LEGE    din 31 iulie 1929

asupra contabilitatii publice si asupra controlului bugetului si patrimoniului public*)

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 167 din 31 iulie 1929

    *) Aceasta Lege s-a votat de Adunarea deputatilor si Senat in sedintele de la 25 si 26 Iulie 1929. Promulgat cu Decret No. 2673/1929 si publicat in "Monitorul Oficial" No. 167 din 31 Iulie 1929.

    TITLUL I
    Dispozitiuni generale

    1. Administrarea, manuirea banilor, valorilor si materialelor, contabilizarea si controlul lor, efectuate de serviciile publice sunt supuse legii de fata.
    Bani, valori si materiale publice, sunt acelea care se afla in proprietatea sau pastrarea Statului, judetelor, comunelor si in general ale tuturor serviciilor si institutiilor publice, precum si ale asezamintelor de binefacere sau de asistenta, chiar daca bugetele lor nu sunt votate de Adunarea deputatilor.
    2. Patrimoniul Statului se va determina prin intocmirea unui inventar general, in care se vor enumera si evalua toate bunurile mobile si imobile, precum si toate drepturile si obligatiunile pe care Statul le are fata de terti.
    Fiecare administratie isi va intocmi un inventar amanuntit de toate bunurile pe care le detine. Aceste inventare se vor centraliza la fiecare minister, care va comunica Ministerului de Finante duplicate certificate.
    Ministerul de Finante va alcatui inventarul general al patrimoniului Statului.
    La sfarsitul fiecarui an financiar se vor constata de fiecare administratie in parte toate modificarile survenite in cursul anului si se vor comunica Ministerului de Finante, care va opera si tine la curent situatia generala a patrimoniului Statului.
    Inventarul armamentului, munitiunilor si al materialelor de lupta va ramane la Ministerul de Rasboi, fara a mai fi comunicat Ministerului de Finante.
    Curtea de Conturi va exercita controlul asupra inventarului prin delegati trimisi la fata locului.
    3. Anul financiar incepe la 1 Ianuarie si se sfarseste la 31 Decembrie al aceluiasi an.
    4. Bugetul este actul prin care sunt prevazute si prealabil aprobate veniturile si cheltuielile anuale ale Statului si ale tuturor serviciilor publice.
    Drepturile dobandite si serviciile efectuate de la 1 Ianuarie la 31 Decembrie ale unui an financiar apartin exercitiului de executare a bugetului. Fiecare buget da nastere unui exercitiu care se incheie odata cu anul financiar.
    5. Serviciile, institutiile si intreprinderile publice isi vor intocmi bugetele conform regulilor stabilite prin prezenta lege.
    Ministerele cu serviciile lor centrale si exterioare; Cassa de depuneri, consemnatiuni si economie; serviciile de Stat cu caracter comercial, organizate si exploatate pe baza legii pentru organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice*), precum si cele exploatate ca regii publice comerciale pe baza de legi speciale ca: C. F. R, R. M. S., P. T. T. si altele de acest fel, vor supune bugetele lor spre aprobare si ultim control Adunarii deputatilor.
    Administratiile publice autonome cu bugete separate puse sub conducerea unor corpuri colective ca: asociatiunile judetene generale, judetene, municipale, comunale, Camerele profesionale si intreprinderile exploatate prin ele, institutele si asezamintele de binefacere si asistenta sociala, de orice categorie, ca: Eforia spitalelor civile, Asezamintele Sf. Spiridon, Casa asigurarilor sociale, precum si altele de acest fel; regiile mixte, regiile cooperative sau alte combinatiuni de aceste sisteme, isi vor intocmi si aproba bugetele lor in conformitate cu legile, regulamentele si statutele lor speciale.
    Prisosul de venituri sau deficitele prevazute prin bugetele serviciilor publice cu caracter comercial, depinzand de Stat, vor figura in bugetul general al Statului, iar al celor depinzand de comune, municipii, judete sau asociatiuni judetene generale, vor figura in bugetele lor respective.
 ---------------------
    *) A se vedea legea p. organizarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice, din 16 Martie 1929.

    6. Bugetele Corpurilor legiuitoare se vor intocmi dupa normele prevazute de regulamentele lor.
    7. Gestiunea cuprinde totalitatea operatiunilor efectuate de un administrator, un contabil, ori manuitor de bani, valori sau materiale publice, in cursul unui an financiar sau in cursul functionarii gestionarului, cand aceasta functionare a durat mai putin decat un an.
    Gestiunea cuprinde operatiunile privitoare: la stabilirea debitelor, angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor; la inregistrarea si centralizarea contabila; la incasarile si platile de numerar si de valori; la primirea, pastrarea si predarea de materiale publice, precum si la administrarea oricaror bunuri imobiliare.
    8. Sunt gestionari publici administratorii, contabilii, manuitorii de bani sau materiale publice si in genere toti cei care administreaza, contabilizeaza sau manuiesc bani, valori sau materiale publice.
    Administratorii sunt acei care stabilesc debite, angajaza, lichideaza si ordonanteaza cheltuieli.
    Contabilii sunt acei care verifica si inregistreaza debitele, centralizeaza in conturi angajamentele si manuirea de bani, valori sau materiale, potrivit legilor si regulamentelor.
    Manuitorii de bani publici sunt acei care incaseaza, pastreaza sau platesc numerar ori efecte de valoare.
    Manuitorii de materiale publice sunt acei care primesc, pastreaza si predau materiale.
    9. Functiunile de administrator, contabil si manuitor sunt incompatibile intre ele; deasemenea li se aplica dispozitiunile din statutul functionarilor publici, relativ la incompatibilitati*).
---------------------
    *) A se vedea Statutul functionarilor publici, din 19 Iunie 1923.

    10. Administratorul, prin lege sau delegatie, care stabileste debite, angajeaza, lichideaza sau ordonanteaza cheltueli publice, este raspunzator de exactitatea lor si de darea debitelor spre incasare.
    El este justitiabil de Curtea de Conturi pentru aplicarea dispozitiunilor legii de fata. Se excepteaza ministrii, care sunt raspunzatori in conformitate cu dispozitiunile legii asupra responsabilitatii ministeriale*).
---------------------
    *) A se vedea Legea asupra responsabilitatii ministeriale, din 2 Mai 1879.

    11. Orice serviciu public care angajeaza, lichideaza, ordonanteaza, manuieste bani sau materiale publice, trebuie sa aiba un organ de contabilitate (directie, serviciu, biurou sau impiegat contabil).
    Activitatea acestor organe este concentrata si controlata prin serviciul central de contabilitate al ministerului ori al administratiei respective sau prin contabilitatea centrala a administratiei publice cu caracter comercial.
    Fiecare serviciu central de contabilitate este obligat sa inregistreze, potrivit legii de fata, toate veniturile si cheltuielile executate de serviciile acelei administratii.
    El este in deosebi insarcinat cu concentrarea datelor necesare intocmirii bugetului, cu inregistrarea angajamentelor facute in cursul anului din credite bugetare si extraordinare acordate fie direct, fie prin delegatie; cu inregistrarea ordonantelor de delegatie, a ordonantelor si mandatelor de plata, precum si a debitelor stabilite in favoarea Statului.
    Serviciile centrale de contabilitate de pe langa fiecare minister sau administratie sunt principalii auxiliari ai consilierului-controlor, prevazut la art. 41 din aceasta lege, pentru a-i da toate informatiile necesare exercitarii functiunii sale.
    In caz cand consilierul-controlor ar constata ca sefii serviciilor centrale de contabilitate nu i-au dat toate informatiile necesare, el poate cere prin Ministerul Finantelor darea lor in judecata Curtii de Conturi.
    Serviciile centrale de contabilitate incheie conturile si le prezinta celor in drept in termenul cerut de legea de fata.
    Prin concentrarea datelor financiare seful serviciului central de contabilitate controleaza mersul intregii administratii din punct de vedere contabil si raporteaza sefului administratiei neregulele ce ar constata.
    In caz cand, fata de neregula constatata de el organele superioare ale ministerului sau administratiei respective nu ar da curs cererii sale, el va raporta direct Ministerului de Finante si Curtii de Conturi neregulele constatate. Numai astfel raspunderea sa este degajata de neregulele ce s-ar constata in contabilitatea administratiei respective.
    In orice caz seful serviciului central de contabilitate este raspunzator de gestiunea sa.
    12. Sefii serviciilor de contabilitate sunt raspunzatori fata de Ministerul Finantelor si de Curtea de Conturi pentru remiterea, la termenele fixate, a conturilor, situatiilor si comunicarilor cerute de aceasta lege.
    13. Ministerul Finantelor exercita controlul asupra tuturor serviciilor de contabilitate publica prin directia contabilitatii generale a Statului, potrivit dispozitiunilor legii de fata. El controleaza modul cum aceste servicii aplica normele legii de fata, aducand la cunostinta Ministerului respectiv neregulele constatate si, in caz de calcare a legii, sesizeaza Curtea de Conturi, prin procurorul ei, pentru judecarea celui vinovat.
    14. Manuitorii de bani publici trebuie sa functioneze sau sa depinda de un oficiu de cassierie stabilit printr-o lege sau recunoscut de Ministerul de Finante.
    Oficiile de cassierie ale Statului sunt: Cassieria centrala a tezaurului public si cassieriile administratiunilor financiare. Numai in mod exceptional operatiunile de incasari si plati se pot face si prin cassierii speciale. In acest din urma caz, cassieriile speciale vor varsa sumele disponibile la cassieriile administratiunilor financiare sau la Cassieria centrala a tezaurului public.
    15. Manuitorii de bani si materiale publice, afara de cei militari sau cei dispensati prin legi speciale, sunt datori a depune o garantie egala cu de doua ori retributia totala anuala. Garantia cassierului central al tezaurului public va fi de trei ori retributia sa anuala.
    Aceste garantii vor consta din numerar sau efecte publice ale Statului socotite la valoarea nominala si vor trebui depuse inainte de luarea in primire a serviciului.
    Se vor putea admite garantii si in alte efecte publice, intrucat legile in virtutea carora au fost create vor autoriza primirea lor, precum si inscriptii ipotecare de primul rang asupra imobilelor.
    Aceste garantii cu aprobarea Ministerului de Finante, pot fi inlocuite prin garantia solidara a asociatiei de garantie mutuala formata de manuitorii de bani sau materiale publice. Statutele acestei asociatii vor trebui sa fie aprobate si de Ministerul de Finante.
    16. Acel care fara autorizatie legala manuieste bani, valori sau materiale publice, devine prin acest singur fapt manuitor de bani, valori sau materiale publice.
    Asemenea gestiuni de fapt sunt supuse acelorasi jurisdictiuni si atrag aceeasi raspundere ca si gestiunile legale.
    17. Incasarile trebuiesc facute venit in intregimea lor si trecute la un articol de venituri prevazut in buget.
    Orice cheltuiala directa din incasari, constituie o infractiune care va fi sanctionata in conformitate cu prevederile art. 202 alin. II din prezenta lege.
    18. Tezaurul unui oficiu de cassierie publica nu poate contine decat numerar sau efecte de valoare.
    Orice ordonantare sau mandatare de plati zise "la portofoliu" adica plati fara credit, atrage raspunderea solidara a celui care a ordonantat plata, a contabilului care a inregistrat-o si a cassierului care a platit-o, iar celor vinovati li se vor aplica sanctiunile prevazute la art. 201 din prezenta lege.
    19. Oficiile de cassierii publice nu vor pastra decat sumele strict necesare platilor. Fondurile disponibile vor fi varsate cel mai tarziu din zece in zece zile la Banca Nationala (sediul central, sucursale si agentii), in contul curent al tezaurului.
    Aceste varsaminte se vor comunica imediat Ministerului de Finante.
    Orice depunere la banci particulare sau la alte casse constituie o infractiune care se va pedepsi in conformitate cu prevederile art. 202, alin. II, din prezenta lege.
    Aceeasi regula se va aplica si cassieriilor serviciilor autonome.
    20. Nici un manuitor de bani, valori sau materiale publice nu va putea fi descarcat de lipsa constatata asupra-i, sub nici un cuvant, decat justificand ca lipsa a provenit dintr-o cauza de forta majora bine dovedita.
    In asemenea cazuri descarcarea se va da numai de catre Curtea de Conturi.
    21. Manuitorii de bani, valori sau materiale publice nu vor putea fi descarcati de lipsa constatata asupra lor, invocand ordine verbale, ordine scrise sau chitante de la diferiti functionari fie chiar superiori in grad.
    Ca acte descarcatoare pentru bani si valori nu se vor primi decat ordonantele sau mandatele de plata si recipisele oficiale date in conformitate cu dispozitiunile legii de fata; iar pentru materiale, actele prevazute la art. 187 din aceasta lege.
    Functionarii care vor da ordin sa se plateasca, sau chitante, fie pentru sume primite in interes personal, fie in scop de a justifica lipsurile celor insarcinati cu manuirea banilor, valorilor sau materialelor publice, se vor pedepsi deopotriva cu acestia.
    Manuitorii de bani, valori sau materiale publice gasiti in deficit vor fi constransi, prin aplicarea legii de urmarire*), ca, pe baza procesului-verbal dresat de inspectori financiari, de sefii autoritatilor respective sau de delegatii lor, sa verse provizoriu sumele constatate lipsa, fara judecata. Pe baza acestor procese-verbale se vor lua indata inscriptii ipotecare asupra averii lor imobiliare si li se vor sechestra orice avere mobiliara.
------------------
    *) A se vedea Legea de urmariri, din 1 August 1921.

    22. Manuitorii care vor delapida bani publici sau vor sustrage valori sau materiale publice se vor da in judecata tribunalului, care ii va judeca de urgenta. Condamnarile definitive se vor publica in Monitorul Oficial.
    Procesele-verbale incheiate de cei in drept vor constata: situatia cassei sau a depozitului si lipsurile sau abuzurile descoperite. Ele vor fi semnate de cei insarcinati cu facerea anchetei si de manuitorul respectiv.
    Refuzul manuitorului de a semna se va mentiona in procesul-verbal.
    Aceste procese-verbale vor face proba in justitie si nu se vor putea combate decat prin inscriere in fals.
    Cererea manuitorului de a se examina mai intaiu conturile de catre Curtea de Conturi sau autoritatea insarcinata de a-l judeca nu poate amana judecata penala.
    Statul se poate constitui parte civila in procesele penale intentate manuitorilor infractori, fara ca prin acest fapt sa piarda, in caz de achitare, dreptul la despagubirea Tezaurului, pe caile exceptionale regulate prin legea de fata sau prin alte legi speciale.
    Acoperirea lipsurilor constatate nu apara de judecata instantelor respective.
    23. Orice lipsa de bani din cassele publice va produce dobanzi legale, cari vor incepe a curge din ziua cand s-a produs lipsa.
    Autoritatea superioara nu va putea da descarcare pentru aceste dobanzi.
    24. Orice gestionar este raspunzator de tot felul date in sarcina sa.
    Pentru a fi aparat de plata sumelor ramase neimplinite el este dator sa faca dovada ca neimplinirea nu provine din neglijenta sa si ca si-a dat toata silinta si a facut la timp oportun toate urmaririle prescrise de lege.
    Gestionarul care, dintr-o neglijenta vadita, nu a implinit sumele date in debitul sau, va fi condamnat, prin decizie motivata, de catre autoritatea superioara de care depinde, sa achite acest debit din orice avere a sa sau din retributia sa. Aceasta decizie poate fi atacata cu apel la Curtea de Conturi.
    Gestionarul are dreptul la restituirea acestor sume platite de el atunci cand Statul le va incasa de la debitorii sai.
    25. Cand dupa aplicarea tuturor gradelor de urmarire se constata ca contribuabilul este in stare de insolvabilitate, adica absolut fara mijloace de vietuire si in neputinta de a munci, precum si cand se va constata ca este disparut sau mort, fara a fi lasat nici o avere, perceptorul sau agentul de urmarire va incheia un proces-verbal care, impreuna cu o copie de pe procesul-verbal de impunere, se va inainta controlorului respectiv. Acesta va face o noua constatare.
    Daca timp de trei ani situatia este aceeasi, debitul din contributiuni directe se va scadea de o comisie compusa din inspectorul financiar al circumscriptiei, administratorul financiar si perceptorul care face urmarirea.
    Pentru celelalte venituri, precum si pentru sumele ce Statul este indreptatit a primi pe baza deciziilor Curtii de Conturi scaderea se face de autoritatile care au creat debitul.
    In nici un caz descarcarea debitului nu se poate cere inainte de trei ani de la asezarea lui.
    Se vor afisa la primarii si perceptii numele contribuabililor care au fost descarcati de debite pe motiv de disparitie sau insolvabilitate.
    Amenzile de tot felul, care in caz de insolvabilitate se inlocuesc cu inchisoarea, se vor scadea din debit, direct de catre administratiile respective, pe baza certificatului doveditor de executarea inchisoarei.
    26. Conturile manuitorilor de bani si materiale publice se vor incheia si judeca pe ani sau pe gestiune.
    Ele vor cuprinde:
    Situatia la inceputul anului sau la inceputul gestiunii.
    Primirile si raspunderile de tot felul efectuate in cursul anului sau gestiunii.
    Situatia la finele anului sau la finele gestiunii cu specificarea valorilor gasite in cassa sau in depozit.
    Aceste conturi, semnate si datate de manuitori, se vor inainta autoritatilor insarcinate cu controlarea lor, in formele si termenele prevazute de legi si regulamente.
    Dupa inaintarea contului, nu i se mai poate aduce nici o schimbare de catre gestionari.
    Manuitorilor care nu vor trimite conturile in termenele prescrise, li se vor aplica pedepsele prevazute de legi si regulamente.
    27. Gestionarii sunt raspunzatori numai de gestiunea lor personala; sefii lor sunt raspunzatori de regulata transmitere a gestiunii.
    In caz de schimbare a gestionarului, inainte de incheierea anului, contul se va imparti dupa durata functionarii diferitilor titulari, afara de gestiunile gestionarilor militari, care se vor intocmi anual.
    Fiecare gestionar va prezenta separat autoritatii insarcinate a-l judeca, contul operatiunilor care il privesc.
    In caz de deces al gestionarului sau in caz de absoluta impiedicare, predarea valorilor se va face de catre un delegat numit de autoritatea respectiva.
    Procesele-verbale de predare-primire se vor incheia in numarul de exemplare necesar si se vor semna de cei in drept.
    Conturile se vor incheia intotdeauna pe numele titularului de inlocuitorul sau.
    28. Statul, judetele, comunele si toate institutiile publice si asezamintele de binefacere au privilegii locale asupra averii oricarui gestionar pentru pagubele suferite de fiecare in parte.
    Acest privilegiu ia nastere si isi produce efectul in momentul inscriptiunii care se va lua pe temeiul primului act de constatare a existentei pagubei.
    Intre administratiile publice, indiferent de data inscriptiunilor si ori unde ar functiona gestionarul in culpa, acest drept de preferinta se va exercita in ordinea de mai jos:
    1. Statul.
    2. Judetele.
    3. Comunele.
    4. Institutiile publice.
    5. Camerele profesionale.
    6. Institutiile de binefacere.
    29. Dupa acest prim act asigurator, paralel cu facerea anchetei, se va face controlul averii gestionarului si a persoanelor dovedite ca interpuse.
    In acest caz organele de ancheta vor cere gestionarului anchetat declaratie scrisa prin care sa arate aceasta avere si sa justifice originea ei.
    In caz cand afirmatiile gestionarului si actele ce se prezinta nu face dovada provenientii averii, sau in caz cand gestionarul nu voieste a da declaratie scrisa, se va interveni la parchet spre a intinde cercetarile in scopul de a se stabili originea averii, punandu-se astfel la dispozitia autoritatilor de control si judecata toate elementele necesare.
    In caz cand nu se va putea justifica originea averii, ea va fi considerata ca apartinand administratiei publice careia i se va restitui.
    Judecarea acestor cazuri se va face de tribunalele ordinare, care vor fi sesizate de oricare minister sau de Ministerul Finantelor.

