LEGE
Nr. 100 din 19 iunie 2000
pentru ratificarea Protocolului dintre Romania si Agentia Internationala pentru
Energie Atomica, aditional la Acordul dintre Republica Socialista Romania si
Agentia Internationala pentru Energie Atomica pentru aplicarea garantiilor in
legatura cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, semnat la Viena la 11
iunie 1999
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 295 din 29 iunie 2000
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se ratifica Protocolul dintre Romania si Agentia Internationala pentru
Energie Atomica, aditional la Acordul dintre Republica Socialista Romania si
Agentia Internationala pentru Energie Atomica pentru aplicarea garantiilor in
legatura cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, semnat la Viena la 11
iunie 1999.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 21 februarie 2000, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI,
NICOLAE VACAROIU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 23 mai
2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
MIRON TUDOR MITREA
PROTOCOL*)
intre Romania si Agentia Internationala pentru Energie Atomica, aditional la
Acordul dintre Republica Socialista Romania si Agentia Internationala pentru
Energie Atomica pentru aplicarea garantiilor in legatura cu Tratatul de
neproliferare a armelor nucleare
*) Traducere.
Tinand seama ca Romania este parte la Acordul de aplicare a garantiilor in
cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (denumit in continuare
Acord de garantii), incheiat intre Republica Socialista Romania si Agentia
Internationala pentru Energie Atomica (denumita in continuare Agentia) si
intrat in vigoare la data de 27 octombrie 1972,
fiind constiente de dorinta comunitatii internationale de a continua
intensificarea procesului de neproliferare prin intarirea eficacitatii si
imbunatatirea eficientei sistemului de garantii al Agentiei,
reamintind ca in aplicarea garantiilor Agentia trebuie sa ia in considerare
urmatoarele necesitati: sa nu stanjeneasca dezvoltarea economica si tehnologica
a Romaniei sau cooperarea internationala in domeniul activitatilor nucleare
pasnice; sa respecte dispozitiile in vigoare in domeniul sanatatii,
securitatii, protectiei fizice si alte prevederi privind securitatea, precum si
drepturile persoanelor fizice; sa ia toate precautiile necesare pentru
protejarea secretelor comerciale, tehnologice si industriale, precum si a altor
informatii confidentiale despre care are cunostinta,
tinand seama ca frecventa si intensitatea activitatilor descrise in acest
protocol vor fi mentinute la nivelul minim compatibil, in scopul de a intari
eficacitatea si de a imbunatati eficienta garantiilor Agentiei,
Romania si Agentia au convenit cele ce urmeaza:
Legatura dintre protocol si Acordul de garantii
Art. 1
Prevederile Acordului de garantii se vor aplica acestui protocol in masura
in care sunt relevante si compatibile cu prevederile protocolului. In caz de
conflict intre prevederile cuprinse in Acordul de garantii si cele din
protocol, se vor aplica prevederile din acest protocol.
Furnizarea informatiilor
Art. 2
a) Romania va prezenta Agentiei o declaratie continand urmatoarele:
(i) descriere generala a activitatilor de cercetare-dezvoltare, legate de
ciclul combustibilului nuclear, fara a include transportul in orice loc al
materialelor nucleare, care sunt finantate, autorizate sau controlate de sau in
beneficiul Romaniei, precum si informatii referitoare la localizarea acestor
activitati;
(ii) informatii identificate de Agentie in functie de rezultatele scontate
in domeniul eficientei si acceptate de Romania, privind activitatile de
exploatare relevante din punctul de vedere al garantiilor instalatiilor si
amplasamentelor in afara instalatiilor sau privind materialele nucleare de uz
curent;
(iii) descriere generala a fiecarei cladiri sau a fiecarui amplasament,
incluzand utilizarea sau, daca nu reiese din descriere, continutul. Descrierea
va contine o harta a amplasamentului;
(iv) descriere a amplorii operatiunilor pentru fiecare amplasament unde se
desfasoara activitatile specificate in anexa nr. I la acest protocol;
(v) informatii privind localizarea, situatia operationala si estimarea
capacitatii anuale de productie a minelor de uraniu si a uzinelor de fabricare
a concentratelor de uraniu si toriu, precum si productia anuala a acestor mine
si uzine luata in ansamblu pentru Romania. Romania va furniza, la cererea
Agentiei, informatii privind productia curenta anuala a unei anumite mine sau
uzine de fabricare a concentratelor. Furnizarea acestor informatii nu va
implica o evidenta amanuntita a materialelor nucleare;
(vi) informatii privind materialele brute care nu prezinta compozitia si
puritatea necesare in vederea fabricarii combustibilului sau imbogatirii
izotopice, dupa cum urmeaza:
a) cantitatea, compozitia chimica, intrebuintarea sau intentia de a
intrebuinta aceste materiale atat in scopuri nucleare, cat si nenucleare,
pentru fiecare amplasament din Romania unde cantitatile de material depasesc 10
tone metrice de uraniu si/sau 20 tone metrice de toriu, precum si pentru
celelalte amplasamente unde se depaseste cantitatea de 1 tona metrica, totalul
pentru Romania in ansamblu, sau daca acest total depaseste 10 tone metrice de
uraniu sau 20 tone metrice de toriu. Furnizarea acestor informatii nu necesita
evidenta amanuntita a materialelor nucleare;
b) cantitatile, compozitia chimica si destinatia fiecarui export romanesc
de astfel de materiale, efectuat in scopuri nenucleare, daca se depasesc
cantitatile urmatoare:
1. 10 tone metrice de uraniu sau pentru exporturi succesive efectuate de
Romania catre acelasi stat, fiecare export nedepasind 10 tone metrice, dar
totalul exporturilor fiind mai mare de 10 tone metrice pe an;
2. 20 tone metrice de toriu sau pentru exporturi succesive efectuate de
Romania catre acelasi stat, fiecare export nedepasind 20 tone metrice, dar
totalul exporturilor fiind mai mare de 20 tone metrice pe an;
c) cantitatile, compozitia chimica, localizarea, intrebuintarea sau
intentia de a intrebuinta in Romania importurile de astfel de materiale
efectuate in scopuri nenucleare, daca se depasesc urmatoarele cantitati:
1. 10 tone metrice de uraniu sau pentru importuri succesive efectuate de
Romania, fiecare import nedepasind 10 tone metrice, dar totalul importurilor
fiind mai mare de 10 tone metrice pe an;
2. 20 tone metrice de toriu sau pentru importuri succesive efectuate de
Romania, fiecare import nedepasind 20 tone metrice, dar totalul importurilor
fiind mai mare de 20 tone metrice pe an;
nu se solicita furnizarea de informatii despre unele materiale care se
intentioneaza sa fie folosite in scop nenuclear, daca forma finala care se
obtine nu se incadreaza in categoria materialelor nucleare;
(vii) a) informatii privind cantitatile, utilizarile si amplasarile
materialului nuclear exceptat de la aplicarea garantiilor, conform art. 37 din
Acordul de garantii;
b) informatii privind cantitatile (care pot fi sub forma de estimari) si
utilizarile, pentru fiecare amplasare, ale materialului nuclear exceptat de la
aplicarea garantiilor, conform art. 36 b) din Acordul de garantii, dar care nu
se afla inca intr-o forma finala nenucleara, in cantitati ce depasesc
cantitatile specificate in art. 37 din Acordul de garantii. Furnizarea acestor
informatii nu necesita evidenta amanuntita a materialelor nucleare;
(viii) informatii privind localizarea sau prelucrarea ulterioara a
deseurilor inalt si mediu active continand plutoniu, uraniu puternic imbogatit
sau uraniu -233 pentru care s-a terminat aplicarea garantiilor conform art. 11
din Acordul de garantii. In sensul acestui paragraf procesarea ulterioara nu
include reambalarea deseurilor sau prelucrarea lor ulterioara care nu implica
separarea elementelor, pentru stocare sau depozitare definitiva;
(ix) urmatoarele informatii privind echipamentul specificat si materialul
nenuclear cuprins in anexa nr. II:
a) pentru fiecare export in afara Romaniei de astfel de echipamente si
materiale: date de identificare, cantitatea, locul unde se intentioneaza sa fie
folosite in perimetrul statului de destinatie si data sau, dupa caz, data
estimata pentru export;
b) la cererea expresa a Agentiei, confirmarea din partea Romaniei, ca stat
importator, a informatiilor furnizate de Agentie sau de un alt stat cu privire
la exportul unor astfel de echipamente sau materiale catre Romania;
(x) planuri generale pentru urmatorii 10 ani semnificativi pentru
desfasurarea ciclului combustibilului nuclear (incluzand activitatile
planificate de cercetare-dezvoltare privind ciclul combustibilului nuclear)
cand au fost aprobate de autoritatile competente din Romania.
b) Romania va depune orice efort rezonabil pentru a furniza Agentiei
urmatoarele informatii:
(i) o descriere generala si informatii privind locul de desfasurare a
activitatilor de cercetare-dezvoltare legate in special de ciclul
combustibilului nuclear, care nu includ materiale nucleare specifice
imbogatirii, reprocesarii combustibilului nuclear sau procesarii deseurilor
inalt si mediu active continand plutoniu, uraniu puternic imbogatit sau uraniu
-233, care se desfasoara in orice loc din Romania, dar care nu sunt finantate,
special autorizate sau controlate de Romania ori desfasurate in beneficiul
Romaniei. In sensul acestui paragraf, procesarea deseurilor mediu sau inalt
active nu va include reambalarea deseurilor sau prelucrarea lor fara separarea
elementelor, in vederea stocarii intermediare sau depozitarii finale;
(ii) o descriere generala a activitatilor si identitatii persoanei sau
entitatii care deruleaza astfel de activitati in locurile identificate de
Agentie in afara unui amplasament considerat de Agentie ca avand legatura din
punct de vedere functional cu activitatile din acel amplasament. Furnizarea
acestor informatii face obiectul unei cereri exprese din partea Agentiei.
Acestea vor fi furnizate in consultare cu Agentia si intr-o anumita perioada.
c) La cererea Agentiei, Romania va furniza precizari si clarificari asupra
oricarei informatii care a fost comunicata conform acestui articol, in masura
in care este necesara in scopul aplicarii garantiilor.
Art. 3
a) Romania va furniza Agentiei informatiile specificate in art. 2 a) (i),
(iii), (iv), (v), (vi) a), (vii) si (x) si in art. 2 b) (i) in termen de 180 de
zile de la data intrarii in vigoare a acestui protocol.
b) Romania va furniza Agentiei, pana la data de 15 mai a fiecarui an,
actualizari ale informatiilor la care se face referire in paragraful a) de mai
sus, referitoare la perioada anului calendaristic precedent. Romania va indica
daca informatiile comunicate anterior raman neschimbate.
c) Romania va furniza Agentiei, pana la data de 15 mai a fiecarui an,
informatiile specificate in art. 2 a) (vi) b) si c) pentru perioada anului
calendaristic precedent.
d) Romania va furniza trimestrial Agentiei informatiile specificate in art.
2 a) (ix) a). Aceste informatii vor fi comunicate in termen de 60 de zile de la
incheierea fiecarui trimestru.
e) Romania va furniza Agentiei informatiile specificate in art. 2 a) (viii)
cu 180 de zile inainte de a se proceda la urmatoarea procesare si pana la data
de 15 mai a fiecarui an, informatii privind schimbarea amplasarii pe perioada
anului calendaristic precedent.
f) Romania si Agentia vor conveni asupra momentului si frecventei
furnizarii informatiilor specificate in art. 2 a) (ii).
g) Romania va furniza Agentiei informatiile specificate in art. 2 a) (ix)
b), in termen de 60 de zile de la cererea Agentiei.
Acces complementar
Art. 4
In legatura cu implementarea accesului complementar, conform art. 5, se vor
aplica urmatoarele:
a) Agentia nu va cauta sa verifice in mod mecanic sau sistematic
informatiile la care se face referire in art. 2; totusi Agentia va avea acces
la:
(i) orice amplasare la care se face referire in art. 5 a) (i) sau (ii), in
mod selectiv, pentru a se asigura de inexistenta materialelor si activitatilor
nucleare care nu au fost declarate;
(ii) orice amplasare la care se face referire in art. 5 b) sau c), pentru a
rezolva o problema referitoare la corectitudinea si integritatea informatiei
furnizate conform art. 2 sau pentru a rezolva orice contradictie legata de acea
informatie;
(iii) orice amplasare la care se face referire in art. 5 a) (iii), in
functie de necesitati, pentru a confirma, in scopul aplicarii garantiilor,
declaratia Romaniei asupra stadiului dezafectarii unei instalatii sau a unui
amplasament in afara instalatiei unde se folosesc uzual materiale nucleare.
b) (i) Sub rezerva dispozitiilor specificate in paragraful (ii) de mai jos,
Agentia va da Romaniei un preaviz privind accesul, in termen de cel putin 24 de
ore.
(ii) Pentru a avea acces in orice loc al unui amplasament care este
cercetat cu ocazia vizitelor in scop de verificare sau a inspectiilor ad-hoc
ori de rutina la acel amplasament, termenul de preaviz va fi, daca astfel cere
Agentia, de cel putin doua ore, iar in cazuri exceptionale poate fi mai mic de
doua ore.
c) Preavizul se va da in scris si va specifica motivele cererii de acces si
activitatile care se vor desfasura cu ocazia accesului.
d) In cazul unei probleme sau contradictii, Agentia va da Romaniei posibilitatea
de clarificare si va inlesni rezolvarea problemei sau a contradictiei. O astfel
de posibilitate va fi acordata inainte de a cere accesul, cu exceptia cazurilor
in care Agentia apreciaza ca o intarziere a accesului ar putea prejudicia
scopul pentru care a fost solicitat.
e) Cu exceptia cazurilor in care Romania agreeaza altfel, accesul va avea
loc numai in timpul programului normal de lucru.
f) Romania va avea dreptul ca inspectorii Agentiei sa fie insotiti pe
perioada accesului lor de reprezentanti romani, sub rezerva ca accesul acestora
sa nu sufere intarzieri ori ca acestia sa fie impiedicati in vreun fel sa isi
exercite functiile.
Art. 5
Romania va asigura accesul Agentiei:
a) (i) in orice loc al unui amplasament;
(ii) in orice amplasament indicat de Romania, in virtutea art. 2 a) (v) -
(viii);
(iii) in orice instalatie dezafectata sau orice amplasament in afara unei
instalatii dezafectate in care sunt in mod obisnuit utilizate materiale
nucleare;
b) in orice amplasamente identificate de Romania in virtutea art. 2 a) (i),
art. 2 a) (iv), art. 2 a) (ix) b) sau a art. 2 b), altele decat cele la care se
face referire in paragraful a) (i) de mai sus, fiind inteles ca daca Romania nu
este in masura sa asigure un astfel de acces, ea va face tot ce este rezonabil
posibil pentru a satisface fara intarziere cerintele Agentiei prin alte
mijloace;
c) in orice amplasamente specificate de Agentie, altele decat cele la care
se face referire in paragrafele a) si b) de mai sus, in scopul de a preleva
probe de mediu dintr-un amplasament precis, fiind inteles ca daca Romania nu
este in masura sa acorde un asemenea acces, ea va face tot ce este rezonabil
posibil pentru a satisface fara intarziere exigentele Agentiei in amplasamentele
adiacente sau prin alte mijloace.
