LEGE
Nr. 2 din 6 iulie 1979
pentru modificarea si completarea Legii finantelor nr. 9/1972
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 59 din 13 iulie 1979
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta
lege.
Art. I
Legea finantelor nr. 9, publicata in Buletinul Oficial al Republicii
Socialiste Romania nr. 136 din 26 noiembrie 1972, se modifica si se completeaza
avand urmatorul cuprins:
LEGEA FINANTELOR
Dezvoltarea multilaterala si in ritm sustinut a intregii economii
nationale, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a
societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre
comunism, necesita perfectionarea continua a conducerii si planificarii
economico-financiare, ridicarea pe o treapta superioara a eficientei in toate
domeniile de activitate.
In aceste conditii cresc substantial rolul si functiile finantelor, ale
intregului mecanism economico-financiar in asigurarea progresului continuu al
economiei nationale, stimularea cresterii productiei materiale, determinarea
optima a proportiilor si ritmurilor de crestere economica, asigurarea
echilibrului financiar, monetar si valutar, repartizarea judicioasa a venitului
national pentru fondul national de dezvoltare economico-sociala si fondul de
consum, precum si in ridicarea nivelului de trai al intregului popor.
In procesul elaborarii si indeplinirii planului national unic, a bugetului
de stat, a bugetelor de venituri si cheltuieli, Ministerul Finantelor, bancile,
ministerele, celelalte organe centrale si locale, organele de conducere
colectiva din unitatile economice, toti oamenii muncii trebuie sa actioneze
sistematic ca fiecare unitate socialista sa-si desfasoare activitatea in
conditiile unei inalte eficiente economice, sa asigure folosirea integrala si
cu randament sporit a mijloacelor materiale si banesti, infaptuirea ordinii si
disciplinei in utilizarea acestora, reducerea cheltuielilor materiale si
cresterea productiei nete, promovarea progresului tehnic, sporirea
productivitatii muncii, utilizarea judicioasa a fondurilor destinate
investitiilor, sporirea eficientei exportului si a actiunilor de cooperare
economica si tehnico-stiintifica internationala.
CAP. 1
Obiectivele si principiile de baza ale finantelor
Art. 1
(1) Finantele participa activ la infaptuirea politicii Partidului Comunist
Roman de dezvoltare economico-sociala a tarii si de ridicare a nivelului de
trai material si spiritual al poporului.
(2) Prin intermediul finantelor se asigura constituirea, repartizarea si
utilizarea planificata a fondurilor banesti ale societatii pentru sporirea
sustinuta a productiei materiale, cresterea fortelor de productie, promovarea
larga a activitatii de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si
introducerea progresului tehnic, dezvoltarea invatamantului, culturii,
ocrotirii sanatatii.
(3) Finantele contribuie la elaborarea si realizarea planului national
unic, la buna functionare a mecanismului economic si social si la infaptuirea
autoconducerii muncitoresti, a autogestiunii economico-financiare a unitatilor.
Art. 2
(1) Prin intermediul finantelor se exercita controlul general si permanent
asupra desfasurarii procesului productiei sociale, in vederea obtinerii unei
eficiente economice si sociale cat mai ridicate in toate domeniile de
activitate si gospodaririi cat mai judicioase a mijloacelor materiale si
banesti de care dispune societatea.
(2) Pirghiile economico-financiare trebuie sa stimuleze dezvoltarea
productiei si desfacerii, a prestarilor de servicii, a exportului, cresterea
competitivitatii produselor romanesti pe piata externa, folosirea cu rezultate
superioare a mijloacelor materiale si banesti de care dispune societatea,
accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, obtinerea de randamente cat mai
inalte cu consumuri cat mai reduse de munca sociala si, pe aceasta baza,
sporirea sistematica a venitului national.
Art. 3
In infaptuirea politicii economico-financiare, de dezvoltare armonioasa si
echilibrata a economiei nationale, finantele au sarcina de a asigura, in cadrul
echilibrului general economic, pastrarea echilibrului financiar, monetar si
valutar, de a contribui la consolidarea si cresterea puterii de cumparare a
monedei nationale, atat pe plan intern, cat si fata de alte monede.