    TITLUL II
    Bugetul general al Statului

    CAP. 1
    Alcatuirea si aprobarea bugetului

    30. Toate veniturile si toate cheltuielile Statului, precum si ale oricaror administratii publice depinzand de Stat, pentru fiecare an financiar, sunt stabilite prin buget.
    Cheltuielile de percepere si regie vor figura in buget la cheltuieli.
    In bugetul general al Statului se va prevedea pentru fiecare minister: la venituri, un articol special pentru ramasite de incasat din veniturile exercitiilor inchise; la cheltuieli un articol special pentru regularea creantelor nelichidate, neordonantate sau neplatite din exercitiile inchise.
    Pentru acoperirea si regularea pierderilor provenite din deficitele manuitorilor care nu s-au putut acoperi din garantiile sau averea lor, precum si pentru cele provenite din evenimente neprevazute, se va inscrie in fiecare an in bugetul de cheltuieli o alocatie speciala.
    Bugetul general va cuprinde la cheltuieli un fond care va servi pentru deschiderea de credite suplimentare si extraordinare.
    31. Alocatiile necesare platii dobanzilor si amortismentelor datoriei publice consolidate vor forma obiectul unui capitol special in bugetul de cheltuieli.
    Ministerul Finantelor va deschide un cont special pentru serviciul datoriei publice.
    Acest cont special va fi alimentat pana la plata integrala a datoriei publice in strainatate cu:
    a) Toate devizele si taxele ce vor proveni din incasarea taxelor de import si export, care sunt si vor fi platite in aur sau in devize asupra strainatatii;
    b) Veniturile generale ale Statului cu prioritate;
    c) Toate veniturile ce prin legi ar fi in special destinate platii datoriei publice. Surplusul ramas disponibil dupa acoperirea serviciului acestei datorii, sporite cu 10 la suta, va fi la dispozitia tezaurului public. Pe langa acest cont se vor deschide conturi speciale pentru imprumuturile facute de administratiile autonome de Stat, autorizate prin legi sa faca atari imprumuturi pe baza de acoperire din veniturile lor.
    32. Veniturile si cheltuielile se vor imparti in buget in ordinare si extraordinare, dupa o forma tip pe care o va intocmi Ministerul Finantelor. Aceasta forma tip va cuprinde titluri, categorii, capitole si articole.
    Capitolele si articolele vor avea o indicatie precisa si limitativa.
    Cheltuielile de personal si material trebuiesc prezentate separat.
    Este interzis a se prevedea sub categoria de material vreo cheltuiala de personal ca salarii, diurne, indemnizari, etc.
    33. Ministerele si administratiile depinzand de Stat, inainte de a-si intocmi proiectele definitive de buget, sunt obligate sa comunice cel mai tarziu pana la 1 Septembrie, Ministrului de Finante, orice propuneri noi ar avea de facut pentru bugetul anului viitor. Ministrul Finantelor va supune aceste propuneri comisiunii tehnice bugetare spre a-si da avizul. El va comunica ministerelor si administratiilor respective aprobarea sau respingerea propunerilor facute.
    Aceste hotariri vor servi de baza la alcatuirea proiectelor de buget ale ministerelor sau administratiilor respective.
    Proiectele de buget vor trebui sa fie depuse la Ministerul de Finante cel mai tarziu pana la 1 Octombrie al fiecarui an.
    Ministerul de Finante, examinand aceste proiecte de buget, va cere modificarile necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar.
    Proiectele definitive de buget, ale ministerelor si administratiilor depinzand de Stat, vor fi inaintate Ministerului de Finante pana la 15 Octombrie, insotite de expuneri de motive amanuntite, atat pentru venituri cat si pentru cheltuieli.
    Ministrul de finante, pe baza acestor proiecte de buget si pe baza bugetului sau propriu, va intocmi bugetul general al Statului.
    Dupa aprobarea lui de catre Consiliul de Ministri bugetul general se trimite in deliberarea Adunarii deputatilor cel mai tarziu pana la 1 Decembrie al anului ce precede bugetul.
    Bugetele se voteaza pe capitole.
    34. Membrii Adunarii deputatilor nu vor avea dreptul sa propuna nici credite noi, nici marirea creditelor propuse de guvern.
    35. Daca bugetul nu se voteaza in timp util, guvernul, in urma unui decret regal, indeplineste serviciile publice conform bugetului anului precedent, fara a putea aplica acel buget mai mult decat inca un an.
    36. Durata perioadei in care urmeaza a se indeplini toate operatiunile relative la venituri si cheltuieli, cu privire la buget, se stabileste astfel:
    a) Pana la 1 Noiembrie al anului financiar in curs, pentru toate angajarile de lucrari si furnituri, care trebuesc executate si receptionate pana cel mai tarziu la 15 Decembrie al aceluiasi an, in conformitate cu art. 79 din legea de fata.
    Pentru lucrari si furnituri ce se pot executa si receptiona imediat, se pot face angajari pana la 15 Decembrie.
    Cand aceste lucrari si furnituri au caracter de urgenta sau de interes general, ele se pot angaja si ordonanta pana la 31 Decembrie, insa numai cu aprobarea prealabila a Ministerului de Finante;
    b) Pana la 1 Decembrie, pentru receptionarea lucrarilor si furniturilor executate in campania bugetului in curs;
    c) Pana la 15 Decembrie pentru lichidarea si emiterea ordonantelor si mandatelor de plata pentru lucrari si furnituri receptionate;
    d) Pana la 31 Decembrie pentru a completa toate operatiunile relative la strangerea veniturilor si plata cheltuielilor.
    La 31 Decembrie exercitiul este inchis.
    37. Creditele bugetare neangajate si deci ramase neintrebuintate pana la inchiderea anului, sunt anulate de drept.
    Creditele extraordinare speciale autorizate a se acoperi prin surse speciale ramase neangajate la finele fiecarui an financiar se vor repurta in anul viitor, pastrand destinatia lor primitiva.
    38. Orice venit neincasat si orice cheltuiala neplatita pana la 31 Decembrie se va incasa si se va plati in socoteala bugetului urmator.
    In caz cand lichidarea, ordonantarea sau plata cheltuielilor nu s-a putut face pana la 31 Decembrie, administratia impreuna cu serviciul contabilitatii vor intocmi, in termen de maximum 15 zile, state nominative pentru toate aceste cazuri, aratandu-se motivele pentru care nu s-au putut indeplini aceste operatiuni.
    Statele nominative se vor trimite Ministerului de Finante dupa ce se vor viza de consilierul controlor prevazut la art. 41, care daca va constata o calcare a dispozitiunilor legii de fata, va putea sa dea in judecata Curtii de conturi atat pe administratori, cat si pe functionarii tehnici din vina carora nu s-au putut indeplini aceste operatiuni.
    Lichidarea si ordonantarea acestor angajari se va face in socoteala bugetului anului urmator de la articolul special prevazut in buget.
    39. Ordonantele si mandatele de plata, ramase neachitate la inchiderea exercitiului, se anuleaza si se inapoiaza serviciului respectiv pentru reordonantare.
    Ordonantarea creantelor prevazute in articolul precedent se va face de catre ministerele respective, dupa ce se vor fi incredintat din statele nominative ca sumele ce se reclama se refera la cheltuieli ramase de plata din exercitii inchise.

    CAP. 2
    Organizarea controlului preventiv a veniturilor si cheltuielilor publice

    40. Curtea de conturi este organul suprem de control preventiv si de gestiune asupra veniturilor si cheltuielilor publice. Ea exercita acest control in conformitate cu dispozitiunile prevazute in prezenta lege si in legea sa organica*).
------------------
    *) A se vedea Legea p. reorganizarea Inaltei Curti de Conturi, din 31 Iulie 1929.

    41. Pe langa fiecare Minister, administratie autonoma a Statului sau regie publica comerciala va functiona un consilier controlor al angajarii de cheltuieli ca organ de control preventiv in legatura directa cu Ministerul de Finante si responsabil fata de Curtea de conturi.
    La regiile publice comerciale consilierul controlor va lucra impreuna cu comitetul financiar si in cadrul dispozitiilor legilor speciale pe baza carora functioneaza acele regii.
    42. Consilierii-controlori ai angajarii de cheltuieli se numesc cu decret regal de catre Ministerul Finantelor de acord cu Curtea de conturi.
    Ei sunt egali in rang cu consilierii Curtii de apel, se numesc pe baza conditiunilor ce se vor prevedea in legea Curtii de Conturi si sunt inamovibili. Ei vor figura in bugetul Curtii de Conturi.
    Consilierii controlori pot fi transferati in interes de serviciu de la un minister la altul cu avizul prealabil al Curtii de Conturi. Ei nu pot fi detasati sau pedepsiti disciplinar decat cu avizul conform al Curtii de Conturi, dat in sectiuni unite.
    43. Organele de control preventiv se pronunta asupra legalitatii angajarilor de cheltuieli si a ordonantarilor asupra intrebuintarii creditelor in limitele alocatiilor bugetare sau a creditelor extraordinare, precum si asupra justei imputari.
    44. Toate actele prin care se autoriza cheltuieli si in general toate actele din care ar deriva direct sau indirect angajamente de a plati sume de bani in sarcina Statului, precum si toate angajamentele relative la vanzari, arendari, inchirieri de bunuri publice, trebuiesc sa fie comunicate de catre biurourile administrative consilierului-controlor de la ministerul respectiv, pentru aplicarea vizei de control preventiv.
    Nici un act din cele prevazute la aliniatul precedent nu va putea fi prezentat spre semnare Ministrului sau delegatului sau decat daca este prealabil vizat de consilierul-controlor.
    45. Anuitatile datoriei publice salariile personalului prevazut in statele anexate bugetului, pensiunile si ajutoarele viagere stabilite conform legilor se considera ca angajamente de la 1 Ianuarie cu intreaga suma a creditului prevazut in buget.
    Spesele de cancelarie si marunte se vizeaza de consilierul controlor odata pentru intregul an, sub rezerva dispozitiunilor prevazute in art. 134.
    Pentru toate celelalte angajari de cheltuieli viza de control respectiv este obligatorie la fiecare caz in parte.
    46. Angajamentul contractat fara viza prealabila a consilierului-controlor nu obliga Statul la executarea lui.
    47. In caz cand consilierul-controlor gaseste ca nu poate da viza de control preventiv, va atrage scris atentia Ministrului aratandu-i motivele refuzului.
    Daca Ministrul persista ca angajamentul sau ordonanta sa fie vizate, el se va adresa Ministerului de Finante, inaintandu-i actele a caror viza a fost refuzata.
    Ministerul de Finante primind aceste acte, le va inainta Curtii de Conturi impreuna cu avizul sau.
    48. Curtea de conturi primind actele, va statua cel mai tarziu in 8 zile, daca este cazul, ca angajamentul sau ordonanta sa fie vizate de consilierul-controlor.
    In caz cand Curtea de Conturi va decide ca angajamentul sau ordonanta trebuiesc vizate, va trimite consilierului-controlor respectiv actele cu obligatia de a pune viza; in caz contrar, Curtea de Conturi va inapoia actele cu decizia sa motivata Ministerului respectiv, prin mijlocirea Ministerului de Finante.
    Ministrul respectiv daca persista in incheierea angajamentului sau vizarea ordonantei va sesiza Consiliul de Ministri, care va hotari. Aceasta deciziune va fi comunicata Curtii de Conturi, care la rindul ei va trebui sa ordone imediat consilierului-controlor respectiv de a viza conform jurnalului Consiliului de Ministri.
    49. Curtea de Conturi va comunica lunar Adunarii deputatilor toate vizele date conform jurnalului Consiliului de Ministri impreuna cu copiile de pe incheierile motivate ale Curtii.
    50. Pentru a putea exercita un control asupra angajarilor ordonatorilor secundari prevazuti la art. 119, consilierul-controlor se va pronunta asupra cuantumului si specificarii creditelor prevazute in ordonantele de delegatie.
    La 15 si la finele fiecarei luni ordonatorii secundari sunt obligati sa comunice consilierului-controlor de la ministerul respectiv angajamentele luate pe baza ordonantei de delegatie.
    Cand ordonatorul secundar nu ar comunica in termenele prevazute la articolul precedent toate angajamentele luate, controlorul va denunta cazul Ministerului de Finante, care va da pe ordonatorul secundar vinovat in judecata Curtii de Conturi.
    51. Cand ordonatorul secundar ar angaja cheltuieli peste limita ordonantei de delegatie, chiar cu autorizarea Ministrului respectiv, va ramane personal raspunzator.
    52. Consilierul-controlor care va da viza de control preventiv pentru un angajament ilegal sau pentru o ordonanta emisa contrar dispozitiunilor legii de fata, va fi trimis in judecata Curtii de Conturi.
    53. In lipsa unuia dintre consilierii-controlori, atributiile sale se vor indeplini de un consilier-controlor de la un alt minister, delegat in acest scop de Ministrul de Finante.
    54. Consilierii-controlori se vor intruni cel putin odata pe luna, sub presedintia Ministrului de Finante sau a delegatului sau, pentru a-si expune observatiile asupra executarii bugetului si a face eventuale propuneri.

    CAP. 3
    Executarea bugetului

    A. Bugetul veniturilor
    55. Nici un impozit de orice natura nu poate fi asezat si implinit, potrivit art. 109 din Constitutie, decat dupa ce se va fi stabilit prin lege.
    56. Legea anuala de finante aproba pentru fiecare an perceperea impozitelor si veniturilor Statului.
    In caz de prelungire a bugetului si in al doilea an, potrivit art. 35 atunci si veniturile se vor incasa pe al doilea an, afara de cele exceptionale care au fost votate pentru un timp marginit.
    57. Este cu desavarsire oprita implinirea sub orice titlu a oricaror contributiuni directe sau indirecte sub orice denumire, afara de cele autorizate prin legile anuale de finante.
    Functionarii care au dat ordine de impliniri ilegale sau aceia cari au efectuat asemenea impliniri, se vor pedepsi conform dispozitiunilor codului penal pentru abuz de putere.
    58. Modul de lichidare, de incasare si de urmarire a impozitelor se determina prin legile si regulamentele speciale, sau in lipsa, prin legea pentru perceperea si urmarirea veniturilor publice*).
-----------------
    *) A se vedea Legea p. perceperea si urmarirea veniturilor publice, din 1 August 1921.

    59. Implinirea tuturor veniturilor Statului nu se va putea face decat in virtutea unui titlu legal si in socoteala Ministerului de Finante prin agenti numiti de acel Minister sau prin orice alti agenti carora li se va fi dat o asemenea indatorire prin lege.
    6O. Toate veniturile Statului, inclusiv cele create prin legi pentru formari de fonduri speciale cu mentiunea de a fi consemnate, se vor varsa direct la oficiile de cassierii publice recunoscute si se vor inregistra la un articol din buget.
    Veniturile ce nu s-au specificat la alcatuirea bugetului se vor trece la articolul "Venituri intamplatoare", care va cuprinde si orice alte venituri neprevazute precum si sumele realizate din vanzarea bunurilor mobile si imobile ale Statului sau oricare altele, care au luat nastere dupa votarea bugetului.
    Tot la "Venituri intamplatoare" se vor trece si sumele ce au fost platite in mai mult sau din greseala dupa ordonantele sau mandatele de plata, precum si acelea care, fiind avansate pentru servicii ce nu s-au executat, au ramas fara destinatie si trebuiesc inapoiate la tezaur.
    61. Pentru orice incasare de bani publici trebuie sa se elibereze indata de catre agentul insarcinat cu perceperea o recipisa taiata dintr-un registru cu matca in care se va nota in litere si cifre suma primita. Aceasta recipisa este descarcatoare pentru cel care a facut varsamantul numai atunci cand a fost vizata conform instructiunilor enuntate chiar pe recipisa.
    Pentru incasarea impozitelor directe, agentul perceptor va nota in carnetul de impozite a contribuabilului suma primita si va semna de primire. Aceasta inscriere este descarcatoare pentru contribuabil.
    62. Consemnarea la Casa de depuneri a banilor cuveniti Statului este interzisa.
    Functionarul care, fara motiv legal, va consemna sau va da ordin a se consemna o suma care urma sa fie varsata la tezaur, va fi trimis in judecata comisiei disciplinare, iar acela care va incasa si pastra la sine o asemenea suma, va fi raspunzator conform art. 16 din prezenta lege.