Art. 6
In aplicarea art. 5 Agentia poate desfasura urmatoarele activitati:
a) in cazul accesului acordat conform art. 5 a) (i) sau (iii): observatia
vizuala; prelevarea de probe din mediu; utilizarea aparatelor de detectie si de
masurare a radiatiilor; aplicarea sigiliilor sau a altor dispozitive de
identificare sau de indicare a fraudelor specificate in aranjamentele
subsidiare; alte masuri obiective despre care s-a demonstrat ca sunt fiabile
din punct de vedere tehnic si a caror utilizare a fost acceptata de Consiliul
Guvernatorilor (denumit in cele ce urmeaza Consiliul) si care au urmat
consultarilor dintre Agentie si Romania;
b) in cazul accesului acordat conform art. 5 a) (ii): observatia vizuala; inventarierea
materialelor nucleare; masuratori nedistructive si prelevare de probe;
utilizarea aparatelor de detectie si de masurare a radiatiilor; examinarea
inregistrarilor relevante privind cantitatile, originea si dispunerea
materialelor; prelevarea de probe de mediu; alte masuri obiective despre care
s-a demonstrat ca sunt fiabile din punct de vedere tehnic si a caror utilizare
a fost acceptata de Consiliu si care au urmat consultarilor dintre Agentie si
Romania;
c) in cazul accesului acordat conform art. 5 b): observatia vizuala;
prelevarea de probe de mediu; utilizarea aparatelor de detectie si de masurare
a radiatiilor; examinarea evidentelor relevante privind productia si
expeditiile care sunt importante din punct de vedere al garantiilor; alte masuri
obiective despre care s-a demonstrat ca sunt realizabile din punct de vedere
tehnic si a caror utilizare a fost acceptata de Consiliu si care au urmat
consultarilor dintre Agentie si Romania;
d) in cazul accesului acordat conform art. 5 c): prelevarea de probe de
mediu si, in cazul in care rezultatele nu permit rezolvarea problemei sau a
contradictiei la amplasamentul specificat de Agentie in virtutea art. 5 c),
utilizarea in acel amplasament a observatiei vizuale, a aparatelor de detectie
si de masurare a radiatiilor si, asa cum s-a convenit intre Agentie si Romania,
alte masuri obiective.
Art. 7
a) La cererea Romaniei, Agentia si Romania vor incheia intelegeri cu
privire la reglementarea accesului acordat conform acestui protocol, in scopul
de a preveni diseminarea informatiilor sensibile din punct de vedere al
proliferarii, de a respecta cerintele de siguranta sau protectie fizica sau de
a proteja informatiile exclusive ori sensibile din punct de vedere comercial.
Asemenea intelegeri nu impiedica Agentia sa desfasoare activitatile necesare
pentru a da asigurarea credibila ca nu exista materiale si activitati nucleare
nedeclarate in amplasamentul respectiv, inclusiv pentru a rezolva orice
problema privind exactitatea si exhaustivitatea informatiilor specificate in
art. 2 sau orice contradictie legata de aceste informatii.
b) Romania poate, cand furnizeaza informatiile la care se face referire in
art. 2, sa informeze Agentia despre locurile de pe un amplasament sau despre
amplasamentele la care accesul poate fi reglementat.
c) Pana la intrarea in vigoare a aranjamentelor subsidiare necesare Romania
poate face recurs cu privire la accesul reglementat, in conformitate cu
dispozitiile paragrafului a) de mai sus.
Art. 8
Nici o dispozitie a acestui protocol nu va impiedica Romania sa acorde
Agentiei accesul la amplasamentele care se adauga la cele specificate in art. 5
si 9 sau sa ceara Agentiei sa desfasoare activitati de verificare pe un anumit
amplasament. Agentia va depune, fara intarziere, toate eforturile rezonabil
posibile pentru a da curs unei astfel de cereri.
Art. 9
Romania va asigura Agentiei accesul la amplasamentele specificate de
Agentie pentru prelevarea de probe de mediu intr-o zona intinsa, fiind de la
sine inteles ca, daca Romania nu este in masura sa asigure un astfel de acces,
ea va depune orice efort rezonabil posibil pentru a satisface exigentele
Agentiei la alte amplasamente. Agentia nu va cere un astfel de acces atata timp
cat Consiliul nu a aprobat prelevarea de probe de mediu intr-o zona intinsa si
modalitatile de aplicare a acestei masuri si cat timp nu au avut loc consultari
intre Agentie si Romania.
Art. 10
Agentia va informa Romania despre:
a) activitatile desfasurate in virtutea acestui protocol, inclusiv despre
acele activitati care privesc orice problema sau contradictie pe care Agentia a
supus-o atentiei Romaniei, in cele 60 de zile care urmeaza efectuarii acestor
activitati;
b) rezultatele activitatilor desfasurate cu privire la orice probleme sau
contradictii pe care Agentia le-a supus atentiei Romaniei, imediat ce este
posibil, dar in orice caz in intervalul de 30 de zile care urmeaza stabilirii
rezultatelor de catre Agentie;
c) concluziile pe care le-a obtinut din activitatile desfasurate prin
aplicarea acestui protocol. Concluziile vor fi comunicate anual.
Desemnarea inspectorilor Agentiei
Art. 11
a) (i) Directorul general va anunta Romania despre aprobarea de catre
Consiliu a unui functionar al Agentiei in calitate de inspector de garantii.
Exceptand cazul in care Romania anunta directorului general refuzul sau privind
acest oficial drept inspector pentru Romania, in cele 3 luni de la primirea
notificarii de aprobare a Consiliului inspectorul astfel notificat pentru
Romania va fi considerat ca desemnat pentru Romania.
(ii) Directorul general, actionand ca raspuns la o cerere adresata de
Romania sau din propria sa initiativa, va informa imediat Romania despre
retragerea desemnarii oficiale a unui inspector pentru Romania.
b) Notificarea la care se face referire in paragraful a) de mai sus va fi
considerata ca fiind primita de Romania in termen de 7 zile de la data la care
notificarea a fost expediata de Agentie prin posta, recomandat.
Vize
Art. 12
In intervalul de o luna de la data primirii unei cereri in acest sens
Romania va elibera pentru inspectorul desemnat in cerere vize corespunzatoare,
valabile pentru intrari/iesiri multiple, si/sau vize de tranzit, daca este
necesar, pentru a permite inspectorului intrarea si sederea pe teritoriul
Romaniei in scopul de a se achita de indatoririle sale. Orice vize solicitate
vor fi valabile cel putin un an si vor fi reinnoite, daca este necesar, pentru
a acoperi durata de desemnare a inspectorului pentru Romania.
Aranjamente subsidiare
Art. 13
a) Acolo unde Romania si Agentia indica faptul ca este necesara
specificarea in aranjamentele subsidiare a modului de aplicare a masurilor
prevazute in acest protocol, Romania si Agentia se vor pune de acord asupra
acestor aranjamente subsidiare in termen de 90 de zile de la data intrarii in
vigoare a acestui protocol sau, cand necesitatea acestor aranjamente subsidiare
este semnalata dupa intrarea in vigoare a acestui protocol, in termen de 90 de zile
de la data la care aceasta este semnalata.
b) Pana la intrarea in vigoare a aranjamentelor subsidiare necesare Agentia
va avea dreptul sa aplice masurile prevazute in acest protocol.
Sisteme de comunicatie
Art. 14
a) Romania va permite si va proteja comunicatiile libere, in scopuri
oficiale, dintre inspectorii Agentiei in Romania si sediile si/sau birourile
regionale ale Agentiei, inclusiv transmiterea automata sau neautomata a
informatiilor furnizate prin dispozitive de siguranta si/sau prin cele de
supraveghere ori de masurare ale Agentiei. Agentia, in consultare cu Romania,
va avea dreptul sa recurga la sistemele internationale de comunicatii, inclusiv
la sistemele de comunicatie prin satelit sau la alte forme de telecomunicatie
neutilizate in Romania. La cererea Romaniei sau a Agentiei, detalii privind
aplicarea acestui paragraf in ceea ce priveste transmiterea automata sau
neautomata a informatiilor furnizate de dispozitivele de siguranta si/sau de
supraveghere ori de masurare ale Agentiei vor fi precizate in aranjamentele
subsidiare.
b) Comunicatiile si transmiterea informatiilor vizate la paragraful a) de
mai sus vor tine seama de necesitatea protejarii informatiilor exclusive sau
sensibile din punct de vedere comercial sau a informatiilor descriptive pe care
Romania le considera deosebit de sensibile.
Protejarea informatiilor confidentiale
Art. 15
a) Agentia va mentine un regim strict pentru a asigura o protejare eficace
impotriva divulgarii secretelor industriale, tehnologice si comerciale sau a
altor informatii confidentiale de care are cunostinta, inclusiv a celor de care
are cunostinta pentru aplicarea acestui protocol.
b) Regimul la care se face referire la paragraful a) de mai sus va include,
printre altele, dispozitii cu privire la:
(i) principiile generale si masurile asociate pentru utilizarea
informatiilor confidentiale;
(ii) conditiile de utilizare a personalului, prevazand si obligatiile
legale de protejare a informatiilor confidentiale;
(iii) procedurile prevazute in caz de violare sau de invocare a violarii
confidentialitatii.
c) Regimul la care se face referire in paragraful a) de mai sus va fi
aprobat si revizuit periodic de Consiliu.
Anexe
Art. 16
a) Anexele la prezentul protocol vor fi parte integranta din acesta. Cu
exceptia cazurilor de amendare a anexelor, termenul protocol, asa cum este
utilizat in acest instrument, desemneaza protocolul si anexele, considerate
impreuna.
b) Lista cuprinzand activitatile specificate in anexa nr. I si lista
cuprinzand echipamentele si materialele specificate in anexa nr. II pot fi
amendate de catre Consiliu pe baza avizului unui grup de lucru de experti, cu
componenta nelimitata, stabilit de Consiliu. Orice astfel de amendament va
intra in vigoare in termen de 4 luni de la data adoptarii sale de catre
Consiliu.
Intrarea in vigoare
Art. 17
a) Acest protocol va intra in vigoare pentru partile semnatare la data la
care Agentia primeste din partea Romaniei notificarea scrisa ca sunt
indeplinite cerintele constitutionale necesare pentru intrarea in vigoare,
respectiv ratificarea de catre Parlamentul Romaniei.
b) Directorul general va informa fara intarziere toate statele membre ale
Agentiei asupra oricarei declaratii de aplicare provizorie si de intrare in
vigoare a acestui protocol.
Definitii
Art. 18
In scopul acestui protocol:
a) prin activitati de cercetare-dezvoltare legate de ciclul combustibilului
nuclear se intelege acele activitati care se raporteaza in mod expres la orice
aspect al punerii la punct a procedeelor sau a sistemelor ce privesc oricare
dintre operatiunile si instalatiile urmatoare:
- conversia materialelor nucleare;
- imbogatirea materialelor nucleare;
- fabricarea combustibilului nuclear;
- reactoare;
- instalatii critice;
- reprocesarea combustibilului nuclear;
- procesarea (cu exceptia reimpachetarii sau a conditionarii care nu
implica separarea elementelor in scopul depozitarii sau al stocarii definitive)
deseurilor slab si mediu active, continand plutoniu, uraniu puternic imbogatit
sau uraniu -233,
dar nu includ activitatile legate de cercetarea stiintifica teoretica sau
fundamentala ori lucrarile de cercetare-dezvoltare privind aplicatiile
industriale ale radioizotopilor, aplicatiile in medicina, hidrologie si
agricultura, efectele asupra sanatatii si mediului si imbunatatirea
mentenantei;
b) prin amplasament se intelege zona delimitata de Romania in informatiile
descriptive relevante privind o instalatie, inclusiv o instalatie oprita, si
informatiile relevante privind o amplasare in afara instalatiei unde sunt
utilizate in mod obisnuit materiale nucleare, inclusiv o amplasare in afara
instalatiei oprite unde erau folosite in mod obisnuit materiale nucleare
(aceasta este limitata la amplasarile ce contin celule fierbinti sau in care
s-au desfasurat activitati legate de conversie, imbogatire, fabricarea
combustibilului sau reprocesarea combustibilului). Acesta va include, de
asemenea, toate montajele amplasate in acelasi loc cu instalatia sau cu
amplasarea, pentru furnizarea sau utilizarea serviciilor esentiale, incluzand:
celulele fierbinti pentru procesarea materialelor iradiate care nu contin
materiale nucleare; instalatiile pentru tratarea, stocarea intermediara si
depozitarea finala a deseurilor; cladirile asociate cu activitatile specificate
de Romania, in virtutea art. 2 a) (iv) de mai sus;
c) prin instalatie dezafectata sau amplasare in afara instalatiilor
dezafectate se intelege o instalatie sau o amplasare unde structurile si
echipamentele reziduale esentiale pentru utilizarea sa au fost indepartate sau
au fost facute inutilizabile, astfel incat ea nu este utilizata pentru
depozitare si nu mai poate servi la manipularea, procesarea sau utilizarea
materialului nuclear;
d) prin instalatie oprita sau amplasare in afara instalatiei oprite se
intelege o instalatie sau o amplasare in care toate operatiunile au fost oprite
si materialul nuclear indepartat, dar ea nu a fost inca dezafectata;
e) prin uraniu puternic imbogatit se intelege uraniul continand 20% sau mai
mult din izotopul U235;
f) prin prelevare de probe de mediu dintr-o amplasare precisa se intelege
prelevarea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetatie, sol, frotinuri)
dintr-o amplasare specificata de Agentie si din imediata vecinatate a acesteia,
in scopul de a ajuta Agentia sa obtina concluziile referitoare la absenta
materialului nuclear nedeclarat sau a activitatilor nucleare nedeclarate din
amplasarea specificata;
g) prin prelevarea de probe de mediu dintr-o zona vasta se intelege
prelevarea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetatie, sol, frotinuri)
dintr-un ansamblu de amplasari specificate de Agentie, in scopul de a ajuta
Agentia sa obtina concluziile referitoare la absenta materialului nuclear
nedeclarat sau a activitatilor nucleare nedeclarate din amplasarea specificata;
h) prin material nuclear se intelege orice sursa sau orice material
fisionabil, astfel cum au fost definite in art. XX din Statutul Agentiei.
Termenul de sursa nu va fi interpretat ca aplicabil minereurilor sau
reziduurilor de minereuri. Orice desemnare de catre Consiliu, in virtutea art.
XX din Statutul Agentiei, dupa intrarea in vigoare a prezentului protocol, a
altor materiale considerate ca fiind surse sau materiale fisionabile si
adaugate la lista anterioara va avea efect in virtutea prezentului protocol
numai dupa acceptarea sa de catre Romania;
i) prin instalatie se intelege:
(i) un reactor, o instalatie critica, o uzina de conversie, o uzina de
fabricare, o uzina de reprocesare, o uzina de separare a izotopilor ori o
instalatie de stocare separata; sau
(ii) orice amplasare in care sunt utilizate de obicei materiale nucleare in
cantitati mai mari de un kilogram efectiv;
j) prin amplasare in afara instalatiei se intelege orice montaj sau
amplasare care nu constituie o instalatie si in care sunt utilizate de obicei
materiale nucleare in cantitati mai mici sau egale cu un kilogram efectiv.
Semnat in dublu exemplar la Viena la 11 iunie 1999, in limbile romana si
engleza, ambele versiuni fiind egal autentice. In caz de divergente va prevala
textul in limba engleza.