Art. 4
(1) Unitatile economice sunt obligate sa asigure acoperirea cheltuielilor
pe seama veniturilor proprii si sa restituie, intr-un termen cat mai scurt,
fondurile banesti primite, potrivit principiului ca sumele avansate de
societate trebuie restituite.
(2) Fiecare unitate economica, pe baza rezultatelor obtinute, trebuie sa
contribuie la formarea fondurilor generale necesare societatii, sa-si
constituie fondurile pentru propria dezvoltare, precum si fondurile destinate
cointeresarii materiale a colectivelor de oameni ai muncii, corespunzator
programului de crestere a nivelului de trai stabilit de partid si de stat.
Art. 5
(1) Unitatile economice din industria de stat sunt obligate sa plateasca la
bugetul de stat o parte din valoarea nou creata sub forma de prelevare pentru
societate a unei parti din valoarea productiei nete.
(2) Prelevarea pentru societate a unei parti din valoarea productiei nete
constituie contributia fiecarei unitati economice de stat la formarea
fondurilor necesare dezvoltarii generale a societatii.
(3) Prelevarea pentru societate a unei parti din valoarea productiei nete
se calculeaza pe total unitate economica, prin aplicarea unei cote procentuale
asupra valorii productiei nete determinate potrivit legii si se suporta direct
din rezultatele financiare.
Art. 6
Potrivit principiilor centralismului democratic si autogestiunii
economico-financiare a unitatilor, prin politica economico-financiara se
asigura atat concentrarea si dirijarea resurselor financiare in directia
infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltarii economico-sociale a
tarii, cat si cresterea initiativei, raspunderii si puterii de decizie si
actiune ale organelor de conducere colectiva din unitatile socialiste in
folosirea partii din avutia nationala ce le-a fost incredintata spre
administrare.
Art. 7
Relatiile financiare, precum si circulatia baneasca, se desfasoara in mod planificat,
pe baza unui sistem unitar de planuri financiare, care cuprinde bugetul de
venituri si cheltuieli al unitatilor socialiste si planurile financiare la
nivelul economiei nationale.
Art. 8
(1) Fondurile proprii ale unitatilor socialiste, precum si orice alte
fonduri banesti, se folosesc numai in conformitate cu prevederile planului
national unic de dezvoltare economico-sociala si ale bugetului de venituri si
cheltuieli si cu respectarea normelor si normativelor stabilite potrivit
dispozitiilor legale.
(2) Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu se
aproba si nu se efectueaza daca nu a fost avizata, in prealabil, potrivit
legii, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte
persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din
unitatile socialiste, precum si de alte organe cu astfel de atributii din
economie.
Art. 9
(1) Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialista raspund
de buna gospodarire a mijloacelor materiale si banesti, de desfasurarea cu
eficienta maxima a intregii activitati, pentru obtinerea unor rezultate
economico-financiare superioare prin cresterea productiei, sporirea
productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor materiale.
(2) Organele de conducere colectiva ale unitatilor socialiste raspund de
folosirea eficienta a fondurilor incredintate de societate acestor unitati si a
celor proprii, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor
banesti avansate de societate, de varsarea sumelor cuvenite bugetului de stat
sau organului ierarhic superior, de constituirea fondurilor proprii, de
realizarea resurselor valutare planificate, precum si de administrarea
judicioasa si valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale si banesti.
(2) Unitatile socialiste au obligatia sa asigure evidenta stricta si
controlul riguros si sistematic asupra tuturor mijloacelor materiale si
banesti, proceselor economice si rezultatelor obtinute.
CAP. 2
Formarea si repartizarea fondurilor banesti in economia nationala
SECTIUNEA I
Fondul national de dezvoltare economico-sociala si fondul de consum
Art. 10
(1) In Republica Socialista Romania venitul national, cu valoare nou creata
in industrie, agricultura, constructii, transporturi si in alte domenii,
reprezinta sursa de baza a fondurilor banesti ce se constituie in economie.
