă suma tuturor pesticidelor detectate şi cuantificate în
cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metaboliţii, produşii de degradare
şi de reacţie relevanţi.
ANEXA Nr. 2 la plan
VALORILE DE PRAG
pentru poluanţii şi indicatorii de poluare ai apelor
subterane
PARTEA A
Instrucţiuni referitoare la stabilirea valorilor de
prag, în conformitate
cu art. 3 din Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi
deteriorării
Valorile de prag se stabilesc pentru toţi poluanţii şi
indicatorii de poluare care, în temeiul caracterizării realizate potrivit
dispoziţiilor art. 43 alin. (14) din Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare, caracterizează corpurile sau grupurile
de corpuri de apă subterană ca fiind la risc de a nu avea o stare chimică bună.
Valorile de prag se stabilesc astfel încât, în cazul în
care ele sunt depăşite de rezultatele monitorizării într-un punct de
monitorizare reprezentativ, aceasta să indice riscul ca una ori mai multe
dintre condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, prevăzute la
art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (ii), (iii) şi (iv) din Planul naţional de
protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, să nu fie
îndeplinite.
Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de
implementare ţine seama de următoarele:
1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze
pe următoarele elemente:
a) extinderea interacţiunilor dintre apele subterane
şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;
b) legătura cu utilizările sau cu funcţiile legitime
reale ori potenţiale ale apelor subterane;
c) toţi poluanţii care caracterizează corpurile de
ape subterane ca fiind la risc, ţinându-se seama de lista minimală stabilită în
partea B;
d) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv
informaţiile despre nivelurile fondului geochimic natural şi bilanţul apei;
2. determinarea valorilor de
prag ia în considerare, de asemenea, originea poluanţilor, eventuala lor
prezenţă naturală, toxicologia şi tendinţa de dispersie, persistenţa şi
potenţialul de bioacumulare a acestor poluanţi;
3. de fiecare dată când, din cauze hidrogeologice
naturale, se înregistrează niveluri ridicate ale fondului geochimic pentru
substanţe sau ioni ori indicatori ai acestora, aceste niveluri ale fondului
geochimic natural din corpul de ape subterane în cauză sunt luate în
considerare atunci când se stabilesc valorile de prag;
4. determinarea valorilor de prag trebuie să se
sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea
calităţii datelor, pe consideraţii analitice, precum şi pe nivelurile fondului
geochimic pentru substanţele care pot să apară atât natural, cât si ca urmare a
activităţilor umane.
PARTEA B
Lista minimală a poluanţilor şi a indicatorilor
acestora care trebuie
luaţi în considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispoziţiilor art. 3 din
Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării
1. Substanţe sau ioni ori indicatori care pot să apară
atât natural, cât şi/sau ca urmare a activităţilor umane:
- arsen;
- cadmiu;
- plumb;
- mercur;
- amoniu;
- cloruri;
- sulfaţi.
2. Substanţe sintetice
artificiale:
- tricloretilenă;
- tetracloretilenă.
3. Parametri care indică intruziunile saline sau de
alt tip1):
- conductivitate.
PARTEA C
Informaţii cu privire la poluanţii şi indicatorii
acestora pentru care s-au stabilit valori de prag
Autoritatea de implementare rezumă, în schemele
directoare de management şi amenajare a apelor, prezentate potrivit
dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, modul în care s-a urmat procedura stabilită în partea A.
Atunci când este posibil, se comunică în special:
a) informaţii privind numărul de corpuri sau de
grupuri de corpuri de apă subterană caracterizate la risc şi privind poluanţii
şi indicatorii de poluare care contribuie la această clasificare, inclusiv
concentraţiile/valorile observate;
b) informaţii despre fiecare dintre corpurile de ape
subterane caracterizate ca fiind la risc, în special extinderea corpurilor,
relaţia dintre corpurile de ape subterane şi apele de suprafaţă asociate şi
ecosistemele terestre direct dependente şi, în cazul substanţelor care apar în
mod natural, nivelurile fondului geochimic natural în corpurile de ape
subterane;
c) valorile de prag aplicabile la nivel naţional, la
nivelul districtelor hidrografice sau la nivelul unui
corp ori al unui grup de corpuri de ape subterane;
d) relaţia dintre valorile de prag şi:
(i) nivelurile de fond geochimic observate, în cazul
substanţelor prezente în mod natural;
(ii) obiectivele de calitate a mediului şi alte
standarde de protecţie a
apelor existente la nivel naţional, comunitar sau internaţional;
(iii) orice informaţii relevante
privind toxicologia, ecotoxicologia,
persistenţa, potenţialul de bioacumulare şi tendinţa de dispersie a poluanţilor.
