LEGE    din 31 iulie 1929*)

pentru reorganizarea Inaltei Curti de Conturi

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 167 din 31 iulie 1929

    *) Aceasta Lege s-a votat de Adunarea deputatilor si Senat in sedintele de la 26 si 27 Iulie 1929. Promulgata cu decret Nr. 2674/929 si publicat in Monitorul Oficial Nr. 167 din 31 Iulie 1929. Ea abroga Legea din 29 Ianuarie 1895.

    CAP. 1
    Instituirea si compunerea Curtii

    1. Pentru toata Romania este o singura Inalta Curte de conturi.
    Curtea de conturi este o institutiune de sine statatoare, are acelasi rang cu Inalta Curte de casatie si se bucura de aceleasi drepturi.
    2. Sediul Curtii este in Capitala tarii.
    3. Curtea de conturi este compusa din membrii Curtii, ministerul public, personalul de control si verificare, secretariatul general cu personalul de cancelarie, arhiva si de serviciu.
    Membrii Curtii sunt: un prim-presedinte, 4 presedinti de sectiuni si 8 consilieri.
    Ministerul public este reprezentat printr-un procuror general si 3 procurori de sectie.
    Personalul de control si verificare se compune din:
    Consilieri-controlori, care pot fi cate unul de fiecare minister si administratie publica autonoma, 4 referendari sefi, 24 referendari si 30 referendari stagiari.
    Numarul acestora poate fi sporit prin lege, dupa trebuinta.
    Referendarii sunt impartiti in trei clase.
    Secretariatul general al Curtii e compus din un secretar general asimilat cu referendarii sefi, secretari, subsecretari, sefi de birou, subsefi de birou, impiegati si conservatori de acte si personalul de serviciu necesar prevazut dupa trebuinta in buget.
    4. Membrii Curtii, ai ministerului public, consilierii-controlori si referendarii sunt inamovibili.
    Referendarii-stagiari au numai stabilitate.
    5. Membrii Curtii si ai ministerului public sunt numiti prin decret regal la propunerea ministrului de finante.
    Primul-presedinte, procurorul general si procurorii de sectii se numesc fara recomandarea Curtii, iar presedintii de sectii vor fi numiti dintre consilieri dupa recomandarea Curtii.
    Pentru fi numit consilier si consilier-controlor se cer urmatoarele conditiuni:
    a) Sa aiba un titlu academic de doctor sau licentiat in drept, matematici, stiintele comerciale, sau un titlu echivalent in stiintele financiare, politice si administrative, recunoscut conform regulilor instructiunii;
    b) Sa aiba un stagiu de cel putin 15 ani in administratia Curtii, in administratia finantelor Statului, in administratiile centrale ale celorlalte ministere sau in magistratura si sa fi ocupat in acest timp cel putin de 3 ani functiunile de referendar clasa I, de secretar general al Ministerului de Finante, director ori inspector financiar in Ministerul de Finante, director de contabilitate in administratia centrala a celorlalte ministere, membru la o Curte de apel.
    Se pot numi, cu dispensa conditiunilor de la litera a, intendantii generali care au ocupat cel putin 5 ani functiunea de sefi al serviciului contabilitatii in Ministerul de Razboi.
    6. La fiecare vacanta de consilier sau consilier-controlor, numirea se va face prin decret regal, la propunerea ministrului de finante, luand si avizul Curtii.
    Consilierii controlori avand o vechime in grad de 6 ani impliniti, vor putea fi inaintati pe loc in gradul de consilier.
    7. Referendarii sefi si secretarul general se numesc dintre referendarii de clasa I cu o vechime de 3 ani in clasa, iar referendarii dintre stagiari.
    8. Stagiarii se vor recruta prin concurs.
    Spre a fi primit la concurs se cer urmatoarele conditiuni:
    a) Sa fie cetateni romani;
    b) Sa fi satisfacut legea recrutarii;
    c) Sa posede un titlu academic din cele prevazute la art. 5.
    d) Sa aiba 24 ani.
    Concursul se va tine la Curtea de conturi, juriul se va compune din doi membri ai Curtii, delegati de sectiunile unite, si de un delegat al Ministerului de Finante.
    Conditiunile concursului se vor stabili printr-un regulament elaborat de Curte, aprobat de ministrul de finante*).
    Se pot numi stagiari si fara concurs functionari din administratia generala a finantelor si din serviciile centrale de contabilitate ale celorlalte administratii, care intrunesc conditiunile de mai sus si au gradul de cel putin de sef de birou.
------------------
    *) A se vedea Regulamentul pentru concurs de referendar la Curtea de Conturi, din 9 Martie 1895.

    9. Numirea referendarilor-sefi, secretarului general, referendarilor si referendarilor stagiari se face prin decret regal la propunerea ministrului de finante dupa recomandatia Curtii.
    Personalul de cancelarie si arhiva, prevazut la art. 3 alin. 1, se numeste de catre ministrul de finante conform statutului functionarilor publici cu avizul Curtii, iar personalul de serviciu se numeste de catre primul-presedinte al Curtii.
    10. Conditiunile generale pentru admisibilitatea in functiune, incompatibilitati, numiri, inaintari, ordine si disciplina pentru personalul de cancelarie si arhiva sunt cele din statutul functionarilor publici, cu deosebirile anume prevazute in legea de fata*).
    Comisiunea de disciplina si aceea de numiri si inaintari pentru Curtea de conturi o formeaza sectiunile unite ale Curtii.
------------------
    *) A se vedea Statutul functionarilor publici, din 19 Iunie 1923.