    B. Bugetul cheltuielilor

    1. Repartizarea creditelor
    63. Legea anuala de finante deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu.
    Alocatiile pentru personal nu vor putea fi sporite nici direct, nici indirect prin credite suplimentare, iar alocatiile pentru materiale se vor socoti ca maximale si nu se vor spori decat in cazuri cu totul exceptionale si in conditiunile prevazute mai jos.
    Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatii in sarcina tezaurului public nu se poate acorda decat in virtutea unei legi.
    64. Ministrii nu pot spori prin nici un mijloc si din nici o sorginte suma creditelor afectate la cheltuielile ministerelor respective.
    Cand dupa votarea bugetului s-ar naste necesitatea unor cheltuieli speciale de administratie si control pentru realizarea unor venituri intamplatoare se va cere deschiderea unor credite extraordinare pentru acoperirea lor.
    65. Creditele deschise de legea anuala de finante pentru cheltuielile unui exercitiu nu pot fi intrebuintate la cheltuielile unui alt exercitiu, nici alocatiile pentru un minister la cheltuielile unui alt minister. Deasemeni si sumele afectate la cheltuielile unui articol nu pot fi intrebuintate la cheltuielile unui alt articol.
    Acei care ar contraveni acestor dispozitiuni sunt justitiabili de Curtea de Conturi.
    66. Sunt cu desavarsire interzise deschideri de credite pe seama resurselor generale ale bugetului in curs.
    67. Indata dupa votarea bugetului si pentru executarea lui, fiecare minister va intocmi un buget interior de exceptie pe servicii centrale si exterioare.
    Acest buget interior de executie va impartasi creditele bugetare, in ce priveste cheltuielile, la diferitele autoritati dependente, stabilind sumele lunare de cheltuieli pentru fiecare natura de cheltuiala, sub rezerva distributiei lunare a fondurilor stabilita de Ministerul de Finante.
    Aceste sume globale vor fi stabilite cu o reducere de cel putin 10% fata de creditul prevazut in buget; afara de cheltuielile de personal care se vor repartiza integral.
    Repartizarea celor 10% nu se va putea face decat incepand din al doilea semestru.
    68. Subventiile prevazute in buget, intrucat legile si regulamentele in vigoare nu vor determina modul lor de plata, se vor imparti cate 1/12 pe fiecare luna, in limita distributiei lunare a fondurilor.
    69. Cheltuielile de aprovizionare, intretinerea cailor de comunicatie, constructiuni si altele asemenea, figurand in bugetul ordinar de cheltuieli, care nu s-ar putea angaja si plati lunar, ci numai pe anumite epoci ale anului, se vor repartiza asupra epocilor ce se vor determina in primele doua luni ale exercitiului de catre ministerul respectiv de acord cu Ministerul de Finante si se vor comunica consilierilor-controlori.
    Tot astfel se va urma si cu cheltuielile de exploatare in regie a bunurilor Statului, care nu ar fi supuse regimului comercializarii*).
---------------------
    *) A se vedea Legea comercializarii din 16 Martie 1929.

    70. Alocatiile bugetelor interioare prevazute la art. 67, vor putea fi puse la dispozitia ordonatorilor secundari prin ordonante de delegatie lunare sau anuale, dupa natura lor.
    Pentru cheltuielile a caror angajare nu se poate prevedea de la inceputul anului financiar si care totusi se fac in serviciile exterioare, se pot emite ordonante de delegatie treptat cu nevoia simtita in cursul anului, pe baza aprobarilor date de ministrii respectivi.
    Ordonantele de delegatie, vizate de consilierul-controlor, se vor trimite ordonatorilor secundari.
    71. Creditele delegate fiecarui ordonator secundar pentru acelasi articol al bugetului si asupra aceleiasi Administratiuni financiare, formeaza astfel cumulate un credit unic pe articole.
    Ordonatorii secundari nu vor putea, sub nici un motiv, intrebuinta credite delegate de la un articol si asupra unei Administratiuni financiare la cheltuielile unui alt articol si asupra altei Administratiuni financiare.
    Deasemenea nu vor putea sa depaseasca, sub nici un cuvant suma creditelor delegate, nici cota lunara de repartitie potrivit dispozitiunilor articolului 134 din prezenta lege. Numai in baza unui ordin special, dat dupa aprobarea prealabila a Ministerului de Finante, cota lunara prevazuta la un articol poate fi depasita. In caz contrariu, se vor aplica sanctiunile prevazute prin prezenta lege.
    72. Cand creditele deschise de legile anuale de finante pentru materiale nu sunt suficiente pentru a acoperi trebuintele serviciilor la care sunt afectate, se vor putea deschide printr-o lege de finante credite suplimentare. Pentru servicii care n-au putut fi prevazute si regulate prin buget se va putea acorda printr-o lege de finante credite extraordinare.
    Creditele suplimentare nu se vor putea deschide decat dupa patru luni de la data aplicarii bugetului.
    73. Creditele suplimentare ca si cele extraordinare trebuiesc sa fie marginite la fondul de deschideri de credite prevazut in buget. In cazul cand acest fond va fi consumat, ministrul de finante, la nevoie, va cere Adunarii deputatilor marirea fondului si crearea de venituri suficiente pentru acoperirea acestui spor.
    Resursele cu care se poate spori acest fond sunt economiile certe ce vor rezulta din alte credite bugetare, carora nu li se vor mai da nici o alta intrebuintare pana la finele anului bugetar.
    De la alocatiile de personal nu se pot face anulari; sumele ramase neintrebuintate prin neocuparea functiunilor de catre titular se vor varsa Casei generale de pensiuni. Cand insa sumele ramase neintrebuintate de la alocatiile de personal provin din:
    a) Suprimarea pentru economii a posturilor bugetare;
    b) Desfiintarea ori reorganizarea vreunui serviciu public,
    ele nu se vor varsa la Casa generala de pensiuni.
    In acest din urma caz sumele ramase neintrebuintate pot fi utilizate pentru plata salariilor personalului numit sau inaintat in noile functiuni infiintate prin legile de reorganizare, conform salarizarilor prevazute in aceste legi.
    74. In lipsa Adunarii Deputatilor si pentru trebuinte care nu s-ar putea amana creditele suplimentare si extraordinare se vor deschide printr-un decret regal, in marginele fondului special de deschideri de credite prevazute in buget, dupa ce au fost aprobate de Consiliul de Ministri.
    Cererile pentru deschideri de credite suplimentare si extraordinare se fac prin Ministerul de Finante, care va certifica ca mai este disponibil pentru acoperirea lor.
    Aceste credite se intrunesc intr-un singur proiect de lege si se supun Adunarii Deputatilor spre ratificare la cea dintai sesiune.
    Decretele Regale pentru deschideri de credite suplimentare si extraordinare, emanate de la alt minister decat cel de finante, vor fi contrasemnate de catre Ministrul catre a cerut creditul si de Ministrul de Finante.
    75. Facultatea de a deschide credite suplimentare prin legi sau decrete nu se aplica decat la cheltuielile privitoare la un serviciu votat si a carui nomenclatura este cuprinsa in bugetul de cheltuieli.
    76. Fiecare credit extraordinar deschis unui minister formeaza un capitol deosebit in contul anului pe seama caruia s-a deschis acel credit.
    77. Lucrarile publice de mare importanta care urmeaza a se plati din credite extraordinare speciale acoperite prin imprumuturi, excedente, etc., precum: drumuri, canaluri, cai ferate canalizari de rauri, bazinuri si docuri, constructii si alte lucrari de interes general, fie ca se executa de Stat sau particulari, vor trebui sa fie autorizate printr-o lege votata de ambele Corpuri legiuitoare, in care se va determina si mijloacele de acoperire.
    Legea va fi bazata pe o cercetare administrativa, aprobata de Consiliul de Ministri in baza unui referat a ministrului respectiv si al ministrului de finante.
    Statul nu va putea acorda decat in baza unei legi, subsidii intreprinderilor private. Orice concesiune se va da fie printr-o lege speciala, fie pe baza normelor prevazute in legea pentru organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice*).
    Punerea in executare nu se va putea face si nici o suma nu se va putea plati decat dupa ce intreg costul lucrarilor va fi determinat prin evaluari si devize controlate de personalul tehnic al Statului si numai daca, de acord cu ministrul de finante, s-au asigurat resursele trebuincioase pentru intregul cost al lucrarilor.
    Aceleasi norme vor fi urmate si pentru lucrarile de mare importanta pe care Statul le-ar face in colaborare cu administratiile publice cu bugete de sine statatoare.
---------------
    *) A se vedea Legea p. organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice, din 16 Martie 1929.

    78. Functionarii tehnici care vor fi alcatuit, precum si cei care vor fi controlat planuri si devizuri pentru a caror executare se va face o cheltuiala de 20% mai mare decat cea stabilita de ei, vor putea fi indepartati motivat si nu vor mai putea ocupa functiuni publice timp de 5 ani. Sunt exceptate cazurile de forta majora ca: sporuri de preturi survenite pe piata in cursul executarii lucrarilor, distrugerea de catre elementele naturii a lucrarilor intreprinse, precum si cazurile in care se va constata ca a fost imposibil sa se prevada accidentele si dificultatile intalnite in cursul executari.
    Pedeapsa prevazuta la alineatul precedent se aplica si functionarilor care vor face evaluari nereale pentru bunurile mobile si imobile puse in vanzare.
    Aplicarea sanctiunilor prevazute in acest articol se va putea cere fie de seful administratiei respective, fie de ministrul de finante, trimitand pe cel vinovat in judecata Curtii de Conturi. Aceasta, dupa ce va fi luat avizul Consiliului tehnic superior, va putea hotari aplicarea sanctiunilor prevazute mai sus.

    2. Angajarea cheltuielilor
    79. Nu se poate face nici un angajament fara un credit prealabil deschis.
    Ministri nu pot, nici chiar sub a lor raspundere, sa cheltuiasca sau sa contracteze indatoriri de cheltuieli peste creditele deschise.
    Angajarea cheltuielilor trebuie facuta dupa natura lor in cursul anului bugetar si la datele cand este siguranta ca lucrarea angajata va fi terminata la termenele stabilite prin art. 36 al prezentei legi.
    Oricine angajeaza cheltuieli dupa termenele prevazute la. art. 36 sau intr-o perioada de timp in care se stie bine ca furnitura sau lucrarea nu va putea fi executata si receptionata pana la 31 Decembrie al anului bugetar, va fi trimis in judecata Curtii de Conturi in urma unei cercetari a administratiei respective sau a Ministerului de Finante.
    80. Ministrii sau delegatii lor nu pot face contracte, angajamente sau adjudecari care ar trece peste limitele anului financiar.
    Se excepteaza contractele de concesiune, de arendare, de inchiriere de constructiuni, de intretinere si reparatiuni, de aprovizionari de furaje si combustibil, de echipament si munitiuni de rasboi, care pot fi incheiate si pe termen mai lung de un an de comun acord cu ministrul de finante. Angajamentele pentru acest fel de contractari nu vor putea sa cuprinda dispozitiuni din care s-ar putea naste pentru Stat obligatiunea de a se prevedea in bugetele viitoare credite care sa depaseasca suma atribuita din bugetul primului an de aplicare a contractului.

    3. Organizarea Oficiului Central de licitatii si tinerea licitatiilor
    81. Se infiinteaza pe langa Ministerul de Finante un Oficiu central de licitatii*).
----------------
    *) A se vedea Regulamentul p. functionarea Oficiului central de licitatii, 1 Ianuarie 1930, la ordinea cronologica.

    82. Oficiul central de licitatii se compune din:
    Un membru al Curtii de conturi, delegat de Curte;
    Un delegat al Ministerului de Finante;
    Un delegat al Ministerului de Industrie si Comert;
    Un delegat al Uniunii Camerelor de Industrie si Comert.
    Acesti membri se numesc pentru o perioada de 4 ani, cand mandatele lor pot fi reinnoite.
    Oficiul Central de licitatii este obligat, cu ocazia lucrarilor asupra caietelor de sarcini sau asupra licitatiilor ce privesc o administratie oarecare, sa ceara acestei administratii trimiterea unui delegat al sau, care va lua parte cu vot deliberativ la lucrarile privind acea administratie.
    Acest Oficiu va fi prezidat de delegatul Curtii de Conturi.
    83. Oficiul Central de licitatii stabileste regulile uniforme pentru tinerea licitatiilor administratiilor publice. Ele vor fi supuse spre aprobare Consiliului de Ministri prin mijlocirea ministrului de finante.
    Oficiul se pronunta asupra intocmirii caietelor de sarcini, asupra faptului daca licitatiile publice s-au tinut cu respectul formelor legale si are dreptul, cand va crede necesar, sa concentreze la dansul tinerea licitatiilor pentru furnituri cu caracter de generalitate pentru toate administratiile Statului sau pentru licitatiile care ar avea de obiect vanzarea de bunuri imobile.
    Administratiile sunt obligate sa stabileasca la inceputul anului bugetar odata cu intocmirea bugetului interior de executie, prevazut de art. 67, programul lucrarilor si furniturilor de executat in cursul anului bugetar si sa comunice acest program Oficiului Central de licitatii pentru coordonarea tinerii licitatiilor.
    Oficiul Central de licitatii va putea trimite delegatii sai pentru a lua parte la receptionarea furniturilor si lucrarilor administratiilor publice, ori de cate ori va crede de cuviinta.
    84. La administratiile publice, care au de executat furnituri sau lucrari, va functiona una sau mai multe comisiuni de licitatii, dupa necesitate.
    Fiecare comisie de licitatii este obligata sa trimeata Oficiului Central de licitatii copii certificate de pe procesele-verbale prevazute la art. 100 si 101, incheiate cu ocazia adjudecarii furniturii sau lucrarii.
    In caz de nerespectare a acestei dispozitiuni, Oficiul Central de licitatii va atrage atentia ministerului de finante, care va putea da in judecata Curtii de conturi pe membri comisiunii.
    85. Ministrii vor putea face publicatiuni de licitatii dupa 1 Noiembrie pentru darea in antrepriza a lucrarilor si furniturilor prevazute in proiectele bugetului viitor inainte chiar de votarea lui. Aceste publicatiuni nu se pot face insa decat cu avizul prealabil al Oficiului Central de licitatii.
    86. Toate contractele din care izvoraste un venit sau o cheltueala pentru Stat trebuiesc incheiate pe baza de licitatie publica prealabil tinuta, afara de cazurile indicate de articolele urmatoare si legile speciale.
    Pot lua parte la licitatiuni atat casele comerciale si industriale din tara cat si cele din strainatate. Casele comerciale si industriale ce au sediul lor principal in tara vor avea preferinta la aprobarea ofertelor la un pret de 5 la suta peste oferta acelora din strainatate.
    87. Cand vreunul din bunurile imobile ale Statului este susceptibil de a fi vandut, vanzarea se va face prin licitatie publica, dupa ce se va fi instiintat Ministerul de Finante.
    Vanzarea bunurilor mobile susceptibile de a fi vandute se va face prin licitatie publica in asistenta unui delegat al Oficiului Central de licitatii, care va estima prealabil valoarea lor.
    Se vor putea vinde si prin buna invoiala bunuri mobile sau efecte mobiliare, afara din uz cand valoarea lor nu trece peste suma de 50.000 lei.
    Operele de arta nu pot fi instrainate.
    88. Licitatiile publice relative la furnituri, la lucrari sau fabricatiuni, la arendari, la concesiuni sau exploatatiuni pot fi marginite intre casele recunoscute capabile de a concura potrivit conditiunilor prevazute in caietele de sarcini si pe baza unei motivari speciale, in urmatoarele cazuri:
    1. Cand interesele militare sau alte interese publice importante nu permit tinerea unei licitatii publice libere.
    2. Cand tinerea unei licitatii publice libere ar prilejui o amanare care ar periclita interesele sigurantei publice.
    3. Cand pentru executarea unei furnituri, lucrari, fabricatiuni, concesiuni sau exploatatiuni se cere o capacitate de executie sau o incredere speciala, fara de care nu s-ar putea garanta buna executare.
    Numarul caselor concurente nu poate fi mai mic de 5. In caz cand nu se va gasi acest numar, licitatiunea se poate tine si cu un numar mai mic de case, facandu-se mentiune de aceasta in motivarea licitatiei marginite.
    89. Ministrii vor putea incheia contracte prin buna invoiala pentru furniturii, transporturi, lucrari, arendari si inchirieri de imobile necesare Statului pana la lei 300.000 inclusiv.
    Contractele prin buna invoiala incheiate de ministri peste suma de lei 300.000 si pana la lei 1.000.000 inclusiv vor fi supuse aprobarii prealabile a Consiliului de Ministri; peste aceasta din urma suma licitatia este obligatorie, cu exceptiile prevazute la articolul urmator.
    90. Se pot incheia de catre ministri, cu aprobarea Consiliului de Ministri, contracte prin buna invoiala si peste suma de lei 1.000.000, in urmatoarele cazuri:
    1. Pana la lei 2.000.000 pentru exploatatiuni, fabricatiuni si furnituri care sunt facute sub titlul de experienta si studii.
    2. Pana la lei 3.000.000 pentru furnituri si lucrari ce se pot face si de industria casnica prin cooperative dupa norme fixate in intelegere cu Ministerele de Industrie, Cooperatie si Finante sau pentru materiale si producte cumparate direct de la producatori sau de la cooperative de productie, fara mijlocitor.
    3. Pana la orice suma:
    a) Pentru furnituri, transporturi si lucrari, cand importante interese ale apararii nationale cer ca operatiunile guvernului sa ramana secrete;
    b) Pentru procurarea tutunului de la cultivatori sau de la asociatii de producatori din tara pentru nevoile Regiei Monopolurilor Statului;
    c) Pentru cumparari de cai de remonta si de reproducatori de la producatori sau asociatii de crescatori;
    d) Pentru produse de arta, instrumente si lucrari de precizie a caror executie nu poate fi incredintata decat artistilor specialisti sau pentru achizitiuni de obiecte a caror fabricatie trece exclusiv ca proprietate cu brevet de inventiune, dar numai cand aceste obiecte nu se gasesc in comertul liber;
    e) Pentru suplimente de lucrari, furnituri sau transporturi devenite absolut necesare in cursul executarii unor lucrari, furnituri sau transporturi adjudecate pe baza unor licitatii anterioare tinute cu toate formele legale, atunci cand toate aceste suplimente nu depasesc 20% din pretul total al primei adjudecari.
    f) Pentru concesiunile care potrivit legilor speciale pot fi date prin buna invoiala.
    In cazurile si conditiile prevazute la acest articol lucrarile se vor putea executa si in regie.
    91. Fractionarea valoarei angajamentelor este interzisa.
    Administratorul care totusi a fractionat valoarea vreunui angajament, pentru a eluda dispozitiunile articolelor 88, 89 si 90, este raspunzator fata de Curtea de Conturi.
    92. Caietele de sarcini vor determina conditiile tehnice*) pe care trebuie sa le indeplineasca furniturile, lucrarile, fabricatiunile, concesiunile sau exploatatiunile, precum si natura si cuantumul garantiilor ce furnizorii si antreprenorii vor trebui sa depuna spre a fi admisi la licitatie si pentru a garanta indeplinirea contractului.
    Aceste garantii vor fi de 5% din valoarea lucrarii sau furniturii, numerar sau efecte garantate de Stat, socotite la valoarea lor nominala si se vor depune in ziua si cu ocazia tinerii licitatiei in primirea comisiunii de licitatie.
    Caietele de sarcini vor determina deasemenea si actiunea ce administratia va exercita asupra acestor garantii in caz de neindeplinirea angajamentelor.
    Deasemenea vor contine stipulatiuni ca platile vor putea fi facute si prin cekuri de virament.
    Caietele de sarcini vor trebui sa determine un singur program atat pentru conditiile tehnice cat si pentru cele comerciale, neputand prevedea alternative.
    In caietele de sarcini se va prevedea in mod obligator termenele receptionarilor definitive.
----------------
    *) A se vedea Conditiile generale p. intreprinderi de lucrari publice, din 1 Decembrie 1892 cu mod. din 2 Iunie 1927.