(2) Venitul national se repartizeaza pentru fondul national de dezvoltare
economico-sociala a tarii si pentru fondul de consum.
Art. 11
Fondul national de dezvoltare economico-sociala in expresie baneasca este
alcatuit dintr-un sistem unitar si corelat de fonduri, din care fac parte:
a) fondul central de dezvoltare economico-sociala;
b) fondul local de dezvoltare economico-sociala constituit la unitatile
administrativ-teritoriale: judete, municipii, orase si comune;
c) fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor
economice de stat: intreprinderi si centrale;
d) fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor
cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum, precum si ale celorlalte
organizatii obstesti;
e) fondurile utilizate de populatie pentru constructii de locuinte si
gospodaresti, cresterea productiei si a septelului, precum si pentru alte
bunuri cu destinatii similare.
Art. 12
(1) Fondul central de dezvoltare economico-sociala se formeaza in cadrul
bugetului republican, din veniturile acestuia.
(2) Fondul local de dezvoltare economico-sociala constituit la unitatile
administrativ-teritoriale se formeaza in cadrul bugetelor judetelor,
municipiilor, oraselor si comunelor din: veniturile acestora, din resurse in
afara bugetului de stat, provenind de la unitatile socialiste, precum si din
contributia baneasca a populatiei, potrivit dispozitiilor legale.
Art. 13
Fondul central si fondul local de dezvoltare economico-sociala se
utilizeaza, potrivit prevederilor planului national unic si bugetului de stat,
la unitatile socialiste de stat, pentru finantarea investitiilor si mijloacelor
circulante, constituirea rezervelor de stat, alte actiuni si obiective cu
caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unitatilor social-culturale de
stat si a organelor de stat, precum si pentru alte scopuri prevazute prin
dispozitii legale.
Art. 14
Fondul de consum revine oamenilor muncii si membrilor lor de familie, in
conditiile legii, pe urmatoarele cai: retributia dupa cantitatea, calitatea si
importanta sociala a muncii, participarea la beneficii si retributia sociala
din fondurile bugetului de stat sau din fondurile proprii ale unitatilor
socialiste.
SECTIUNEA II
Fondurile proprii ale unitatilor economice de stat
Art. 15
(1) Fondurile proprii ale unitatilor economice de stat se constituie pe
seama beneficiului, amortizarii fondurilor fixe si altor resurse stabilite de
lege.
(2) Beneficiul este partea din valoarea nou creata in activitatea
productiva a unitatilor economice, constituita dupa repartizarea urmatoarelor
elemente: prelevarea pentru societate a unei parti din valoarea productiei
nete; retributiile personalului muncitor si alte drepturi ale acestuia;
cheltuielile de cercetare si pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe
fondul total de retribuire; contributia pentru asigurari sociale; alte
cheltuieli cu munca vie.
(3) Cotele de prelevare din valoarea productiei nete si modalitatile de
plata a prelevarii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
(4) Fondurile fixe se supun amortizarii in vederea asigurarii reproductiei
acestora, stimularii folosirii lor cu eficienta economica sporita, precum si
pentru promovarea sustinuta a progresului tehnic si a cresterii productivitatii
muncii sociale.
(5) Modul de formare, planificarea, destinatia si varsarea beneficiului si
amortizarii fondurilor fixe se stabilesc potrivit legii.
Art. 16
(1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor
economice de stat se formeaza si utilizeaza, in conditiile legii, in mod
distinct si sunt urmatoarele:
A. La intreprinderi:
a) fondul de dezvoltare economica;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter
social.
B. La centrale:
a) fondul pentru finantarea investitiilor la intreprinderile noi si pentru
finantarea dezvoltarilor importante;
b) fondul de rezerva pentru mijloacele circulante.
(2) In cazul intreprinderilor subordonate direct ministerelor, celorlalte
organe centrale si locale ale administratiei de stat, fondurilor prevazute
pentru centrale la lit. a) si b) se constituie la nivelul organelor ierarhic
superioare ale acestor intreprinderi.