Pentru Romania,
Dan Cutoiu,
presedintele Comisiei Nationale
pentru Controlul Activitatilor Nucleare
Pentru Agentia Internationala
pentru Energie Atomica,
Mohamed ElBaradei,
director general
ANEXA 1
LISTA
cuprinzand activitatile la care se face referire in art. 2 a) (iv) din protocol
(i) Fabricarea tuburilor rotoare ale centrifugelor sau a ansamblului
centrifugal de gaz
Prin tuburi rotoare ale centrifugelor se intelege cilindrii cu pereti
subtiri, asa cum sunt descrisi in paragraful 5.1.1 b) din anexa nr. II.
Prin ansamblu centrifugal de gaz se intelege centrifugele, asa cum sunt
descrise in Nota introductiva a paragrafului 5.1 din anexa nr. II.
(ii) Fabricarea barierelor de difuzie
Prin bariere de difuzie se intelege filtrele poroase subtiri, asa cum sunt
descrise in paragraful 5.3.1 a) din anexa nr. II.
(iii) Fabricarea sau montarea sistemelor bazate pe laseri
Prin sisteme bazate pe laseri se intelege sistemele care au incorporate
aceste elemente, asa cum sunt descrise in paragraful 5.7 din anexa nr. II.
(iv) Fabricarea sau montarea separatoarelor electromagnetice de izotopi
Prin separatoare electromagnetice de izotopi se intelege acele elemente la
care se face referire in paragraful 5.9.1 din anexa nr. II, care contin surse
de ioni, asa cum sunt descrise in paragraful 5.9.1 a) din anexa nr. II.
(v) Fabricarea sau montarea coloanelor sau echipamentelor de extractie
Prin coloane sau echipamente de extractie se intelege acele elemente care
sunt descrise in paragrafele 5.6.1, 5.6.2, 5.6.3, 5.6.5, 5.6.6, 5.6.7 si 5.6.8
din anexa nr. II.
(vi) Fabricarea ajutajelor de separare sau a tuburilor elastice pentru
separare aerodinamica
Prin ajutaje de separare sau tuburi elastice pentru separare aerodinamica
se intelege acele elemente care sunt descrise in paragrafele 5.5.1 si 5.5.2 din
anexa nr. II.
(vii) Fabricarea sau montarea sistemelor generatoare de plasma de uraniu
Prin sisteme generatoare de plasma de uraniu se intelege acele elemente
necesare pentru generarea plasmei de uraniu, asa cum sunt descrise in
paragraful 5.8.3 din anexa nr. II.
(viii) Fabricarea tuburilor de zirconiu
Prin tuburi de zirconiu se intelege acele tuburi, asa cum sunt descrise in
paragraful 1.6 din anexa nr. II.
(ix) Fabricarea sau imbunatatirea calitativa a apei grele si a deuteriului
Apa grea sau deuteriul inseamna deuteriul, apa grea (oxid de deuteriu),
precum si orice alt compus al deuteriului, in care raportul atomic
deuteriu/hidrogen depaseste 1:5000.
(x) Fabricarea grafitului de puritate nucleara
Prin grafit de puritate nucleara se intelege grafitul cu puritate mai mare
de 5 ppm echivalent bor si cu o densitate mai mare de 1,50 g/cm^3.
(xi) Fabricarea incintelor pentru combustibilul iradiat
Prin incinta pentru combustibilul iradiat se intelege recipientul destinat
transportarii si/sau depozitarii combustibilului iradiat si care asigura
protectia chimica, termica si radiologica, permitand disiparea caldurii
reziduale in timpul manipularii, transportului si depozitarii.
(xii) Fabricarea barelor de control al reactorului
Prin bare de control al reactorului se intelege barele, asa cum sunt
descrise in paragraful 1.4 din anexa nr. II.
(xiii) Fabricarea rezervoarelor si a recipientelor de asigurare a
sigurantei starii critice
Prin rezervoare si recipiente de asigurare a sigurantei starii critice se
intelege acele elemente, asa cum sunt descrise in paragrafele 3.2 si 3.4 din
anexa nr. II.
(xiv) Fabricarea masinilor de debitare pentru elementele combustibile
iradiate
Prin masini de debitare pentru elementele combustibile iradiate se intelege
echipamentele, asa cum sunt ele descrise in paragraful 3.1 din anexa nr. II.
(xv) Construirea celulelor fierbinti
Prin celule fierbinti se intelege o celula sau un ansamblu de celule
interconectate, totalizand un volum minim de 6 mc si un grad de protectie egal
sau mai mare decat echivalentul a 0,5 m de beton, avand o densitate de 3,2
g/cm^3 sau mai mare si dispunand de echipament de manipulare de la distanta.
ANEXA 2
LISTA
cuprinzand echipamentele specifice si materialele nenucleare relative la
exporturi si importuri conforme cu art. 2 a) (ix) din protocol
1. Reactorii si echipamentele aferente
1.1. Reactori nucleari - reactori nucleari in functiune, capabili sa
intretina reactia de fisiune nucleara controlata, fara a lua in considerare
reactorii de putere zero, acestia fiind definiti ca reactori avand o rata
maxima proiectata de producere a plutoniului care nu depaseste 100 grame/an
NOTA EXPLICATIVA:
Notiunea de reactor nuclear include elementele interioare care se afla in
interiorul vasului reactor sau fixate direct la acesta, echipamentele care
controleaza nivelul puterii si componentele care contin ori vin in contact
direct sau controleaza agentul de racire a miezului reactor.
Nu se intentioneaza ca reactorii care ar putea fi modificati rezonabil
pentru a produce mai mult de 100 grame de plutoniu pe an sa fie exclusi.
Reactorii proiectati sa functioneze la niveluri de putere semnificative,
indiferent de capacitatea lor de a produce plutoniu, nu sunt considerati
reactori de putere zero.
1.2. Vase de presiune ale reactorului - vase metalice, sub forma de unitati
complete sau parti aferente fabricate, care sunt special proiectate sau
pregatite sa contina zona activa a reactorului nuclear, in sensul dat acestei
expresii la paragraful 1.1, si capabile sa reziste la presiunea de functionare
a agentului de racire
NOTA EXPLICATIVA:
Partea superioara a vasului de presiune al reactorului este acoperita cu o
placa, ca element prefabricat important al acestui vas.
Componentele interne ale reactorului (de exemplu: coloanele si placile de
sustinere a miezului si alte componente interne ale vasului, tuburile de
ghidare a barelor de control, ecranele termice, deflectoarele, placile cu grile
ale zonei active, placile de difuzie etc.) sunt livrate in mod normal de
furnizorul reactorului. In unele cazuri anumite componente interne sunt incluse
din fabricatie in vasul de presiune. Aceste componente au o importanta majora
pentru siguranta si fiabilitatea functionarii reactorului (si uneori din punct
de vedere al garantiilor si al responsabilitatii asumate de furnizorul
reactorului), astfel incat furnizarea lor in afara contractului de cumparare a
reactorului nu este considerata o practica de bun augur. De aceea, desi
furnizarea separata a acestor elemente, special proiectate si pregatite, de o
mare importanta, de mari dimensiuni si avand un pret ridicat, nu poate fi
considerata ca fiind exclusa din acest domeniu, acest mod de furnizare este
considerat nedorit.
1.3. Masini de incarcare-descarcare a combustibilului nuclear - echipament
de manipulare, special proiectat sau pregatit pentru a introduce sau a extrage
combustibilul dintr-un reactor nuclear, in sensul dat acestei expresii la paragraful
1.1, si care poate fi folosit in timpul functionarii sau este dotat cu
dispozitive tehnice performante de pozitionare si aliniere pentru a permite
derularea operatiunilor complexe de incarcare in timpul opririi, cum sunt cele
in timpul carora este imposibila observarea directa a combustibilului sau nu
este disponibil accesul la combustibil.
1.4. Bare de control al reactorului - bare special proiectate si pregatite
pentru controlul vitezei reactiei intr-un reactor nuclear, asa cum este definit
in paragraful 1.1.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste elemente includ, alaturi de absorbantul de neutroni, structurile de
sustinere sau suspensie ale absorbantului, daca ele au fost furnizate separat.
1.5. Tuburi sub presiune ale reactorului - tuburi care sunt special
proiectate sau pregatite sa contina elementele combustibile si agentul primar
de racire a unui reactor nuclear, in sensul dat acestei expresii la paragraful
1.1, la presiuni de functionare ce pot depasi 5,1 MPa (740 psi)
1.6. Tuburi din zirconiu - zirconiul metalic si aliajele pe baza de
zirconiu, sub forma tuburilor sau a ansamblurilor de tuburi, in cantitati ce
depasesc 500 kg in timpul oricarei perioade de 12 luni, special proiectate sau
pregatite pentru a fi utilizate intr-un reactor nuclear, in sensul dat acestei
expresii la paragraful 1.1, si in care raportul maselor de hafniu/zirconiu este
mai mic de 1:500
1.7. Pompele agentului primar de racire - pompe special proiectate sau
fabricate pentru circularea agentului primar al reactorilor nucleari, in sensul
dat acestei expresii la paragraful 1.1.
NOTA EXPLICATIVA:
Pompele, special proiectate sau fabricate, pot contine sisteme complexe cu
dispozitive de etansare simple sau multiple, pentru a preveni scurgerile
agentului de racire, blocarea pompelor de actionare si a pompelor cu sisteme de
masa inertiala. Definitiile fac referire la pompele care respecta standardul
NC-1 sau standardele echivalente.
2. Materiale nenucleare pentru reactori
2.1. Deuteriu si apa grea - deuteriu, apa grea (oxid de deuteriu) si orice
alt compus al deuteriului in care raportul atomic deuteriu - hidrogen depaseste
valoarea 1:5.000, destinata pentru folosirea intr-un reactor nuclear, in sensul
dat acestei expresii la paragraful 1.1, in cantitati ce depasesc 200 kg de
atomi de deuteriu in timpul unei perioade de 12 luni, oricare ar fi tara
destinatara
2.2. Grafit de puritate nucleara - grafit avand un nivel de puritate mai
mare de 5 ppm echivalent de bor, o densitate mai mare de 1,5 g/cm^3 si destinat
pentru folosirea intr-un reactor nuclear, in sensul dat acestei expresii in
paragraful 1.1, in cantitati ce depasesc 3 x 10^4 kg (30 tone metrice) in
timpul unei perioade de 12 luni, oricare ar fi tara destinatara
NOTA:
Pentru raportare, Guvernul va determina daca exporturile de grafit,
material care indeplineste specificatiile de mai sus, sunt destinate sa fie
folosite in reactorii nucleari.
3. Uzinele pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate si
echipamentele aferente special proiectate sau fabricate
NOTA INTRODUCTIVA:
Activitatea de reprocesare a combustibilului nuclear iradiat separa
plutoniul si uraniul din produsii de radioactivitate ridicata si alte elemente
transuraniene. Aceasta separare poate fi realizata prin diferite procese
tehnice. Totusi in ultimii 10 ani cel mai acceptat si folosit proces a devenit
PUREX. PUREX implica dizolvarea combustibilului nuclear iradiat in acid azotic,
urmat apoi de separarea uraniului, plutoniului si a produsilor de fisiune prin
extractie cu solventi, utilizand un amestec de tributil fosfat in diluent
organic.
Instalatiile PUREX au functii de proces similare unele cu altele,
incluzand: debitarea elementului combustibil iradiat, dizolvarea
combustibilului, extractia cu solventi si stocarea solutiilor obtinute. Poate
exista, de asemenea, echipament pentru denitrarea termica a azotatului de
uraniu, conversia azotatului de plutoniu in oxid sau metal si tratarea
solutiilor de produsi de fisiune pana la o forma corespunzatoare stocarii pe
termen lung sau definitiv. Totusi configuratia si tipul particular ale
echipamentului care realizeaza aceste functii pot diferi de la o instalatie
PUREX la alta din diverse motive, incluzand, printre altele, tipul si
cantitatea de combustibil nuclear iradiat, necesar sa fie reprocesat, si
dispunerea intentionata a materialelor recuperate si filozofia principiilor de
securitate nucleara si intretinere, care au fost folosite in proiectarea
instalatiei.
O uzina pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate include
echipamente si componente care, in mod normal, vin in contact direct cu
materialul nuclear important si cu produsii de fisiune din fluxul de procesare
si controleaza direct combustibilul iradiat.
Aceste procese, incluzand sistemele complete pentru conversia plutoniului
si productia de plutoniu metalic, pot fi identificate prin masurile luate
pentru a preveni starea de criticitate (de exemplu, prin geometrie), expunerea
la radiatii (de exemplu, prin ecranare) si riscul de contaminare (de exemplu,
prin sistemul anvelopei).
Echipamentele care cad sub incidenta frazei "si echipamente special
proiectate si fabricate" pentru reprocesarea elementelor combustibile
iradiate includ:
3.1. Masini de debitare pentru elementele combustibile iradiate
NOTA INTRODUCTIVA:
Acest echipament realizeaza o bresa in teaca combustibilului nuclear pentru
a putea expune materialul nuclear iradiat dizolvarii. Sunt folosite in mod
curent foarfece de metal special proiectate pentru decupari, dar poate fi
utilizat si echipament avansat din punct de vedere tehnic, de exemplu laseri.
Pot fi utilizate intr-o instalatie de reprocesare, asa cum a fost ea
definita mai sus, echipamente de operare la distanta, special proiectate sau
pregatite si destinate pentru a decupa, a debita sau a forfeca ansamblurile de
combustibil nuclear, fasciculele sau barele de combustibil iradiate.
3.2. Dizolvantii
NOTA INTRODUCTIVA:
Dizolvantii primesc in mod normal tronsoanele de combustibil iradiat. In
aceste vase care prezinta siguranta in timpul criticitatii materialul nuclear
este dizolvat in acid azotic si partile exfoliate ramase sunt indepartate din
fluxul de tratare.
Rezervoarele care prezinta siguranta in timpul atingerii criticitatii (de exemplu:
rezervoare de diametru mic, inelare sau plate), special proiectate si pregatite
pentru a fi folosite intr-o instalatie de reprocesare, asa cum a fost definita
mai sus, pentru a dizolva combustibilul nuclear iradiat, capabile sa reziste la
lichide fierbinti, puternic corosive si care pot fi incarcate si intretinute
prin control de la distanta.
3.3. Extractorii de solvent si echipamentul de extractie cu solventi
NOTA INTRODUCTIVA:
Extractorii de solvent primesc atat solutia de combustibil iradiat
provenita de la dizolvanti, cat si solutia organica care separa uraniul,
plutoniul si produsii de fisiune. Echipamentul de extractie cu solventi este in
mod normal proiectat sa respecte strict parametrii de functionare, cum ar fi:
durata de viata utila lunga, fara cerinte de intretinere, sau usurinta la
inlocuire, simplitate in functionare si control, precum si adaptabilitate la
variatiile conditiilor de proces.
Extractorii de solvent, precum coloane de tip impachetat sau pulsat,
amestecatori-decantori sau extractori centrifugali, special proiectati sau
pregatiti pentru a fi utilizati intr-o uzina de reprocesare a combustibilului
iradiat. Extractorii de solvent trebuie sa fie rezistenti la efectul de
coroziune al acidului azotic. Extractorii de solvent sunt in mod normal
fabricati sa respecte standarde ridicate (incluzand in special tehnicile de
sudura, inspectie, asigurarea calitatii si a controlului), fiind in mod normal
realizati din otel inoxidabil cu continut de carbon scazut, titan, zirconiu sau
alte materiale de calitate superioara.