    93. Ofertantii atat la licitatii cat si la angajari prin buna invoiala, fie ca sunt din tara, fie ca sunt din strainatate isi vor declara domiciliul in tara in ce priveste indeplinirea angajamentelor luate si nu-l pot schimba decat cu consimtamantul administratiei contractante.
    Ofertantii comercianti sau industriasi vor trebui sa produca acte doveditoare ca au firma inscrisa.
    Actele si procurile din strainatate vor fi certificate de catre Legatiunea sau Consulatul roman din localitate.
    94. Anunturile licitatiilor se vor publica, cel putin cu 30 zile inainte, prin Monitorul Oficial si cel putin in unul din ziarele cele mai raspandite din tara, precum si prin orice alt mijloc de publicitate atunci cand valoarea lucrarilor sau furniturilor depaseste suma de lei 1.000.000.
    Pentru lucrarile sub 1.000.000 lei precum si pentru cazurile de urgenta anunturile se pot face cu 15 zile inainte.
    Pentru lucrari si furnituri de o valoare de la 10.000.000 lei in sus publicatia trebuie facuta cu cel putin 45 zile inainte; iar pentru lucrari si furnituri importante, ca cele prevazute la art. 77 din aceasta lege, administratia respectiva va hotari termenul publicarii dupa importanta lucrarilor si studiilor necesare. Acest termen nu va putea fi in nici un caz mai mic de 45 zile.
    In cazul cand furniturile sau lucrarile importante ce vor trebui date prin licitatie sunt dintre acelea pentru care nu s-ar gasi o concurenta indestulatoare in tara pentru a se garanta o buna executare si preturi avantajoase, anunturile de licitatie se vor publica si in strainatate, putandu-se chiar invita Case speciale recunoscute.
    95. Anunturile licitatiilor vor indica:
    1. Obiectul licitatiunii, cuantumul garantiei si termenul de executare.
    2. Locul unde se pot vedea proiectele, devizele si caietele de sarcini.
    3. Administratiile sau Oficiul Central de licitatie, inaintea carora se vor tine licitatiile.
    4. Locul, ziua si ora licitatiei.
    96. Licitatiile se tin numai in tara si se fac prin oferte scrise si sigilate.
    Ofertele se vor preda sigilate in sedinta publica, comisiei de licitatie, prevazuta la art. 84, in ziua si la ora hotarita prin anuntul licitatiei.
    Licitatiile se pot face si prin strigari, cand obiectul licitatiei are o valoare mai mica de lei 50.000.
    Inainte de deschiderea ofertelor, comisia de licitatii va cerceta dovezile de capacitate prezentate de concurenti si garantiile depuse.
    Nu se vor deschide decat ofertele celor care indeplinesc conditiile de capacitate stabilite si care vor fi depus garantiile cerute.
    Respingerile de la licitatii trebuiesc motivate, pe raspunderea comisiunii.
    97. Ofertele vor fi facute in moneda tarii, exceptandu-se cazul cand caetul de sarcini ar prevedea altfel. Se vor considera nule ofertele prin care nu s-a tinut seama de caietul de sarcini, prevazandu-se in ele alte conditii care schimba conditiile de egalitate dintre ofertanti.
    98. In cazul cand mai multi concurenti ar oferi acelasi pret si cand acest pret ar fi cel mai avantajos, se va proceda, in aceeasi sedinta, la o noua licitatie, cu oferte inchise, numai intre ofertantii cu preturi egale.
    99. Licitatiile cu supraoferte sunt interzise.
    100. In cazul cand o licitatia nu va avea nici un rezultat, se va tine o noua licitatie intr-un termen de 10 zile, iar pentru licitatiile care trec peste suma de 1.000.000 lei acest termen va fi de 20 zile.
    101. Rezultatul fiecarei licitatii se va constata printr-un proces-verbal al comisiei de licitatii sau al Oficiului central de licitatii, incheiat in sedinta indata dupa deschiderea ofertelor.
    Procesul-verbal va constata adjudecarea provizorie fata de concurenti, mentionandu-se atat numele fiecarui concurent cat si pretul, inscris in cifre si in litere.
    Ofertele prezentate vor fi semnate pe fiecare fila de membrii comisiei si de concurentii prezenti, facandu-se mentiune de aceasta in procesul-verbal.
    Acest proces-verbal se semna de membrii comisiei de licitatie si de concurentii prezenti. Imposibilitatea sau refuzul de a semna se va mentiona in procesul-verbal.
    102. Adjudecarile vor fi intotdeauna supuse spre aprobare ministerului respectiv; cele mai mari de 10.000.000 lei prin ministrul de finante Consiliului de Ministri, dupa ce se va obtine viza consilierului controlor.
    Ministrul sau Consiliul de Ministri se vor pronunta asupra licitatiilor in termen de cel mult cincisprezece zile de la data procesului-verbal de adjudecare provizorie. In caz contrar adjudecatarul isi va putea retrage garantia.
    Adjudecarile a caror valoare trece de 10.000.000 lei se vor publica in Monitorul Oficial, indicandu-se obiectul, firma adjudecatara si pretul.
    103. Orice licitatie tinuta fara formele prescrise de aceasta lege nu poate fi aprobata.
    104. In caz de neexecutare a contractului se va tine o noua licitatie sau se va aplica executarea in regie in contul primului adjudecatar.
    105. Proiectele de contracte vor fi supuse Contenciosului administratiei respective si apoi consilierului controlor, potrivit dispozitiunilor acestei legi.
    Contractele vor fi incheiate in termen de una luna cel mult de la instiintarea in scris a aprobarii adjudecarii sau ofertei prin buna invoiala.
    Inainte de semnarea contractului adjudecatarul va depune garantia definitiva, prevazuta in caietul de sarcini, pentru asigurarea bunei executari a contractului, care garantie nu poate fi mai mare de 10% din valoarea rezultata la licitatie.
    Daca inlauntrul termenului de o luna nu se depune garantia definitiva, garantia provizorie depusa pentru tinerea licitatiei se va pierde, fara punere in intarziere, somatiune sau judecata si fara ca adjudecatarul sa poata invoca vreun motiv contra acestei pierderi de garantie.
    In atari cazuri, daca pretul concurentului al doilea la rand este cu o diferenta de cel mult 2%, adjudecarea se poate face asupra lui daca acesta accepta.
    Caietul de sarcini face parte integranta din contract si nu i se poate aduce nici o modificare dupa publicarea licitatiei.
    106. Cesiunea totala sau partiala a contractului asupra altei persoane nu se poate face fara aprobarea administratiei respective, data pe baza avizului Oficiului Central de licitatii.
    Cesiunea contractului nu se poate face decat asupra unei persoane care intruneste toate conditiile cerute pentru a lua parte la licitatie.
    Aprobarea cesiunii nu descarca pe cedent de raspunderea bunei executari a contractului, iar garantia nu se poate libera decat dupa receptionarea definitiva.
    107. Nu se poate stipula prin contracte plata de dobanzi sau comisioane in folosul furnizorilor sau intreprinzatorilor pentru sumele de bani ce ar fi obligati sa anticipeze pentru executarea contractelor.
    108. Receptionarea furniturilor sau a lucrarilor fie contractuale, fie in regie, se va face de catre o comisie numita de seful administratiei respective.
    Aceasta comisie este obligata sa incunostiinteze Oficiul Central de licitatii de data si locul unde se va face receptionarea. In caz de nerespectare a acestei dispozitiuni se vor aplica dispozitiunile prevazute la art. 84.
    Procesele-verbale de receptionare vor fi aprobate de seful administratiei, fara ca prin aceasta aprobare membrii comisiunii sa fie degajati de raspundere, in caz cand s-ar dovedi neglijenta sau rea credinta la facerea receptionarii. Receptionarea se va face in prezenta furnizorului, antreprenorului sau reprezentantilor lor, care vor fi instiintati in scris si vor semna procesul-verbal. In caz de lipsa sau daca refuza de a semna, comisia va face mentiune despre aceasta in procesul-verbal. In caz de respingerea furniturii sau lucrarii, se va instiinta contractantul, iar administratia va proceda la aprovizionarea furniturii in contul lui, acoperind diferenta de pret din garantie, fara punere in intarziere, somatiune sau judecata.
    109. In nici un contract nu se va putea stipula obligatiunea din partea administratiei de a face avans. Se excepteaza de la aceasta regula:
    1. Avansurile pentru executarea serviciilor in regie prin organe directe, iar nu prin taseroni sau antreprenori salariati prin orice forma.
    2. Avansurile ce se pot acorda firmelor comerciale si industriale de specialitate pe baza de garantii.
    Aceste avansuri nu pot depasi in nici un caz 20% din pretul total.
    La oferte egale se va da in totdeauna preferinta caselor ce ar renunta la asemenea avansuri.
    3. Provizioanele facute caselor de banca insarcinate cu plata anuitatilor datoriei publice.
    Ministrul de finante va fixa Bancile din strainatate la care se vor face provizioanele si sumele ce trebuiesc depuse pentru efectuarea platilor respective.
    110. Deosebit de avansurile prevazute la art. precedent, se pot plati aconturi numai in baza executarilor din contract si pentru servicii efectuate si materiale predate pe baza de situatie provizorie.
    Avansurile si aconturile liberate nu vor putea intrece - insumate - peste 5/6 din valoarea lucrarilor, furniturilor ori transporturilor efectuate.
    Daca s-au facut avansuri, la fiecare acont se va opri o parte proportionala incat avansul sa fie integral restituit la terminarea serviciului contractat
    111. Textul art. 88-110 va fi intotdeauna afisat in sala de licitatii.
    112. Popriri si sechestre asupra sumelor cuvenite intreprinzatorilor pentru servicii efectuate nu se vor putea aplica decat asupra decontului final; toate aceste sume cuvenite intreprinzatorilor vor servi mai intai la asigurarea lucrarilor contractate, apoi la plata lucratorilor, a agentilor sau taseronilor si a furniturii de materiale pana la terminarea si receptionarea provizorie a lucrarilor.
    113. Atunci cand in mod exceptional furniturile Statului vor fi platite cu produse sau materiale vechi, caietele de sarcini care vor servi de baza la licitatii vor trebui sa contina, sub pedeapsa de nulitate de drept, evaluarea in bani atat a materialelor si produselor de predat cat si a celor de primit.
    Plata cu produse sau materiale vechi nu va putea face obiectul unui contract decat in limitele creditelor deschise, asupra carora se va emite cuvenita ordonanta, pentru ca valoarea materialului sa fie facuta venit.
    114. Statul poate incheia tranzactiuni pana la o suma de lei 5.000.000, cu autorizatiunea Consiliului de Ministri, data pe baza avizului motivat al Consiliului de avocati al Ministerului care poarta procesul. Transactiuni pentru o valoare mai mare decat suma de lei 5.000.000 si pactele de compromis nu se pot incheia decat in baza unei legi.