Art. 17
Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum si pentru
asigurarea unei parti din retributia sociala din resurse proprii,
intreprinderile de stat constituie urmatoarele fonduri:
a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
b) fondul pentru actiuni sociale.
Art. 18
Intreprinderile mai pot constitui, separat de fondurile prevazute la art.
16 si 17, urmatoarele fonduri proprii:
a) fondul pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si
introducerea progresului tehnic;
b) fondul pentru protectia muncii;
c) alte fonduri prevazute de dispozitii legale.
Art. 19
Prevederile prezentei legi referitoare la fondurile proprii ale
intreprinderii se aplica in mod corespunzator si centralelor industriale si
unitatilor asimilate acestora pentru activitatea proprie.
Art. 20
(1) Fondul de dezvoltare economica al intreprinderii se constituie in
limita cheltuielilor de investitii ale acesteia, stabilite pe baza prevederilor
anuale din planul national unic si bugetul de venituri si cheltuieli - cu
exceptia dezvoltarilor importante prevazute de lege si a constructiilor de
locuinte si a altor investitii cu caracter social -, precum si a ratelor
scadente ale creditelor bancare primite pentru finantarea investitiilor,
inclusiv dobanzile aferente acestora.
(2) Sursele de formare ale acestui fond sunt: amortizarea fondurilor fixe
ramasa dupa restituirea fondurilor primite de la societate pentru investitii,
alte resurse pentru finantarea investitiilor cum sunt cele provenite din
valorificarea materialelor, pieselor si agregatelor rezultate din scoaterea din
functiune a fondurilor fixe, dupa deducerea cheltuielilor aferente, precum si
beneficiile realizate in cadrul planului si peste plan, in conditiile prevazute
de lege.
Art. 21
Fondul mijloacelor circulante al intreprinderii se constituie din
beneficiile realizate in cadrul planului si din alte resurse, in conditiile
prevazute de lege, in limita unei cote din cresterea anuala planificata a
mijloacelor circulante totale stabilita odata cu bugetul de stat si a ratelor
de restituit la bugetul de stat din sumele primite de intreprinderile noi
pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante in primul an de
activitate.
Art. 22
(1) Fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter
social se constituie in limita cheltuielilor pentru aceste obiective, stabilite
pe baza prevederilor anuale din planul national unic si bugetul de venituri si
cheltuieli si a ratelor scadente din creditele bancare primite in completare,
inclusiv dobanda aferenta acestora.
(2) Sursele de formare a acestui fond sunt: amortizarea aferenta
locuintelor si celorlalte fonduri fixe cu caracter social, sumele rezultate din
valorificarea fondurilor fixe cu caracter social scoase din functiune,
veniturile realizate din manifestari culturale intr-o cota stabilita de consiliul
oamenilor muncii, beneficiile realizate in cadrul planului si peste plan si din
alte venituri, in conditiile prevazute de lege.
(3) Fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter
social se utilizeaza pentru construirea de locuinte pentru personalul muncitor,
precum si pentru construirea si dotarea caminelor muncitoresti, creselor,
gradinitelor, cantinelor-restaurant, cluburilor, si realizarea altor investitii
cu caracter social.
Art. 23
(1) Fondul propriu al centralei pentru finantarea investitiilor la
unitatile noi cu personalitate juridica, inclusiv pentru constructii de
locuinte si alte investitii cu caracter social pentru aceste unitati, precum si
pentru finantarea dezvoltarilor importante la intreprinderile subordonate, care
sunt in functiune, stabilite distinct in planul national unic potrivit anexei
nr. 1 la prezenta lege, se constituie in limita necesitatilor de finantare,
stabilite potrivit planului si prevederilor legale.
(2) Sursele de formare a acestui fond sunt: partea de amortizare a
fondurilor fixe preluata de la intreprinderi, inclusiv diferenta de amortizare
ramasa dupa constituirea fondurilor proprii de dezvoltare ale intreprinderii,
varsaminte din beneficiile intreprinderilor in subordine pentru restituirea
fondurilor primite de la societate pentru finantarea investitiilor, alte
resurse prevazute de lege, sume de la bugetul de stat.
