LEGE Nr. 172
din 16 iulie 2010
pentru modificarea si
completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de
arhitect
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 513 din 23 iulie 2010
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Articol unic. - Legea nr. 184/2001 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 23 august 2004, se modifică şi se
completează după cum urmează:
1. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 4. - (1) Poartă titlul de arhitect absolventul cu
diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ
superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplineşte
condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directiva
2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005
privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, denumită în
continuare Directivă.
(2) Este interzisă utilizarea titlului de arhitect de
către persoanele care nu deţin această calificare profesională în baza unui
titlu oficial de calificare."
2. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 5. - (1) Poartă titlul de arhitect şi cetăţenii
statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului
Economic European, precum şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, absolvenţi cu
diplomă sau cu alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ
superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menţionate, care
îndeplinesc condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute
de Directivă.
(2) Poartă titlul de arhitect şi absolvenţii, cetăţeni
ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale
Spaţiului Economic European şi cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene, cu diplomă
sau alt document similar obţinut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare
a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvenţă în domeniul arhitecturii şi
care au dobândit nivelul minim necesar de cunoştinţe, deşi nu au fost respectate
condiţiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă.
Aceste persoane trebuie să aibă o experienţă profesională de minimum 7 ani sub
îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a
unei firme de arhitectură şi să promoveze un examen standard de absolvire de
nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obţinerea diplomei sau a
altui document similar, conform prevederilor alin. (1).
(3) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene,
cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii
Confederaţiei Elveţiene au dreptul la utilizarea titlului legal academic
deţinut, a celui dobândit prin înregistrarea la organismul profesional din
statul membru de provenienţă şi, unde este cazul, a abrevierii utilizate în
statul membru de provenienţă în limba acelui stat.
(4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene,
cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii
Confederaţiei Elveţiene autorizaţi să poarte titlul de arhitect în baza unui
act normativ al statului membru respectiv, prin care autorităţile competente
conferă acest titlu personalităţilor care s-au distins în mod deosebit prin
realizări în domeniul arhitecturii, pot utiliza acest titlu în România."
3. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 6. - (1) Ordinul Arhitecţilor din România este
autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare
în profesia de arhitect, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene,
cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii
Confederaţiei Elveţiene.
(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de
arhitect ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale cetăţenilor
statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ale cetăţenilor
Confederaţiei Elveţiene se supun procedurii de recunoaştere în vederea
exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, aprobată prin
hotărâre a Guvernului.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), regimul
general de recunoaştere a calificărilor profesionale prevăzut de Legea nr.
200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările
ulterioare, se aplică profesiei de arhitect, în condiţiile prevăzute la art. 1
alin. (4) din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările
ulterioare."
4. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu
menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în
Tabloul Naţional al Arhitecţilor, pe toate documentaţiile elaborate în cadrul
tuturor fazelor de proiectare şi autorizare, inclusiv pe durata execuţiei şi la
recepţia lucrărilor."
5. La articolul 10, alineatele (2) şi (5) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Arhitecţii dobândesc drept de semnătură acordat de
către Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile legii, dacă au exerciţiul
deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi
de stagiu sau, după caz, de experienţă profesională practică, prevăzute de
prezenta lege şi de Directivă. Obţinerea dreptului de semnătură de către
arhitecţi atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al
Arhitecţilor, în condiţiile legii.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(5) Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza
unei cereri adresate Ordinului Arhitecţilor din România, însoţită de copia
titlului oficial de calificare şi de certificatul privind dobândirea
experienţei profesionale practice, împreună cu un portofoliu cuprinzând
lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu."
6. La articolul 10, după alineatul (5) se introduce
un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:
„(51) Evaluarea cunoştinţelor, aptitudinilor
şi experienţei profesionale relevante se face de către o comisie formată din
arhitecţi cu drept de semnătură, numită de către Consiliul naţional, potrivit
prevederilor Regulamentului Ordinului Arhitecţilor din România."
7. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 11. - (1) Cetăţenii statelor membre ale
Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi
cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea
titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care au drept de
semnătură pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor
dobândi drept de semnătură pe teritoriul României prin recunoaşterea automată a
acestui drept.
(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene,
cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii
Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare
şi exercitarea profesiei de arhitect şi care nu au drept de semnătură sau alt
drept echivalent obţinut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobândi,
la cerere, drept de semnătură pe teritoriul României, în aceleaşi condiţii ca
şi cetăţenii români.
(3) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale
Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi
cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care au dreptul de a exercita profesia de
arhitect cu drept de semnătură sau alt drept echivalent în unul dintre aceste
state şi care solicită dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în
domeniul arhitecturii pe teritoriul României, fără a solicita stabilirea în
România, vor dobândi drept de semnătură fără să fie înscrişi în Tabloul
Naţional al Arhitecţilor şi vor fi înregistraţi automat în Ordinul Arhitecţilor
din România, pe durata prestării serviciilor respective.
(4) Documentele necesare înregistrării, la prima
prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul în care au
intervenit modificări ale situaţiei faţă de cea iniţială, reţinută în
documente, în cazul prestaţiilor temporare sau ocazionale, sunt:
a) o declaraţie prealabilă scrisă, în care se
precizează durata prestării, natura acesteia, locul de desfăşurare a activităţilor,
precum şi domeniul de asigurare ori alte mijloace de protecţie personală sau
colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul
beneficiază în România;
b) copia documentului care atestă cetăţenia
prestatorului;
c) documentul emis de statul membru de stabilire prin
care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal
în România şi că nu îi este interzisă definitiv sau temporar exercitarea
activităţilor de arhitect;
d) copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor
titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect.
