LEGE
Nr. 14 din 24 februarie 1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 33 din 3 martie 1992
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Coordonarea, controlul si atributiile
Art. 1
Serviciul Roman de Informatii este organul de stat specializat in domeniul
informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a
sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata
de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Activitatea Serviciului Roman de Informatii este controlata de Parlament.
Anual sau cind Parlamentul hotaraste, directorul Serviciului Roman de
Informatii prezinta acestuia rapoarte referitoare la indeplinirea atributiilor
ce revin Serviciului Roman de Informatii, potrivit legii.
In vederea exercitarii controlului concret si permanent, se constituie o
comisie comuna a celor doua Camere.
Organizarea, functionarea si modalitatile de exercitare a controlului se
stabilesc prin hotarire adoptata de Parlament.
Art. 2
Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru
culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii,
prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie, potrivit legii,
amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei.
Art. 3
Serviciul Roman de Informatii asigura apararea secretului de stat si
prevenirea scurgerii de date sau informatii care, potrivit legii, nu pot fi
divulgate.
In aplicarea prevederilor legale privind apararea secretului de stat,
Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa transportul corespondentei
oficiale cu asemenea caracter pe intreg teritoriul Romaniei.
Art. 4
La cererea conducatorului institutiei publice, regiei autonome sau
societatii comerciale, Serviciul Roman de Informatii verifica si ofera date cu
privire la persoanele care urmeaza sa ocupe functii in respectivele unitati, ce
presupun accesul la informatii si activitati cu caracter secret de stat sau
care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.
Sint exceptii de la prevederile alin. 1 judecatorii, procurorii,
functionarii publici din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne,
Ministerul Justitiei, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie
si Paza, care isi stabilesc masuri proprii de aparare a secretului de stat,
potrivit legii.
Art. 5
La cererea persoanelor fizice si juridice din sectorul privat, Serviciul
Roman de Informatii acorda asistenta de specialitate pentru apararea secretelor
aflate in posesia acestora si prevenirea scurgerii de date sau informatii ce nu
pot fi aduse la cunostinta publicului. Asistenta de specialitate se acorda,
contra cost, potrivit tarifelor convenite.
Asistenta de specialitate se acorda gratuit persoanelor prevazute la alin.
1, care executa comenzi pentru stat, in limita si pe durata acestora, precum si
celor care desfasoara activitate de cercetare ori de productie in probleme sau
cu privire la aspecte de interes national.
Art. 6
Prin unitatile sale, Serviciul Roman de Informatii:
a) executa activitati informative si tehnice de prevenire si combatere a
terorismului;
b) executa interventia antiterorista asupra obiectivelor atacate sau
ocupate de teroristi, in scopul capturarii sau anihilarii acestora, eliberarii
ostaticilor si restabilirii ordinii legale. Interventia antiterorista se
realizeaza cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Roman de Informatii;
c) asigura protectia antiterorista a demnitarilor romani si straini, precum
si a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de
Aparare a Tarii.
Serviciul Roman de Informatii concura la realizarea protectiei
antiteroriste a demnitarilor gardati de Serviciul de Protectie si Paza, in
situatia cind acestia sint vizati de amenintari cu acte de terorism.
Serviciul Roman de Informatii poate asigura protectie antiterorista si
altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.
Art. 7
Serviciul Roman de Informatii actioneaza pentru descoperirea si
contracararea actiunilor de initiere, organizare sau constituire pe teritoriul
Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei
nationale, a activitatilor de aderare la acestea sau de sprijinire a lor in
orice mod ori de confectionare, detinere sau folosire ilegala de mijloace de
interceptare a comunicatiilor, precum si de culegere si transmitere de informatii
cu caracter secret sau confidential.
Art. 8
Serviciul Roman de Informatii este autorizat sa detina si sa foloseasca
mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea si stocarea
informatiilor privitoare la siguranta nationala, in conditiile legii.
Art. 9
In vederea stabilirii existentei amenintarilor la adresa sigurantei
nationale, cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot efectua,
cu respectarea legii, verificari prin: solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri
sau relatii oficiale de la institutii publice; consultarea de specialisti ori
experti; primirea de sesizari sau note de relatii, fixarea unor momente
operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatari
personale, inclusiv prin operatiuni tehnice.
Art. 10
In situatiile care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a
Romaniei, Serviciul Roman de Informatii, prin cadre stabilite in acest scop,
solicita procurorului eliberarea mandatului prevazut de art. 13 din Legea
privind siguranta nationala a Romaniei pentru desfasurarea activitatilor
autorizate de acesta.