    11. Primul-presedinte al Curtii depune juramantul inaintea M. S. Regelui.
    Ceilalti magistrati ai Curtii, precum si ai parchetului, presteaza juramantul de intrare in functiune inaintea sectiunilor-unite ale Curtii, iar consilierii, controlorii-referendari si ceilalti functionari ai ei, inaintea primului-presedinte asistat de procurorul general.
    12. Membrii Curtii de conturi si ai ministerului public nu pot fi rude sau afini intre dansii pana la a patra spita inclusiv.
    De asemenea nu pot fi interesati nici direct, nici indirect, nici figura ca mandatari in vreo afacere supusa controlului Curtii, nici lua parte la cercetarea vreunei asemenea afaceri in care vor fi fost interesati o ruda a sa sau un afin pana la a patra spita inclusiv.
    Recuzarea unui membru al Curtii se poate invoca de el insusi sau cere de parte ori de ministerul public si se decide de sectiunea respectiva a Curtii completata cu un membru de la alta sectie, delegat de primul-presedinte. In caz de admiterea recuzarii, sectiunea astfel constituita procedeaza la judecarea chestiunii.
    13. Functiunile de prim-presedinte, presedinte, consilier, procuror-general, procuror de sectie, consilier-controlor, referendar-sef, referendar si referendar-stagiar sunt incompatibile cu:
    a) Mandatul legislativ si functiunile publice de orice natura, ocupate prin alegere sau prin numire;
    b) Profesiunile libere;
    c) Calitatea de director, administrator-delegat, membru in consiliul de administratie sau cenzor in societatile particulare sau la vreo institutiune pusa sub controlul Curtii.
    14. Se vor pune in retragere din oficiu, prin decret regal, membrii Curtii si ai ministerului public, care au implinit etatea de 65 ani.
    Asemenea se pune in retragere din oficiu, dupa avizul conform al Curtii in sectiuni-unite, acela care din cauza unei infirmitati valabil constatata nu va mai fi in stare sa-si indeplineasca atributiunile functiunii.
    Cei pusi in retragere isi vor exercita imediat drepturile lor la pensiune.
    15. Curtea este impartita in 4 sectiuni, compusa fiecare dintr-un presedinte si 2 consilieri.
    Repartizarea presedintilor si consilierilor pe sectiuni se va face la inceputul fiecarui an, de catre sectiunile-unite ale Curtii.
    In caz de neintelegere se va proceda prin tragere la sorti.
    La aceeasi data sectiunile-unite vor repartiza la sectiuni referendari sefi, referendari si referendari stagiari.
    Atributiunile sectiunilor sunt identice. Ele se vor repartiza la inceputul fiecarui an, de catre sectiunile-unite, repartitia lor putandu-se modifica in caz de necesitate, chiar in cursul anului.
    16. Sectiunile-unite ale Curtii se intrunesc ori de cate ori este necesar, convocate de primul-presedinte din propria initiativa sau dupa cererea procurorului-general.
    Primul-presedinte prezideaza Curtea in sectiuni-unite si poate prezida, cand crede de cuviinta sau serviciul cere, oricare dintre sectiuni. Daca in acest din urma caz se face paritate de voturi, se va chema prin tragere la sorti un consilier de la o alta sectiune si chestiunea se va dezbate din nou.
    17. Pentru a se lua o deciziune de catre Curte este necesar sa fie prezenti pentru o sectiune trei membri, iar pentru sectiunile-unite cel putin sapte membri. In caz de paritate de voturi, la sectiunile-unite, votul celui ce prezideaza decide.
    Toate deciziunile si incheierile Curtii se pronunta cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.
    Minoritatea este datoare a-si formula parerea sa motivata.
    In lipsa primului-presedinte, cel mai vechi dupa ordinea numirii dintre presedintii de sectii il inlocuieste.
    In lipsa presedintelui de sectie membrul cel mai vechi ii tine locul.
    Lipsind un consilier, sectiunea se completeaza printr-un consilier de la o alta sectiune, delegat de primul-presedinte.

    CAP. 2
    Atributiuni si competinta

    18. Curtea de conturi exercita controlul preventiv si cel de gestiune asupra tuturor veniturilor si cheltuielilor Statului, conform art. 115 din Constitutiune*).
    Ea are atributiuni de control si atributiuni judecatoresti.
-----------------
    *) A se vedea Constitutiunea, din 29 Martie 1923.

    19. Ca organ suprem de control, Curtea:
    a) Controleaza preventiv angajarile de cheltuieli si venituri, cum si ordonantarile de cheltuieli, prin consilieri-controlori, in conformitate cu dispozitiunile legii asupra contabilitatii publice*);
    b) Controleaza actele justificative ale ordonantarilor primite de la contabilitatile ordonatorilor primari si secundari, pe masura primirii lor;
    c) Examineaza situatiunile lunare de ordonantari si plati primite de la contabilitatile centrale ale ministerelor si ale diferitelor administratiuni publice, precum si conturile generale lunare si anuale de executiunea bugetului;
    d) Controleaza incasarile si platile efectuate prin casieriile Statului, dupa borderourile lunare si dupa conturile si actele ce i se trimit de contabilitatea generala a Statului.
-----------------
    *) A se vedea Legea asupra contabilitatii publice, din 31 Iulie 1929.