1) Referitor la
concentraţiile saline rezultate în urma activităţilor umane, autoritatea de
implementare poate propune valori de prag fie pentru sulfaţi şi cloruri, fie
pentru conductivitate.
ANEXA Nr. 3 la plan
EVALUAREA STĂRII CHIMICE A APELOR SUBTERANE
1. Procedura de evaluare pentru stabilirea stării
chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se efectuează
pentru toate corpurile ori grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate
ca fiind la risc şi pentru fiecare poluant care contribuie la această
caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de ape subterane.
2. Atunci când se efectuează una dintre
investigaţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c) din Planul naţional de
protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, denumit în
continuare Plan naţional, se iau în considerare:
a) informaţiile colectate în cadrul caracterizării
efectuate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (14) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale pct. 2.1, 2.2 şi 2.3 din anexa nr. 13 la aceeaşi lege;
b) rezultatele reţelei de monitorizare a apelor
subterane, obţinute în conformitate cu pct. 2.4 din anexa nr. 11 la
Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; şi
c) orice alte informaţii relevante, inclusiv o
comparaţie a mediei aritmetice anuale a concentraţiei poluanţilor relevanţi
într-un punct de monitorizare cu standardele de calitate a apelor subterane
stabilite în anexa nr. 1 şi cu valorile de prag stabilite potrivit
dispoziţiilor art. 3 şi ale anexei nr. 2 la Planul naţional.
3. Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile
pentru starea chimică bună a apelor subterane, menţionate la art. 4 alin. (2)
lit. c) pct. (i) şi (iv) din Planul naţional, atunci când este relevant şi
necesar şi pe baza unor agregări corespunzătoare ale rezultatelor
monitorizării, completate, acolo unde este necesar, de estimări ale
concentraţiilor pe baza unui model conceptual al corpului sau al grupului de
corpuri de ape subterane, se estimează suprafaţa pe care corpul de ape subterane are o medie aritmetică anuală a
concentraţiei unui poluant mai mare decât standardul de calitate a apei
subterane sau decât valoarea de prag.
4. Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile
pentru starea chimică bună a apelor subterane, menţionate la art. 4 alin. (2)
lit. (c) pct. (ii) şi (iii) din Planul naţional, atunci când este relevant şi
necesar şi pe baza rezultatelor relevante ale monitorizării şi a unui model
conceptual adecvat al corpului de ape subterane, autoritatea de implementare
evaluează:
a) impactul poluanţilor asupra corpului de ape
subterane;
b) cantităţile şi concentraţiile poluanţilor care sunt
transferaţi sau care pot fi transferaţi din corpul de ape subterane către apele
de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;
c) impactul probabil al cantităţilor şi concentraţiilor
poluanţilor transferaţi către apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele
terestre direct dependente;
d) întinderea oricărei intruziuni saline sau de altă
natură în corpul de ape subterane; şi
e) riscul pe care îl prezintă poluanţii din corpul de
ape subterane pentru calitatea apei captate sau care urmează să fie captată din
corpul de ape subterane în scopul consumului uman.
5. Starea chimică a corpului de
ape subterane sau a grupului de corpuri de ape subterane se prezintă pe hărţi,
potrivit dispoziţiilor pct. 2.4.5 şi 2.5 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare. In plus, pe aceste hărţi se vor indica
toate punctele de monitorizare în care standardele de calitate a apelor
subterane şi/sau valorile de prag sunt depăşite, atunci când acest lucru este
relevant şi posibil.