Art. 11
Activitatile prevazute la art. 9 si 10 se consemneaza in acte de constatare
care, intocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, pot
constitui mijloace de proba.
Art. 12
In cazul constatarii unei infractiuni flagrante la regimul sigurantei
nationale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor
tentative sau acte preparatorii la asemenea infractiuni, daca sint pedepsite de
lege, cadrele Serviciului Roman de Informatii pot retine pe faptuitor,
predindu-l de indata organelor judiciare competente impreuna cu actul de
constatare si corpurile delicte.
La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din
Serviciul Roman de Informatii pot acorda sprijin la realizarea unor activitati
de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala.
Organele de urmarire penala au obligatia sa comunice Serviciului Roman de
Informatii orice date sau informatii privitoare la siguranta nationala,
rezultate din activitatea de urmarire penala.
Art. 13
Organele Serviciului Roman de informatii nu pot efectua acte de cercetare
penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de
spatii proprii de arest.
Art. 14
In indeplinirea atributiilor ce ii revin, Serviciul Roman de Informatii
colaboreaza cu Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza,
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei,
Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si
Finantelor, Directia Generala a Vamilor precum si cu celelalte organe ale
administratiei publice.
Organele prevazute la alin. 1 au obligatia sa-si acorde reciproc sprijinul
necesar in indeplinirea atributiilor prevazute de lege.
Art. 15
Cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Serviciul Roman de
Informatii poate stabili relatii cu organisme similare din strainatate.
CAP. 2
Organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
Sectiunea 1
Consiliul director
Art. 16
Pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege, Serviciul Roman de
Informatii este condus de catre Consiliul director, organ deliberativ, compus
din directorul Serviciului Roman de Informatii, primul-adjunct al directorului,
adjunctii directorului, sefii unor unitati centrale si teritoriale.
Componenta Consiliului director se stabileste prin Regulamentul de
functionare a Serviciului Roman de Informatii, iar incadrarea nominala a
acestuia se face de catre director.
Presedintele Consiliului director este directorul Serviciului Roman de
Informatii. In lipsa directorului, atributiile de presedinte se indeplinesc de
primul-adjunct, iar in absenta acestuia, de un adjunct al directorului anume
desemnat.
Art. 17
Consiliul director al serviciului Roman de Informatii se intruneste, de
regula, trimestrial, sedintele fiind convocate de presedintele acestuia.
In caz de urgenta, la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor
sai sau la solicitarea directorului, Consiliul director se intruneste ori de
cite ori este necesar.
Art. 18
Consiliul director al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara
activitatea in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si
adopta hotariri cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al
membrilor.
Art. 19
La sedintele Consiliului director pot fi invitati, dupa caz, reprezentanti
ai unor ministere sau altor organe ale administratiei publice, interesate in
examinarea problemelor supuse dezbateri, precum si specialisti din cadrul
Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia.
Art. 20
Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranta
nationala, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzind
specialisti din cadrul Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia.
Desemnarea specialistilor din afara Serviciului Roman de Informatii se va face
cu acordul conducerilor organelor centrale respective.
Invitatii si specialistii din afara Serviciului Roman de Informatii
prevazuti la art. 19 si alin. 1 al prezentului articol se vor conforma
dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat.
Sectiunea a 2-a
Biroul executiv al Consiliului director
Art. 21
Conducerea operativa a Serviciului Roman de Informatii si asigurarea
indeplinirii hotaririlor Consiliului director se realizeaza de Biroul executiv
al acestuia.
Biroul executiv este alcatuit din director, primul-adjunct al directorului
si adjunctii directorului.
Presedintele Biroului executiv este directorul Serviciului Roman de
Informatii.
Art. 22
Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Roman de Informatii
se intruneste bilunar, sedintele fiind convocate de catre director.
Dispozitiile art. 18 si art. 19 se aplica in mod corespunzator si Biroului
executiv.
Sectiunea a 3-a
Directorul Serviciului Roman de Informatii
Art. 23
Serviciul Roman de Informatii este condus de un director, cu rang de
ministru, numit de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, la propunerea
Presedintelui Romaniei, in urma audierii celui propus de catre comisia
insarcinata sa exercite controlul parlamentar asupra activitatii Serviciului
Roman de Informatii, care va prezenta un raport in fata celor doua Camere ale
Parlamentului.