    20) Tot ca organ suprem de control, Curtea cerceteaza, constata si certifica exactitatea conturilor administratorilor insarcinati cu stabilirea si centralizarea veniturilor publice, cum si a tuturor administratiilor si asezamintelor publice care au in atributia lor administrarea banilor publici.
    Pe baza statuarilor sale date asupra a actelor trimise de administratori si ordonatori si asupra conturilor individuale ale administratorilor de venituri si ale manuitorilor de bani, ea cerceteaza, constata si certifica exactitatea conturilor ministerelor si a conturilor generale ale administratiunii finantelor Statului.
    Ea controleaza inventarul general al Statului, iar prin cercetari in localitate controleaza tinerea in regula a inventariilor patrimoniului Statului.
    Ea controleaza emisiunile de titluri si bonuri de tezaur ale Datoriei Publice spre a fi facute in conformitate cu legile si conventiunile respective.
    21. Ca organ judecatoresc judeca gestiunile manuitorilor de bani, valori si materiale publice.
    Ea judeca in prima si ultima instanta:
    a) Conturile manuitorilor de bani publici care au in atributiunile lor atat incasarea veniturilor cat si plata cheltuielilor;
    b) Conturile de materiale si bani ale corpurilor, diviziilor, arsenalelor, manutantelor si tuturor stabilimentelor centrale ale armatei, jandarmeriei si granicerilor; conturile fabricilor, uzinelor, manufacturilor, santierelor, atelierelor centrale, salinelor si ale tuturor stabilimentelor centrale in care se produc si se transforma materiale publice;
    c) Conturile depozitelor centrale in care se aprovizioneaza si se conserva materialele publice destinate pentru vanzare, consumatie, ori transformari;
    d) Si in genere toate conturile manuitorilor de bani, valori si materiale publice, care nu sunt date prin legi speciale in competinta altor instante sau pentru care Curtea de conturi este competenta ca instanta de apel.
    22. Curtea mai judeca, in prima si ultima instanta, pe orice functionar public, precum si pe orice mandatar al administratiunii, intrucat n-a justificat sumele ce i s-au incredintat pentru indeplinirea unui serviciu, furnituri sau efectuarea unei lucrari.
    Pentru sumele de bani ramase neintrebuintate, care nu se vor fi restituit in termenele prevazute ale legea contabilitatii publice, Curtea, ascultand pe cei in cauza, ii va putea obliga la restituirea banilor cu dobanda legala, iar in cazul cand sunt functionari publici, pot fi condamnati la o amenda pana la retributiunea lor pe trei luni.
    Contabilii administratiunilor care n-au urmarit la timp justificarea avansurilor, pot fi si ei condamnati de Curte, solidari cu titularii, la restituirea sumelor, precum si la aceeasi amenda.
    23. Mai sunt justitiabili, in prima si ultima instanta, directorul contabilitatii generale a Statului, directorii serviciilor de contabilitate ale tuturor departamentelor, sefii de contabilitate ai tuturor administratiunilor publice, precum si toti ceilalti administratori, contabili si manuitori de bani, valori si materiale publice, pentru intarziere in depunerea conturilor si in prezentarea scriptelor si actelor justificative, pentru defecte si omisiuni in conturi, pentru ordonantari, neregulate, pentru ingaduinte acordate ilegal debitorilor Statului, care ingaduinte au provocat pagube administratiunilor, pentru necomunicarea la termenul fixat a documentelor si lamuririlor cerute de Curte, pentru necercetarea conturilor de gestiune ale perceptorilor de venituri dependinte de ei, precum si pentru orice alte calcari de legi sau neregularitati constatate in gestiunile lor.
    Pentru neindeplinirea acestor obligatiuni ei vor putea fi condamnati la o amenda egala cu retributiunea lor de la 15 zile pana la 4 luni. Daca nici dupa aceasta amendare nu se vor conforma dispozitiunilor luate de Curte, ori repeta aceleasi fapte, Curtea va comunica faptul ministrului respectiv spre a li se aplica sanctiunile prevazute de legea contabilitatii publice.
    24. Curtea judeca in prima si ultima instanta pe orice functionar public care contravine la dispozitiunile legii si regulamentului contabilitatii publice si a controlului bugetului si patrimoniului public.
    25. Ca instanta de apel Curtea judeca:
    a) Apelurile facute de gestionarii insarcinati numai cu perceperile de venituri, pe care le varsa la oficiile de casierii publice in contra incheierilor serviciilor insarcinate cu administrarea si centralizarea acelor venituri;
    b) Apelurile gestionarilor diverselor unitati ale armatei, jandarmeriei si granicerilor, ale serviciilor de navigatiune fluviala si maritima, ale atelierelor, pepinierelor, fermelor, hergheliilor, tamazlacurilor, inchisorilor centrale, depozitelor filiale de materiale, administratiunilor regionale de mosii, paduri, balti si alte domenii ale intendentilor si economilor de spitale, in contra incheierilor administratiunilor respective;
    c) Apelurile contra deciziilor ministrilor sau sefilor administratiilor publice date conform art. 226, alin. 3 si 4 din legea contabilitatii publice, asupra controlului bugetului si patrimoniului public;
    d) Apelurile contra deciziunilor Ministerului de Razboi prin care se ordona retineri din solda pentru pierderi de materiale, sume nejustificate si diferite alte pagube aduse fondurilor si materialelor Statului, in conformitate cu legea soldelor in armata;
    e) Apelurile functionarilor insarcinati direct si special cu supravegherea contabililor si controlul contabilitatii lor, contra deciziunilor administratiilor respective prin care sunt facuti raspunzatori de deficitele acelor contabili;
    f) Apelurile comitetelor scolare si epitropiilor bisericesti in contra deciziunilor date de autoritatile insarcinate cu verificarea conturilor lor;
    g) Apelurile prevazute de art. 37 din legea pensiunilor in contra hotaririlor comisiunilor regionale de pensiuni*), care pana la punerea in aplicare a acestei legi erau in competinta comisiunii centrale de pensiuni; deciziunile Curtii asupra acestor apeluri se vor pronunta cu majoritate de trei voturi;
------------------
    *) A se vedea Legea pentru modificarea unor dispozitiuni din Legea generala de pensiuni, din 20 August 1929.

    h) Apelurile in contra deciziunilor comitetelor locale de revizuire, potrivit dispozitiunilor legii pentru organizatia administratiunii locale*);
------------------
    *) A se vedea Legea organizarii administratiunii locale, din 3 August 1929.

    i) Orice alte apeluri ce i s-ar mai da prin legi speciale;
    26. Termenul de apel la Curte este de 30 zile de la comunicarea hotararii.
    27. Curtea mai are in atributiunile sale judecarea:
    a) Cererilor de degajare de garantii totale sau partiale ale manuitorilor de bani publici, justitiabili in prima instanta;
    b) Cererilor de prescriptii ale debitorilor, potrivit legilor de contabilitate publica de percepere si urmariri.
    28. Curtea isi va da avizul in sectiuni unite asupra tuturor proiectelor de legi si regulamente privitoare la contabilitatea publica, chiar atunci cind numai partial ar fi referitoare la contabilitatea unei administratii publice.