    4. Lichidarea si ordonantarea cheltuielilor
    115. Cheltuielile Statului, angajate conform dispozitiunilor acestei legi, inainte de a fi platite, trebuiesc sa fie lichidate si ordonantate. Lichidarea se poate face de ministru sau de seful administratiei respective, care are dreptul de ordonantare sau de catre delegatul sau si numai pe numele celor in drept.
    Fiecare lichidare trebuie sa fie sprijinita pe acte cari sa dovedeasca drepturile dobandite fata de Stat.
    Cand pentru justificarea unor cheltuieli se produc mai multe acte, ele trebuiesc sa fie insotite de un borderou enumerativ.
    116. Drepturile functionarilor salarii si accesorii incep a curge dupa depunerea juramantului, din ziua instalarii in serviciu, afara numai daca prin actul de numire s-a stabilit alta data.
    Retributiile si toate accesoriile lor se lichideaza pe luna si sunt platibile la inceputul fiecarei luni. Fiecare luna conteaza pentru 30 de zile.
    Nu se pot plati diurne, cheltuieli de reprezentare, gratificatii, spese de transport, indemnizatii etc., decat dupa normele stabilite prin lege si pe baza de alocatii bugetare, si numai daca serviciul suplimentar s-ar face in afara de orele de serviciu. In nici un caz aceste plati nu se pot face din articolele de la categoria material.
    Nu se poate instraina nici un bun al Statului in favoarea unei categorii de functionari.
    117. Salariile, precum si accesoriile de tot felul, platite in mai mult sau platite fara drept, vor fi retinute din drepturile ulterior dobandite, cu conditie ca cheltuiala de anulat si acea de achitat sa priveasca acelas articol din buget.
    Operatiunea se va executa prin decontul sau actul de plata in care se va face deductia sumei ce trebuie restituita.
    Acest mod de restituire prin compensatie se aplica si la retineri.
    118. Lichidarea drepturilor dobandite pentru restituiri de sume rau incasate se va face pe baza recipisei sub care s-a incasat la tezaur suma ce urmeaza a se restitui, indicandu-se venitul bugetar la care a fost imputata.
    Restituirea sumelor rau incasate se va face dintr-un articol special prevazut in bugetul de cheltuieli al fiecarei administratiuni.
    119. Actele prin care ministrii sau sefii administratiilor dispun de creditele care le sunt deschise sunt: ordonante de plata si ordonante de delegatie.
    Ordonatorii secundari, in baza ordonantelor de delegatie emise pe numele lor, emit mandate de plata in limitele creditelor prevazute in aceste ordonante de delegatie.
    Ordonantele si mandatele de plata nu vor putea fi emise decat in marginile distributiei lunare a fondurilor si numai asupra unei singure cassierii publice. Mandatele de plata nu pot fi emise decat asupra cassieriei indicate in ordonanta de delegatie.
    Ordonantarea se face de serviciile administrative pe baza referatului aprobat de seful administratiei.
    Ordonantele de plata nu vor avea efect asupra casselor publice daca nu vor fi vizate de consilierul-controlor respectiv.
    Mandatele de plata pentru a putea fi platite de catre cassieriile administratiunilor financiare vor trebui sa aiba viza sefului serviciului de contabilitate de pe langa administratia financiara respectiva.
    Sefii serviciilor de contabilitate de pe langa administratiunile financiare sunt responsabili de stricta executare a ordonantelor de delegatie si sunt autorizati sa refuze viza "bun de plata" pentru mandatele de plata care n-ar fi emise in conformitate cu prevederile acestor ordonante de delegatie.
    120. Ordonantele si mandatele de plata se emit pe numele creditorilor. Ele vor fi datate, vor arata anul financiar, articolul sau creditul la care se imputa si vor purta un numar de ordine.
    Seria numerelor de ordine va fi unica pe ordonator si pe an financiar, atat pentru ordonantele de plata cat si pentru ordonantele de delegatie. Mandatele de plata vor cuprinde pe langa indicatiile de mai sus si numarul ordonantei de delegatie.
    121. Ordonantele de plata si ordonantele de delegatie vor fi semnate de ministru sau de delegatul sau si contrasemnate de functionarul insarcinat cu ordonantarea.
    Mandatele de plata vor fi semnate de ordonatorul secundar si contrasemnate de organul sau de contabilitate.
    O ordonanta sau mandat de plata nu poate cuprinde cheltuieli privitoare la mai multe articole bugetare.
    Ordonanta de delegatie poate sa cuprinda si cheltuieli referitoare la mai multe articole bugetare, care se vor specifica lamurit pentru fiecare articol in parte.
    122. Nu se pot emite ordonante sau mandate de plata pe numele functionarilor decat numai pentru drepturile lor personale.
    Ordonantele si mandatele de plata emise pentru cheltuieli de personal vor cuprinde totalul brut al retributiei, mai putin retinerile pentru pensii, care se va ordonanta pe seama Cassei pensiilor la inceputul fiecarui semestru sub ingrijirea si raspunderea serviciului insarcinat cu ordonantarea retributiunilor personalului administratiei respective.
    Economiile realizate, potrivit art. 73, prin neocuparea functiunii de catre titular, se vor ordonanta pe seama Cassei pensiilor odata cu plata lunara a salariilor.
    Cand plata de salarii se va face pe baza carnetelor individuale, administratiile sunt obligate sa trimita serviciilor de contabilitate de pe langa administratiunea financiara sau de pe langa Cassieria Centrala, state nominale de tot personalul platit prin mijlocul carnetelor. Aceste carnete vor contine sumele de platit fiecarui functionar, afara de retinerea pentru pensii.
    Carnetele de plata vor trebui sa fie vizate de serviciile de contabilitate mentionate mai sus.
    Orice alte retineri din retributiunile functionarilor vor fi aratate in mod distinct atat in ordonanta si mandatul de plata cat si in carnetul individual.
    123. Pentru cheltuielile de materiale se emit ordonante sau mandate de plata pe suma bruta.
    Diferitele taxe si contributiuni datorite de intreprinzatori pentru contractele respective se vor retine din total prin adnotarea ordonatorului chiar pe ordonanta sau pe mandatul de plata si se vor incassa la tezaur, emitandu-se cuvenita recipisa.
    124. Nici o ordonanta sau mandat de plata nu se poate emite decat pe baza de acte din care sa se constate ca efectul lor este de a achita in total sau in parte o datorie a Statului regulat contractata si justificata.
    Se excepteaza de la aceasta regula ordonantele si mandatele ce se vor emite pentru plata de avansuri date pe numele functionarilor pentru lucrari facute in regie, insa numai pentru costul lucrarilor pe o luna si numai pentru cheltuieli de facut in timpul anului bugetar respectiv.
    Ordonatorii, precum si sefii serviciilor de contabilitate sunt obligati, pe propria lor raspundere, a urmari prezentarea actelor justificative care trebuiesc produse imediat dupa terminarea lucrarii si cel mai tarziu pana la inchiderea anului asupra caruia s-a emis ordonanta sau mandatul de plata.
    Daca actele justificative nu au fost produse, in termen, de functionarii insarcinati cu executarea de lucrari in regie, sefii serviciilor de contabilitate vor incunostiinta Curtea de conturi.
    Titularii ordonantelor sau mandatelor de plata, in cazul cand se va constata reaua intrebuintare a banilor sau reaua credinta, vor fi condamnati sa verse la Stat suma ce au primit fara prejudiciul penalitatilor prescrise de lege.
    Sefii serviciilor de contabilitate, care nu vor incunostiinta Curtea de conturi de neprezentarea in termen a actelor justificative, vor suferi pedepsele prevazute in aceasta lege.
    Se va plati dobanda legala pe timpul cat, fara necesitate pentru Stat, s-au retinut asemenea avansuri.
    Un al doilea avans nu se poate acorda decat dupa justificarea integrala a celui precedent. Cei ce vor acorda avansuri in contrazicere cu aceste dispozitiuni vor ramane personal raspunzatori fata de Curtea de conturi.
    125. Actele justificative ale cheltuielilor sunt urmatoarele:
    a) Pentru cheltuieli de personal ca: retributii, diurne, cheltueli de reprezentare, indemnitati, etc.;
    State nominative cuprinzand: gradul sau serviciul. - Pozitia de prezenta sau absenta (concediu, boala);
    Serviciul indeplinit si timpul servit; suma datorata. Pentru ordonantele de plata individuale, semnatura titularului.
    b) Pentru cheltuieli de material ca: cumparari si inchirieri de imobile, de efecte mobiliare, cumparari de alimente si materiale, lucrari de constructii de intretinere si de reparatii, de fortificatii, de drumuri, poduri si canaluri; lucrari de confectiune, de intretinere si de repartitie in efecte mobiliare:
    1. Copii sau extracte certificate de pe decrete sau decizii ministeriale, de pe contracte de cumparari, oferte sau procese-verbale de adjudecare, de pe contracte, conventiuni sau invoieli.
    2. Procese-verbale de receptiuni provizorii sau definitive constatand serviciul facut si suma datorata ca acont sau pentru lichidare.
    3. Facturile sau conturile furnizorilor.
    4. Recipisa sau chitanta de primire a sefului depozitului insarcinat cu conservarea materialelor cumparate.
    Ordonantele si mandatele de plata trebuie sa indice numarul si natura actelor justificative pe baza carora au fost emise.
    126. Ordonantele de plata si ordonantele de delegatie vor trebui sa fie inregistrate la serviciile centrale de contabilitate ale administratiilor respective care le vor da un numar de ordine special.
    Serviciile centrale de contabilitate vor intocmi pentru fiecare ordonanta de plata si de delegatie un aviz in dublu exemplar.
    Unul din aceste exemplare se va remite directiei miscarii fondurilor care, dupa inregistrare, il va trimite directiei contabilitatii generale a Statului.
    Pentru cel de al doilea exemplar, serviciile centrale de contabilitate sunt obligate sa intocmeasca zilnic un borderou recapitulativ al tuturor avizelor din acea zi si sa le trimita spre verificare Curtii de conturi, impreuna cu toate actele justificative.
    Directia contabilitatii generale a Statului, primind avizul ordonantei de plata, il va inregistra, il va viza si remite serviciului de contabilitate al administratiunei financiare sau al cassieriei centrale, dupa cum este emisa ordonanta.
    Aceste servicii de contabilitate, dupa ce vor inregistra aceste avize, le vor remite serviciului de cassierie respectiv.
    Avizul ordonantei de delegatie, dupa ce va fi inregistrat si vizat, va fi remis serviciului de contabilitate de pe langa administratiunea financiara asupra careia a fost emisa ordonanta de delegatie.
    127. Mandatele de plata vor trebui sa fie inregistrate la organul de contabilitate al ordonatorului secundar, care ii va da un numar de ordine special.
    Aceste organe de contabilitate vor face un aviz in dublu exemplar.
    Unul din aceste exemplare se va trimite serviciului de contabilitate al administratiunii financiare, asupra careia a fost emis mandatul, care, dupa ce-l va inregistra si viza, il va remite oficiului de cassierie.
    Pentru celalalt exemplar, se va intocmi la 15 zile si la finele fiecarei luni un borderou recapitulativ de toate avizele mandatelor de plata emise in acest interval si se va remite impreuna cu toate actele justificative Curtii de conturi spre verificare.
    128. Ordonantele si mandatele de plata se elibereaza de catre serviciile centrale de contabilitate sau de organele de contabilitate ale ordonatorilor secundari numai in mana titularilor sau mandatarilor lor.
    Sefii contabilitatilor de mai sus sunt raspunzatori de remiterea sau de expedierea ordonantelor sau mandatelor de plata celor in drept.
    129. Ministrii vor ordonanta pretul de cumparare sau de inchiriere a tuturor bunurilor puse la dispozitia lor de alte administratii pentru necesitatile lor, precum si costul oricarui obiect, lucrare sau serviciu produs sau efectuat de un stabiliment sau de o administratie a Statului. Ordonantele se vor emite in profitul tezaurului si in contul administratiilor respective.
    Stabilimentele sau administratiile vor executa comenzile primite, numai daca sunt vizate de consilierul-controlor. Pentru ordonatorii secundari, organul de contabilitate respectiv va certifica pe comanda existenta disponibilului din ordonanta de delegatie.
    Cand asemenea cheltuieli urmeaza a se plati regiilor publice comerciale, ordonantele se vor emite pe numele si in profitul lor.
    130. Creditele pentru cheltuielile de ordine, destinate a fi lichidate pe baza de conturi, se vor deschide intre administratiile publice lunar sau cel mult trimestrial si dupa norme aprobate de Ministerul de Finante.
    Cei care in afara de aceste norme au cerut, precum si cei ce au acordat asemenea credite sunt personal raspunzatori.
    De la 15 Decembrie al anului bugetar nu se mai poate face nici o creditare.
    131. Cheltuielile de ordine se vor face venituri la tezaur ca venituri de ordine, separat pe fiecare natura de venituri.
    132. Cand in cursul anului se anuleaza vreo ordonanta de plata sau de delegatie, serviciul de contabilitate al ordonatorului respectiv va retrage avizul de la cassieria sau de la serviciul de contabilitate unde se gaseste si va comunica anularea ordonantei Directiei contabilitatii generale a Statului si miscarii fondurilor de la Ministerul de Finante, Consilierului-controlor si Curtii de conturi.
    Ordonantele de plata nu se pot anula decat in intregime, pe cand ordonantele de delegatie se pot anula si partial. In cazul acesta nu se retrage avizul si se va comunica numai suma ce se anuleaza.
    In caz de anulare a mandatelor de plata, ordonatorul secundar va retrage avizul de la administratiunea financiara prin serviciul ei de contabilitate si va comunica aceasta anulare administratiei care i-a delegat creditul si Curtii de Conturi.

    5. Plata cheltuielilor
    133. Nici o cheltuiala a Statului nu va fi platita de oficiile de cassierii ale tezaurului public fara ordonanta sau mandat de plata prealabil, emise de ministrii sau de ordonatorii secundari.
    Se pot insa plati fara ordonante prealabil emise:
    a) Anuitatile datoriei publice platite in tara pentru cupoanele scazute si titlurile iesite la sorti;
    b) Sumele cu care se cumpara anticipat de la bancile din tara, devize pentru plata anuitatilor datoriei publice in strainatate. Plata acestor devize se va face pe baza unui borderou semnat de primire de catre banca vanzatoare, insotit de garantia ceruta de Ministerul de Finante;
    c) Pensiile.
    Ordonantarea acestor cheltuieli se face ulterior si anume:
    1. Cele de sub litera a pe baza cupoanelor si titlurilor platite.
    2. Cele de sub litera b pe baza scrisorilor de confirmare a bancilor din strainatate, ca au primit provizioanele. Justificarea ulterioara a acestor ordonante se face prin cupoanele si titlurile platite de bancile din strainatate;
    3. Cele de sub litera c pe baza bonurilor platite.
    134. Ministrul de Finante prin miscarea fondurilor, ingrijeste ca toate ordonantele si mandatele de plata emise sa fie platite de catre oficiile de cassierie ale Statului. El nu poate nici chiar sub a sa raspundere, sa autorize plati care ar depasi creditele deschise fiecarui ministru.
    Ministrul de finante, inainte de finele fiecarei luni, va repartiza fondurile disponibile si va comunica ministerelor suma maxima pana la care aceste vor putea dispune prin ordonantari in cursul lunii urmatoare.
    135. Inainte de a proceda la achitarea ordonantelor si mandatelor de plata emise asupra lor, cassierii publici, sunt datori, sub a lor raspundere, sa se asigure:
    1. Daca ordonanta de plata poarta viza consilierului-controlor, iar pentru mandatele de plata daca sunt vizate de seful serviciului contabilitatii administratiunii financiare respective.
    2. Daca sa primit avizul de plata si daca el concorda cu ordonanta sau mandatul de plata respectiv si daca este vizat.
    3. Daca persoana care se prezinta este cea in drept a primi suma.
    136. Achitarea ordonantelor si mandatelor de plata se face in mana titularului sau a mandatarilor lui. Plata se va constata prin semnatura celui in drept, pusa pe ordonanta sau mandatul de plata chiar in momentul platii.
    Daca primitorul nu va sti carte sau se va gasi in imposibilitate de a subscrie, plata se va face in prezenta unui martor ce se va legitima si care va atesta identitatea primitorului. Iar daca suma este mai mare de 10.000 lei, va aduce o chitanta autentificata.
    137. Cassierii publici au dreptul sa refuze achitarea unei ordonante sau unui mandat de plata care nu indeplineste toate conditiunile prevazute de art. 135.
    Cand refuza plata, cassierul este obligat a remite imediat, la cerere, purtatorului ordonantei sau mandatului o declaratie scrisa si motivata.
    Deasemenea el este obligat sa comunice contabilitatii administratiei care a emis ordonanta sau mandatul de plata copie de pe aceasta declaratie.
    Ordonatorii nu vor putea, in nici un caz, sa dea ordin cassierilor publici sa achite o ordonanta sau un mandat de plata care nu ar indeplini dispozitiunile prevazute mai sus.
    138. Orice cere de poprire sau opozitiune asupra sumelor cuvenite a se plati de catre Stat, orice comunicare despre cesiunea sau transferul unor asemenea sume la o a treia persoana si orice alte modificari care ar avea de obiect a popri plata lor, trebuie, sub pedeapsa de nulitate, sa fie adresate administratiei care are dreptul de ordonantare.
    Nu se va tine seama de nici o poprire facuta prin somatiuni sau notificari, ci numai de cele facute prin justitie sau conform legii pentru perceperea si urmarirea veniturilor publice.
    139. Sumele poprite prin cererile de sechestru sau opozitiuni se vor depune la Cassa de depuneri, consemnatiuni si economie. Prin aceasta depunere Statul este cu desavarsire liberat.
    La asemenea depuneri Cassa de depuneri va plati procentul obisnuit.
    Orice poprire trebuie sa arate lamurit depozitul, numarul recepisei si anul in care s-a emis, sau sa se completeze cu aceste indicatiuni printr-o simpla notificare facuta cel mult in 5 zile de la data popririi.
    Daca cel ce voeste sa faca poprirea nu cunoaste aceste indicatiuni are dreptul a le cere de la administratia Cassei de depuneri si aceasta este datoare a le da cel mai tarziu in trei zile de la data cererii. Cererea spre a putea fi satisfacuta trebuie sa arate numele agentului la care s-a facut depunerea sau consemnarea, precum si epoca aproximativa a depuneri sau consemnarii.
    140. Pentru opozitiunile ce s-ar face la plata titlurilor si cupoanelor datoriei publice a Statului, se va urma conform legii titlurilor la purtator pierdute, furate sau distruse*).
    La validarea popririi, administratia Cassei de depuneri nu este obligata sa se prezinte inaintea judecatii ca terta persoana. Este, insa, datoare sa comunice inscris la dosarul popririi si pana la termenul de infatisare existenta depozitului si orice alte popriri care mai figureaza asupra acelui depozit.
    De declaratia facuta astfel de administratia Cassei de depuneri se va tine seama in justitie.
    Cand validarea popririi va fi ramas definitiva si irevocabila. Cassa de depuneri va plati creditorului popritor suma poprita, fara a-i cere restituirea recepisei de depunere sau consemnare, care in virtutea sentintei va fi considerata ca nula pentru suma platita.
--------------
    *) A se vedea Decret-lege p. eliberarea de duplicate p. titlurile pierdute, furate sau distruse, din 15 Noiembrie 1918.

    CAP. 4
    Prescriptiuni

    141. Sunt prescrise si cu desavarsire stinse in folosul Statului toate creantele pentru plata carora s-au prevazut credite in buget, dar a caror plata a ramas nereclamata timp de trei ani socotiti de la inchiderea anului in care a luat nastere dreptul de plata, in afara de cazuri de forta majora vadita, cand acest termen de prescriptie va fi de cinci ani.
    Restituirile de sume rau incasate sau rau percepute si nereclamate se prescriu si ele dupa aceleasi norme prevazute mai sus, iar termenul de prescriptie decurge de la data efectiva cand suma s-a facut venit la tezaur.
    Prescriptiunea din articolul acesta nu se aplica la contracte si cumparari, care ar cuprinde alt termen de prescriptiune si nu prejudeca intru nimic alte prescriptiuni mai scurte prevazute de legi speciale.
    142. Dispozitiunile articolului precedent nu vor fi aplicabile in cazul cand din vina administratiilor sau din cauza judecatilor, creantele nu s-au ordonantat sau plata lor nu s-a efectuat la termenele cuvenite.
    Orice creditor va fi in drept sa ceara ministerului respectiv eliberarea unui certificat prin care sa se constate data cererii de ordonantare si actele aduse in sprijinirea ei.
    143. Titlurile datoriei publice sau obligatiunile iesite la sorti se prescriu dupa zece ani de la data iesirii la sorti.
    Cupoanele se prescriu dupa cinci ani de la scadenta lor.
    Pentru imprumuturile contractate in strainatate prescriptia este cea fixata prin conventiile respective; ea se va mentiona atat pe titluri cat si pe cupoane.
    Pensiunile de tot felul se prescriu conform legii generale de pensiuni*).
----------------
    *) A se vedea Legea generala de pensiuni, din 15 Aprilie 1925.

    144. Sunt definitiv ramase in folosul Statului sumele depuse la biurourile postale sau ale cailor ferate, precum si valorile de tot felul depuse si gasite in scrisori, colete, gropuri, etc. si nereclamate timp de trei ani din ziua predarii sau depunerii acelei sume sau valori.
    145. Dupa trecere de cinci ani de la ultima urmarire sau, in lipsa de urmarire, de la inscrierea debitului, sumele datorate Statului sunt prescrise daca aceasta prescriptie este invocata de debitor.
    Reclamatiunile in aceasta privinta se vor adresa Curtii de conturi, care va statuta asupra lor.
    Cassierii, perceptorii si in genere toti agentii fiscului, care vor lasa sa treaca termenul de prescriptiune, fara a urmari sumele datorate, sunt raspunzatori de ele si vor putea fi condamnati de Curtea de conturi a le plati din averea lor.
    Pentru contributiunile care nu au fost scrise prin roluri, termenul de prescriptie incepe de la data cand agentii insarcinati cu constatarea impozitelor au avut posibilitatea de a aseza si constata drepturile fiscului sau de la descoperirea actelor care fusesera incheiate in scop de a induce in eroare agenti insarcinati cu asemenea constatari.

    CAP. 5
    Bonurile de tezaur

    146. Datoria flotanta a tezaurului se compune din efecte de plata emise de tezaur pentru a face fata cheltuielilor Statului pana la intrarea veniturilor sale.
    Legea de finante, care determina caile si mijloacele fiecarui exercitiu bugetar, va autoriza pe Ministrul de Finante, in caz de trebuinta si cand conditiunile pietii interne vor permite, sa emita bonuri de tezaur purtand dobanda si a caror scadenta nu va putea depasi sfarsitul anului financiar.
    Totalul bonurilor de tezaur in circulatie nu va putea intrece suma de doua miliarde lei.
    Emiterea de bonuri de tezaur nu se poate face decat in primele opt luni ale anului financiar, iar retragerea trebuie sa se faca neaparat cu incepere din luna Septembrie a anului financiar in curs.
    Toate bonurile de tezaur emise in cursul anului financiar trebuiesc sa fie retrase pana la inchiderea anului.
    Un cont desvoltator, alaturat la contul general al administratiei finantelor va arata in mod lamurit toate operatiunile efectuate asupra acestor bonuri de tezaur.