La numirea in functie, directorul depune in fata Parlamentului urmatorul
juramint: "Eu, ..., jur ca voi indeplini de buna-credinta si nepartinire,
in deplinul respect al Constitutiei si legilor tarii, atributiile ce-mi revin
in calitate de director al Serviciului Roman de Informatii."
In executarea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii,
directorul emite, potrivit legii, ordine si instructiuni.
Eliberarea din functie a directorului Serviciului Roman de Informatii se
face de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea
Presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al
deputatilor ori al senatorilor.
Art. 24
Directorul Serviciului Roman de Informatii are un prim-adjunct, care este
si inlocuitorul legal al acestuia, precum si 3 adjuncti.
Prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii si adjunctii
directorului au rang de secretari de stat si sint numiti de Presedintele
Romaniei, la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii.
Sectiunea a 4-a
Structura Serviciului Roman de Informatii
Art. 25
In componenta Serviciului Roman de Informatii intra unitati si subunitati,
in concordanta cu specificul activitatii sale, echivalente structurilor din
ministere.
Unitatile Serviciului Roman de Informatii sint subordonate numai conducerii
acestuia.
Art. 26
Structura, efectivele, mobilizarea rezervistilor Serviciului Roman de
Informatii, precum si Regulamentul de functionare a acestuia se aproba de
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Biroul executiv al Serviciului Roman de Informatii, in functie de nevoi, in
limitele stabilite de lege si ale efectivelor aprobate, propune Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii imbunatatirea structurilor Serviciului Roman de
Informatii si redistribuirea efectivelor.
CAP. 3
Personalul Serviciului Roman de Informatii
Art. 27
Personalul Serviciului Roman de Informatii se compune din cadre militare
permanente si salariati civili, care indeplinesc atributii operative si
administrative.
Nu pot activa in Serviciul Roman de Informatii aceia care, facind parte din
structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii si
colaboratorii securitatii, precum si fostii activisti ai partidului comunist,
vinovati de fapte indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale
ale omului.
Cadrele militare ale Serviciului Roman de Informatii au toate drepturile si
obligatiile prevazute, pentru militarii armatei romane, de reglementarile
legale, statutele si regulamentele militare.
Salariatii civili sint supusi dispozitiilor Codului muncii si celorlalte
prevederi legale si regulamentare ale Serviciului Roman de Informatii.
Art. 28
Ofiterii operativi ai Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara
activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a
sigurantei nationale.
Serviciul Roman de Informatii va asigura protectia si incadrarea in alte
unitati sau compartimente de munca a ofiterilor operativi care, lucrind
acoperit, sint desconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.
Art. 29
Personalul militar se constituie din absolventi ai institutiilor de
invatamint din sistemul propriu, cadre militare selectionate si transferate de
la Ministerul Apararii Nationale sau de la Ministerul de Interne, in baza
cererilor nominale ale directorului, cu acordul ministrilor respectivi, precum
si din specialisti chemati in cadrele active.
Personalul militar transferat de la Ministerul Apararii Nationale, de la
Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intra in subordinea
exclusiva a conducerii Serviciului Roman de Informatii.
Art. 30
Selectionarea, incadrarea, acordarea gradelor si inaintarea in grad si in
functii, transferarea, trecerea in rezerva, incetarea sau desfacerea
contractului de munca se fac potrivit legii, Regulamentului de functionare a
Serviciului Roman de Informatii, statutelor corpurilor ofiterilor, maistrilor
militari si subofiterilor si altor dispozitii legale.
Art. 31
Pregatirea personalului se realizeaza prin sistemul de invatamint propriu
sau in institutii de specialitate ale Ministerului de Interne si Ministerului
Apararii Nationale.
Art. 32
Personalul Serviciului Roman de Informatii se legitimeaza cu legitimatia de
serviciu, iar in misiuni operative, si cu insigna de serviciu. Modelul insignei
de serviciu este cel prevazut in anexa nr. 1.
Art. 33
Cadrele militare permanente ale Serviciului Roman de Informatii au dreptul
la uniforma, care se asigura gratuit.
Categoriile de personal pentru care portul uniformei in timpul serviciului
este obligatoriu se stabilesc de directorul Serviciului Roman de Informatii.