ANEXA Nr. 4 la plan
IDENTIFICAREA ŞI
INVERSAREA
tendinţelor crescătoare semnificative si durabile
PARTEA A
Identificarea tendinţelor crescătoare semnificative
şi durabile
Autoritatea de implementare identifică tendinţele
crescătoare semnificative şi durabile în toate corpurile de ape subterane sau
în toate grupurile de corpuri de ape subterane
caracterizate ca fiind la risc, în conformitate cu anexa nr. 13 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, ţinând seama de următoarele cerinţe:
1. potrivit dispoziţiilor pct. 2.4 al anexei nr. 11 la
Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, programul de
monitorizare este conceput astfel încât să detecteze tendinţele crescătoare
semnificative şi durabile în concentraţiile poluanţilor identificaţi în temeiul
art. 3 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării
şi deteriorării, denumit în continuare Plan naţional;
2. procedura de
identificare a tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile se bazează pe
următoarele elemente:
a) frecvenţele şi punctele de monitorizare sunt alese
astfel încât să fie suficiente pentru:
(i) a furniza informaţiile necesare pentru a garanta
că aceste tendinţe crescătoare pot fi deosebite de variaţiile naturale, la un nivel
corespunzător de încredere şi precizie;
(ii) a permite identificarea în
timp util a acestor tendinţe crescătoare, astfel încât să se poată pune în
aplicare măsuri pentru a preveni sau cel puţin a atenua pe cât posibil
schimbările dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea
apelor subterane. Dacă este posibil, această identificare va avea loc pentru
prima dată până în anul 2009 şi va ţine seama de datele existente, în contextul
raportului privind identificarea tendinţelor în cadrul primei scheme directoare
de management şi amenajare a apelor, prevăzute la art. 43 din Legea nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi, ulterior, cel puţin o
dată la 6 ani;
(iii) a ţine seama de caracteristicile fizice şi
chimice variabile în timp ale corpului de ape subterane, inclusiv de condiţiile
de curgere şi de ratele de reîncărcare, precum şi de timpul de percolare prin
sol sau subsol a apelor subterane;
b) metodele de monitorizare şi de analiză utilizate
sunt conforme cu principiile internaţionale de control al calităţii, inclusiv,
în cazul în care sunt relevante, cu metodele standardizate la nivel european şi
naţional, pentru a garanta calitatea ştiinţifică echivalentă şi
comparabilitatea datelor furnizate;
c) evaluarea se bazează pe o metodă statistică, cum ar
fi analiza regresiei, pentru analiza tendinţelor în punctele de monitorizare
individuale pe baza seriilor de timp;
d) pentru a evita erori în identificarea tendinţelor,
toate măsurătorile sub limita de cuantificare sunt stabilite la jumătate din
valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din seriile de timp, cu
excepţia totalului pesticidelor;
3. identificarea tendinţelor crescătoare semnificative
şi durabile ale concentraţiilor substanţelor care apar atât în mod natural, cât
şi ca rezultat al activităţilor umane, va lua în considerare nivelurile de
bază, precum şi datele colectate înainte de începerea programului de
monitorizare, pentru a raporta asupra identificării tendinţelor în cadrul
primei scheme directoare de management şi amenajare a apelor, prevăzută la art.
43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, atunci
când aceste date sunt disponibile.
PARTEA B
Nivelurile de pornire pentru inversarea tendinţelor
Autoritatea responsabilă propune spre aprobare prin
hotărâre a Guvernului măsurile pentru inversarea tendinţelor crescătoare
semnificative şi durabile identificate potrivit dispoziţiilor art. 5 din Planul
naţional, ţinând seama de următoarele cerinţe:
1. nivelul de pornire pentru punerea în aplicare a
măsurilor menite să inverseze tendinţele crescătoare semnificative şi durabile
corespunde unei concentraţii a poluantului care este egală cu 75% din valoarea
standardului de calitate sau din valoarea de prag pentru parametrul respectiv,
stabilite în anexa nr. 1 la Planul naţional, respectiv potrivit art. 3 din
Planul naţional, cu excepţia cazului în care:
a) este necesar un nivel de pornire anterior pentru ca
măsurile de inversare a tendinţelor să prevină cât mai eficient economic sau
cel puţin să atenueze pe cât posibil orice schimbări dăunătoare, semnificative
din punctul de vedere al mediului, ale calităţii apelor subterane;
b) un nivel de pornire diferit este justificat atunci
când limita de detecţie nu permite să se stabilească existenţa unei tendinţe la
75% din valorile standardelor sau valorilor de prag
pentru parametrii respectivi; sau
c) rata creşterii şi reversibilitatea tendinţei sunt
astfel încât un nivel de bază ulterior pentru măsurile de inversare a tendinţei
ar permite în continuare prevenirea în cel mai economic mod cu putinţă sau cel
puţin atenuarea în măsura posibilului a oricăror schimbări dăunătoare,
semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane.
Un astfel de nivel de pornire ulterior nu trebuie să conducă la nicio întârziere
în respectarea termenelor-limită pentru obiectivele de mediu.
Pentru activităţile reglementate de Hotărârea
Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu
modificările şi completările ulterioare, nivelul de pornire pentru aplicarea
măsurilor menite să inverseze tendinţele crescătoare semnificative şi durabile
se stabileşte şi în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, şi, în special, prin aderarea la obiectivele de mediu
pentru protecţia apelor, astfel cum au fost stabilite în art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare;
2. odată stabilit un nivel de pornire pentru
inversarea tendinţei într-un corp de ape subterane caracterizat la risc, în
conformitate cu pct. 2.4.4 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările
şi completările ulterioare, şi cu pct. 1, acesta nu se va mai modifica în
cursul ciclului de 6 ani al schemei directoare de management şi amenajare a
apelor, solicitată în conformitate cu art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare;
3. inversările tendinţelor trebuie demonstrate,
ţinându-se seama de dispoziţiile relevante în materie de monitorizare cuprinse la pct. 2 din partea A.