    CAP. 3
    Procedura inaintea Curtii

    29. Toti gestionarii justitiabili de Curte in prima instanta, precum si toate administratiile publice, indatorate prin legea contabilitatii publice ca sa trimita Curtii conturile lor sunt obligati a le depune la grefa acesteia in termenele prevazute de acea lege.
    Contul general al administratiei finantelor va fi prezentat Curtii, insotit de rezumate generale, indicand pe casieri, incasarile si platile cuprinse in el.
    1. Prezentarea conturilor
    30. In caz de neprezentare la termen a conturilor de gestiune si administratiune Curtea, dupa cererea procurorului sau din proprie initiativa, prin insasi faptul netrimiterii la termen, va judeca si condamna pe cei vinovati la o amenda egala cu retributiunea lor, de la 15 zile la patru luni, fixandu-le si un ultim termen pentru prezentare.
    Daca nici la termenul fixat de Curte nu vor inainta conturile si nu vor justifica intarzierea, ei vor putea fi condamnati la dublul amenzii de mai sus, comunicandu-se faptul si autoritatii respective spre a i se aplica sanctiunile prevazute de legea contabilitatii publice si insarcina pe inlocuitor cu indeplinirea acestor indatoriri. Daca contabilul nu mai este in functiune si n-a prezentat la timp conturile, succesorul este obligat a-i incheia si prezenta conturile la termenul ce i se va fixa de Curte.
    Aceleasi sanctiuni se vor aplica si contabililor, ordonatorilor primari si secundari care nu vor prezenta la termen avizele cu actele justificative ale ordonantelor si mandatelor de plata emise, precum si situatiile lunare de ordonantari.

    2. Procedura verificarii
    31. Primul-presedinte al Curtii, primind actele, conturile, cererile, apelurile si toate celelalte lucrari date in competinta Curtii, le distribuie sectiilor respective.
    Borderourile cu avizele si acte justificative ale ordonantarilor se vor primi direct de catre referendarii insarcinati cu verificarea lor.
    32. Presedintii de sectii distribuie impreuna cu referendarul-sef, intre referendarii sectiunii, lucrarile repartizate ce sunt date in atributiunile sectiunii.
    Distribuirea se va face pe ministere si administratiunii astfel ca actele din cursul unui an si privitoare la acelasi buget sa fie examinate de acelasi birou.
    33. Referendarii, sub supravegherea referendarilor sefi, studiaza, controleaza si verifica prin ei insasi si cu ajutorul referendarilor stagiari ce le sunt atasati, lucrarile repartizate lor.
    Ei adreseaza sectiunii respective a Curtii, raport motivat privitor la aceste lucrari, continand observatiunile lor asupra legalitatii operatiunilor, validitatii actelor prezentate defectelor de contabilitate si ori si ce alte observatiuni ar crede necesar sa aduca la cunostinta Curtii.
    In ce priveste controlul actelor justificative ale ordonantarilor, referendarul va face raport numai in cazul cand constata lipsuri, greseli sau alte nereguli. In toate celelalte cazuri vizeaza borderoul respectiv pentru constatarea verificarii.
    De asemenea asupra borderourilor lunare de incasari si plati, Curtea va fi sesizata prin rapoarte numai in cazul cand se constata nepotriviri, omisiuni sau alte nereguli. Borderourile gasite in regula se vor certifica pentru verificare de referendarul respectiv.
    Referendarii ingrijesc de tinerea in regula, de clasarea si predarea actelor.
    Pentru ordonantele de plata, emise fara acte justificative, ei vor lua nota si vor urmari prezentarea actelor la termenele prevazute de legea contabilitatii publice, referind Curtii indata dupa inchiderea anului, spre a se aplica sanctiunile prevazute de lege.
    34. Referendarii stagiari executa toate lucrarile cu care vor fi insarcinati de referendarii pe langa care sunt atasati.
    Ei pot adresa rapoarte Curtii, insa numai prin intermediul referendarilor respectivi.
    35. Rapoartele referendarilor prezentate sectiunii vor fi examinate de catre presedintele sectiunii sau un consilier desemnat de acesta, care sunt tinuti a constata daca lucrarea e facuta in mod constiincios si daca defectuozitatile semnalate sunt intemeiate.
    Pentru lucrarile asupra carora nu se fac rapoarte, borderourile si situatiunile verificate vor fi cercetate si vizate si de membrul sectiei insarcinat cu supravegherea acestei lucrari.