    CAP. 6
    Incheierea si publicarea conturilor

    147. In primele zece zile ale fiecarei luni ordonatorii secundari extrag de pe scriptele lor de contabilitate o situatie a operatiunilor efectuate in luna precedenta si o inainteaza ministerului respectiv.
    Aceasta situatie va cuprinde:
    1. Creditele delegate;
    2. Drepturile constatate in favoarea creditorilor;
    3. Mandatele de plata emise;
    4. Mandatele platite pe baza borderourilor trimise de serviciile de contabilitate ale administratiilor financiare, conform art. 157.
    La incheierea anului, ordonatorii secundari vor incheia un cont anual al tuturor operatiunilor facute in cursul anului si-l vor inainta ministerului respectiv, cel mai tarziu in 20 zile de la incheierea anului.
    148. Sefii serviciilor centrale de contabilitate ale diferitelor administratiuni, vor incheia situatii lunare dupa formularul ce se va intocmi de Ministerul Finantelor, Directia Contabilitatii Generale a Statului si sunt obligati ca cel mai tarziu pana la finele lunii urmatoare sa le remita Directiunii Contabilitatii Generale a Statului si Curtii de Conturi.
    Aceste situatiuni lunare vor avea ca anexe:
    a) Situatiile lunare ale ordonatorilor secundari, prevazute la articolul precedent;
    b) Situatiile lunare ale contabilitatilor diferitelor administratiuni financiare si a cassieriei centrale a tezaurului public, prevazute la art. 158.
    Daca serviciile centrale de contabilitate ale administratiei nu vor trimite la timp situatiile mentionate mai sus, se vor aplica sanctiunile prevazute in prezenta lege.
    149. Directiunea Contabilitatii Generale a Statului va incheia in fiecare luna, pe baza situatiilor lunare ale ministerelor, prevazute la articolul precedent, contul general de executie a bugetului, pe luna precedenta si-l va remite Curtii de Conturi cel mai tarziu in 45 zile de la finele lunii la care se refera operatiunile cuprinse in cont spre a stabili conformitatea. El va avea ca anexe aceste situatii lunare.
    150. Contul anual de executie a bugetului unei administratii publice se incheie de serviciul central de contabilitate al administratiei respective.
    Acest cont va avea ca anexe conturile anuale ale ordonatorilor secundari.
    El va trebui sa fie incheiat cel mai tarziu in termen de doua luni dupa inchiderea anului financiar si se va trimite Ministerului de Finante, Directia Contabilitatii Generale a Statului si Curtii de conturi.
    Acest cont va cuprinde:
    La venituri
    1. Evaluarile bugetare
    2. Drepturile constate;
    3. Incasarile efectuate;
    4. Ramasitele de incasat.
    La cheltuieli
    1. Creditele acordate prin buget;
    2. Creditele suplimentare si extraordinare;
    3. Creditele anulate in cursul anului;
    4. Creditele definitive;
    5. Angajamentele definitive;
    6. Lichidarile stabilite asupra angajamentelor;
    7. Ordonantarile facute asupra lichidarilor;
    8. Platile efectuate;
    9. Ramasite din:
    a) angajamente nelichidate;
    b) lichidari neordonantate, si
    c) ordonante si mandate neplatite;
    10. Creditele anulate la finele anului ca ramase neintrebuintate.
    Serviciile centrale de contabilitate ale administratiilor vor incheia, pe langa contul anual de executie a bugetului, un cont anual, dupa acelasi model, asupra creditelor extraordinare speciale puse la dispozitia acelei administratii prin legi speciale.
    Sefii serviciilor centrale de contabilitate ai administratiilor sunt raspunzatori fata de Curtea de conturi de incheierea si remiterea la timp a acestor conturi.
    151. Ministerul de Finante, prin Directiunea Contabilitatii Generale a Statului, va incheia, in termen de trei luni de la data inchiderii anului, contul general anual de executie a bugetului si-l va remite imediat Curtii de conturi.
    El va avea ca anexe conturile anuale de executie a bugetului fiecarui minister. Acest cont general va avea aceeasi impartire ca si bugetul.
    Prin comparatia intre drepturile constatate la venituri si angajamentele definitive la cheltuieli va reiesi excedentul sau deficitul bugetar; iar prin comparatia intre incasari la venituri si plati la cheltueli, va reiesi excedentul sau deficitul banesc al bugetului.
    Odata cu contul general anual de executie a bugetului se vor inainta Curtii de conturi si conturile anuale de executie a creditelor extraordinare speciale.
    152. Contul general anual de executie a bugetului prevazut la articolul precedent se va supune Adunarii deputatilor de Ministrul de Finante cel mai tarziu la 1 Noiembrie al anului care urmeaza dupa incheierea exercitiului.
    In caz de deficit, Adunarea examinand contul va aviza, dupa propunerea Ministrului de Finante, la acoperirea deficitului si la masurile ce trebuiesc luate pentru a preveni repetarea lui in exercitiul urmator; in caz de excedent Adunarea va decide in ce masura si in ce scopuri se va dispune de el.
    In acelasi termen se va supune Adunarii deputatilor contul anual asupra creditelor extraordinare speciale.
    153. Fiecare serviciu, directiune sau administratie care are in administrarea sa anume categorii de venituri proprii, este obligat sa incheie contul sau anual de stabilirea si administrarea acelor venituri. Acest cont insotit de extrase de roluri, tabele rezumative, copii de pe contracte, procese-verbale, precum si copii de pe deciziunile date de acele administratiuni asupra conturilor agentilor perceptori ai acestor venituri va fi prezentat Curtii de conturi, in termen de doua luni de la finele anului.
    154. La finele fiecarui an regiile publice comerciale vor incheia pentru fondurile de rulment, de aprovizionare, de exploatare, de imbunatatiri, etc., conturi aratand soldurile la inceputul anului bugetar, intrarile si iesirile in cursul anului, totalul sumelor ordonantate de la buget sau din credite extraordinare pentru reintregirea acestor fonduri si soldul la finele anului bugetar.
    Aceste conturi se vor inainta spre verificare ministerului respectiv in cel mult doua luni dupa inchiderea anului. Ministerul respectiv le va inainta Curtii de conturi prin Ministerul de Finante in termen de o luna.
    Persoanele insarcinate cu administrarea, contabilizarea si manuirea acestor fonduri sunt gestionari publici si li se aplica dispozitiunile legii de fata.
    155. Cassieria centrala a tezaurului public, precum si cassieriile administratiunilor financiare de judete, sunt obligate ca in fiecare seara sa comunice Ministerului de Finante, Directia Contabilitatii Generale a Statului, o situatie a cassei, cuprinzand soldul numerar precedent, totalul incasarilor si al platilor, soldul numerar ramas in seara acelei zile, cu specificarea sumei varsate la Banca Nationala si a numerarului ramas in cassa.
    Deasemeni ele sunt obligate sa remita serviciilor de contabilitate de pe langa administratiunile financiare respective si serviciului de contabilitate de pe langa cassieria centrala o situatie zilnica a cassei, cuprinzand soldul numerar precedent, totalul incasarilor si platilor, soldul numerar ramas in seara acelei zile, cu specificarea sumei varsate la Banca Nationala si a numerarului ramas in cassa.
    Aceste situatiuni vor fi insotite, pentru incasari de declaratiile de varsare si de cotoarele de recepise emise in acea zi; pentru plati, de ordonantele de plata, cu avizele lor, platite in acea zi.
    156. Cassierul central al tezaurului public si cassierii administratiunilor financiare vor innainta in primele zece zile ale fiecarei luni Curtii de Conturi borderouri de operatiunile de incasari  si plati efectuate in cursul lunii precedente.
    Aceste borderouri vor contine separat pentru casa Statului si pentru casele administratiilor publice autonome cu bugete separate incasarile pe recepise si platile pe ministere, pe administratii autonome, pe ordonante si mandate de plata.
    Pentru ultima luna a anului, borderoul va fi insotit de un cont recapitulativ in conformitate cu dispozitiunile art. 26 din prezenta lege.
    Acest cont se va inainta cel mai tarziu pana in 15 zile de la incheierea anului financiar.
    157. Serviciile de contabilitate de pe langa administratiunile financiare vor comunica in primele opt zile ale fiecarei luni organului de contabilitate al ordonatorului secundar borderouri de mandatele platite pentru acel ordonator secundar in cursul lunii precedente.
    Aceste borderouri vor cuprinde sumele platite prin mandatele de plata pe articolele prevazute in ordonantele de delegatie.
    158. In primele 15 zile ale fiecarei luni serviciile de contabilitate de pe langa administratiunile financiare, precum si serviciul de contabilitate de pe langa cassieria centrala vor inainta serviciilor centrale de contabilitate de pe langa fiecare minister sau casa speciala pentru care s-au efectuat operatiuni de catre cassieria respectiva, o situatie lunara de incasarile si platile facute pentru acel minister sau pentru acea casa speciala in cursul lunii precedente.
    Aceste situatii vor fi insotite de borderouri care vor cuprinde la venituri incasarile dupa natura veniturilor, la cheltueli platile efectuate pe articol de buget, pe ordonanta si mandat de plata.
    159. Serviciile de contabilitate de pe langa administratiunile financiare, precum si serviciul de contabilitate de pe langa cassieria centrala, vor inainta, in primele 25 zile ale lunii, Ministerului de Finante, Directia Contabilitatii Generale a Statului, un cont al tuturor operatiunilor efectuate in cursul lunii precedente, impartit pe casa Statului si pe casele administratiilor publice autonome.
    Acest cont va cuprinde o rubrica pentru operatiunile din lunile precedente si una pentru operatiunile din luna pentru care se trimite contul, astfel ca contul celei de a douasprezecea luna a anului sa rezume operatiunile efectuate in tot cursul anului financiar.
    Pentru operatiunile privind casa Statului, conturile lunare vor trebui sa fie insotite de borderouri explicative indicand, pentru venituri, totalul incasarilor efectuate asezate pe natura lor; pentru cheltueli, totalul platilor efectuate, asezate pe ministere, pe articole de buget, pe ordonante si mandate de plata.
    La aceste borderouri se vor anexa actele justificative respective, prevazute la art. 155 din prezenta lege.
    160. Directia Contabilitatii Generale a Statului va intocmi in fiecare luna, pe baza conturilor lunare primite de la fiecare serviciu de contabilitate de pe langa administratiunile financiare si cassieria centrala, un cont general lunar al administratiei finantelor publice si-l va remite Curtii de conturi cel mai tarziu in 45 zile de la finele lunii la care se refera operatiunile cuprinse in cont, spre a se stabili conformitatea.
    Acest cont va fi insotit de toate actele justificative prevazute la art. 155.
    161. In primele trei luni dupa finele fiecarui an financiar, Directia Contabilitatii Generale a Statului va incheia si tipari contul general de gestiune anuala a administratiei finantelor Statului.
    Acest cont va cuprinde toate incasarile si platile Statului si ale altor administratii pentru care s-au facut asemenea operatiuni.
    El va prezenta situatia centralizata la inceputul anului (soldul numerar), incasarile si platile de tot felul efectuate in cursul anului si situatia la sfarsitul anului (soldul numerar).
    Acest cont va fi sprijinit pe urmatoarele conturi desvoltatoare:
    1. Contul veniturilor.
    Acest cont indica pe natura de venituri:
    a) Drepturile constatate in sarcina contribuabililor;
    b) Incasarile efectuate asupra acestor drepturi;
    c) Ramasitele de incasat.
    2. Contul cheltuielilor.
    Acest cont, recapituland rezultatele continute in conturile de executie a bugetului fiecarui minister, cuprinde pe ministere si pe capitole de buget:
    a) Ordonantarile avizate;
    b) Platile efectuate asupra acestor ordonantari;
    c) Sumele ramase de plata din ordonantari.
    3. Contul de trezorerie.
    Acest cont va cuprinde:
    a) Miscarea fondurilor intre cassierii;
    b) Emisiunea si retragerea bonurilor de tezaur;
    c) Primirile si platile efectuate de catre cassieriile administratiunilor financiare pe socoteala altor administratii publice;
    d) Operatiuni privind conversiuni de imprumuturi ale Statului.
    e) Orice alte operatiuni care nu au nici un raport cu buget sau cu alte servicii speciale.
    4. Contul resurselor speciale.
    Acest cont va cuprinde situatia anuala a tuturor incasarilor si platilor pentru care sunt destinate credite extraordinare speciale, precum:
    a) Serviciile lucrarilor care se acopera prin imprumuturi sau din excedente;
    b) Toate celelalte servicii care se vor determina prin legi sau regulamente.
    162. Pe langa contul general de gestiune anuala a administratiei finantelor Statului, se va intocmi si un rezumat al conturilor diferitelor servicii publice ale caror bugete se voteaza de Adunarea deputatilor, sau se stabilesc sub controlul unui ministru sau administratie publica.
    Termenele in care aceste administratii sunt datoare sa incheie conturile si sa le prezinte spre publicare sunt cele stabilite mai sus pentru Stat.
    Situatia tezaurului va cuprinde o situatie analoaga a Casei generale a pensiilor.
    163. Datoria publica a Statului va face obiectul unui cont general care va cuprinde:
    Totalul datoriei publice la inceputul anului;
    Imprumuturile consolidate contractate in cursul anului, cu indicatia legilor care le-au autorizat;
    Amortizarile, rascumpararile si conversiunile efectuate in cursul anului;
    Totalul datoriei publice la finele anului.
    Contul datoriei publice va fi insotit si de contul operatiunilor ei in tara si in strainatate, cont care se va intocmi aratandu-se soldurile aflate la inceputul anului din provizoanele facute in anii precedenti, provizioanele trimise bancilor in cursul anului, operatiile efectuate si soldurile ramase asupra bancilor la finele anului.

    CAP. 7
    Regularea definitiva a bugetului

    164. Regularea definitiva a bugetului va face obiectul unei legi speciale, care se va prezenta Adunarii deputatilor de catre Ministrul de Finante cel mai tarziu pana la 1 Noiembrie al anului care urmeaza dupa incheierea exercitiului bugetar.
    165. Legea speciala prezentata de Ministrul de Finante va fi insotita de declaratiunile generale de conformitate, pronuntate de Curtea de conturi, de memoriul Curtii, precum si de raspunsurile date de diferitele administratii la observatiunile facute de Curte cu ocazia cercetarii conturilor.
    Aceasta lege va fi insotita de conturile prevazute la art. 125 si. 161, precum si de un stat comparativ, pe capitole ale ultimelor doua bugete expirate, indicandu-se cauzele diferentelor rezultate din aceasta comparatie.

    CAP. 8
    Intrebuintarea excedentului

    166. Cand, dupa incheierea conturilor, Ministrul de Finante va constata un excedent banesc al bugetului, va face propuneri pentru intrebuintarea lui, prezentand Adunarii deputatilor si o situatie completa cu toate drepturile constatate in favoarea si sarcina tezaurului pe primele noua luni ale exercitiului in curs.
    Daca din aceasta situatie rezulta un deficit, nu se va putea dispune de excedentul exercitiului inchis decat rezervandu-se din el o suma cel putin egala cu odata si jumatate cifra deficitului constatat asupra exercitiului in curs pana la 30 Septembrie.
    Daca aceasta situatie prezinta un excedent banesc, guvernul va putea dispune de excedentul exercitiului inchis sau de o parte din el.
    In orice caz nu se va putea dispune de excedent decat in baza unei legi si numai dupa ce se va rezerva o cota de 20%  asupra intregului excedent pentru crearea unui fond de rezerva al tezaurului.

    CAP. 9
    Rezerva tezaurului

    167. Rezerva tezaurului se va depune intr-un cont special la Banca Nationala.
    Guvernul nu va putea dispune de fondurile de rezerva ale tezaurului decat in temeiul unei legi.

    TITLUL III
    Organizarea contabilitatii Statului

    CAP. 1
    Contabilitatea administratorilor si ordonatorilor

    168. Serviciile centrale de contabilitate de pe langa fiecare minister, prevazute la art. 11 din prezenta lege, sunt datoare sa tina o contabilitate centralizatoare pentru inregistrarea si concentrarea operatiilor privitoare la executiunea bugetului de cheltuieli si venituri.
    Contabilitatea va fi tinuta in aceleasi forme la toate ministerele, aplicandu-se metoda contabilitatii in partida dubla.
    169. In scriptele serviciilor centrale de contabilitate ale fiecarui minister se vor inregistra:
    Creditele bugetare, suplimentare si extraordinare, precum si cele extraordinare speciale pe baza legilor sau decretelor care au autorizat deschiderea lor.
    2. Angajarile definitive de cheltuieli vizate de consilierul controlor.
    3. Drepturile creditorilor Statului pe baza actelor si documentelor emanate de la lichidatorii acestor drepturi.
    4. Ordonantele de plata si de delegatie emise pe baza aprobarilor celor in drept, precum si mandatele de plata emise de ordonatorii secundari dupa situatiile lunare ce acestia vor incheia si trimite, potrivit dispozitiunilor art. 147 din legea de fata.
    5. Platile efectuate pe baza ordonantelor si mandatelor de plata cuprinse in borderourile lunare pe care serviciile de contabilitate de la administratiunile financiare si de la Cassieria Centrala le vor trimite in fie care luna ministerelor respective.
    170. Ori cine este autorizat sa angajeze cheltuieli, este dator sa aiba registre de angajamente dupa modelul stabilit de Directia Contabilitatii Generale a Statului. In aceste registre se va inscrie repartizarea pe luni a creditelor acordate pentru cheltuielile obisnuite. Se va inscrie deasemenea orice angajament rezultat dintr-o lege, contract, decizie, etc., spre a se putea urmari executarea lor.
    171. Drepturile dobandite de creditorii Statului sunt constatate si inregistrate imediat ce a avut loc operatiunea lichidarii, chiar daca emisiunea si liberarea ordonantei sau mandatului de plata urmeaza a se amana, fie din cauza lipsei celui in drept, fie din cauza de litigiu, fie din ori ce alta imprejurare.
    172. Scriptele administratorilor care angajeaza cheltuieli sau stabilesc debite, ale ordonatorilor, precum si ale serviciilor de contabilitate centrala, ale ministerelor si altor administratii publice, se inchid la 31 Decembrie al fiecarui an, prin viza delegatului numit in acest scop de administratia respectiva.