3.4. Recipiente de colectare si de stocare a solutiilor chimice
NOTA INTRODUCTIVA:
Din procesul de extractie cu solventi rezulta 3 solutii principale de
proces. Recipientele de colectare si de stocare sunt folosite in cursul
tratamentului pentru prelucrare in urmatoarele fluxuri productive, dupa cum
urmeaza:
a) solutia de azotat de uraniu este concentrata prin evaporare si este
convertita in oxid de uraniu printr-un proces de denitrare. Acest oxid este
refolosit in ciclul combustibilului nuclear;
b) solutia de produsi de fisiune puternic radioactivi este in mod normal
concentrata prin evaporare si stocata sub forma de concentrat lichid. Acest
concentrat se poate evapora ulterior si se poate converti intr-o forma
corespunzatoare pentru stocare sau depozitare;
c) solutia pura de azotat de plutoniu este concentrata si stocata inainte
de a fi transferata in stadiile urmatoare de tratament. In particular,
recipientele de colectare si de stocare pentru solutiile de plutoniu sunt
proiectate sa evite problemele starii critice ce pot rezulta din modificarile
care apar in concentratia si forma acestui flux.
Recipientele de colectare si de stocare, special proiectate si pregatite
pentru folosirea intr-o instalatie de reprocesare a combustibilului iradiat.
Recipientele de colectare si de stocare trebuie sa fie rezistente la
efectul corosiv al acidului azotic. Recipientele de colectare si de stocare
sunt fabricate, in mod normal, din materiale precum otel inoxidabil cu continut
de carbon scazut, titan sau zirconiu ori din alte materiale de calitate
superioara. Recipientele de colectare si de stocare pot fi proiectate pentru
controlul de la distanta al functionarii si intretinerii si pot avea urmatoarele
caracteristici in scopul de a controla riscul de criticitate:
1. structuri interne sau pereti cu un echivalent de bor de cel putin 2%;
sau
2. un diametru maxim de 175 mm (7 inch) pentru rezervoarele cilindrice; sau
3. o largime maxima de 175 mm (7 inch) pentru rezervoarele circulare sau
plate.
3.5. Sistemul de conversie a azotatului de plutoniu in oxid
NOTA INTRODUCTIVA:
In majoritatea instalatiilor de reprocesare acest proces final implica
conversia azotatului de plutoniu in dioxid de plutoniu. Principalele activitati
implicate in acest proces sunt: stocarea si ajustarea solutiei, precipitarea si
separarea solid/lichid, calcinarea, manipularea produsului, ventilarea,
gestionarea deseurilor si controlul procesului.
Sisteme complete, special proiectate sau pregatite pentru conversia
azotatului de plutoniu in oxid de plutoniu, care sunt in mod particular
adaptate pentru a evita riscul starii critice si efectele radiatiilor si pentru
a reduce la minimum posibil riscurile de toxicitate
3.6. Sistemul de conversie a oxidului de plutoniu in metal
NOTA INTRODUCTIVA:
Acest proces, care poate fi asociat unei instalatii de reprocesare, implica
fluorurarea dioxidului de plutoniu, in mod normal cu acid fluorhidric puternic
corosiv, in scopul de a produce fluorura de plutoniu, care este ulterior redusa
utilizand calciu metalic pentru a produce plutoniu metalic si o cenusa de
fluorura de calciu. Principalele activitati implicate in acest proces sunt:
fluorurarea (implicand, de exemplu: echipamente fabricate sau turnate dintr-un
material pretios), reducerea (folosind, de exemplu, creuzete ceramice),
recuperarea cenusii, manipularea produsului, ventilarea, gestionarea deseurilor
si controlul procesului.
Sisteme complete, special proiectate sau pregatite pentru producerea
plutoniului metalic, in particular adaptate pentru a evita riscul starii
critice si efectele radiatiilor si pentru a reduce la minimum posibil riscurile
de toxicitate
4. Uzine pentru fabricarea elementelor combustibile
O uzina pentru fabricarea elementelor combustibile include echipament:
a) care, in mod normal, vine in contact direct sau trateaza ori regleaza
fluxul de producere a materialelor nucleare; sau
b) care asigura sigilarea materialelor nucleare in interiorul materialului
de protectie.
5. Uzine pentru separarea izotopilor de uraniu si echipamentele aferente
proiectate sau fabricate, altele decat instrumentele analitice
Articolele care cad sub incidenta frazei "si echipamentele aferente
proiectate sau pregatite, altele decat instrumentele analitice" pentru
separarea izotopilor de uraniu includ:
5.1. Dispozitivele centrifugale de gaz, ansamblurile si componentele
special proiectate sau pregatite pentru a fi utilizate in dispozitivele
centrifugale de gaz
NOTA INTRODUCTIVA:
Dispozitivul centrifugal de gaz consta, in mod normal, intr-un cilindru,
cilindri cu pereti subtiri, cu diametrul variind intre 75 mm (3 inch) si 400 mm
(16 inch) situat/situati intr-o incinta vidata si avand o viteza periferica de
rotatie de ordinul 300 m/s sau mai mult si un ax central vertical. In scopul
obtinerii unei viteze ridicate, materialele de constructie pentru elementele de
rotatie si ansamblul rotor trebuie sa aiba un raport rezistenta-densitate
ridicat si, ca urmare, componentele sale individuale trebuie prelucrate foarte
precis, cu tolerante foarte mici pentru a impiedica jocul fata de ax. Fata de
alte dispozitive centrifugale, centrifuga pentru imbogatirea uraniului se
caracterizeaza prin prezenta in camera rotorului a uneia sau mai multor
deflectoare rotative in forma de disc, a unui ansamblu de tuburi fixe ce
serveste la introducerea si prelevarea UF6 gazos si a cel putin 3 canale
separate, dintre care doua sunt conectate la cupele centrifugei, ce se intind
de la ax la periferia camerei rotorului. De asemenea, in incinta vidata se
gasesc elemente critice, care nu se rotesc si care, desi sunt special
proiectate, nu sunt dificil de fabricat si nici nu sunt realizate din materiale
specifice. O asemenea instalatie de centrifugare necesita totusi un numar mare
de componente, astfel incat cantitatile sa constituie un indiciu important al
utilizarii finale.
5.1.1. Componentele de rotatie:
a) ansamblurile rotoare complete: cilindri cu pereti subtiri sau un
ansamblu de cilindri cu pereti subtiri, fabricati din unul sau mai multe
materiale ce are un raport rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris in
nota explicativa a acestei sectiuni. Daca este vorba de un ansamblu, cilindrii
sunt legati intre ei cu ajutorul unor inele sau burdufuri flexibile, asa cum
sunt descrise in sectiunea urmatoare 5.1.1 c). Rotorul este echipat cu
deflector(oare) intern(e) si cu garnituri de capat, descrise in sectiunea
urmatoare 5.1.1 d) si e), daca este gata pentru utilizare. Totusi ansamblul
complet poate fi livrat doar asamblat partial;
b) tuburi rotoare: cilindri special construiti sau pregatiti, cu pereti
subtiri avand grosimea de 12 mm (0,5 inch) sau mai putin, un diametru intre 75
mm (3 inch) si 400 mm (16 inch) si realizati din unul sau mai multe materiale
avand raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris in nota
explicativa a acestei sectiuni;
c) inele si burdufuri: componente special proiectate sau pregatite, pentru
a furniza un suport local tubului rotor sau pentru a lega impreuna un anumit
numar de tuburi rotoare. Burduful este un cilindru scurt, avand o grosime a
peretilor de 3 mm (0,12 inch) sau mai putin, un diametru intre 75 mm (3 inch)
si 400 mm (16 inch), avand o infasurare si fiind realizat din unul sau mai
multe materiale avand raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a
descris in nota explicativa a acestei sectiuni;
d) deflectoarele: componente circulare cu diametrul intre 75 mm (3 inch) si
400 mm (16 inch), special proiectate sau pregatite pentru a fi montate in
interiorul tubului rotor al centrifugei, in scopul de a izola camera de
prelevare de camera principala de separare si, in unele cazuri, de a facilita
circularea UF6 gazos in interiorul camerei principale de separare a tubului
rotor, si realizate din unul sau mai multe materiale avand raportul
rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris in nota explicativa a acestei
sectiuni;
e) garnituri de etansare superioare/inferioare: componente circulare cu
diametrul intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16 inch), special proiectate sau
pregatite pentru a fi montate la capetele tubului rotor, mentinand UF6 in
interiorul acestuia si, in unele cazuri, pentru a sustine, retine sau contine
ca parte integranta un element al punctului de sprijin superior (garnitura de
etansare superioara) sau pentru a sustine elementele rotative ale motorului si
ale punctului de sprijin inferior (garnitura de etansare inferioara), si
realizate din unul sau mai multe materiale avand raportul rezistenta-densitate
ridicat, asa cum s-a descris in nota explicativa a acestei sectiuni.
NOTA EXPLICATIVA:
Materialele folosite pentru componentele rotative ale centrifugei sunt:
a) otel martesitic avand o tensiune limita de rupere egala cu sau mai mare
de 2,05 x 10^9 N/mp (300 000 psi);
b) aliaje de aluminiu avand o tensiune limita de rupere egala cu sau mai
mare de 0,46 x 10^9 N/mp (67 000 psi);
c) materiale filiforme potrivite pentru a fi utilizate in structuri compuse
si avand un modul specific de 12,3 x 10^6 m sau mai mult si o tensiune limita
specifica de rupere egala cu sau mai mare de 0,3 x 10^6 m ["modulul
specific" reprezinta Modulul lui Young (in N/mp) impartit la greutatea
specifica (in N/mc); "limita specifica la rupere" reprezinta
rezistenta limita la rupere (in N/mp) impartita la greutatea specifica (in
N/mc)].
5.1.2. Componentele statice:
a) lagarele de suspensie magnetica: ansambluri de suport, special
proiectate si pregatite, constand intr-un electromagnet inelar suspendat, aflat
intr-o carcasa ce contine un agent de amortizare. Carcasa va fi realizata
dintr-un material rezistent la actiunea UF6 (vezi nota explicativa de la
sectiunea 5.2). Magnetul este cuplat la o piesa polara sau la un al doilea magnet
fixat la garnitura de etansare superioara descrisa in sectiunea 5.1.1 e).
Electromagnetul inelar poate avea raportul dintre diametrul exterior si
diametrul interior mai mic sau egal cu 1,6:1. Electromagnetul inelar poate avea
permeabilitatea initiala egala cu sau mai mare de 0,15 H/m (120 000 in unitati
CGS), remanenta de 98,5% sau mai mult si densitatea de energie electromagnetica
mai mare de 80 kJ/mc (10^7 gauss-oersteds). Suplimentar fata de proprietatile
obisnuite ale materialului exista o conditie esentiala care atesta ca deviatia
axelor magnetice in raport cu axele geometrice este limitata prin tolerante
mici (mai mici de 0,1 mm sau de 0,004 inch) ori omogenitatea materialului
magnetului trebuie in mod special impusa;
b) lagarele/amortizoarele: lagarele special proiectate sau pregatite ce
contin un ansamblu pivot/capac montat la partea superioara a dispozitivului de
amortizare. Pivotul se compune in mod obisnuit dintr-un arbore de otel calit,
care prezinta la una dintre extremitati o emisfera si un dispozitiv de fixare
la garnitura de etansare inferioara, descrisa in sectiunea 5.1.1 e), la
cealalta extremitate. Arborele poate fi echipat totusi si cu lagar
hidrodinamic. Capacul este tip "pastila" cu o adancitura in forma de
emisfera pe o suprafata. Aceste componente sunt furnizate deseori separat de
dispozitivul de amortizare;
c) pompele moleculare: cilindri special proiectati sau pregatiti, avand pe
suprafetele interne caneluri elicoidale obtinute prin extruziune sau rabotare
si ale caror margini sunt prelucrate prin alezare. Dimensiunile tipice sunt
urmatoarele: diametrul interior cuprins intre 75 mm (3 inch) si 400 mm (16
inch), grosimea peretilor egala cu 10 mm (0,4 inch) sau mai mult, iar lungimea
egala cu sau mai mare decat diametrul. In mod obisnuit, canelurile au sectiunea
dreptunghiulara si o adancime egala cu sau mai mare de 2 mm (0,08 inch);
d) statoarele motorului: statoare inelare, special proiectate sau
pregatite, pentru motoare de curent alternativ multifazice, de mare viteza, histerezice
(sau de reluctanta), pentru functionarea sincrona in vid, intr-un domeniu de
frecventa cuprins intre 600 Hz si 2.000 Hz si intr-un domeniu de putere cuprins
intre 50 VA si 1.000 VA. Statoarele constau intr-un miez lamelar de otel care
are pierderi mici, pe care se realizeaza infasurari multifazice in straturi
subtiri cu o grosime de 2,0 mm (0,08 inch) sau mai putin;
e) carcasa/recipientele dispozitivului centrifugal: componente special
proiectate sau pregatite, ce contin ansamblul tubului rotor al centrifugei de
gaz. Carcasa consta dintr-un cilindru rigid cu o grosime a peretilor de cel
mult 30 mm (1,2 inch), avand extremitatile prelucrate cu precizie, in vederea
unei bune fixari a lagarelor de sprijin, si una sau mai multe flanse pentru
montare. Extremitatile prelucrate sunt paralele intre ele si perpendiculare pe
axa longitudinala a cilindrului, cu o deviatie de 0,05 grade sau mai putin.
Carcasa poate avea, de asemenea, o structura tip "fagure" ce permite
adaptarea mai multor tuburi rotoare. Carcasele sunt realizate din sau protejate
prin materiale rezistente la efectul de coroziune al UF6;
f) cupele centrifugei: tuburi cu diametrul mai mare de 12 mm (0,5 inch),
special proiectate sau pregatite pentru a extrage UF6 gazos continut in
interiorul tubului rotor, prin actiunea unui tub Pitot (altfel spus,
deschiderea lor se varsa in fluxul gazos periferic din interiorul tubului,
configuratie obtinuta, de exemplu, curband extremitatea unui tub dispus radial)
si putand fi racordate la sistemul central de prelevare a gazului. Tuburile
sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de
coroziune al UF6.
5.2. Sistemele auxiliare special proiectate si fabricate, echipamentele si
componentele uzinelor de imbogatire prin ultracentrifugare
NOTA INTRODUCTIVA:
Sistemele auxiliare, componentele si echipamentele unei uzine de imbogatire
prin ultracentrifugare sunt sistemele necesare pentru introducerea UF6 in
centrifuge, pentru legarea centrifugelor unele de altele in cascade, pentru a
obtine grade de imbogatire din ce in ce mai ridicate si pentru prelevarea UF6
din centrifuge ca "produs" si "reziduu", impreuna cu
echipamentul necesar pentru conducerea centrifugelor sau pentru controlul
uzinei.
In mod normal UF6 este sublimat folosindu-se autoclave incalzite si este
repartizat in stare gazoasa catre diversele centrifuge cu ajutorul unui
colector tubular de cascada. Fluxurile de UF6 gazos "produs" si
"reziduuri", ce ies din centrifuge, sunt, de asemenea, indreptate
printr-un colector tubular de cascada spre trapele reci [ce functioneaza la
temperaturi de aproximativ 203 K (-70 grade C)], unde UF6 este condensata
inainte de a fi transferata in containere de transport sau de stocare. Deoarece
o uzina de imbogatire contine mai multe mii de centrifuge montate in cascada,
exista mai multi kilometri de conducte ce incorporeaza mii de suduri, ceea ce
implica o repetabilitate considerabila a montajului. Echipamentul, componentele
si sistemele de conducte sunt fabricate dupa norme foarte riguroase de vid si
curatenie.