    3. Procedura judecarii
    36. Presedintele sectiunii, primind raportul consilierului raportor, fixeaza ziua judecarii si trimite lucrarea parchetului spre a lua cunostinta de ea.
    La ziua fixata, referendarul raportor prezinta lucrarea, se asculta partile, care se vor cita prin agentii administrativi, precum si concluziunile parchetului, se ia avizul referendarului raportor, care nu-i decat consultativ si apoi votul fiecarui consilier, incepand cu cel mai nou numit, dupa care presedintele pronunta deciziunea.
    Procesul-verbal al sedintei si deciziunea se redacteaza si contrasemneaza de referendarul raportor si se semneaza de judecatorii care au luat parte la sedinta.
    Curtea va putea judeca si in lipsa partilor, legalmente citate.
    37. Daca in cursul judecarii, Curtea gaseste ca e nevoie de alte deslusiri, de prezentare de noi acte sau de infatisarea gestionarului, incheie un proces-verbal, aratand cerintele sale si fixand termenul pentru satisfacerea lor.
    Ea va aplica sanctiunile prevazute de art. 30 daca la termenul fixat gestionarul lipseste sau nu prezinta deslusirile ori actele cerute. Curtea va putea de asemenea sa trimita un delegat al ei care sa cerceteze la localitate, cand ar gasi necesar.
    38. Asupra lucrarilor date in atributiunile sale judecatoresti, Curtea pronunta deciziuni, iar asupra celora date in atributiunile ei de control, in afara de vizele prevazute pentru controlul preventiv, pronunta declaratiuni.
    Deciziunile trebuie sa constate daca justitiabilii sunt lichidati sau datoresc vreo suma; in primul caz Curtea pronunta descarcarea definitiva, iar in al doilea caz ii condamna la plata sumei cu dobanda legala de la data cand o datoresc.
    Declaratiunile trebuie sa stabileasca daca conturile sunt exacte, daca contin defecte, nereguli sau calcari de legi, care sunt administratorii vinovatii si masurile ce s-au luat sau trebuie sa se ia in contra lor.
    39. In toate cazurile cand Curtea semnaleaza autoritatilor superioare abateri de natura a prejudicia oficiile de casierii publice, autoritatile sunt datoare sa ia masuri de asigurarea asupra averii vinovatilor pentru despagubirea fiscului sau administratiunilor respective, iar daca s-au facut vinovati si de fapte penale, sa-i trimita in judecata instantelor ordinare competente.
    40. Cand in cercetarea unei chestiuni se va ridica o banuiala de fals in scripte, sau delapidare, in contra unui gestionar, Curtea, dupa ce va fi ascultat mai intai concluziunile parchetului, va suspenda cercetarea si va instiinta indata autoritatea de care depinde acel gestionar si pe ministrul de justitie care vor lua masuri sa urmareasca pe culpabili inaintea instantelor ordinare competinte.
    41. Descarcarea valabila si definitiva a gestionarilor care manuiesc sau administreaza bani ori materiale publice si ale caror conturi sunt supuse jurisdictiunii de prima si ultima instanta a Curtii, nu se poate da decat de catre Curtea de Conturi.
    Orice verificari si descarcari date de catre comisiuni administrative instituite in orice mod, nu sunt decat provizorii si nu dispenseaza pe acei gestionari de a prezenta Curtii conturile lor de gestiune.

    4. Declaratiunile Curtii asupra conturilor generale
    42. Dupa judecarea conturilor de gestiune ale tuturor casieriilor Statului pe intreg anul financiar, Curtea procedeaza la confruntarea rezultatelor constatate prin deciziunile sale cu cele cuprinse in contul general de gestiune al administratiunii finantelor publice.
    Presedintii celor patru sectiuni, intruniti in comisiune, intocmesc raportul general privitor la aceste confruntari, pe care il supune primului-presedinte, spre a fi pus in dezbaterea sectiunilor unite care vor pronunta o declaratie generala de conformitate asupra contului general de gestiune al administratiunii finantelor publice.
    43. De asemenea dupa cercetarea tuturor conturilor serviciilor insarcinate cu administrarea veniturilor si a tuturor actelor relative la angajarea ori ordonantarea si plata cheltuielilor Statului, pe intregul exercitiu de executiune al bugetului si a creditelor extraordinare speciale, Curtea procedeaza la adunarea rezultatelor constatate si le confrunta cu conturile ministerelor, pronuntand declaratiuni speciale de conformitate asupra contului bugetului de venituri, cum si asupra contului bugetului de cheltuieli al fiecarui minister in parte.
    Contul anual al Datoriei Publice de provizioanele facute la diferite banci pentru achitarea anuitatilor Datoriei Publice va face obiectul unei declaratiuni speciale.
    44. Dupa ce Curtea a pronuntat declaratiunile prevazute la articolele de mai sus presedintii celor patru sectiuni, intruniti in comisiune, procedeaza la confruntarea tuturor rezultatelor constatate de Curte, cu cele cuprinse in contul general de executie a bugetului Statului la strangerea tuturor observatiunilor facute de toate sectiunile in cursul cercetarilor si a vizelor date conform deciziunilor Consiliului de Ministri.
    Referatul privitor la aceste confruntari va fi inaintat primului-presedinte pentru a fi pus in dezbaterea sectiunilor unite, care vor pronunta o declaratiunile generala, de conformitate asupra contului general de executiune a bugetului.
    45. Declaratiunile generale prevazute la art. 42 si 44 se vor inainta de Curte Adunarii deputatilor si se vor trimite spre publicare in Monitorul Oficial, conform legii asupra contabilitatii publice si asupra controlului bugetului si patrimoniului public*).
    Un exemplar se va trimite ministerului de finante spre a servi la intocmirea proiectului de lege pentru regularea definitiva a bugetului.
------------------
    *) A se vedea Legea asupra contabilitatii publice, din 31 Iulie 1929.

    46. Odata cu declaratiunile generale Curtea va mai alcatui un memoriu cuprinzand observatiunile sale asupra defectelor de orice natura ale conturilor ministeriale, calcarile de legi ce ar fi constatat, precum si vederile sale asupra reformelor si imbunatatirilor pe care le-ar crede necesare in contabilitatea publica.
    Acest memoriu se va comunica ministerelor prin mijlocirea Ministerului de Finante, pentru ca diferitele departamente sa-si formuleze raspunsurile lor la observatiile Curtii. Memoriul Curtii, insotit de aceste raspunsuri si de lista tuturor vizelor, date conform deciziilor Consiliului de Ministri, se va supune Adunarii deputatilor si se va publica in Monitorul Oficial.