Uniformele, insemnele de grad si accesoriile se stabilesc in Regulamentul
pentru descrierea si portul uniformelor personalului Serviciului Roman de
Informatii, aprobat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Art. 34
Serviciul Roman de Informatii poate incorpora, pentru paza proprie si
activitati auxiliare, prin organele militare teritoriale, militari in termen,
pe baza cererilor adresate Marelui Stat Major, cu 60 de zile inainte de data
incorporarii. In situatia in care efectivele de paza proprie sint insuficiente,
acestea se vor asigura cu militari in termen din trupele de jandarmi.
Serviciul Roman de Informatii are organ de mobilizare, executa mobilizarea
si tine evidenta personalului militar si civil existent la pace, precum si a
rezervistilor.
Normele de functionare a acestui organ se stabilesc de comun acord cu
Marele Stat Major al Ministerului Apararii Nationale.
Evidenta situatiei militare a personalului se tine de catre Serviciul Roman
de Informatii, iar pentru rezervisti, si de catre organele militare
teritoriale.
Art. 35
Cadrele din sectoarele operative la Serviciului Roman de Informatii sint
functionari publici care indeplinesc atributii ce implica exercitiul autoritatii
de stat, avind toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta
calitate.
Art. 36
Personalul Serviciului Roman de Informatii nu poate face parte din partide
sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu poate fi folosit in
scopuri politice.
Serviciul Roman de Informatii nu va intreprinde nici o actiune care sa
promoveze sau sa lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice
ori juridice, cu exceptia acelor actiuni ale acestora care contravin sigurantei
nationale.
Art. 37
Cadrele militare si angajatii civili din Serviciul Roman de Informatii au
obligatia de a pastra cu strictete secretul de stat si profesional, inclusiv
dupa parasirea in orice mod a serviciului.
Orice divulgare a datelor sau informatiilor cunoscute ca urmare a calitatii
de salariat al Serviciului Roman de Informatii cu exceptia cazurilor autorizate
de lege, este interzisa si se pedepseste conform legii.
Art. 38
Urmasilor cadrelor Serviciului Roman de Informatii decedate in timpul si
din cauza serviciului, datorita unor acte de devotament exceptional, li se
acorda ca pensie salariul integral pe care l-au avut aceste cadre in momentul
decesului.
In cazul cind nu exista urmasi si nici sot supravietuitor, daca cel decedat
era singurul sprijinitor al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate
din pensia de urmas, stabilita potrivit prevederilor alin. 1.
Pensia pentru invaliditate permanenta, survenita datorita unor acte de
devotament exceptional, este egala cu salariul avut in momentul respectiv, iar
cei in cauza vor beneficia de o gratificatie, o singura data, egala cu de cinci
ori salariul.
Cadrele Serviciului Roman de Informatii care au devenit partial incapabile
de munca, datorita unor acte de devotament exceptional, si nu mai pot exercita
in continuare profesia vor beneficia, in afara drepturilor ce decurg din
pensionare, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut in momentul
respectiv.
Art. 39
Pentru merite deosebite in apararea sigurantei nationale a Romaniei,
cadrele Serviciului Roman de Informatii li se pot conferi decoratiile prevazute
de lege pentru militarii fortelor armate Romane.
CAP. 4
Asigurarea materiala
Art. 40
Serviciul Roman de Informatii:
a) elaboreaza si fundamenteaza bugetul propriu de venituri si cheltuieli,
asigura finantarea unitatilor, coordoneaza si controleaza activitatea economica
a ordonatorilor de credite, din subordinea sa;
b) aproba, in limita competentelor sale, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile proprii de investitii si urmareste executarea acestora la
termenele stabilite;
c) efectueaza activitati de import-export de aparatura si tehnica specifica
muncii de informatii si de asigurare a asistentei tehnice corespunzatoare,
potrivit legii;
d) stabileste norme de intrebuintare, intretinere si reparare pentru
armament, tehnica si alte bunuri din dotare, precum si norme de consum pentru
munitii si alte materiale;
e) stabileste norme privind asigurarea materiala si financiara, decontarea,
evidenta si controlul mijloacelor materiale si banesti necesare unitatilor
subordonate;
f) exercita orice alte atributii conferite prin lege.
Art. 41
Serviciul Roman de Informatii se doteaza cu armamentul, munitia si tehnica
de lupta necesare indeplinirii misiunilor de aparare si interventie
antiterorista, transportului corespondentei secrete, a pazei proprii si a
celorlalte misiuni de serviciu.
Art. 42
Cladirile, mijloacele de transport, aparatura tehnica si celelalte mijloace
materiale necesare functionarii Serviciului Roman de Informatii se asigura de
Guvern.