Art. 24
(1) Disponibilitatile la finele anului din fondul de dezvoltare economica
al intreprinderii si din fondul de investitii constituit la centrala sau
unitatile asimilate, provenite din resursele proprii ale unitatilor economice,
se utilizeaza in anul urmator pentru finantarea investitiilor reportate,
potrivit legii. Diferenta neutilizata, precum si aceea din amortizarea ramasa
dupa constituirea fondului propriu de investitii al centralei, se varsa la
bugetul de stat.
(2) Sumele ramase neconsumate la finele anului de plan la fondul pentru
constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social provenite din
resurse proprii se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie, potrivit
prevederilor din plan.
Art. 25
Fondul de rezerva pentru mijloacele circulante ce se constituie la centrale
se formeaza prin preluarea unei cote de 0,5 la suta din cresterea anuala a
fondului de mijloace circulante constituit de intreprinderile in subordine si
se utilizeaza pentru completarea temporara a necesitatilor de mijloace
circulante ale intreprinderilor in subordine si alte cheltuieli prevazute de
lege.
Art. 26
(1) Intreprinderile de stat sunt obligate sa restituie fondurile primite
pentru finantarea investitiilor, precum si cele pentru acoperirea necesarului
de mijloace circulante la intreprinderile noi in primul an de activitate.
(2) Pentru intreprinderile noi, obligatia de restituire a sumelor primite
pentru finantarea investitiilor incepe in anul urmator punerii in functiune a
obiectivelor de investitii respective.
(3) Restituirea sumelor primite pentru finantarea investitiilor se face din
amortizarea fondurilor fixe si din beneficiile planificate, in cote prevazute
de lege, in masura in care obligatia de restituire nu poate fi acoperita in
anul de plan din amortizarea fondurilor fixe. Varsamintele se efectueaza la
centrala si se folosesc de catre aceasta la constituirea fondului propriu
pentru finantarea investitiilor.
(4) Sumele avansate de la bugetul de stat pentru acoperirea necesarului de
mijloace circulante al intreprinderilor noi, in primul an de activitate, se
restituie in termenele stabilite potrivit legii prin varsaminte la bugetul de
stat, dupa darea in functiune a unitatii respective, din fondul mijloacelor
circulante.
Art. 27
(1) Fiecare unitate economica trebuie sa desfasoare o activitate rentabila.
(2) Pentru activitati de asigurare si dezvoltare a bazei de aprovizionare
cu materii prime, precum si pentru activitati speciale prevazute de lege,
statul poate acorda, in mod exceptional, subventii de la buget unitatilor care
prin plan nu-si pot acoperi integral cheltuielile din venituri proprii. Fonduri
de la buget se acorda si pentru lucrari de prospectiuni si cercetari geologice
aprobate prin planul national unic, precum si pentru efectuarea de cercetari
complexe de interes general aprobate potrivit legii.
(3) Unitatile pentru care se acorda subventii de la buget se aproba anual
odata cu bugetul de stat.
(4) La unitatile economice care nu-si acopera cheltuielile din venituri
proprii, altele decat cele prevazute la alin. (2), se aplica regimul special de
supraveghere economico-financiara stabilit de prezenta lege.
SECTIUNEA III
Fondurile proprii ale unitatilor cooperatiste si obstesti
Art. 28
(1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor
cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum si ale celorlalte organizatii
obstesti sunt urmatoarele:
a) fondul de dezvoltare economica;
b) fondul mijloacelor circulante.
(2) La cooperativele mestesugaresti si de consum se mai constituie si
fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social.
(3) Fondurile prevazute la alin. (1) se constituie din beneficiile
realizate, amortizarea fondurilor fixe si alte resurse proprii.
(4) La unitatile cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum, fondul
de dezvoltare economica se constituie si din sumele in bani ce se pot depune
anual de catre fiecare cooperator, care reprezinta partea sociala in
proprietatea sa din valoarea proprietatii obstesti.