    5. Deciziunile Curtii si caile de atac impotriva lor
    47. Deciziunile Curtii de conturi sunt executorii, ele au autoritatea deciziunilor judecatoresti si se aduc la indeplinire prin agentii fiscului, cu aplicarea legii de urmarire.
    Curtea in memoriul sau anual va face mentiunile despre rezultatele executarii deciziunilor sale.
    48. Deciziunile Curtii se vor redacta in cel mult 8 zile libere de la pronuntarea lor. Curtea este datoare a libera, la cerere, partilor interesate, copii legalizate de pe toate deciziunile si incheierile ei.
    49. Deciziunile Curtii, date in prima si ultima instanta sunt supuse revizuirii precum si recursului in Casatie.
    Deciziunile date in apel sunt supuse numai recursului in Casatie.
    50. Revizuirea se poate cere de partile interesate, gestionari, garantii sau mostenitorii lor, pentru erori de fapt sau acte ce nu s-au avut in vedere la judecare; de procurorul general pentru erori de fapt, omisiuni duble sau false inscrieri, ori acte ce nu s-au avut in vedere la judecare. Curtea poate revizui si din oficiu deciziunile sale pentru motivele de mai sus.
    51. Termenul de revizuire pentru partile interesate si procurorul general este de sase luni de la comunicarea deciziunii. Cererea de revizuire nu se poate face de aceeasi parte interesata decat singura data. Deciziunile asupra cererilor de revizuire sunt supuse numai recursului in Casatie.
    Judecarea cererii de recurs se suspenda pana la judecarea revizuirii in caz cand partea a facut si recurs si revizuirea se suspenda de Curte pana la judecarea recursului, in cazul cand partea a facut si recurs in Casatie.
    52. Erorile materiale de redactiune asupra numelui ori calitatii gestionarului, erorile de scris, ori de calcul, care nu schimba dispozitivul deciziunii, nu pot da loc la revizuire.
    Ele se indrepteaza de Curte pe marginea sau in josul deciziunii.
    53. Deciziunile Curtii de Conturi sunt supuse recursului in casatie in termen de trei zeci zile de la comunicarea lor. Recursul nu impiedica executarea deciziunii.
    54. In caz de casare a deciziuni, Curtea de casatie trimite afacerea sa se judece din nou de catre Curtea de conturi, care o va judeca in sectiuni unite.
    Daca sectiunile-unite ale Curtii de conturi persista in deciziunea de mai inainte, partea interesanta in acelasi termen, poate face din nou recurs. Acest recurs se va judeca de Curtea de casatie in sectiuni unite, care se va pronunta definitiv si trimite inapoi afacerea la Curtea de conturi spre a se conforma intocmai.

    CAP. 4
    Atributiunile primului-presedinte si ale secretariatului

    55. Primul-presedinte are conducerea si supravegherea intregii Curti, el controleaza mersul regulat al tuturor serviciilor; are politia Curtii, ia masuri de ordine si pronunta pedepsele disciplinare date in competinta sa.
    Primul-presedinte reprezinta Curtea, lui se adreseaza toata corespondenta.
    Citatiunile, copiile de pe deciziunile, declaratiunile si toate incheierile Curtii, precum si intreaga corespondenta a Curtii se semneaza de primul-presedinte sau de inlocuitorul sau.
    56. Secretariatul Curtii se conduce de un secretar general, ajutat de secretarii si personalul necesar pentru serviciul corespondentei si a arhivei documentelor.
    57. Secretariatul primeste, claseaza si conserva conturile, apelurile, cererile, actele justificative si toate lucrarile Curtii; tine registre de partida justitiabililor pentru notarea conturilor primite si a deciziunilor pronuntate asupra lor; tine registre pentru inscrierea incheierilor, deciziunilor si declaratiunilor pronuntate de toate sectiunile Curtii, cum si orice alte registre necesare si ingrijeste de expedierea copiilor de trimis partilor si administratiunilor respective.
    58. La cererea partilor, secretariatul libereaza certificate, copii sau extracte de pe actele emanate de la Curte sau aflate in arhivele ei. Deciziunile definitive ce se trimit in copie partilor si administratiunilor respective vor purta formula executorie prevazuta de legea organizarii judecatoresti*).
-------------------
    *) A se vedea Legea organizarii judecatoresti, din 14 Aprilie 1925.

    59. Secretarul general are conducerea directa a secretariatului si supravegherea mersului regulat al serviciului arhivei documentelor. El contrasemneaza intreaga corespondenta a Curtii.
    El asista la sectiuni unite si redacteaza deciziunile respective.
    In lipsa secretarului general unul din secretari il inlocuieste.
    60. Secretarul general are sub supravegherea sa serviciul de intendenta al Curtii.