    CAP. 2
    Contabilitatea manuitorilor insarcinati cu perceperea veniturilor publice si plata cheltuielilor

    173. Agentii insarcinati cu perceperea contributiilor, a drepturilor si veniturile publice si in genere orice functionar public care ar percepe venituri sau orice fel de drepturi ale Statului, sunt datori a inregistra faptele gestiunii lor, dupa regulile urmatoare:
    1. Sa treaca chiar in ziua primirii, in registrele speciale, debitele primite.
    2. Sa libereze imediat pentru orice incassare, o chitanta dintr-un registru cu matca si sa treaca in carnetul de impozit al contribuabilului suma primita;
    3. Sa inregistreze in rolul contributiunilor directe suma primita, numarul chitantei ce a eliberat si numarul carnetului de impozit.
    174. Sumele incassate de agentii de percepere a tuturor contributiilor si veniturilor publice, se vor varsa la cassieriile administratiunilor financiare contra unei recepise.
    Aceasta recepisa este descarcatoare pentru agentul de percepere. Agentii de percepere, afara de acei ai contributiunilor directe, sunt obligati a trimite, in fiecare luna, administratiilor centrale de care depind contul gestiunii lor pe luna trecuta, insotit de toate actele justificative prevazute de regulament si instructiuni.
    Conturile ce trebuiesc incheiate de perceptorii contributiunilor directe, precum si autoritatea insarcinata cu verificarea si judecarea lor sunt determinate prin legea pentru perceperea si urmarirea veniturilor publice.
    175. In caz cand administratiunea financiara va constata ca se pot controla suficient conturile in localitatea unde se afla perceptia, va putea aproba si dispune ca varsamintele impreuna cu foile de varsamant sa se faca prin posta cu valoare declarata. Chitanta postei se va tine in cassa perceptiei drept act de descarcare pana la primirea recepisei din partea cassieriei administratiunii financiare respective.
    176. Cassieria administratiunii financiare este insarcinata cu primirea banilor varsati de perceptori, cu incassarea directa a tuturor taxelor, impozitelor si a veniturilor date in debitul administratiunii financiare si cu efectuarea de plati pe baza de ordonante si mandate de plata.
    Cassieria centrala a tezaurului public primeste, pastreaza in limita prevederilor art. 19 din prezenta lege, banii si valorile varsate de manuitorii de bani publici, incasseaza sume varsate in contul Statului si plateste ordonante de plata emise asupra ei.
    177. Orice oficiu de cassierie publica va avea doua chei pentru tezaurul sau. Una din aceste chei se va pastra de cassier, iar cealalta de seful serviciului de contabilitate respectiv.
    Intrarile si iesirile de numerar sau valori din acest tezaur, vor fi facute numai pe baza de procese-verbale.
    178. Manuitorii de bani sau materiale publice nu pot avea decat un singur registru de cassa sau de materiale, in care se vor inscrie, in ordine cronologica, operatiunile de intrari si iesiri pentru toate fondurile sau materialele apartinand diferitelor administratii.
    179. Registrele agentilor insarcinati cu perceperea contributiilor, a drepturilor si veniturilor publice, registrele cassierilor administratiunilor financiare si ale cassieriei centrale, precum si registrele oricarui functionar public care ar avea drept sa perceapa venituri sau sa incasseze bani publici, se vor incheia in seara de 31 Decembrie a fiecarui an de catre o comisie numita de Ministerul de Finante.
    Cu ocazia acestei incheieri se va constata, printr-un proces-verbal, existenta valorilor din cassa, specificandu-se amanuntit valorile ce s-au gasit.
    180. Agentii de percepere, cassierii regionali si centrali care nu fac parte de Ministerul de Finante, dar apartin unei administratii publice, vor urma aceleasi obligatiuni si raspunderi ca si cei ce apartin Ministerului de Finante.
    181. Serviciile de contabilitate de pe langa administratiunile financiare si serviciul de contabilitate de pe langa cassieria centrala vor inregistra si centraliza toate faptele de venituri si cheltuieli efectuate prin cassieria acelei administratiuni sau prin cassieria centrala a tezaurului public.
    182. Sefii serviciilor de contabilitate de la administratiunile financiare precum, si seful serviciului de contabilitate de la cassieria centrala sunt raspunzatori fata de Curtea de Conturi de exactitatea cifrelor din orice cont sau borderou trimis fie Contabilitatii Generale a Statului, fie ori carei alte administratii. Ei sunt deasemeni raspunzatori pentru orice intarziere sau piedica ce s-ar aduce centralizarii din cauza inexactitatii cifrelor comunicate.
    183. Registrele si felul de inregistrare al operatiunilor efectuate de catre oficiile de cassierie publica si de catre serviciile de contabilitate ale administratiunilor financiare si de pe langa cassieria centrala a tezaurului public se vor determina de Directia Contabilitatii Generale a Statului.
    Metoda de inregistrare a serviciilor de contabilitate de pe langa administratiunile financiare, precum si de pe langa cassieria centrala va fi bazata pe principiile contabilitatii in partida dubla.

    CAP. 3
    Contabilitatea manuitorilor de materiale publice

    184. Contabilitatea materialelor cuprinde materialele de consumatie si de transformare.
    185. Fiecare magazie, depozit, santier, uzina, arsenal si alte stabilimente apartinand Statului si administrate direct de el, are un agent responsabil de manuirea materialelor.
    Acest agent poate fi gestionar si in bani si in materiale numai in caz cand este autorizat sa vanda din materialele incredintate lui si sa incasseze contravaloarea lor.
    186. Manuitorii de materiale publice inscriu in registrul prevazut la art. 178 intrarile, iesirile, transformarile, deteriorarile, pierderile, lipsurile, precum si excedentele materialelor cu a caror manuire sunt insarcinati.
    Aceste inscrieri se vor face pe speta de material, pe cantitate si pe valoare.
    187. Operatiunile de intrari, de transformari, de consumatiuni sau de iesiri a materialelor trebuiesc sprijinite pe acte justificative, stabilind regulata incarcare si descarcare a gestionarului.
    Manipularile si transformarile de materiale, precum si resturile sau plusurile rezultate, sunt justificate prin certificate administrative.
    Actele justificative sunt urmatoarele:
    Pentru intrari reale si intrari de ordine:
    Inventare, procese-verbale sau recepise de primire din partea manuitorului, facturi de expeditie, conosamente sau scrisori de trasura.
    Pentru iesiri reale si iesiri de ordine:
    Ordinele in virtutea carora s-au facut iesirile, facturi de expeditie, procese-verbale, recepise, certificate administrative, tinand loc de recepise.
    Pentru transformari si fabricari, deteriorari, resturi sau plusuri:
    Procese-verbale constatand rezultatele operatiunilor, certificate administrative tinand loc de procese-verbale.
    188. In fiecare luna sau la epocile determinate de administratiile respective, manuitorii de materiale publice vor intocmi, dupa scriptele lor, o situatie rezumand pe spete de materiale toate operatiunile de incarcari si descarcari ce au avut loc in luna precedenta si vor remite aceasta situatie serviciilor de contabilitate ale administratiilor centrale de care depind, impreuna cu toate actele justificative.
    Aceste situatii, dupa verificarea lor, se vor inainta Curtii de Conturi in termen de o luna de la primirea lor, impreuna cu actele justificative.
    189. Serviciile de contabilitate ale diferitelor administratii publice centrale, unde se manuiesc materiale, sunt datoare sa inregistreze si sa centralizeze si ele in scriptele lor miscarile lunare de materiale publice efectuate de diversii gestionari ai administratiei respective, pentru ca sa poata tine evidenta generala a materialelor din depozitele acestei administratii
    190. Manuitorii de materiale publice sunt obligati ca in primele doua luni ale anului sa intocmeasca si sa trimita serviciului de contabilitate a administratiei centrale de care depind, contul anual de gestiune pe anul precedent.
    Acest cont va indica pe spete de materiale:
    1. Materialele existente la inceputul anului.
    2. Intrarile si iesirile in cursul anului.
    3. Materialele existente la sfarsitul anului.
    Aceste conturi anuale ale manuitorilor de materiale publice dupa ce vor fi verificate de serviciile de contabilitate ale administratiilor centrale respective, se vor inainta Curtii de Conturi.

    CAP. 4
    Organizarea contabilitatii generale a Statului si a miscarii fondurilor

    191. Contabilitatea generala a Statului si miscarea fondurilor fac parte din Ministerul de Finante.
    Contabilitatea generala a Statului este insarcinata:
    1. Sa determine normele de inventariere, de inregistrare si forma registrelor ce trebuiesc tinute.
    a) De serviciile de contabilitate ale fiecarui minister si ale ordonatorilor secundari;
    b) De serviciile de contabilitate ale administratiunilor financiare si ale cassieriei centrale a tezaurului public;
    c) De cassieriile administratiunilor financiare si de cassieria centrala a tezaurului public.
    2. Sa execute toate operatiunile privitoare la inventarul general al patrimoniului Statului, prevazut la art. 2 din legea de fata.
    3. Sa inregistreze si sa centralizeze toate faptele relative la aplicarea bugetului.
    4. Sa inregistreze si sa centralizeze toate faptele de incasari si plati ale Statului, precum si ale administratiilor publice autonome ale caror venituri si cheltuieli se incaseaza si se platesc prin cassieriile administratiunilor financiare si cassieria centrala a tezaurului public.
    5. Sa inregistreze in conturi speciale toate operatiunile referitoare la datoria publica a Statului.
    6. Sa exercite un control continuu asupra operatiunilor cassieriei centrale si cassieriilor administratiunilor financiare de judete, pentru ca aceste operatiuni sa fie tinute cu exactitate la zi si in concordanta cu scriptele sale.
    7. Sa incheie Conturile generale lunare precum si contul general anual de executie al bugetului.
    8. Sa incheie conturile generale lunare, precum si contul general anual de gestiune al administratiei finantelor publice, prevazut la art. 160 si 161 din prezenta lege.
    9. Sa pregateasca si sa publice odata pe luna situatia financiara a tezaurului public, cuprinzand:
    a) Totalul platilor efectuate in cursul lunei cu detaliul principalelor capitole din buget;
    b) Totalul veniturilor incasate dupa natura veniturilor;
    c) Totalul bonurile de tezaur emise, al bonurilor rambursate, precum si totalul bonurilor de tezaur ramase in circulatie;
    d) Totalul avansurilor facute Statului de catre Banca Nationala a Romaniei pentru serviciul tezaurului.
    10. Sa pregateasca proiectele de lege relativ la aprobarea, executarea si regularea definitiva a bugetului Statului.
    11. Sa studieze si sa propuna Ministerului de Finante solutiile necesare legii de fata.
    12. Sa-si dea parerea asupra instructiunilor date de orice administratie publica serviciului ei de contabilitate, cand aceste instructiuni contin dispozitiuni care ar putea sa influenteze asupra contabilitatii Statului.
    13. Sa intocmeasca referatele pentru trimiterea in judecata Curtii de conturi, prin procurorul Curtii, a oricarui manuitor sau contabil care nu ar aplica dispozitiunile legii de fata.
    Miscarea fondurilor este insarcinata:
    1. Sa centralizeze zilnic situatiile cassieriilor administratiunilor financiare si ale cassieriei centrale a Tezaurului public, dupa comunicarile prevazute la art. 155.
    2. Sa stabileasca si sa comunice fiecarui minister si oficiilor de cassierie, inainte de sfarsitul fiecarei luni, distributia lunara a fondurilor, decisa de Ministrul de Finante pentru luna urmatoare.
    3. Sa repartizeze zilnic numerarul necesar pentru efectuarea la timp a tuturor platilor Statului.
    4. Sa inregistreze si sa puna viza "bun de plata" pe avizele ordonantelor de plata si pe ale ordonantelor de delegatie emise de ministere, in conformitate cu dispozitiunile din prezenta lege.
    192. Scriptele Contabilitatii Generale a Statului si a miscarii fondurilor vor fi tinute dupa metoda contabilitatii in partida dubla.
    193. Ministerul de Finante, prin directia contabilitatii generale a Statului va putea delega un inspector financiar sau alt functionar pentru a verifica la fata locului ori ce serviciu de cassierie sau de contabilitate si a incheia procese-verbale de constatare a verificarii.
    194. Cand Directorul Contabilitatii Generale a Statului va constata o neregularitate sau vreo nepotrivire intre conturile diferitelor ministere, ale administratiunilor financiare si scriptele sale proprii, va referi imediat Curtii de Conturi, care va lua masurile necesare pentru restabilirea ordinei si exactitatii.
    Directorul Contabilitatii Generale a Statului este responsabil fata de Curtea de Conturi de gestiunea sa contabila, precum si de neindeplinirea dispozitiunii prevazuta in acest articol.
    195. Functionarii insarcinati direct si special cu supravegherea manuitorilor, contabililor si cu controlul operatiunilor lor, sunt responsabili de orice deficite care nu s-ar acoperi si care ar preveni din cauza lipsei de verificare sau de control. In asemenea cazuri ministerul respectiv va fixa printr-o decizie motivata totalul sau partea din deficit de care functionarul este facut responsabil. In contra deciziei ministeriale se va putea face apel la Curtea de Conturi in termen de doua luni de la comunicarea deciziei.
    Curtea de Conturi va statua in mod definitiv, dupa citarea si ascultarea partilor, cu drept de recurs, conform legii ei de organizare*)
---------------
    *) A se vedea Legea p. reorganizarea inaltei Curti de Conturi, 31 Iulie 1929.

    196. In caz cand prin aceeasi decizie ministeriala sunt condamnati solidar mai multi agenti de verificare si control si numai unul dintr-insii face apel, Curtea de Conturi va chema, din oficiu, pe toti cei care figureaza in decizia de condamnare, precum si administratia care a pronuntat-o, iar prin decizia ce va da, va statua in mod definitiv asupra raspunderii de intregul deficit ce s-a constatat, stabilind astfel partea de raspundere a fiecaruia.
    197. Raspunderile speciale in cazuri de deficit si delapidari stabilite prin diferite legi organice, pe langa acelea ale legii de fata, sunt si raman in vigoare.
    198. Serviciile publice de Stat vor putea sa fie oricand cercetate prin delegatii Curtii de Conturi sau ai Ministerului de Finante, pentru a se stabili daca ele respecta dispozitiunile care le sunt aplicabile din prezenta lege.

    TITLUL IV
    Contabilitatea administratiilor publice autonome

    CAP. 1
    Dispozitiuni generale

    199. Administratiile publice autonome cu bugete separate aprobate sau nu de Adunarea deputatilor ca:
    a) Regiile publice comerciale ale Statului sau altor administratii autonome;
    b) Cassa de depuneri, consemnatiuni si economii;
    c) Camerele profesionale si intreprinderile exploatate prin ele;
    d) Asociatiunile judetene generale, judetele, municipiile, comunele si satele;
    e) Institutiunile si asezamintele publice de binefacere si asistenta sociala;
    f) Orice alte administratii publice autonome, ca bugete separate, toate acestea sunt supuse dispozitiunilor legii de fata, intrucat aceste dispozitiuni nu sunt in contrazicere cu cele prevazute in articolele ce urmeaza si cu dispozitiile cuprinse in legile lor organice.
    200. In cel mult trei luni de la finele anului financiar, Regiile publice comerciale ale Statului, Camerele profesionale si intreprinderile exploatate de ele, precum si orice alte administratiune publice autonome ale Statului, vor supune prin Ministerul de Finante Curtii de Conturi spre verificare si aprobare conturile lor de executie a bugetului si bilantul anual insotit de contul de profit si pierdere.
    201. Regiile mixte, regiile cooperative, sau alte combinatiuni din aceste sisteme apartinand Statului si prevazute de legea pentru organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice*), vor inainta bilantul lor anual insotit de contul de profit si pierderi prin Ministerul de Finante Curtii de conturi in cel mai tarziu 3 luni de la finele anului.
--------------
    *) A se vedea Legea p. organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice, din 16 Martie 1929.

    202. Curtea de Conturi va putea cere administratiilor publice autonome prevazute la art. 199 toate lamuririle de care ar avea nevoie pentru a pronunta descarcarea asupra conturilor si bilanturilor acestor administratiuni.
    Curtea de Conturi are deasemenea dreptul sa trimita, cand va crede necesar, delegati la fata locului pentru a cerceta registrele si actele justificative ale operatiunilor efectuate de aceste institutiuni.

    CAP. 2
    Contabilitatea administratiilor locale

    203. Inventarele patrimoniului satelor, comunelor, municipiilor, judetelor, asociatiunilor judetene generale si institutiilor si asezamintelor publice de binefacere si asistenta sociala, depinzand de ele, precum si inventariile regiilor publice comerciale, depinzand de sate, comune, municipii, judete si asociatiuni judetene generale intocmite potrivit dispozitiunilor legii de fata si legii pentru organizarea administratiunii locale*), sunt  supuse controlului comitetului local de revizuire respectiv, pe care il va exercita la fata locului prin delegatii sai.
-----------------
    *) A se vedea Legea p. organizarea administratiunii locale, din 3 August 1929.