5.2.1. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului si a
reziduurilor
Sisteme de proces, special proiectate sau pregatite, incluzand:
- autoclave de alimentare (sau statii) folosite pentru a introduce UF6 in
cascada de centrifuge la o presiune de pana la 100 kPa (15 psi) si la un debit
de 1 kg/h sau mai mult;
- desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF6 din
cascadele de centrifuge, la o presiune ajungand pana la 3kPa (0,5 psi). Desublimatoarele
pot fi racite pana la o temperatura de 203 K (-70 grade C) si incalzite pana la
343 K (70 grade C);
- statii pentru "produs" si pentru "reziduuri",
folosite pentru a capta UF6 in containere.
Aceasta uzina, echipamentele si conductele de lucru sunt realizate in
intregime din sau protejate cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF6
si sunt fabricate in acord cu cele mai riguroase norme de respectare a
conditiilor de vid si curatenie.
5.2.2. Sistemele de conducte si de colectare - sisteme de conducte si de
colectare, special proiectate sau pregatite pentru manipularea UF6 in
interiorul cascadei de centrifuge. Reteaua de conducte este in mod obisnuit
sistem de colectare "triplu", fiecare centrifuga fiind conectata la
fiecare dintre colectori. Exista o valoare mare de repetare a acestei forme de
montaj a sistemului. Sistemul este realizat in intregime din materiale
rezistente la efectul UF6 (vezi nota explicativa a acestei sectiuni) si este
fabricat in acord cu cele mai riguroase norme de respectare a conditiilor de
vid si curatenie.
5.2.3. Spectrometre de masa pentru UF6/surse de ioni - spectrometre de masa
magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregatite pentru prelevarea
"on-line" din fluxurile de UF6 a probelor de gaz de intrare, de
produs sau de reziduuri si avand toate caracteristicile urmatoare:
1. rezolutia unitara pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr
sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzator analizei izotopice.
5.2.4. Schimbatori de frecventa - schimbatori de frecventa (cunoscuti, de
asemenea, si sub denumirea de convertori sau invertori de frecventa) special
proiectati sau pregatiti pentru alimentarea statoarelor motorului, asa cum s-a
definit la pct. 5.1.2 d), sau parti, componente si subansambluri ale unor
asemenea schimbatori de frecventa, avand toate caracteristicile urmatoare:
1. iesire multifazica cuprinsa intre 600 Hz si 2.000 Hz;
2. stabilitate ridicata (avand un control al frecventei mai bun de 0,1%);
3. distorsiune armonica scazuta (mai mica de 2%); si
4. un randament mai mare de 80% .
NOTA EXPLICATIVA:
Elementele enumerate mai sus fie vin in contact direct cu gazul de proces
UF6, fie controleaza direct centrifugele si trecerea gazului de la o centrifuga
la alta si de la o cascada la alta.
Materialele rezistente la actiunea corosiva a UF6 sunt: otelul inoxidabil,
aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul si aliajele ce contin 60% sau mai
mult nichel.
5.3. Ansambluri si componente special proiectate sau pregatite pentru a fi
utilizate in imbogatirea prin difuzie gazoasa
NOTA INTRODUCTIVA:
In metoda de separare a izotopilor de uraniu prin difuzie gazoasa ansamblul
tehnologic principal consta dintr-o bariera poroasa speciala de difuzie
gazoasa, un schimbator de caldura pentru racirea gazului (care se incalzeste
prin procesul de compresie), vane de reglare si vane de etansare, precum si din
conducte. Intrucat tehnologia de difuzie gazoasa utilizeaza hexafluorura de
uraniu (UF6), suprafata tuturor echipamentelor, conductelor si a aparaturii
(care vin in contact cu gazul) trebuie realizata din materiale care raman
stabile atunci cand vin in contact cu UF6. O instalatie de difuzie gazoasa
necesita un numar mare de ansambluri de acest tip, astfel incat cantitatea
poate fi un indicator important al utilizarii finale.
5.3.1. Barierele de difuzie gazoasa:
a) filtre poroase, subtiri, special proiectate sau pregatite, avand
dimensiunea porilor cuprinsa intre 100 - 1.000 A (Angstrom), o grosime de 5 mm
(0,2 inch) sau mai putin, iar pentru forma tubulara un diametru de 25 mm (1
inch) sau mai putin, si realizate din materiale metalice, polimeri sau
materiale ceramice rezistente la efectul de coroziune al UF6; si
b) compozitii sau pudre special pregatite pentru fabricarea unor asemenea
filtre. Aceste compozitii sau pudre contin nichel ori aliaje cu continut de 60%
sau mai mult nichel, oxid de aluminiu ori polimeri hidrocarburati in totalitate
fluorurati, avand o puritate de 99,9% sau mai mult, dimensiunea unei particule
fiind mai mica de 10 microni si avand un inalt grad de uniformitate a dimensiunii
particulelor, care sunt special pregatite pentru realizarea barierelor de
difuzie gazoasa.
5.3.2. Carcasele si dispozitivele de imprastiere - vase cilindrice
ermetice, special proiectate sau pregatite, avand un diametru mai mare de 300
mm (12 inch) si o lungime mai mare de 900 mm (35 inch) ori vase de forma
dreptunghiulara avand dimensiuni comparabile si care au un racord de intrare si
doua de iesire, toate cu un diametru mai mare de 50 mm (2 inch), pentru a
include bariera de difuzie gazoasa, realizate din sau captusite cu materiale
rezistente la efectul de coroziune al UF6 si concepute pentru a putea fi
instalate orizontal sau vertical.
5.3.3. Compresoarele si suflantele de gaz - compresoare axiale,
centrifugale sau volumetrice special proiectate sau pregatite ori suflante de
gaz cu o capacitate de aspiratie a UF6 de 1 mc/min., sau mai mult si cu
presiune de descarcare de pana la cateva sute de kPa (100 psi), proiectate
pentru functionarea pe termen lung in mediu de UF6, cu sau fara un motor electric
de putere corespunzatoare, precum si ansambluri separate de compresoare si
suflante de gaz de acest tip. Aceste compresoare si suflante de gaz au un
raport de compresie de 2:1 si 6:1 si sunt realizate din sau captusite cu
materiale rezistente la efectul corosiv al UF6.
5.3.4. Garnituri de etansare a arborilor - garnituri de vid special
proiectate sau pregatite, cu conexiuni de alimentare si de evacuare, pentru a
asigura intr-un mod fiabil etanseitatea arborelui ce leaga rotorul
compresorului sau al suflantei de gaz de motorul de antrenare, impiedicand
aerul sa penetreze in camera interioara a compresorului sau a suflantei de gaz
care este umpluta cu UF6. Aceste garnituri sunt concepute in mod normal pentru
un debit de penetrare a gazului tampon mai mic de 1.000 cm^3/min. (60
inch^3/min.)
5.3.5. Schimbatori de caldura pentru racirea UF6 - schimbatori de caldura,
special proiectati sau pregatiti, realizati din sau captusiti cu materiale
rezistente la efectul corosiv al UF6 (exceptand otelul inoxidabil) sau din
cupru ori alta combinatie a acestor metale, si prevazuti pentru un grad de
variatie a presiunii prin scurgere mai mic de 10 Pa (0,0015 psi) pe ora la o
presiune diferentiala de 100 kPa (15 psi).
5.4. Sisteme auxiliare, echipamente si componente special proiectate sau
pregatite, folosite la imbogatirea prin difuzie gazoasa
NOTA INTRODUCTIVA:
Sistemele auxiliare, echipamentele si componentele folosite in uzinele de
imbogatire prin difuzie gazoasa sunt sistemele necesare pentru introducerea UF6
in ansamblul de difuzie gazoasa, pentru a lega in cascada (sau in etaje)
ansamblurile individuale, pentru a obtine grade de imbogatire din ce in ce mai
ridicate si de a preleva din cascadele de difuzie UF6 sub forma de
"produs" sau "reziduuri". Datorita proprietatilor de
inertie ridicata a cascadelor de difuzie, orice intrerupere a functionarii lor
si in special oprirea pot avea consecinte serioase. Totusi mentinerea unei
atmosfere vidate riguroase si constante in toate sistemele tehnologice, in
protectia automata la accidente si in reglarea automata si precisa a fluxului
de gaz, are o importanta majora in instalatia de difuzie gazoasa. Totul conduce
la necesitatea de a echipa instalatia cu un numar mare de sisteme speciale de
masurare, comanda si reglare.
In mod normal UF6 la iesirea din cilindrii plasati in autoclave se evapora,
fiind trimisa in forma gazoasa la punctul de intrare cu ajutorul unui colector
tubular al cascadei. Fluxurile gazoase de UF6 de tip "produs" si
"reziduuri" de la punctele de iesire sunt trecute prin colectorul
tubular al cascadei fie catre desublimatoare, fie catre statiile de compresie,
unde UF6 gazos este lichefiat inainte de a fi transportat sau stocat. Deoarece
uzina de imbogatire prin difuzie gazoasa consta intr-un numar mare de
ansambluri de difuzie gazoasa dispuse in cascada, exista multi kilometri de
tubulatura ai cascadei ce incorporeaza mii de suduri ce prezinta un grad mare
de repetitivitate. Echipamentul, componentele si sistemul de conducte sunt
realizate in acord cu cele mai riguroase norme de respectare a conditiilor de
vid si curatenie.
5.4.1. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului si a
reziduurilor - sisteme de proces, special proiectate sau pregatite, capabile sa
functioneze la presiuni de 300 kPa (45 psi) sau mai putin, incluzand:
- autoclave de alimentare (sau sisteme), folosite pentru a introduce UF6 in
cascadele de difuzie gazoasa;
- desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF6 din
cascadele de difuzie;
- statii de lichefiere unde UF6 gazos din cascada este comprimat si racit
pana se obtine UF6 lichid;
- statii pentru "produs" si pentru "reziduuri" folosite
pentru a capta UF6 in containere.
5.4.2. Sistemele conductelor de colectare - sisteme de conducte si sisteme
de colectare, special proiectate sau pregatite pentru a manipula UF6 in
interiorul cascadelor de difuzie gazoasa. Aceasta retea de conducte este in mod
normal de tip sistem colector "dublu", fiecare celula fiind conectata
la fiecare dintre colectori.
5.4.3. Sistemele de vid:
a) distribuitoare mari de vid, colectoare de vid si pompe de vid, avand o
capacitate de absorbtie de 5 mc/min. (175 ft^3/min.) sau mai mare;
b) pompe de vid special proiectate pentru a functiona in atmosfera de UF6,
realizate din sau captusite cu aluminiu, nichel sau aliaje comportand mai mult
de 60% nichel. Aceste pompe pot fi rotative sau volumetrice, pot avea deplasari
si etansari de fluorcarbon, precum si fluide speciale de lucru.
5.4.4. Vane speciale de oprire si de reglare - vane cu membrana, de oprire
sau de reglare, cu actionare manuala sau automata, special proiectate sau
pregatite, realizate din materiale rezistente la efectul corosiv al UF6, avand
un diametru intre 40 si 1.500 mm (1,5 pana la 59 inch), special concepute
pentru instalarea in sistemele principale si auxiliare ale instalatiilor de
imbogatire prin difuzie gazoasa.
5.4.5. Spectrometre de masa pentru UF6/surse de ioni - spectrometre de masa
magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregatite pentru prelevarea
"on-line" din fluxurile de UF6 a probelor de gaz de intrare, de
"produs" sau de "reziduuri" si avand toate caracteristicile
urmatoare:
1. rezolutia unitara pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr
sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzator analizei izotopice.
NOTA EXPLICATIVA:
Toate elementele enumerate mai sus fie vin in contact direct cu UF6 de
proces in stare gazoasa, fie controleaza direct fluxul de gaz in cascada. Toate
suprafetele care vin in contact cu gazul de proces sunt realizate in intregime
din sau sunt captusite cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF6. In
concluzie, referitor la elementele de difuzie gazoasa, materialele rezistente
la efectul corosiv al UF6 sunt: otel inoxidabil, aluminiu, aliajele de
aluminiu, oxidul de aluminiu, nichel sau aliajele ce contin nichel in proportie
de 60% sau mai mult, precum si polimeri de hidrocarburi total fluorurati,
rezistenti la actiunea UF6.
5.5. Sisteme, echipamente si componente special proiectate sau pregatite
pentru a fi folosite in uzinele de imbogatire prin procedeul aerodinamic
NOTA INTRODUCTIVA:
In procedeele de imbogatire aerodinamica un amestec format din UF6 gazos si
un gaz usor (hidrogen sau heliu) este comprimat si apoi trecut prin elementele
de separare, in interiorul carora separarea izotopica este realizata datorita
generarii unor puternice forte centrifuge de-a lungul geometriei peretilor.
S-au dezvoltat cu succes doua procedee de acest tip, si anume: procedeul de
separare prin ajutaje si procedeul cu tuburi elastice. Pentru ambele procedee
componentele principale ale etajului de separare includ incinte cilindrice care
adapostesc elementele speciale de separare (ajutaje sau tuburi elastice),
compresoare de gaz si schimbatori de caldura destinati pentru a indeparta
caldura rezultata din actiunea de compresie. O uzina de imbogatire prin
procedeul aerodinamic necesita un numar mare de asemenea etaje de separare,
incat cantitatile pot fi o indicatie importanta a utilizarii finale. Intrucat
procedeele aerodinamice folosesc UF6, toate suprafetele echipamentelor,
conductelor si ale instrumentatiei (care vin in contact direct cu gazul)
trebuie realizate din materiale care raman stabile in contact cu UF6.
NOTA EXPLICATIVA:
Elementele mentionate in aceasta sectiune fie vin in contact direct cu UF6
gazos de proces, fie controleaza direct fluxul de gaz din cascada. Toate
suprafetele care vin in contact cu gazul de proces sunt realizate in intregime
din materiale rezistente la actiunea UF6 sau sunt protejate de actiunea
acestuia. In concluzie, referitor la elementele de imbogatire prin procedee
aerodinamice, materialele rezistente la actiunea corosiva a UF6 sunt: cuprul,
otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul sau aliajele ce
contin 60% nichel sau mai mult si polimeri de hidrocarburi total fluorurati,
rezistenti la actiunea UF6.
5.5.1. Ajutajele de separare - ansambluri si ajutaje de separare special
proiectate sau pregatite in acest scop. Ajutajele de separare constau din
canale curbate, prevazute cu crestaturi, avand o raza de curbura mai mica de 1
mm (in mod obisnuit, intre 0,1 si 0,5 mm), rezistente la actiunea corosiva a
UF6 si avand in interior o muchie ascutita care separa fluxul de gaz ce trece
prin ajutaj in doua fractiuni.
5.5.2. Tuburi elastice - ansambluri si tuburi elastice special proiectate
sau pregatite in acest scop. Tuburile elastice sunt de forma cilindrica sau
conica, realizate din materiale rezistente la actiunea corosiva a UF6 sau
protejate de actiunea acestuia, avand un diametru cuprins intre 0,5 cm si 4 cm,
un raport lungime-diametru de 20:1 sau mai putin si cu una sau mai multe canale
de admisie tangentiale. Tuburile pot fi echipate, fie la un capat, fie la
ambele capete, cu dispozitive de tip ajutaj.
NOTA EXPLICATIVA:
Gazul de alimentare intra tangential in tubul elastic, prin una dintre
extremitati sau prin intermediul unor vane turbionare ori tot tangential, prin
numeroasele orificii situate de-a lungul periferiei tubului.