(5) Declaraţia prevăzută la alin. (4) lit. a) se
reînnoieşte o dată pe an, dacă prestatorul are în vedere să îşi exercite
profesia de arhitect temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, sau în
cazul unei modificări a situaţiei sale faţă de cea iniţială.
(6) Ordinul Arhitecţilor din România va accepta ca
dovadă de onorabilitate un document emis cetăţeanului unui stat membru al
Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene
de către autoritatea competentă din statul de provenienţă a acestuia; acest
document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale
de către autoritatea competentă din statul de provenienţă.
(7) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale
Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European
sau cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene care îşi exercită profesia pe
teritoriul României se supun regulilor şi procedurilor referitoare la folosirea
titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice şi disciplinare
aplicabile profesiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(8) Ordinul Arhitecţilor din România va pune la
dispoziţia persoanelor interesate informaţii privind legislaţia naţională
specifică şi Codul deontologic al profesiei de arhitect."
8. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 12. - Condiţiile în care posesorii unor titluri
oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetăţeni ai altor
state în afara celor menţionate la art. 5, denumite în continuare state
terţe, pot să îşi exercite profesia în România, să dobândească drept de
semnătură şi să solicite înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor vor fi
stabilite, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul
român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puţin a
condiţiilor minime de formare în profesia de arhitect, prevăzute de
Directivă."
9. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 13. - (1) In vederea dobândirii dreptului de
semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, îşi desfăşoară
activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou
de arhitectură sau la o societate comercială de proiectare, sub îndrumarea unui
arhitect cu drept de semnătură.
(2) Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un
an în cazul arhitecţilor care au dobândit experienţă de minimum 2 ani
consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administraţiei publice
centrale sau locale.
(3) Condiţiile efectuării stagiului în vederea
dobândirii experienţei profesionale practice, drepturile şi obligaţiile
arhitectului stagiar, precum şi cele ale Ordinului Arhitecţilor din România
faţă de acesta sunt reglementate prin Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din
România.
(4) Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de
doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.
(5) După efectuarea stagiului, arhitectul poate
dobândi dreptul de semnătură conferit de Ordinul Arhitecţilor din România, în
condiţiile prezentei legi."
10. La articolul 19, litera c) se modifică şi va
avea următorul cuprins:
,,c) să beneficieze de un onorariu just pentru
serviciile prestate, corespunzător valorii, timpului necesar şi responsabilităţii
asumate, negociat în mod liber cu clientul. Ordinul Arhitecţilor din România,
cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi al Ministerului
Culturii şi Patrimoniului Naţional, elaborează sistemul de informaţii asupra
costurilor pentru proiectarea de arhitectură, care se va face public. Sistemul
de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură cuprinde
modalităţi puse la dispoziţia arhitecţilor pentru a calcula costurile şi pentru
a negocia onorariile care se percep. Sistemul de informaţii asupra costurilor
pentru proiectarea de arhitectură nu are caracter obligatoriu, nu impune
obligaţii prestatorilor sau beneficiarilor şi nu stabileşte onorarii minime ori
maxime;".
11. La articolul 23, alineatele (2), (3) şi (5) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Ordinul Arhitecţilor din România are sediul
central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu.
Activitatea lui se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale
membrilor, fonduri rezultate din activităţi ştiinţifice, economice şi
editoriale pe care le desfăşoară, organizarea de concursuri de arhitectură,
amenajare urbană şi peisagistică, precum şi din donaţii, legate, sponsorizări
sau alte surse, în condiţiile legii.
(3) Din Ordin fac parte arhitecţii şi conductorii
arhitecţi cu sau fără drept de semnătură, urbaniştii diplomaţi fără drept de
semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnătură
similar conductorilor arhitecţi, stagiarii şi orice deţinător al titlului de
arhitect, la cererea acestora.
........................................................................................................................................................................ ........................................................
(5) Ordinul are obligaţia de a publica anual în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Tabloul Naţional al Arhitecţilor,
Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România, Codul deontologic al profesiei
de arhitect şi sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de
arhitectură."
12. La articolul 28 alineatul (1), litera g) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
,,g) aprobă valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru
categoriile de membri ai Ordinului."
13. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 36. - (1) Pentru centralizarea evidenţei
arhitecţilor din întreaga ţară se înfiinţează Tabloul Naţional al Arhitecţilor,
document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Inregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor
evidenţiază forma în care membrii înregistraţi îşi exercită dreptul de
semnătură, adresa profesională şi filiala din care fac parte.
(3) Inregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor
permite exercitarea dreptului de semnătură pe întreg teritoriul României.
(4) Arhitecţii care au dreptul de semnătură suspendat,
indiferent de motive, vor fi evidenţiaţi separat în partea a II-a a Tabloului
Naţional al Arhitecţilor."
14. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 37. - Ordinul Arhitecţilor din
România emite documentele necesare arhitecţilor cetăţeni români care doresc
să exercite profesia în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre
ale Spaţiului Economic European, în Confederaţia Elveţiană, precum şi în state
terţe."
15. La articolul 46, alineatul (2) se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„(2) In termen de 90 de zile de la data publicării
prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa naţională
va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecţilor din România şi Codul
deontologic al profesiei de arhitect."
16. După articolul 50 se introduce un nou articol,
articolul 501, cu următorul cuprins:
„Art. 501. - Dispoziţiile prezentei legi se
completează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009
privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a
furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 68/2010, în măsura în care nu sunt contrare prezentei legi."
17. După articolul 51 se introduce o notă cu
următorul cuprins:
„* Prezenta lege
transpune prevederile art. 3 alin. (1) lit. d), art. 3 alin. (3), art. 4, art.
6 (parţial), art. 7 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1), art. 46 alin. (1),
art. 47alin. (2), art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (2) şi art. 54 din Directiva
2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005
privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005."
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