    204. Veniturile si cheltuielile satelor, comunelor, municipiilor, judetelor si asociatiunilor judetene generale, precum si ale institutiilor si asezamintelor depinzand de ele sunt stabilite pentru fiecare an financiar prin bugete votate si aprobate in formele prevazute de legea pentru organizatia administratiunii locale.
    205. Nici un impozit pentru sat, comuna, municipiu, judet sau asociatiune judeteana generala nu poate fi asezat decat prin lege si in cadrul legilor generale de impunere in vigoare.
    Orice proiect de lege de asemenea natura va trebui sa fie contrasemnat de ministrul de finante. Orice regulament de infiintare de taxe si cote aditionale, prevazute de legea pentru organizatia administratiei locale, trebuie sa fie adus la cunostinta ministrului de finante prin presedintele delegatiunii judetene.
    206. Epocile pentru incasarea veniturilor, pentru angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si pentru inchiderea exercitiului la sate, comune, municipii, judete si asociatiuni judetene generale sunt aceleasi ca cele prevazute in legea de fata pentru Stat.
    207. Veniturile judetelor si asociatiunilor judetene generale provenind din impozitele Statului se vor percepe de catre perceptorii fiscali ai Statului odata cu contributiunile directe dupa rolurile respective si se vor varsa la oficiile de cassierie ale administratiunii financiare.
    Celelalte venituri se vor incasa direct de catre oficiile de cassierie ale Administratiunilor financiare dupa titlurile de debite ce li se vor comunica de autoritatea judeteana.
    208. Incasarea veniturilor satelor, comunelor si municipiilor se face sau de incasatori la sate si comune rurale, sau de agenti de percepere si casieri la comune urbane si municipii.
    Incasatorul satesc si comunal nu va putea incasa pentru Stat, asociatiuni judetene generale si judete decat sume inferioare cifrei de lei 3.000. Sumele incasate le va varsa agentilor de percepere ai Statului contra recipisa.
    Incasatorii satesti, secretarii satesti si comunali si notarii, sunt raspunzatori fata de Ministerul de Finante ca si agentii de percepere ai Statului pentru toate operatiunile de incasari, facute pe seama Statului, asociatiunilor judetene generale si judetelor.
    Cotele aditionale pe care comunele sunt autorizate a le percepe asupra principalului contributiunilor directe ale Statului se vor percepe de catre perceptorii Statului dupa rolurile intocmite si se vor varsa la incasatorii sau cassierii respectivi.
    209. Pentru orice incasare de bani se va elibera o recepisa taiata dintr-un registru cu matca. Aceste recepise nu vor fi valabile in sate si comune rurale daca nu vor fi semnate si de primarul sau ajutorul delegat de el in acest scop, iar pentru comunele urbane si municipii, daca nu vor fi vizate de seful contabilitatii lor.
    210. Angajamentele si ordonantarile de cheltuieli ale asociatiunilor judetene generale, judetelor, municipiilor si comunelor urbane resedinte de judet si institutiilor si asezamintelor publice de binefacere si asistenta sociala, precum si regiilor publice comerciale depinzand de ele, vor fi supuse in prealabil controlorului angajarii de cheltuieli care va atesta daca mai exista credit disponibil si daca aceste angajamente si ordonantari au fost bine imputate.
    Se vor tine registre speciale pentru inregistrarea acestor operatiuni.
    In caz cand controlorul constata ca pentru angajamentul ce i s-a supus nu exista credit disponibil sau ca a fost gresit imputat, el va refuza viza si va comunica presedintelui delegatiunii asociatiunii judetene generale, presedintelui delegatiunii judetene sau primarului, refuzul sau motivat.
    Daca presedintele respectiv sau primarul persista in angajarea sau ordonantarea cheltuielii, ei vor innainta comitetului local de revizuire respectiv actele impreuna cu refuzul motivat al controlorului.
    Daca comitetul local de revizuire gaseste ca angajamentul sau ordonanta trebuiesc totusi vizate, va ordona controlorului aplicarea vizei.
    In caz cand comitetul local de revizuire gaseste ca angajamentul sau ordonanta nu trebuiesc vizate, presedintele delegatiunei asociatiunei judetene generale, presedintele delegatiunei judetene sau primarul se vor putea adresa Curtii de conturi, care va decide potrivit dispozitiunilor legii de fata.
    Ministerul de Interne, de acord cu comitetul local de revizuire respectiv, va numi un singur controlor pentru judet si comuna urbana, resedinta de judet si cate un controlor pentru fiecare municipiu.
    Controlorii angajarii de cheltuieli sunt justitiabili fata de comitetul local de revizuire.
    Pana la numirea acestor controlori atributiunile lor vor fi indeplinite de seful contabilitatii administratiei respective.
    211. Plata cheltuielilor asociatiunilor judetene generale si judetelor se va face de oficiile de cassierie ale administratiunilor financiare pe baze de ordonante de plata semnate de presedintele delegatiunei asociatiunei judetene generale, de presedintele delegatiunei judetene sau de delegatii lor si contrasemnate de seful serviciului ordonantarii.
    Ordonantele de plata vor fi inregistrate la serviciul de contabilitate al asociatiei judetene generale sau al judetului, care le va da un numar de ordine special si le va libera titularilor.
    212. Plata cheltuielilor satelor, comunelor sau municipiilor se va face de incasatori sau cassieri in baza unei ordonante de plata emisa asupra unui credit regulat deschis.
    Ordonantele de plata vor fi semnate la sate si comune rurale de primar sau de ajutorul delegat de el si contrasemnate de secretarul satesc sau comunal; in comunele urbane si municipii ele vor fi semnate de primar sau de delegatul sau si contrasemnate de seful serviciului ordonantarii.
    In satele si comunele rurale ordonantele de plata se vor libera dintr-un registru cu matca numerotat si parafat de presedintele delegatiunii judetene. Acest registru de ordonante va servi si ca registru jurnal de plati, sumele ordonantate fiind reportate.
    In comunele urbane si municipii ordonantele de plata se vor inregistra la serviciul de contabilitate respectiv care le va da un numar de ordine special si le va libera titularilor.
    213. Serviciile de contabilitate ale asociatiunilor judetene generale, ale judetelor, comunelor urbane resedinte si ale municipiilor vor face pentru fiecare ordonanta de plata un aviz in dublu exemplar.
    La asociatiunile judetene generale si la judete unul din exemplare se va trimite serviciului de contabilitate de la administratiunea financiara - asupra careia a fost emisa ordonanta - si care dupa ce-l va inregistra, il va remite oficiului de casierie; pentru cel de al doilea exemplar se va intocmi zilnic, de catre serviciul de contabilitate respectiv, un borderou de toate avizele emise in acea zi si se va inainta impreuna cu actele justificative comitetului local de revizuire spre verificare.
    La comunele urbane resedinte si municipii, primul exemplar de aviz se va trimite casierului comunal, iar cel de al doilea comitetului local de revizuire, dupa aceleasi norme ca si la judete.
    Pentru comune urbane neresedinte, comune rurale si sate secretarul sau notarul va intocmi un singur aviz care, impreuna cu actele justificative, se va inainta incasatorului sau casierului comunal.
    214. Administratiunile financiare sunt datoare sa tina o contabilitate deosebita pentru fondurile judetene si fondurile asociatiunilor judetene generale.
    Toate platile pe socoteala bugetelor acestor administratii se vor face numai in marginea disponibilitatilor de numerar din fondurile lor.
    215. In primele zile ale fiecarei luni serviciile de contabilitate de pe langa administratiunile financiare vor intocmi si trimite serviciului de contabilitate ale asociatiunei judetene generale si ale judetului o situatie lunara de toate incasarile si platile facute pentru aceste administratii in cursul lunei precedente. Aceasta situatiune va fi insotita de borderouri detaliate si de actele justificative de incasari si plati.
    Serviciul de contabilitate al asociatiei judetene generale si al judetului va constata daca este concordanta intre situatia administratiunei financiare si scriptele sale si cel mai tarziu pana la finele lunii in care a primit situatia o va remite comitetului local de revizuire impreuna cu toate actele justificative.
    216. Cassierii comunelor urbane si municipiilor vor inainta zilnic serviciilor de contabilitate respective situatia cassei impreuna cu toate actele justificative de incasari si plati.
    Aceste servicii de contabilitate vor inregistra zilnic operatiile cassei, vor intocmi in cel mult 15 zile de la finele lunii o situatie lunara asupra tuturor operatiunilor de venituri si cheltuieli ale comunei sau municipiului pe luna precedenta si o vor supune comisiunii de verificare prevazuta de legea pentru organizarea administratiunii locale.
    Aceasta comisiune dupa ce se va fi pronuntat asupra situatiei lunare, o va inainta pana la finele aceleiasi luni comitetului local de revizuire impreuna cu toate actele justificative si cu incheierea comisiunii.
    217. In termen de trei luni de la inchiderea anului financiar, presedintii asociatiunilor judetene generale, presedintii delegatiunilor judetene, primarii comunelor urbane si municipiilor, vor inainta comitetului local de revizuire contul anual de executie a bugetului spre aprobare si descarcare.
    Acest cont va avea aceeasi forma si va cuprinde aceleasi rubrici ca si contul prevazut la art. 149 din prezenta lege.
    218. La sate si la comune rurale primarul impreuna cu incasatorul satesc comunal vor intocmi la finele fiecarei luni o situatie de toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul lunii.
    Aceasta situatie va fi supusa comisiunii de verificare prevazuta in legea pentru organizatia administratiunii locale. Comisiunea va incheia un proces-verbal de verificare si va viza toate actele justificative.
    La finele anului, primarul impreuna cu incasatorul satesc sau comunal vor intocmi un cont anual pentru toate operatiunile de venituri si cheltuieli efectuate in cursul anului.
    Acest cont, dupa ce va fi supus aprobarii consiliului satesc sau comunal, va fi inaintat pentru descarcarea comitetului local de revizuire cel mai tarziu in trei luni de la inchiderea anului financiar si va fi insotit de toate actele justificative si de procesele-verbale de verificare lunara.
    Contul va cuprinde urmatoarele rubrici:
    Pentru venituri:
    1. Numerele articolelor bugetare.
    2. Natura veniturilor.
    3. Evaluarile bugetare.
    4. Drepturile constatate.
    5. Sumele incasate.
    6. Sumele ramase de incasat la inchiderea exercitiului.
    Pentru cheltuieli:
    1. Numerele articolelor bugetare.
    2. Natura cheltuielilor.
    3. Alocatiunile prevazute in buget.
    4. Creditele suplimentare si extraordinare.
    5. Creditele anulate in cursul anului.
    6. Creditele definitive.
    7. Drepturile constatate.
    8. Sumele platite.
    9. Sumele ramase de plata la inchiderea exercitiului.
    10. Creditele ramase neintrebuintate si anulate la finele anului.
    219. Cassierii comunelor urbane si municipiilor vor inainta in cel mult doua luni dupa finele anului financiar, direct Comitetului local de revizuire, contul anual de gestiune, potrivit art. 26 din prezenta lege.
    220. Ordonantele de plata ramase neachitate, precum si creditele ramase neintrebuintate la inchiderea exercitiului, se anuleaza potrivit dispozitiunilor legii de fata.
    Reordonantarea sumelor din ordonantele de plata anulate se va face din bugetul anului urmator de la articolul special prevazut in acel buget.
    Ramasitele de incasat din exercitii incheiate se vor trece in bugetul urmator la un articol special.
    221. In cel mult trei luni de la finele anului financiar, regiile publice comerciale care apartin asociatiunilor judetene generale, judetelor, municipiilor si comunelor, vor inainta conturile lor de executie a bugetului si bilantul anual insotit de contul de profit si pierdere Comitetului local de revizuire respectiv spre verificare si aprobare.
    Comitetul local de revizuire are aceleasi drepturi prevazute pentru Curtea de conturi la art. 202 din prezenta lege.
    222. Deciziunile comitetului local de revizuire sunt supuse apelului la Inalta Curte de Conturi in termen de o luna de la comunicarea lor, afara de cele referitoare la sate, comune rurale si urbane neresedinte; care sunt definitive.
    Aceste deciziuni definitive sunt supuse revizuirii in termenul si conditiunile prevazute de legea pentru organizatia administratiunii locale*).
------------------
    *) A se vedea Legea p. organizarea administratiunii locale, din 3 August 1929.

    223. Ministerul de finante, prin directia contabilitatii generale a Statului si in intelegere cu Ministerul de Interne, va intocmi instructiuni si formulare pentru alcatuirea bugetului, forma registrelor si modul de inregistrare care, la asociatiunile judetene generale, judete, municipii si comune urbane, se va face dupa principiul contabilitatii in partida dubla.

    TITLUL V
    Sanctiuni si dispozitiuni tranzitorii si finale

    CAP. 1
    Raspunderi si sanctiuni

    224. Orice functionar public care, calcand dispozitiunile prezentei legi, prin comitere sau omisiune, in mod intentionat sau nu, ar cauza paguba Statului sau vreunei administratii publice, este obligat sa o repare, independent de penalitatile la care ar putea fi supus pentru aceasta.
    225. Ministrii pot trimite in judecata Curtii de conturi, prin procurorul acelei Curti, pe orice functionar public care contravine la dispozitiunile prezentei legi si regulamentului ei.
    Curtea de conturi se poate sesiza si din oficiu pentru judecarea abaterilor constatate cu prilejul controlului sau propriu.
    Directorii si sefii de serviciu care in exercitiul functiunii lor ar afla despre un fapt, ce ar putea da loc la raspundere, in conformitate cu prevederile prezentei legi, sunt obligati sa-l aduca la cunostinta ministerului respectiv, prin raport confidential; contrar va fi supus penalitatilor prevazute la art. urmator, al. I.
    226. Curtea de conturi sesizata, dupa ascultarea functionarului invinuit, constatand neregula sau abaterea, pe de o parte, va putea condamna pe vinovat, prin deciziune motivata, la o amenda fiscala echivalenta cu salariul total al acestuia, de la 15 zile pana la maximum 4 luni, pe de alta parte, va putea cere trimiterea lui in judecata comisiunii disciplinare, spre a hotari daca nu este locul sa i se aplice vreuna din pedepsele disciplinare, in conformitate cu dispozitiunile statutului functionarilor publici*).
    In caz de abateri grave sau repetate, Curtea va dispune trimiterea vinovatului in judecata comisiunii de disciplina, spre a hotari daca nu este locul sa fie indepartat din functiune.
    Osebit de aceasta Ministerul sau administratia publica va condamna pe vinovat, prin decizie motivata, sa despagubeasca Statul sau administratia publica de paguba suferita, afara numai daca nu s-ar constata ca a lucrat din ordin semnat de ministru sau delegatul sau.
    Deciziunile Ministerului sau ale administratiei publice sunt atacabile in apel la Curtea de conturi in termen de 2 luni de la comunicarea deciziei.
    Condamnarea se va face proportional, tinandu-se seama de atributiile si vina fiecaruia, atunci cand la abaterile de la prezenta lege vor fi concurat mai multi functionari.
-------------------
    *) A se vedea Statutul functionarilor publici, din 19 Iunie 1923.

    227. Delapidarile sau deturnarile de bani publici, sub orice forma, se vor pedepsi conform legilor penale, civile sau militare in vigoare in momentul savarsirii faptului.
    Tot ca delapidare de bani publici se va considera si pedepsi faptul de a trafica sau utiliza in folosul sau, sau al unei terte persoane, fonduri, bani, valori sau materiale publice astfel cum sunt prevazute la art. 1 din prezenta lege.

    CAP. 2
    Dispozitiuni tranzitorii si finale

    228. Legile si regulamentele de contabilitate precum si orice alte legi si regulamente care ar contine si dispozitiuni referitoare la contabilitatea administratiilor publice nu pot fi luate in cercetare de Consiliul legislativ, decat dupa ce se va fi luat, in privinta lor, avizul Ministerului de Finante si al Curtii de Conturi.
    229. Ministerul de finante va intocmi un regulament pentru aplicarea legii de fata.
    230. Ministerul Finantelor este obligat ca in termen de cel mult un an de la promulgarea legii de fata sa ia masuri pentru lichidarea ordonantelor si mandatelor de plata zise "la portofoliu" ce se gasesc in oficiile de cassierie publica.
    231. Serviciile de contabilitate ale ministerelor sunt obligate ca, in termen de cel mult un an de la promulgarea acestei legi, sa incheie, in baza datelor si actelor pe cari le au la dispozitie, conturile de gestiune si de exercitiu cari n-au putut fi inca intocmite si incheiate, fie din cauza rasboiului, fie din orice alta cauza.
    Aceste conturi vor fi inaintate Ministerului de Finante, la Directia Contabilitatii Generale a Statului, impreuna cu un memoriu, in care se vor arata cauzele pentru cari ele n-au putut fi intocmite la timp.
    Directia Contabilitatii Generale a Statului dupa ce va examina aceste conturi, le va centraliza in starea in care se gasesc si le va inainta Curtii de Conturi, insotite de un referat, rezumand situatia lor generala.
    232. Dupa ce Curtea de Conturi va examina referatul Directiei Contabilitatii Generale a Statului si conturile prevazute la articolul precedent, judecand situatia, va putea da descarcare de gestiune chiar pe baza acestor conturi incomplete daca se va incredinta ca gestiunea este in regula si ca numai in imprejurari de forta majora au impiedicat intocmirea lor in conformitate cu dispozitiunile legii.
    Toate dispozitiunile legii de fata intra in vigoare pe ziua de 1 Ianuarie 1930, afara de cele cari prin regulament sau printr-un decret regal se vor pune in aplicare inainte de aceasta data.
    233. Toate dispozitiunile privitoare la controlul preventiv se vor aplica de la data promulgarii acestei legi.
    Dispozitiunile cu privire la introducerea contabilitatii in partida dubla vor fi puse in aplicare la 1 Ianuarie 1930 pentru directia si pentru regiile publice comerciale ale Statului; pentru toate celelalte administratii publice punerea in aplicare a contabilitatii generale a Statului in partida dubla se va putea face si dupa 1 Ianuarie 1930, insa cel mai tarziu pana la 1 Ianuarie 1930, insa cel mai tarziu pana la 1 Ianuarie 1931.
    234. Toate dispozitiunile contrarii legii de fata sunt si raman abrogate*).
                     
    *) Prima Lege a contabilitatii Statului a fost pusa in aplicare la 1 Ianuarie 1865 si dupa aproape 30 ani s a modificat in intregime la 8 Octombrie 1893 extinzandu se asupra tuturor contabilitatilor publice. Dupa alti 10 ani sufera o noua amplificare prin Legea din 21 Martie 1903 care s a aplicat pana la promulgarea prezentei Legi din 31 Iulie 1929.