5.5.3. Compresoare si suflante de gaz - compresoare axiale, centrifugale sau
volumetrice special proiectate sau pregatite ori suflante de gaz realizate din
materiale rezistente la actiunea corosiva a UF6 sau protejate de actiunea
acestuia si cu o capacitate de aspiratie a amestecului UF6/gaz purtator
(hidrogen sau heliu) de 2 mc/min. sau mai mult
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste compresoare si suflante de gaz au in mod normal un raport de
compresie cuprins intre 1,2:1 si 6:1.
5.5.4. Garnituri de etansare a arborilor - garnituri de etansare a
arborilor, special proiectate sau pregatite, cu conexiuni de alimentare si
iesire, necesare pentru etansarea arborelui ce leaga rotorul compresorului sau
rotorul suflantei de gaz la motorul de antrenare, asigurand o etansare
corespunzatoare impotriva pierderilor gazului de proces sau intrarii aerului
ori a gazului de etansare in camera interioara a compresorului sau a suflantei
de gaz plina cu amestecul UF6/gaz purtator.
5.5.5. Schimbatori de caldura pentru racirea gazului - schimbatori de
caldura pentru racirea gazului, special proiectati sau pregatiti, realizati din
sau protejati prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF6.
5.5.6. Incintele elementelor de separare - incinte ale elementelor de
separare, special proiectate sau pregatite, realizate din sau protejate prin
materiale rezistente la efectul corosiv al UF6.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste incinte pot fi vase cilindrice cu un diametru mai mare de 300 mm si
o lungime mai mare de 900 mm sau pot fi vase dreptunghiulare cu dimensiuni
comparabile, putand fi concepute pentru o instalare orizontala sau verticala.
5.5.7. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului si a
reziduurilor - sisteme sau echipamente de proces pentru instalatiile de
imbogatire, special proiectate sau pregatite, realizate din sau protejate prin
materiale rezistente la efectul corosiv al UF6, incluzand:
a) autoclave, cuptoare sau sisteme de alimentare, folosite pentru a
introduce UF6 in procesul de imbogatire;
b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF6 din procesul
de imbogatire, in vederea transferului ulterior dupa reincalzire;
c) statii de lichefiere sau solidificare, utilizate pentru indepartarea UF6
rezultat din procesul de imbogatire, prin comprimare si racire pana se obtine
UF6 sub forma lichida sau solida;
d) statii pentru "produs" si pentru "reziduuri",
folosite pentru a transfera UF6 in containere.
5.5.8. Sistemele conductelor de colectare - sisteme de conducte si sisteme
de colectare, special proiectate sau pregatite, realizate din sau protejate
prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF6, necesare pentru a manipula
UF6 in interiorul cascadelor aerodinamice. Aceasta retea de conducte este in
mod normal de tip sistem colector "dublu", fiecare etaj sau grup de
etaje fiind conectat la fiecare dintre colectori.
5.5.9. Sistemele si pompele de vid:
a) sisteme de vid, special proiectate si pregatite, avand o capacitate de
absorbtie de 5 mc/min. sau mai mare si constand in distribuitoare mari de vid,
colectoare de vid si pompe de vid, proiectate pentru a functiona in atmosfera
de UF6;
b) pompe de vid, special proiectate pentru a functiona in atmosfera de UF6,
realizate din sau protejate prin materiale rezistente la actiunea corosiva a
UF6. Aceste pompe pot utiliza etansari de fluorcarbon, precum si fluide
speciale de lucru.
5.5.10. Vane speciale de oprire si de reglare - vane cu membrana, de oprire
sau de reglare, cu actionare manuala sau automata, special proiectate sau
pregatite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul
corosiv al UF6, avand un diametru cuprins intre 40 mm si 1.500 mm, special
concepute pentru instalare in sistemele principale si auxiliare ale uzinelor de
imbogatire prin procedeul aerodinamic.
5.5.11. Spectrometre de masa pentru UF6/surse de ioni - spectrometre de
masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregatite pentru
prelevarea "on-line" din fluxurile de UF6 a probelor de gaz de
intrare, de "produs" sau de "reziduuri" si avand toate
caracteristicile urmatoare:
1. rezolutia unitara pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr
sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzator analizei izotopice.
5.5.12. Sisteme de separare UF6/gaz purtator - sisteme de proces pentru
separarea UF6 de gazul purtator (hidrogen sau heliu), special proiectate sau
pregatite.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme sunt proiectate pentru a reduce concentratia de UF6 din
gazul purtator la 1 ppm sau mai putin si pot contine echipamente, precum:
a) schimbatori de caldura criogenici si crioseparatori, capabili sa atinga
temperaturi de -120 grade C sau mai putin; sau
b) unitati de racire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120
grade C sau mai putin; sau
c) ajutaje de separare sau tuburi elastice pentru separarea UF6 din gazul
purtator; sau
d) sublimatoare de UF6, capabile sa atinga temperaturi de -20 grade C sau
mai putin.
5.6. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau pregatite
pentru a fi folosite in uzinele de imbogatire prin procedeul de schimb chimic
sau schimb de ioni
NOTA INTRODUCTIVA:
Diferenta de masa minima pe care o prezinta izotopii de uraniu cauzeaza
usoare modificari in echilibrul reactiei chimice, fenomen care poate fi
utilizat ca baza pentru separarea izotopilor. Au fost dezvoltate cu succes doua
procedee: schimbul chimic lichid-lichid si schimbul ionic solid-lichid.
In procedeul de schimb chimic lichid-lichid doua faze lichide imiscibile
(apoasa si organica) sunt puse in contact prin circulare in contracurent, in
scopul de a obtine efectul de cascada corespunzator la mii de etaje de
separare. Faza apoasa se compune din clorura de uraniu in acid clorhidric; faza
organica consta dintr-un agent de extractie continand clorura de uraniu intr-un
solvent organic. Contactorii folositi in cascada de separare pot fi coloane de
schimb lichid-lichid (cum ar fi coloanele pulsate cu talere perforate) sau
contactori centrifugali lichid-lichid.
Fenomenele chimice (oxidare si reducere) sunt necesare la fiecare dintre
cele doua extremitati ale cascadei de separare, pentru a asigura cerintele de
reflux. O problema majora de proiectare o constituie evitarea contaminarii
fluxului de proces cu anumiti ioni metalici. In consecinta, se folosesc coloane
si conducte din plastic, captusite in interior cu plastic (fluorcarburi
polimere) si/sau captusite in interior cu sticla.
In procedeul de schimb ionic solid-lichid imbogatirea este realizata
adsorbtia/desorbtia uraniului pe o rasina schimbatoare de ioni sau un adsorbant
special cu actiune foarte rapida. O solutie de uraniu in acid clorhidric,
precum si alti agenti chimici sunt trecuti prin coloanele cilindrice de
imbogatire continand straturi compacte de adsorbant. Pentru ca procesul sa se
deruleze continuu este necesar un sistem de reflux pentru a elibera uraniul din
adsorbant si a-l trimite inapoi in circulatie sub forma lichida, astfel incat
"produsul" si "reziduurile" sa poata fi colectate. Aceasta
operatiune se realizeaza cu ajutorul agentilor chimici de oxido-reducere
corespunzatori, care sunt total regenerati in circuite externe independente si
pot fi partial regenerati in coloanele de separare izotopica propriu-zisa.
Prezenta solutiilor de acid clorhidric cald in proces implica realizarea sau
protejarea echipamentelor prin materiale speciale rezistente la coroziune.
5.6.1. Coloanele de schimb lichid-lichid (schimb chimic) - coloane de
schimb lichid-lichid in contracurent, avand o putere mecanica de intrare (de
exemplu: coloane pulsate cu talere perforate, coloane cu platouri animate cu o
miscare alternativa si coloane prevazute cu turboagitatoare interne), special
proiectate sau pregatite pentru imbogatirea uraniului folosind procedeul de
schimb chimic. Pentru a rezista la solutiile concentrate de acid clorhidric
aceste coloane, impreuna cu componentele lor interne, sunt realizate din sau
protejate prin materiale plastice corespunzatoare (fluorcarburi polimere) sau
sticla. Timpul de stationare corespunzator unui etaj este proiectat sa fie
scurt (30 de secunde sau mai putin).
5.6.2. Contactorii centrifugali lichid-lichid (schimb chimic) - contactori
centrifugali lichid-lichid, special proiectati sau pregatiti pentru imbogatirea
uraniului folosind procedeul de schimb chimic. Asemenea contactori folosesc
miscarea de rotatie pentru a obtine dispersia fluxurilor organice si apoase,
apoi forta centrifuga pentru a separa fazele. Pentru a rezista la solutiile
concentrate de acid clorhidric contactorii sunt realizati din sau protejati
prin materiale plastice corespunzatoare (polimeri de fluorcarburi) sau sunt
captusiti cu sticla. Timpul de stationare a contactorilor centrifugali este
proiectat sa fie scurt (30 de secunde sau mai putin).
5.6.3. Sistemele si echipamentele de reducere a uraniului (schimb chimic):
a) celule de reducere electromecanice, special proiectate sau pregatite,
pentru a aduce uraniul dintr-o stare de valenta in una inferioara, in vederea
imbogatirii prin procedeul de schimb chimic. Materialele din care sunt
confectionate celulele care vin in contact cu solutiile din cadrul procedeului
trebuie sa fie rezistente la coroziunea data de solutiile concentrate de acid
clorhidric.
NOTA EXPLICATIVA:
Compartimentul catodic al celulei trebuie proiectat pentru a preveni
trecerea uraniului inapoi la starea de valenta superioara prin reoxidare.
Pentru a mentine uraniul in compartimentul catodic, celula poate avea membrana
impermeabila, constituita dintr-un material special schimbator de cationi.
Catodul este constituit dintr-un material conductor solid corespunzator, precum
grafitul;
b) sisteme situate la extremitatea cascadei de unde se recupereaza
produsul, special proiectate sau pregatite pentru a preleva U4+ din fluxul
organic, regland concentratia de acid si alimentand celulele de reducere
electrochimica.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme constau in echipamente de extractie cu solventi, permitand prelevarea
U4+ din fluxul organic si introducerea in solutie apoasa; echipamentele de
evaporare si/sau alte echipamente ce permit reglarea si controlul pH al
solutiei, precum si pompe si alte dispozitive de transfer destinate pentru
alimentarea celulelor de reducere electrochimica. Una dintre preocuparile
majore o constituie prevenirea contaminarii fluxului apos cu anumiti ioni
metalici. In consecinta, pentru acele parti aflate in contact cu fluxul
procesului sistemul este construit din echipamente realizate din sau protejate
prin materiale corespunzatoare (precum: sticla, polimeri de fluorcarburi,
sulfat de polifenil, polieter sulfon si grafit impregnat cu rasini).
5.6.4. Sisteme de pregatire a alimentarii (schimb chimic) - sisteme special
proiectate sau pregatite pentru producerea solutiilor de clorura de uraniu de
mare puritate, destinate pentru alimentarea uzinelor de separare a izotopilor
de uraniu prin schimb chimic.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme constau din echipamente de purificare prin dizolvare,
extractie de solventi si/sau schimb de ioni, precum si din celule electrolitice
pentru reducerea uraniului U6+ sau U4+ la U3+. Aceste sisteme produc solutii de
clorura de uraniu avand doar cateva parti/milion de impuritati metalice, cum ar
fi: crom, fier, vanadiu, molibden si alti cationi bivalenti sau cu valenta mai
mare. Materialele din care sunt construite sau cu care sunt captusite
portiunile din sistem ce proceseaza uraniul U3+ de mare puritate contin sticla,
polimeri de fluorcarburi, sulfat de polifenil, polieter sulfon si grafit
impregnat cu rasini.
5.6.5. Sisteme de oxidare a uraniului (schimb chimic) - sisteme special
proiectate sau pregatite pentru oxidarea uraniului U3+ la U4+, in vederea
intoarcerii spre cascada de separare a izotopilor in cadrul procedeului de
imbogatire prin schimb chimic.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme pot contine echipamente, cum sunt:
a) echipament pentru punerea in contact a clorului si oxigenului cu
efluentul apos provenit din echipamentul de separare a izotopilor si pentru
prelevarea U4+ rezultat, pentru a-l introduce in efluentul organic saracit
provenit de la extremitatea cascadei unde este prelevat produsul;
b) echipament care separa apa de acidul clorhidric, astfel incat apa si
acidul clorhidric concentrat sa poata fi reintroduse in proces in amplasarile
potrivite.
5.6.6. Rasini schimbatoare de ioni/adsorbanti cu actiune rapida (schimb
ionic) - rasini schimbatoare de ioni sau adsorbanti cu reactie rapida, special
proiectate sau pregatite pentru imbogatirea uraniului prin procedeul de schimb
ionic, incluzand rasini poroase macroreticulare si/sau structuri peliculare, in
care grupele active de schimb chimic sunt limitate la o captuseala superficiala
pe un suport poros inactiv si alte structuri compozite sub o forma
corespunzatoare, si anume sub forma de particule sau fibre. Aceste
rasini/adsorbanti schimbatoare de ioni au un diametru egal cu sau mai mic de
0,2 mm si din punct de vedere chimic trebuie sa fie rezistente la actiunea solutiilor
de acid clorhidric concentrate, iar din punct de vedere fizic, sa fie suficient
de solide pentru a nu se degrada in coloanele de schimb. Ele sunt special
proiectate pentru a obtine viteze foarte mari de schimb al izotopilor de uraniu
(timp de injumatatire a ratei de schimb mai mic de 10 secunde) si sunt capabile
sa functioneze la temperaturi cuprinse intre 100 grade C si 200 grade C.
5.6.7. Coloane schimbatoare de ioni (schimb ionic) - coloane cilindrice cu
diametrul mai mare de 1.000 mm, continand straturi de rasini schimbatoare de
ioni/ de adsorbant, special proiectate sau pregatite pentru imbogatirea
uraniului prin procedeul de schimb ionic. Aceste coloane sunt realizate din sau
protejate prin materiale (cum ar fi titan sau plastice pe baza de fluorcarbon)
rezistente la efectul de coroziune al solutiilor de acid clorhidric concentrate
si capabile sa functioneze la temperaturi cuprinse intre 100 grade C si 200
grade C si la presiuni mai mari de 0,7 MPa (102 psi).
5.6.8. Sisteme de reflux schimbatoare de ioni (schimb de ioni):
a) sisteme de reducere chimica sau electrochimica, special proiectate sau
pregatite pentru a regenera agentul (agentii) de reducere chimica utilizat
(utilizati) in cascadele de imbogatire a uraniului prin procedeul de schimb
ionic;
b) sisteme de oxidare chimica sau electrochimica, special proiectate sau
pregatite pentru a regenera agentul (agentii) de oxidare chimica utilizat
(utilizati) in cascadele de imbogatire a uraniului prin schimb ionic.
NOTA EXPLICATIVA:
In procedeul de imbogatire prin schimb ionic se poate utiliza, de exemplu,
titan trivalent (Ti3+) drept cation reducator, caz in care sistemul de reducere
ar regenera Ti3+ prin reducerea Ti4+.
De asemenea, procedeul poate utiliza drept oxidant fierul trivalent (Fe3+),
caz in care sistemul de oxidare ar regenera Fe3+ prin oxidarea Fe2+.
5.7. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau pregatite
pentru utilizarea in uzinele de imbogatire prin laser
NOTA INTRODUCTIVA:
Sistemele actuale utilizate in procedeele de imbogatire prin laser pot fi
impartite in doua categorii, in functie de mediul in care se aplica procedeul:
vapori de uraniu atomic si vapori ai unui compus al uraniului. Aceste procedee
sunt cunoscute in mod obisnuit sub denumirile urmatoare: prima categorie -
separarea izotopilor, prin iradierea laser a vaporilor atomici (AVLIS sau
SILVA); a doua categorie - separarea izotopilor prin iradierea laser a
moleculelor (SILMO sau MLIS) si reactia chimica prin activarea laser izotopic
selectiva (CRISLA).