Fondurile banesti necesare desfasurarii activitatii Serviciului Roman de
Informatii sint prevazute in cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.
Serviciul Roman de Informatii are parc propriu de mijloace de transport
pentru aparatul central si unitatile din subordine, care se stabileste prin
tabelele de inzestrare ale unitatilor, aprobate de director.
Art. 43
Sub controlul Parlamentului, in raport cu nevoile proprii si cu respectarea
stricta a prevederilor legale, in cadrul Serviciului Roman de Informatii pot
functiona: o regie autonoma, societati comerciale de productie, institutii
sanitare, precum si asociatii cu caracter cultural-sportiv.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 44
In caz de necesitate si cind folosirea altor mijloace de impiedicare sau
constringere nu este posibila, personalul Serviciului Roman de Informatii,
autorizat sa poarte arma, poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc,
in conditiile prevazute de lege.
Art. 45
Documentele interne de orice fel ale Serviciului Roman de Informatii au
caracter de secret de stat, se pastreaza in arhiva sa proprie si nu pot fi
consultate decit cu aprobarea directorului, in conditiile legii.
Documentele, datele si informatiile Serviciului Roman de Informatii pot
deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.
Serviciul Roman de Informatii preia spre conservare si folosinta fondurile
de arhiva ce privesc siguranta nationala ale fostelor organe de informatii cu
competenta pe teritoriul Romaniei.
Fondurile de arhiva ale fostului Departament al Securitatii Statului, ce
privesc siguranta nationala, nu pot deveni publice decit dupa trecerea unei
perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi.
Art. 46
Serviciul Roman de Informatii foloseste, pentru individualizare si
recunoastere, sigla cu modelul si descrierea prevazute in anexa nr. 2. Sigla
este semnul de arma al Serviciului Roman de Informatii.
Art. 47
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 48
Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala din 26 martie 1990
privind infiintarea Serviciului Roman de Informatii, precum si orice alte
dispozitii contrare prevederilor prezentei legi se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si Senat in sedinta
comuna din 12 februarie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si
art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BARLADEANU
ANEXA 1
______________________________________________________________________
| |
| |
| |
| |
| /\ |
| / \ |
| -- -- |
| | | |
| / \ |
| / S R I \ |
| \ / |
| \ / |
| | | |
| -- -- |
| \ / |
| \ / |
| |
| |
|______________________________________________________________________|
____________________________________________________________________
| |
| |
| /\ |
| - - |
| | | |
| / S R I \ ----------- |
| \ / /PATRIE SI ONOARE\ |
| |_ _ | | | |
| \/ SERVICIUL ROMAN | /\ | |
| DE INFORMATII | - - | |
| | | | | |
| | / SRI \ | |
| SOLICITA | \ / | |
| AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI | \/ | |
| PUBLICE, CELOR DE JUSTITIE | | |
| SI CETATENILOR TARII SA | ROMANIA | |
| ACORDE PURTATORULUI ACESTEI | | |
| LEGITIMATII SPRIJINUL NECESAR | 1001 | |
| IN INDEPLINIREA ATRIBUTIILOR | | |
| LEGALE. \ / |
| \ / |
| \ / |
|____________________________________________________________________|
ANEXA 2
MODELUL SI DESCRIEREA SIGLEI SRI
____________________________________
| |
| |
| /\ |
| -- -- |
| | | |
| / S R I \ |
| \ / |
| | | |
| -- -- |
| \/ |
| |
|____________________________________|
Sigla este formata dintr-un patrat de baza, pe mijlocul laturilor caruia
sint desenate patru triunghiuri isoscele.
Baza triunghiului isoscel este egala cu jumatate din latura patratului.
Inaltimea triunghiurilor isoscele este egala cu jumatate din latura
patratului.
Bazele triunghiurilor isoscele comune cu laturile patratului nu sint
desenate.
Patratul si cele patru triunghiuri isoscele formeaza o stea in opt colturi
alternativ inegale.
Inaltimile virfurilor opuse sint doua cite doua egale, virfurile formate de
colturile patratului fiind mai mici decit virfurile formate de cele patru
triunghiuri isoscele.
Raportul dintre raza cercului inscris in patratul de baza si cel in care se
inscrie steaua este de 1/2.
In interiorul patratului de baza sint inscrise initialele S.R.I., cu litere
de tipar.
Inaltimea literelor este in raport de 2/1 cu latimea lor.