(5) De asemenea, mecanizatorii si specialistii agricoli, care lucreaza in
cooperativele agricole de productie, pot sa depuna anual o suma de bani la
fondul de dezvoltare economica a cooperativei, in aceleasi conditii si sa
beneficieze de aceleasi drepturi ca si membrii cooperatori.
Art. 29
Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum si pentru
asigurarea unei parti din retributia sociala din resurse proprii, unitatile
cooperatiste si obstesti constituie urmatoarele fonduri:
A. Unitatile cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum:
a) fondul de participare la beneficii a cooperatorilor si a personalului
incadrat cu contract de munca;
b) fondul de participare la beneficii pentru partea sociala, constituit din
depunerile in bani ale cooperatorilor;
c) fondul pentru actiuni culturale si sportive;
d) alte fonduri pentru actiuni sociale.
B. Asociatiile economice intercooperatiste:
a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
b) fondul social-cultural si sportiv.
C. Asociatiile cooperativelor agricole de productie cu unitati de stat sau
ale cooperatiei de consum:
- fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii.
Art. 30
Unitatile cooperatiei agricole, pe langa fondurile prevazute la art. 28 si
29, mai constituie din beneficii urmatoarele fonduri proprii:
A. Cooperativele agricole de productie:
a) fondul de rezerva pentru productie si retribuirea muncii;
b) fondul intercooperatist de intrajutorare si consolidare.
B. Asociatiile economice intercooperatiste:
a) fondul de intrajutorare si rezerva;
b) cote-parti cuvenite cooperativelor asociate.
C. Asociatiile cooperativelor agricole de productie cu unitati de stat sau
ale cooperatiei de consum:
a) fondul de rezerva;
b) fondul de asigurare;
c) cote-parti cuvenite unitatilor asociate.
Art. 31
Modul de constituire si utilizare a fondurilor prevazute la art. 28, 29 si
30 se stabileste prin statutele organizatiilor cooperatiste si obstesti.
CAP. 3
Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare.
Evidenta avutiei nationale
SECTIUNEA I
Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare
Art. 32
(1) Conducerea activitatii financiare, pe toate treptele organizatorice ale
economiei nationale, se desfasoara pe baza bugetului de venituri si cheltuieli
si a celorlalte planuri financiare, constituite intr-un sistem unitar.
(2) Sistemul planurilor financiare cuprinde:
a) bugetul de venituri si cheltuieli al: intreprinderilor; centralelor;
institutiilor social-culturale si de administratie; ministerelor si celorlalte
organe centrale; consiliilor populare comunale, orasenesti, municipale si
judetene; organizatiilor cooperatiste si obstesti;
b) bugetul de stat, compus din: bugetul republican, bugetele locale ale
comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor, sectoarelor municipiului
Bucuresti si al municipiului Bucuresti;
c) planul de casa;
d) planurile de credite;
e) balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei;
f) balanta de plati externe;
g) planul financiar centralizat;
h) planul financiar in profil teritorial al judetelor si municipiului
Bucuresti.
Art. 33
Relatiile banesti din economie ce se reflecta in bugetul de venituri si
cheltuieli si in celelalte planuri financiare se exprima printr-un sistem de
indicatori. Indicatorii financiari pentru perioada de 5 ani se aproba prin
legea de adoptare a planului cincinal, iar anual prin legea de adoptare a
bugetului de stat.
Art. 34
Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare se
intocmesc potrivit principiilor si criteriilor cuprinse in Legea cu privire la
dezvoltarea economico-sociala planificata a Romaniei, precum si prevederilor
prezentei legi.
Art. 35
(1) Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare nu se
pot modifica decat in cazurile in care au loc modificari ale planurilor
economice, ale preturilor si tarifelor, treceri de unitati, actiuni sau sarcini
intre titularii de plan sau intre unitatile subordonate acestora, precum si in
alte cazuri bine justificate, potrivit dispozitiilor legale.
(2) Modificarile indicatorilor financiari pentru perioadele expirate sunt
interzise, in afara de cazurile anume autorizate prin dispozitii legale.