Sistemele, echipamentele si componentele utilizate in uzinele de imbogatire
prin laser contin: a) dispozitive de alimentare in vapori de uraniu metalic (in
vederea unei fotoionizari selective) sau dispozitive de alimentare in vapori ai
unui compus al uraniului (in vederea unei fotodisociatii sau a unei activari
chimice); b) dispozitive pentru colectarea uraniului metalic imbogatit
("produs") si saracit ("reziduuri") in cadrul procedeelor
din prima categorie si dispozitive pentru colectarea compusilor disociati sau
activati ("produs") si a materiilor nemodificate
("reziduuri") din cadrul procedeelor din a doua categorie; c) sisteme
laser ale procedeului, pentru a excita selectiv speciile de uraniu -235; d)
echipamente pentru pregatirea alimentarii si conversiei produsului. Datorita
complexitatii spectroscopiei atomilor si compusilor de uraniu poate aparea
necesitatea inglobarii articolelor utilizate in toate aceste procedee laser
care sunt disponibile.
NOTA EXPLICATIVA:
Un mare numar din articolele enumerate in aceasta sectiune vin in contact
direct fie cu uraniul metalic vaporizat sau lichid, fie cu un gaz al
procedeului constand din UF6 sau dintr-un amestec de UF6 si alte gaze. Toate
suprafetele care sunt in contact cu uraniul sau cu UF6 sunt realizate in
intregime din sau protejate prin materiale rezistente la coroziune. In
scopurile sectiunii referitoare la elementele pentru imbogatirea prin laser,
materialele rezistente la efectul de coroziune al uraniului metalic sau al
aliajelor de uraniu vaporizate ori lichide sunt grafitul acoperit cu oxid de
itriu si tantal, iar materialele rezistente la efectul de coroziune al UF6
sunt: cuprul, otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul,
aliajele continand 60% sau mai mult nichel, precum si polimerii de hidrocarburi
total fluorurati rezistenti la UF6.
5.7.1. Sisteme de vaporizare a uraniului (AVLIS) - sisteme de vaporizare a
uraniului, special proiectate sau pregatite, care contin tunuri electronice de mare
putere cu fascicul ingust sau cu baleiaj si care furnizeaza o putere la nivelul
tintei mai mare de 2,5 kW/cm
5.7.2. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid (AVLIS) - sisteme
de manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau pregatite pentru
uraniul sau aliajele de uraniu topite si care constau in creuzete si
echipamente de racire pentru creuzete
NOTA EXPLICATIVA:
Creuzetele si alte parti ale acestui sistem, care vin in contact cu uraniul
sau cu aliajele de uraniu topit, sunt realizate din sau protejate prin
materiale avand o rezistenta corespunzatoare la coroziune si caldura.
Materialele corespunzatoare contin tantal, grafit acoperit cu oxid de itriu,
grafit acoperit cu alti oxizi de pamanturi rare sau cu amestecuri din aceste
substante.
5.7.3. Ansambluri colectoare ale "produsului" si
"reziduurilor" de uraniu metalic (AVLIS) - ansambluri colectoare ale
"produsului" si "reziduurilor", special proiectate sau
pregatite pentru uraniu metalic in stare lichida sau solida
NOTA EXPLICATIVA:
Componentele acestor ansambluri sunt realizate din sau protejate prin
materiale rezistente la efectul de caldura si coroziune al uraniului metalic
sub forma de vapori sau lichid (cum ar fi grafit acoperit cu oxid de itriu sau
tantal) si pot contine conducte, fitinguri, racorduri, "stresini",
alimentatoare, schimbatori de caldura si placi colectoare utilizate in metodele
de separare magnetica, electrostatica sau in alte metode de separare.
5.7.4. Incinte de modul separator (AVLIS) - vase cilindrice sau
dreptunghiulare, special proiectate sau pregatite pentru a contine sursa de
vapori de uraniu metalic, tunul de electroni si colectoarele
"produsului" si ale "reziduurilor".
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste incinte sunt prevazute cu un numar mare de orificii pentru
alimentarile electrice si cu apa, ferestre pentru fasciculele laser, pentru
racordurile pompelor de vid si pentru aparatele de diagnostic si supraveghere.
Ele sunt dotate cu facilitati de deschidere si de inchidere pentru a permite
reconditionarea componentelor interne.
5.7.5. Stuturi de destindere supersonica (MLIS) - stuturi de destindere
supersonica, special proiectate sau pregatite pentru racirea amestecurilor de
UF6 si gaz purtator, pana la 150 K sau mai putin, si care sunt rezistente la
efectul de coroziune al UF6.
5.7.6. Colectoare de produs (pentafluorura de uraniu) (MLIS) - colectoare
de "produs" solid de pentaclorura de uraniu (UF5), special proiectate
sau pregatite, constituite din colectoare sau combinatii de colectoare cu
filtru, cu impact sau cu ciclon, si care sunt rezistente la efectul de
coroziune al mediului de UF5/UF6.
5.7.7. Compresoare de UF6/gaz purtator (MLIS) - compresoare special
proiectate sau pregatite pentru amestecuri de UF6/gaz purtator, prevazute
pentru functionare de lunga durata in atmosfera de UF6.
Componentele acestor compresoare care vin in contact cu gazul de proces
sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv
al UF6.
5.7.8. Garnituri de etansare a arborilor (MLIS) - garnituri de etansare
special proiectate sau pregatite, cu conexiuni de alimentare si de evacuare
pentru a asigura etanseitatea arborelui ce leaga rotorul compresorului de
motorul de antrenare, impiedicand gazul de proces sa scape sau aerul ori gazul
de etansare sa penetreze in camera interioara a compresorului care este umplut
cu amestec de UF6/gaz purtator.
5.7.9. Sisteme de fluorurare (MLIS) - sisteme special proiectate sau
pregatite pentru fluorurarea UF5 (solid) la UF6 (gaz)
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme sunt proiectate pentru activitatea de fluorurare a prafului
de UF5 colectat in UF6 si apoi pentru colectarea acestuia in containere
destinate produsului sau alimentarea unitatilor MLIS in scopul unei imbogatiri
suplimentare. In una dintre metodele posibile fluorurarea poate fi realizata in
cadrul unui sistem de separare a izotopilor, reactia si recuperarea facandu-se
direct la nivelul colectoarelor "produsului". In alta metoda praful
de UF5 poate fi retras din colectoarele "produsului" si transferat
intr-o incinta corespunzatoare (de exemplu: reactorul in pat fluidizat,
reactorul elicoidal sau tunul cu flama) pentru a fi fluorurat. In ambele metode
se utilizeaza un anumit material pentru stocarea si transferul fluorului (sau
al altor agenti de fluorurare corespunzatori) si pentru colectarea si
transferul UF6.
5.7.10. Spectrometre de masa pentru UF6/surse de ioni (MLIS) - spectrometre
de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregatite pentru prelevarea
"on-line" din fluxurile de UF6 gazos esantioane din gazul de intrare,
din "produs" sau din "reziduuri", si avand toate
caracteristicile urmatoare:
1. rezolutia unitara pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr
sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzator analizei izotopice.
5.7.11. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a "produsului"
si a "reziduurilor" (MLIS) - sisteme sau echipamente special
proiectate sau pregatite pentru uzinele de imbogatire, realizate din sau
protejate cu materiale rezistente la efectul de coroziune al UF6 si continand:
a) autoclave de alimentare, cuptoare sau sisteme de alimentare folosite
pentru a introduce UF6 in procesul de imbogatire;
b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF6 din
procesul de imbogatire, in vederea transferului sau, ulterior, dupa
reincalzire;
c) statii de solidificare sau de lichefiere utilizate pentru extragerea UF6
din procesul de imbogatire prin compresie si trecere in stare solida sau
lichida;
d) statii pentru "produs" si pentru "reziduuri"
folosite pentru a transfera UF6 in containere.
5.7.12. Sisteme de separare a UF6 si a gazului purtator (MLIS) - sisteme de
proces special proiectate sau pregatite pentru separarea UF6 din gazul
purtator. Gazul purtator poate fi azotul, argonul sau un alt gaz
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme pot include urmatoarele echipamente:
a) schimbatori de caldura criogenici si crioseparatori, capabili sa atinga
temperaturi de -120 grade C ori mai mici; sau
b) unitati de racire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120
grade C ori mai mici; sau
c) trape reci pentru UF6, capabile sa atinga temperaturi de -20 grade C sau
mai mici.
5.7.13. Sisteme laser (AVLIS, MLIS SI CRISLA) - laseri sau sisteme laser,
special proiectate sau pregatite pentru separarea izotopilor de uraniu
NOTA EXPLICATIVA:
Sistemul laser utilizat in procesul AVLIS contine in mod obisnuit 2 laseri:
un laser cu vapori de cupru si un laser cu colorant. Sistemul laser utilizat in
procesul MLIS contine in mod obisnuit un laser cu CO2 sau un laser cu excimetru
si o celula optica cu multipasaj prevazuta cu oglinzi rotative la ambele
extremitati. In ambele procedee laserii sau sistemele laser necesita un
stabilizator de frecventa pentru a putea functiona pe perioade lungi.
5.8. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau pregatite,
pentru utilizarea in uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor in plasma
In procedeul de separare in plasma o plasma de ioni de uraniu traverseaza
un camp electric acordat la frecventa de rezonanta a ionilor de U235, astfel
incat acestia din urma absorb energie in mod preferential si diametrul
orbitelor lor elicoidale se mareste. Ionii, care urmeaza un parcurs de diametru
mare, sunt colectati pentru a obtine un produs imbogatit in U235. Plasma, care
este creata prin ionizarea vaporilor de uraniu, este continuta intr-o incinta
vidata, supusa unui camp magnetic de inalta intensitate produs de un magnet
supraconductor. Principalele sisteme tehnologice ale procedeului includ
sistemul de generare a plasmei de uraniu, modulul separator cu magnetul
supraconductor si sistemele de prelevare pentru colectarea
"produsului" si a "reziduurilor".
5.8.1. Surse cu microunde si antene - surse cu microunde si antene, special
proiectate sau pregatite pentru producerea sau accelerarea ionilor si avand
caracteristicile urmatoare: frecventa mai mare de 30 GHz si putere de iesire
medie mai mare de 50 kW pentru producerea de ioni
5.8.2. Bobine de excitatie a ionilor - bobine de excitatie a ionilor, de
inalta frecventa, special proiectate sau pregatite pentru frecvente mai mari de
100 kHz si capabile sa suporte o putere medie mai mare de 40 kW
5.8.3. Sisteme de generare a plasmei de uraniu - sisteme de generare a
plasmei de uraniu, special proiectate sau pregatite, care pot contine tunuri de
electroni de mare putere cu fascicul subtire sau cu baleiere, furnizand o
putere la nivelul tintei mai mare de 2,5 kW/cm
5.8.4. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid - sisteme de
manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau pregatite pentru uraniu
sau pentru aliajele de uraniu topite, continand creuzete si echipamente de
racire pentru creuzete
NOTA EXPLICATIVA:
Creuzetele si alte parti ale acestui sistem, care vin in contact cu uraniul
sau cu aliajele de uraniu topite, sunt realizate din sau protejate prin
materiale cu rezistenta corespunzatoare la coroziune si la caldura. Materialele
corespunzatoare contin tantal, grafit captusit cu oxid de itriu, grafit
captusit cu alti oxizi de metale rare sau amestecuri din aceste substante.
5.8.5. Ansambluri colectoare ale "produsului" si ale
"reziduurilor" de uraniu metalic - ansambluri colectoare ale
"produsului" si ale "reziduurilor", special proiectate sau
pregatite pentru uraniul metalic in stare solida. Aceste ansambluri colectoare
sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la caldura si la
coroziunea cu vapori de uraniu metalic, cum ar fi grafit captusit cu oxid de
itriu sau tantal.
5.8.6. Incinte de modul separator - containere cilindrice, special
proiectate sau pregatite pentru uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor
in plasma si destinate sa contina sursa de plasma de uraniu, bobina excitatoare
de frecventa inalta si colectoarele de "produs" si de
"reziduuri".
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste incinte sunt prevazute cu un numar mare de orificii pentru bare
electrice, racorduri ale pompelor de difuzie si aparate de diagnostic si de
supraveghere. Ele sunt prevazute cu mijloace de deschidere si de inchidere,
care permit reconditionarea componentelor interne, si sunt constituite din
materiale corespunzatoare nemagnetice, precum otelul inoxidabil.
5.9. Sisteme, echipamente si componente, special proiectate sau pregatite
pentru utilizarea in uzinele de imbogatire prin procedeul electromagnetic
NOTA INTRODUCTIVA:
In procedeul electromagnetic ionii de uraniu metalic produsi prin ionizarea
unei sari (in general UCI4) sunt accelerati si trimisi intr-un camp magnetic,
sub efectul caruia ionii diferitilor izotopi urmeaza parcursuri diferite.
Componentele principale ale unui separator de izotopi electromagnetic sunt
urmatoarele: un camp magnetic pentru deviatia fasciculului de ioni si separarea
izotopilor, o sursa de ioni impreuna cu sistemul de accelerare si un sistem de
colectare pentru recuperarea ionilor rezultati dupa separare. Sistemele
auxiliare ale acestui procedeu includ sistemul de alimentare a magnetului,
alimentarea de inalta tensiune a sursei de ioni, instalatia de vid si sisteme
de manipulare chimica pentru recuperarea "produsului" si
epurarea/reciclarea componentelor.
5.9.1. Separatori electromagnetici - separatori electromagnetici, special
proiectati sau pregatiti pentru separarea izotopilor de uraniu, si echipamente
si componente pentru aceasta separare, incluzand:
a) surse de ioni - surse de ioni de uraniu unici sau multipli, special
proiectate sau pregatite, constand dintr-o sursa de vapori, ionizatorul si
acceleratorul de fascicul, realizate din materiale corespunzatoare, cum ar fi:
grafit, otel inoxidabil sau cupru, si capabile sa asigure un curent de ionizare
total mai mare sau egal cu 50 mA;
b) colectori de ioni - placi colectoare continand doua sau mai multe fante
si buzunare, special proiectate sau pregatite pentru a colecta fasciculele de
ioni de uraniu imbogatit sau saracit si realizate din materiale
corespunzatoare, cum ar fi grafitul sau otelul inoxidabil;
c) incinte vidate - incinte de vid, special proiectate sau pregatite pentru
separatorii electromagnetici, realizate din materiale corespunzatoare
nemagnetice, cum ar fi otelul inoxidabil, si proiectate pentru a functiona la
presiuni mai mici sau egale cu 0,1 Pa.
NOTA EXPLICATIVA:
Incintele sunt special proiectate sa contina sursele de ioni, placile
colectoare si camasile de apa racita si sunt dotate cu mijloace de racordare a
pompelor de difuzie si cu dispozitive de deschidere si inchidere care permit
indepartarea si reinstalarea acestor componente;
d) piese polare magnetice - piese polare magnetice, special proiectate sau
pregatite, avand un diametru mai mare de 2 m, utilizate pentru a mentine un
camp magnetic constant in interiorul separatorului electromagnetic si pentru a
transfera campul magnetic intre separatorii invecinati.