    CAP. 5
    Atributiunile ministerului public

    61. Ministerul public de pe langa Curtea de conturi se conduce de procurorul general, ajutat de procurorii de sectie. In lipsa procurorului general, procurorul cel mai vechi il inlocuieste in toate atributiunile sale.
    Secretariatul ministerului public se compune dintr-un secretar si impiegatii necesari pentru registratura, arhiva si celelalte lucrari de cancelarie, pusi sub directa supraveghere a procurorului general.
    62. Procurorul general tine un registru de toti gestionarii obligati a prezenta Curtii conturile lor de gestiune si administratiune, urmareste depunerea regulata la termenele fixate de lege a acestor conturi si propune Curtii aplicarea sanctiunilor prevazute contra acelora care sunt in intarziere.
    Primirea conturilor la Curte va fi adusa imediat la cunostinta ministerului public.
    63. Toti gestionarii justitiabili de Curte sunt datori ca, in termen de 30 de zile de la numirea lor in functiune, sa inainteze procurorului general: copie de pe ordinul de numire si de pe procesul-verbal dc instalare si luare in primire a serviciului. Cei ce nu se vor conforma acestei obligatiuni vor fi condamnati de Curte, dupa cererea procurorului, la amenda egala cu leafa pe o luna.
    De asemenea toate administratiunile publice sunt datoare sa comunice imediat procurorului general numirile si orice mutatiune ar face in personalul gestionarilor pusi sub jurisdictiunea Curtii, precum si masurile luate privitoare la garantia lor.
    64. Functionarii care vor inspecta sau ancheta pe gestionarii justitiabili in prima instanta a Curtii, sunt obligati sa trimita direct procurorului general copie de pe procesele-verbale prin care ar constata lipsuri de bani sau de materiale publice, in termen de 3 zile de la dresarea acelor procese-verbale.
    Neindeplinirea acestor obligatiuni atrage pentru cel in cauza penalitatile prevazute in articolul precedent.
    Procurorul general, pe baza acestor procese-verbale, va cere Curtii judecarea cu preferinta a gestiunilor respective.
    Procurorul general sau procurorul de sectie asista la sedinte si pune concluziuni in toate chestiunile ce se dezbat inaintea Curtii.
    Lucrarile sectiunilor se vor comunica ministerului public cu cel putin o zi inainte de ziua fixata pentru judecare. Procurorii nu sunt special atasati la o sectiune. Procurorul general va desemna pe procurorul care va lua parte la sedintele la care nu va participa el insusi.
    66. Deciziunile Curtii se comunica ministerelor si administratiunilor respective, prin intermediul procurorului general. Toate deciziunile de condamnare se vor pune in executare direct de catre procurorul general, care va ordona inscrierea in debitele agentilor incasatori, a sumelor datorate, instiintand si pe administratiunile respective. El tine un registru de toate deciziunile condamnatorii ale Curtii, urmareste aducerea lor la indeplinire si comunica Curtii rezultatele la finele fiecarui an, aratand motivele pentru care nu s-au executat.
    67. Procurorul general, pentru indeplinirea indatoririlor sale, corespunde direct cu ministrii si cu toate celelalte autoritati.
    Toate cererile administratiunilor pentru darea in judecata Curtii a functionarilor care s-au facut vinovati de abateri la indatoririle prevazute de legea contabilitatii publice, se adreseaza Curtii prin rechizitoriul ministerului public.
    68. Procurorul general supravegheaza exacta indeplinire a serviciilor Curtii si daca intreg personalul de control, verificare si al secretariatului, indeplineste cu exactitate serviciul. In caz de va constata neglijente si pentru orice imbunatatiri ar crede ca sunt necesare sa se aduca in serviciul Curtii, adreseaza cererea in scris primului-presedinte.

    CAP. 6
    Retributiuni, vacante, concedii, masuri de ordine si disciplina

    69. Presedintii Curtii de conturi vor avea acelasi grad si retributii inclusiv toate accesoriile de orice fel ca si presedintii Curtii de casatie si justitie, iar consilierii pe acelea ale consilierilor de la aceeasi Curte.
    Procurorul general va avea gradul si retributiunea, inclusiv toate
    accesoriile procurorului general al Curtii de casatie si justitie, iar procurorii de sectie pe acelea ale procurorilor de sectie de la aceeasi Curte.
    Consilierii controlori, referendarii sefi si secretarul general vor avea acelasi grad si retributiuni ca si consilierii Curtilor de apel.
    Referendarii si stagiarii vor avea grad si retributiunea dupa cum urmeaza:
    Referendarii clasa I sunt asimilati primului-presedinte de tribunal.
    Referendarii clasa II sunt asimilati presedintilor de tribunale.
    Referendarii clasa III sunt asimilati cu judecatorii de tribunale.
    Referendarii stagiarii sunt asimilati cu supleantilor de tribunale.
    Ceilalti functionarii, precum si personalul de serviciu, vor avea retributiunile functiunilor corespunzatoare din administratia centrala a Ministerului de Finante, secretarii fiind asimilati sefilor de serviciu si subsecretarii sefilor de birou.
    70. Vacantele si sarbatorile legale pentru Curtea de conturi sunt cele prevazute in legea de organizare judecatoreasca pentru Curti si tribunale.
    71. Pentru vacantele mari, Curtea, dupa o comuna intelegere luata in sectiuni-unite sau prin tragere la sorti, va delega cate un consilier de fiecare sectiune, care impreuna cu jumatate din personalul respectiv sa cerceteze si sa rezolve lucrarile urgente ale sectiunilor. Cei patru consilieri se vor intruni in sectiune spre a judeca procesele in curs. Lucrarile ministerului public vor fi conduse in acest timp de unul din procurori.
    Personalul Curtii va beneficia in timpul vacantelor, pe rand de concedii de odihna, in conformitate cu prevederile Statutului functionarilor publici*).
------------------
    *) A se vedea Statutul functionarilor publici, din 19 Iunie 1923.