(3) Sarcinile de plan privind indicatorii financiari se pot modifica numai
de catre organele care le-au aprobat.
Art. 36
(1) Bugetul de venituri si cheltuieli se elaboreaza in stransa legatura cu
indicatorii de plan economici si cuprinde:
a) la intreprindere: veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare din
activitatea acesteia, incasarile din activitatea de comert exterior, fondurile
proprii ce se constituie la dispozitia sa, creditele bancare, varsamintele la
bugetul de stat, alte venituri, resurse si cheltuieli;
b) la centrala: veniturile, cheltuielile si ceilalti indicatori financiari
privind activitatea proprie si aceea a intreprinderilor in subordine, precum si
fondurile care se constituie la dispozitia sa;
c) la ministere, celelalte organe centrale si consilii populare:
indicatorii financiari ai activitatii proprii, precum si cei ai unitatilor
economice si institutiilor in subordine si, dupa caz, ai unitatilor
administrativ-teritoriale subordonate.
(2) Fabricile, uzinele, grupurile de santiere, exploatarile si alte unitati
care evidentiaza si urmaresc distinct rezultatele activitatii economice
proprii, respectiv au contabilitate separata, intocmesc buget de venituri si
cheltuieli, care face parte integranta din bugetul intreprinderii sau centralei
de care apartin si cuprinde veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare
ale activitatii proprii.
(3) Bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii se integreaza in
sistemul bugetelor de venituri si cheltuieli ce se intocmesc la nivel de
centrala, minister sau alt organ central sau local, in concordanta cu planul
national unic, bugetul de stat, planurile de credite si planul financiar
centralizat, in scopul asigurarii echilibrului financiar pe ansamblul economiei
nationale.
Art. 37
Bugetul de venituri si cheltuieli se elaboreaza de catre organul de
conducere colectiva al fiecarei unitati socialiste, pe baza indicatorilor de
plan si se adopta, potrivit legii, de catre adunarea generala a oamenilor
muncii, care stabileste si masurile ce se impun pentru realizarea acestuia.
Art. 38
Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului si
repartizarea acestora in concordanta cu obiectivele planului national unic,
pentru finantarea dezvoltarii economiei nationale, actiunilor social-culturale,
apararii tarii si a altor nevoi ale societatii.
Art. 39
Planul de casa stabileste incasarile si platile in numerar, sarcina de
punere in circulatie sau de retragere a numerarului, mentinerea circulatiei
banesti in numerar in limite normale, asigurarea corelarii intre veniturile
banesti ale populatiei si fondul de marfuri si servicii, corespunzator nevoilor
reale ale economiei.
Art. 40
Planurile de credite stabilesc volumul creditelor necesare pentru
dezvoltarea productiei, serviciilor si circulatiei marfurilor, realizarea de
obiective de investitii la unitatile socialiste pentru anumite nevoi ale
populatiei, precum si resursele de acoperire.
Art. 41
(1) Planul de credite pe termen scurt si planul de casa se elaboreaza de
catre Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si bancile specializate,
impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor,
ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti si se aproba prin decret.
(2) Planul de credite pe termen mijlociu si lung se elaboreaza de catre
Ministerul Finantelor, impreuna cu bancile si Comitetul de Stat al
Planificarii, si se aproba odata cu desfasurarea pe titulari a indicatorilor
din planul national unic si bugetul de stat.
(3) Planurile de casa si de credite se elaboreaza in corelare cu
prevederile planului national unic si ale bugetului de stat si pe baza
bugetului de venituri si cheltuieli al intreprinderilor, centralelor,
ministerelor si celorlalte organe centrale si locale.
Art. 42
Balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei, prin care se
fundamenteaza echilibrul monetar, se elaboreaza odata cu planul national unic
cincinal si anual, de catre Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul
Finantelor, Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si celelalte banci,
impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale si locale.
Art. 43
Balanta de plati externe cuprinde incasarile si platile in valuta din
activitatea de export-import si de cooperare economica internationala, din
activitatea de turism international, prestari de servicii internationale, din
creditele externe primite si acordate, din operatiunile necomerciale si din
alte actiuni in relatiile cu strainatatea.