5.9.2. Surse de alimentare de inalta tensiune - surse de alimentare de
inalta tensiune, special proiectate sau pregatite pentru sursele de ioni si
avand toate caracteristicile urmatoare: sunt capabile sa functioneze in
permanenta pe o perioada de 8 ore, cu o tensiune de iesire mai mare sau egala
cu 20.000 V, un curent de iesire mai mare sau egal cu 1 A si cu o variatie a
tensiunii mai mica de 0,01%
5.9.3. Surse de alimentare a magnetilor - surse de alimentare a magnetilor
in curent continuu, de inalta intensitate, avand toate caracteristicile
urmatoare: sunt capabile sa functioneze in permanenta pe o perioada de 8 ore,
cu un curent de iesire mai mare sau egal cu 500 A la o tensiune mai mare sau
egala cu 100 V si cu variatii ale curentului sau ale tensiunii mai mici de
0,01%
6. Uzine de producere a apei grele, a deuteriului si a compusilor de
deuteriu si echipamente special proiectate sau pregatite in acest scop
NOTA INTRODUCTIVA:
Apa grea poate fi produsa printr-o varietate de procedee. Totusi cele doua
procedee care s-au dovedit a fi viabile din punct de vedere economic sunt:
procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat (procedeul GS) si procedeul de schimb
amoniac-hidrogen.
Procedeul GS se bazeaza pe schimbul de hidrogen si deuteriu intre apa si
hidrogenul sulfurat, intr-o serie de turnuri a caror sectiune superioara este
rece, iar sectiunea inferioara este calda. Apa circula in turnuri de sus in
jos, in timp ce hidrogenul sulfurat gazos circula de jos in sus. O serie de
placi perforate sunt utilizate pentru a permite amestecul intre gaz si apa.
Deuteriul migreaza spre apa la temperaturi joase si catre hidrogenul sulfurat
la temperaturi inalte. Gazul sau apa, imbogatite in deuteriu, sunt indepartate
din turnurile primului etaj la jonctiunea dintre sectiunile calde si reci si
procesul se repeta in turnurile etajelor superioare. Produsul obtinut la
ultimul etaj, si anume apa imbogatita in deuteriu in concentratie de pana la
30%, este trimis catre unitatea de distilare pentru producerea apei grele de
calitate reactor, adica o concentratie de 99,75% a oxidului de deuteriu.
Procedeul de schimb amoniac-hidrogen permite extractia deuteriului din
gazul de sinteza prin contact cu amoniacul lichid, in prezenta unui
catalizator. Gazul de sinteza este introdus in turnurile de schimb si apoi in
convertorul de amoniac. In interiorul turnurilor gazul circula de jos in sus,
in timp ce amoniacul lichid curge de sus in jos. Deuteriul este separat de
hidrogen in gazul de sinteza si concentrat in amoniac. Amoniacul trece apoi
intr-o instalatie de cracare a amoniacului la baza turnului, in timp ce gazul
este indreptat catre un convertor de amoniac situat la partea superioara a
turnului. Imbogatirea continua in etajele urmatoare si apa grea de calitate
reactor este produsa printr-o distilare finala. Gazul de sinteza de alimentare
poate proveni de la o instalatie de amoniac, care ea insasi poate fi construita
in asociere cu o uzina de producere a apei grele prin procedeul de schimb
amoniac-hidrogen. Procedeul de schimb amoniac-hidrogen poate utiliza, de
asemenea, apa obisnuita ca sursa de deuteriu.
Un mare numar al articolelor echipamentelor-cheie pentru uzinele de
producere a apei grele ce utilizeaza procedeul GS sau procedeul de schimb
amoniac-hidrogen sunt comune mai multor sectoare din industria chimica si petroliera.
Aceasta este in mod particular adevarat pentru uzinele mici care utilizeaza
procedeul GS. Totusi doar cateva dintre articole sunt disponibile "in
comert". Procedeele GS si cele de schimb amoniac-hidrogen necesita
manipularea unor cantitati mari de fluide inflamabile, corosive si toxice, la
presiuni ridicate. In consecinta, pentru a stabili standardele de proiectare si
functionare pentru uzinele si echipamentele ce utilizeaza aceste procedee este
necesara o atentie deosebita la specificarile si la alegerea materialelor
pentru a asigura o durata lunga de functionare, cu factori de siguranta si
fiabilitate ridicati. Alegerea scalei se face, in principal, in functie de
necesitati si de consideratiile de ordin economic. Astfel, cea mai mare parte a
echipamentelor va fi pregatita in conformitate cu cerintele clientului.
In concluzie, trebuie notat ca atat in procedeul GS, cat si in procedeul de
schimb amoniac-hidrogen echipamentele care, luate individual, nu sunt in mod
special proiectate sau pregatite pentru productia de apa grea pot fi asamblate
in sisteme special proiectate sau pregatite pentru producerea apei grele.
Sistemul de productie a catalizatorului utilizat in procedeul de schimb
amoniac-hidrogen si sistemele de distilare a apei utilizate in ambele procedee
pentru concentrarea finala a apei grele in vederea obtinerii apei grele de
calitate reactor sunt exemple de astfel de sisteme.
Echipamentele special proiectate sau pregatite pentru producerea apei
grele, care sunt utilizate fie in procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat,
fie in procedeul de schimb amoniac-hidrogen, includ urmatoarele articole:
6.1. Turnuri de schimb apa-hidrogen sulfurat - turnuri de schimb realizate
din otel carbon fin (de exemplu ASTM A516), cu diametre cuprinse intre 6 m (20
ft) si 9 m (30 ft), capabile sa functioneze la presiuni mai mari sau egale cu 2
MPa (300 psi) si avand o supragrosime de coroziune de 6 mm sau mai mare,
special proiectate sau pregatite pentru producerea apei grele prin procedeul de
schimb apa-hidrogen sulfurat.
6.2. Suflante si compresoare - suflante sau compresoare centrifugale cu un
singur etaj, la presiune joasa (de exemplu 0,2 MPa sau 30 psi) pentru
circulatia hidrogenului sulfurat gaz (adica gaz continand mai mult de 70% H2S),
special proiectate sau pregatite pentru producerea apei grele prin procedeul de
schimb apa-hidrogen sulfurat. Aceste suflante sau compresoare au o capacitate
de debit mai mare sau egala cu 56 mc/sec. (120.000 SCFM) cand functioneaza la
presiuni de aspiratie mai mari sau egale cu 1,8 MPa (260 psi) si sunt echipate
cu conexiuni concepute pentru a fi utilizate in mediu umed in prezenta H2S.
6.3. Turnuri de schimb amoniac-hidrogen - turnuri de schimb
amoniac-hidrogen cu o inaltime mai mare sau egala cu 35 m (114,3 ft), avand un
diametru cuprins intre 1,5 m (4,9 ft) si 2,5 m (8,2 ft) si capabile sa
functioneze la presiuni mai mari de 15 MPa (2.225 psi), special proiectate sau
pregatite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb
amoniac-hidrogen. Aceste turnuri au, de asemenea, cel putin o deschidere axiala
la margine, avand acelasi diametru cu partea cilindrica, prin care structurile
interne ale turnului pot fi introduse sau extrase.
6.4. Structurile interne ale turnului si pompe de etaj - structuri interne
si pompe de etaj, special proiectate sau pregatite pentru turnurile folosite la
producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Structurile
interne ale turnului includ contactoare de etaj special concepute, care
favorizeaza un contact intim intre gaz si lichid. Pompele de etaj constau in
pompe submersibile special concepute pentru circulatia amoniacului lichid
intr-un etaj de contact in interiorul turnurilor.
6.5. Sisteme de cracare a amoniacului - sisteme de cracare a amoniacului,
avand o presiune de functionare mai mare sau egala cu 3 MPa (450 psi), special
proiectate sau pregatite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb
amoniac-hidrogen.
6.6. Analizoare de absorbtie in infrarosu - analizoare de absorbtie in infrarosu
capabile sa analizeze "on-line" raportul hidrogen/deuteriu atunci
cand concentratiile in deuteriu sunt mai mari sau egale cu 90% .
6.7. Arzatori catalitici - arzatori catalitici pentru conversia in apa grea
a deuteriului imbogatit, special proiectati sau pregatiti pentru producerea
apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen.
7. Uzine pentru conversia uraniului si echipamente special proiectate sau
pregatite in acest scop
NOTA INTRODUCTIVA:
Uzinele si sistemele de conversie a uraniului pot realiza una sau mai multe
transformari, dintr-o forma chimica a uraniului intr-alta forma, incluzand:
conversia concentratelor de minereu de uraniu in UO3, conversia UO3 in UO2,
conversia oxizilor de uraniu in UF4 sau UF6, conversia UF4 in UF6, conversia
UF6 in UF4, conversia UF4 in uraniu metalic si conversia fluorurilor de uraniu
in UO2. Un mare numar de articole de echipamente esentiale pentru uzinele de
conversie a uraniului sunt comune mai multor sectoare din industria chimica. De
exemplu, printre tipurile de echipamente utilizate in aceste procedee sunt
incluse urmatoarele: cuptoare, furnale rotative, reactori in pat fluidizat,
turnuri cu flama, centrifuge in faza lichida, coloane de distilare si coloane
de extractie lichid-lichid. Totusi doar cateva dintre aceste articole sunt
disponibile "in comert"; cea mai mare parte va fi pregatita in
conformitate cu cerintele si specificatiile clientului. In unele cazuri sunt
necesare consideratii speciale de proiectare si constructie, legate de proprietatile
corosive ale unor produse chimice utilizate (HF, F2, CIF3 si fluoruri de
uraniu). In concluzie, trebuie notat ca in toate procedeele de conversie a
uraniului articolele de echipamente care, luate individual, nu sunt special
proiectate sau pregatite pentru conversia uraniului pot fi asamblate in sisteme
care sunt special proiectate sau pregatite pentru acest scop.
7.1. Sisteme special proiectate sau pregatite pentru conversia
concentratelor de minereu de uraniu in UO3
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia concentratelor de minereu de uraniu in UO3 poate fi realizata
prin dizolvarea minereului in acid azotic si extractia nitratului de uranil
purificat, utilizandu-se un solvent precum fosfatul tributilic. Apoi nitratul
de uranil este convertit in UO3 fie prin concentrare si denitrare, fie prin
neutralizare cu amoniac gazos, pentru a obtine diuranatul de amoniu, care apoi
este filtrat, uscat si calcinat.
7.2. Sisteme special proiectate sau pregatite pentru conversia UO3 in UF6
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UO3 in UF6 se poate realiza direct prin fluorurare. Acest
procedeu necesita o sursa de fluor gazos sau trifluorura de clor.
7.3. Sisteme special proiectate sau pregatite pentru conversia UO3 in UO2
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UO3 in UO2 se poate realiza prin reducerea UO3 in mediu de
amoniac gazos cracat sau de hidrogen.
7.4. Sisteme, special proiectate sau pregatite, pentru conversia UO2 in UF4
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UO2 in UF4 se poate realiza prin reactia UO2 cu acidul
fluorhidric gazos (HF) la o temperatura cuprinsa intre 300 si 500 grade C.
7.5. Sisteme special proiectate sau pregatite pentru conversia UF4 in UF6
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF4 in UF6 se realizeaza prin reactia exotermica a fluorului
intr-un reactor cu turn. Pentru condensarea UF6, plecand de la efluentii gazosi
calzi, se trece efluentul printr-o trapa rece, racita la -10 grade C. Acest
procedeu necesita o sursa de fluor gazos.
7.6. Sisteme special proiectate sau pregatite pentru conversia UF4 in
uraniu metalic
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF4 in uraniu metalic este realizata prin reducere in mediu de
magneziu (cantitati mari) sau de calciu (cantitati mici). Reactia are loc la
temperaturi situate deasupra punctului de topire a uraniului (1.130 grade C).
7.7. Sisteme special proiectate sau pregatite pentru conversia UF6 in UO2
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF6 in UO2 poate fi realizata prin unul dintre urmatoarele 3
procedee.
In primul procedeu UF6 este redus si hidrolizat la UO2, folosindu-se mediul
de hidrogen si vapori. In al doilea procedeu UF6 este hidrolizat prin dizolvare
in apa; adaugarea amoniacului antreneaza precipitarea diuranatului de amoniu,
acesta fiind redus la UO2, folosindu-se hidrogen la o temperatura de 820 grade
C. In al treilea procedeu UF6, CO2 si NH3 gazoase sunt combinate in apa, ceea
ce antreneaza precipitarea carbonatului dublu de uranil si de amoniu;
carbonatul de uranil si de amoniu este combinat cu vapori si cu hidrogen la o
temperatura de 500 - 600 grade C pentru a produce UO2.
Conversia UF6 in UO2 constituie cel mai adesea prima faza a operatiunilor
care au loc in uzinele de fabricare a combustibilului.
7.8. Sisteme special proiectate sau pregatite pentru conversia UF6 in UF4
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF6 in UF4 este realizata prin reducere in mediu de hidrogen.
LISTA
cuprinzand statele membre A.I.E.A. care au semnat/ratificat protocoale
aditionale
Situatia la data de 14 iunie 1999 (comunicata de A.I.E.A.): sunt 36 de
state semnatare, dintre care 5 au depus instrumentele de ratificare la A.I.E.A.
_____________________________________________________________________________
Nr. Statul Data semnarii Data intrarii in vigoare
crt.
_____________________________________________________________________________
1. Armenia 29 septembrie 1997 -
2. Australia 23 septembrie 1997 12 decembrie 1997
3. Austria 22 septembrie 1998 -
4. Belgia 22 septembrie 1998 -
5. Bulgaria 24 septembrie 1998 -
6. Canada 24 septembrie 1998 -
7. China 31 decembrie 1998 -
8. Croatia 22 septembrie 1998 -
9. Danemarca 22 septembrie 1998 -
10. Finlanda 22 septembrie 1998 -
11. Filipine 30 septembrie 1998 -
12. Franta 22 septembrie 1998 -
13. Georgia 29 septembrie 1997 -
14. Germania 22 septembrie 1998 -
15. Ghana 12 iunie 1998 -
16. Grecia 22 septembrie 1998 -
17. Irlanda 22 septembrie 1998 -
18. Italia 22 septembrie 1998 -
19. Iordania 28 iulie 1998 28 iulie 1998
20. Japonia 4 decembrie 1998 -
21. Lituania 11 martie 1998 -
22. Luxemburg 22 septembrie 1998 -
23. Marea Britanie 22 septembrie 1998 -
24. Noua Zeelanda 24 septembrie 1998 24 septembrie 1998
25. Olanda 22 septembrie 1998 -
26. Polonia 30 septembrie 1997 -
27. Portugalia 22 septembrie 1998 -
28. Romania 11 iunie 1999 -
29. Slovenia 26 noiembrie 1998 -
30. Spania 22 septembrie 1998 -
31. Statele Unite ale Americii 12 iunie 1998 -
32. Suedia 22 septembrie 1998 -
33. Sfantul Scaun 24 septembrie 1998 24 septembrie 1998
34. Ungaria 26 noiembrie 1998 -
35. Uruguay 29 septembrie 1997 -
36. Uzbekistan 22 septembrie 1998 21 decembrie 1998
_____________________________________________________________________________
NOTA:
Consiliul Guvernatorilor al A.I.E.A. a discutat si a avizat, in vederea
semnarii, proiecte de protocoale aditionale cu urmatoarele state:
______________________________________
Nr. Statul Data aprobarii
crt.
______________________________________
1. Cipru 25 noiembrie 1998
2. Monaco 25 noiembrie 1998
3. Norvegia 24 martie 1999
4. Slovacia 14 septembrie 1998
______________________________________