    72. Concediile cerute in cursul anului pana la cel mult o luna, pentru intreg personalul Curtii, se acorda de primul-presedinte, care va lua avizul presedintelui de sectie asupra cererilor consilierilor si personalului sectiunii respective. Concediile mai mari de o luna si cele cerute de primul-presedinte se acorda numai de Curte, in sectiuni-unite. Nu se va putea acorda concedii de odata la mai mult de trei consilieri, afara de cazurile de boala bine constatata.
    Concediile pana la cel mult o luna cerute in cursul anului de procurorii de sectie si functionarii parchetului, se acorda de procurorul general. Concediile mai mari de o luna ale acestora se acorda numai de ministrul finantelor cu avizul procurorului general. Concediul cerut de procurorul general se aproba de ministrul finantelor.
    73. Nimeni nu poate lipsi de la serviciu fara o invoire. Se pot acorda invoiri de o zi de presedintii de sectii si pana la 5 zile de primul-presedinte.
    Lipsa fara concediu sau invoire atrage pierderea salariului pe timpul absentei. Iar daca lipsa se prelungeste peste o luna, magistratul sau functionarul absent se va socoti demisionat.
    74. Orele de serviciu ale Curtii vor fi cel putin sase. Pana la elaborarea unui regulament, orariul se va stabili de Curte, in sectiuni unite. Registrele de prezenta pentru membrii Curtii si personalul sectiilor se tin de primul-presedinte, pentru procurori si personalul ministerului public de procurorul general, iar pentru secretariat, de secretarul general.
    75. Pedepsele disciplinare ce se pot aplica personalului sunt:
    1. Prevenirea.
    2. Mustrarea in scris cu pierderea salariului pana la 15 zile.
    3. Suspendarea cu pierderea salariului de la 15 zile pana la 2 luni.
    4. Punerea in disponibilitate.
    5. Destituirea.
    Cazurile in care se aplica aceste pedepse sunt cele prevazute in legea de organizare judecatoreasca pentru Curti si tribunale.
    75. Prevenirea si mustrarea se aplica de primul-presedinte pentru personalul Curtii si de procurorul general pentru personalul ministerului public.
    Prevenirea si mustrarea in scris cu pierderea salariului pe 15 zile se poate aplica membrilor Curtii si ministerului public de catre Curte in sectiuni-unite.
    Suspendarea, punerea in disponibilitate si destituirea se aplica de Curte in sectiuni-unite.
    77. Membrii Curtii si procurorii sunt justitiabili de catre inalta Curte de casatie, in aceleasi conditiuni ca si membrii Curtii de casatie. In comisiunea disciplinara pentru judecarea magistratilor Curtii de conturi insa, cei trei membri trasi la sorti vor fi inlocuiti prin trei membri ai Curtii de conturi, desemnati in aceleasi conditiuni.
    Trimiterea inaintea comisiunii disciplinare se va face de catre ministrul finantelor, in urma avizului conform al Curtii, sectiuni-unite.

    CAP. 7
    Desfiintarea actelor din arhiva documentelor

    78. Actele depuse in arhiva Curtii vor putea fi desfiintate dupa implinirea termenului de sase ani de la finele anului financiar la care se refera, daca se va socoti ca nu mai sunt de nici o utilitate istorica sau de orice alta natura.
    79. Nu se vor desfiinta si se vor trimite spre pastrare in arhiva Statului:
    a) Conturile de gestiune si bugetare ale administratiunii generale a finantelor;
    b) Conturile de gestiune ale oficiilor de casierii publice;
    c) Actele atingatoare de bunuri sechestrate, de consemnatiuni si de depozite de tot felul;
    d) Procurile, actele de vanzare, cesiuni, delegatiuni si tranzactiuni;
    e) Contractele in genere:
    f) Deciziunile si declaratiunile Curtii de Conturi.
    80. Actele ce vor trebui desfiintate se vor constata si deosebi dupa natura lor, intr-un inventar ce se va forma sub privegherea secretarului general al Curtii.
    Acest inventar se va supune Curtii, care in sectiuni-unite va decide care anume acte vor fi desfiintate.
    Un exemplar de pe acest inventar se va pastra la Curtea de conturi, iar un alt exemplar la Ministerul de Finante. Nici conturi, nici acte atingatoare de ele nu se vor putea desfiinta decat dupa ce se va constata ca au trecut doi ani de la predarea copiei de pe deciziunea sau declaratiunea pronuntata asupra contului si numai dupa ce se va fi pronuntat Curtea asupra contului respectiv pe anul urmator.
    81. Actele de desfiintat se vor vinde conform legii contabilitatii.

    CAP. 8
    Dispozitiuni finale si transitorii

    82. Pentru cercetarea conturilor ramase neverificate pana la punerea in aplicare a prezentei legi, Curtea, de acord cu ministrul finantelor, va lua masurile necesare cu lucrarile pe trecut sa fie complet terminate in maximum cinci ani.
    Conturile referitoare la operatiunile anilor pana la 1923 inclusiv se vor putea verifica dupa o procedura sumara stabilita de Curte, de acord cu Ministerul de Finante.
    83. Personalul definitiv in fiinta la punerea in aplicare a acestei legi va fi confirmat in functiunile nou corespunzatoare.
    In mod exceptional intr-un interval de 6 luni de la punerea in aplicare a prezentei legi pentru completarea locurilor de presedinti de sectie, consilieri si referendari, numirile se pot face si cu dispensa conditiunilor cerute de art. 4, art. 5 alin. b si art. 7. Pentru consilierilor controlori, numirile se pot face cu dispensa conditiunilor de la art. 5, alin. b, de acord cu Curtea de conturi.
    84. Aceasta lege se pune in aplicare de la data promulgarii ei.
    Curtea in sectiuni unite va elabora pentru aplicarea dispozitiunilor ei un regulament care va fi supus sanctiunii regale prin in termen Ministerului de Finante.
    85. Toate dispozitiile contrarii legii de fata sunt si raman abrogate*).
                 
    *) Curtea de Conturi s a infiintat prin Legea din 24 Ianuarie 1864, si dupa 10 ani de functionare, s a modificat in forma de azi prin Legea din 14 Martie 1874; iar dupa alti 21 ani Curtea de conturi este reorganizata prin Legea din 29 Ianuarie 1895, functionand astfel 34 ani, pana la noua lege din 31 Iulie 1929.