Art. 44
(1) Planul financiar centralizat cuprinde resursele financiare ale
economiei nationale si destinatia acestora, pe sectoare si domenii de
activitate, pe ramuri ale economiei nationale si constituie principala balanta
financiara de sinteza a economiei, avand un rol activ in fundamentarea planului
national unic si in asigurarea echilibrului financiar.
(2) Planul financiar centralizat se elaboreaza de catre Ministerul
Finantelor si Comitetul de Stat al Planificarii in concordanta cu celelalte
sectiuni ale planului national unic.
(3) Ministerul Finantelor, impreuna cu bancile, ministerele si celelalte
organe centrale si locale, ia masuri pentru realizarea in bune conditii a
planului financiar centralizat si raspunde de executarea acestuia.
Art. 45
Planul financiar in profil teritorial cuprinde indicatorii financiari
privind intreprinderile si institutiile indiferent de subordonarea acestora, de
pe teritoriul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti.
SECTIUNEA II
Evidenta avutiei nationale
Art. 46
Evidenta avutiei nationale asigura cunoasterea situatiei tuturor bunurilor
materiale de care dispune societatea si a celorlalte elemente componente ale
avutiei nationale, in vederea gospodaririi lor cat mai eficiente, atat pe
ansamblul economiei nationale, cat si la nivelul fiecarui minister, al
celorlalte organe centrale si locale, unitatilor economice sau
social-culturale, pe fiecare lor de productie si activitate.
Art. 47
(1) Obiectul principal al evidentei avutiei nationale il constituie
bunurile care se afla in fondul unitar al proprietatii de stat, bunurile
organizatiilor cooperatiste si ale altor organizatii obstesti, creantele, din
tara si strainatate, bunurile de folosinta indelungata ale populatiei.
(2) Evidenta avutiei nationale se realizeaza in expresie baneasca si se
asigura pe baza datelor contabile si statistice, a inventarelor periodice ale
bunurilor apartinand unitatilor socialiste, recensamintelor, anchetelor
selective si a altor investigatii cu caracter economico-social.
Art. 48
Organele de conducere colectiva ale ministerelor, celorlalte organe
centrale si locale, unitatilor economice si institutiilor sunt obligate sa
organizeze si sa conduca evidenta stricta a patrimoniului fiecarei unitati
socialiste cu ajutorul contabilitatii, se incheie bilanturi contabile si sa
efectueze periodic inventarierea tuturor mijloacelor materiale si banesti, a
drepturilor si obligatiilor, potrivit dispozitiilor legale.
CAP. 4
Finantarea si creditarea productiei, circulatiei marfurilor si
investitiilor
SECTIUNEA I
Dispozitii generale
Art. 49
(1) Mijloacele circulante sunt formate din materii prime si materiale,
combustibili, productie in curs de fabricatie, semifabricate, produse finite,
marfuri, precum si din alte valori, stabilite prin dispozitii legale.
(2) Necesarul total de mijloace circulante se determina prin bugetul de
venituri si cheltuieli, pe baza stocurilor si altor cheltuieli de natura
mijloacelor circulante, dimensionate in functie de sarcinile de plan, normele
de stoc si normativele de mijloace circulante. Unitatile economice pot
constitui, temporar, stocuri sezoniere, stocuri rezerva de plan, potrivit
balantelor materiale, si alte stocuri, stabilite prin dispozitii legale.
(3) Criteriile de elaborare a normelor de stoc si normativelor mijloacelor
circulante se stabilesc de Consiliul de Ministri.
(4) Ministerele, celelalte organe centrale si locale si unitatile economice
au obligatia sa asigure dimensionarea optima a necesarului de mijloace
circulante si folosirea rationala a fondurilor materiale si banesti. Ministerul
Finantelor si bancile verifica, la elaborarea bugetului de venituri si
cheltuieli, modul de stabilire a nivelului maxim de valori materiale si a
cheltuielilor de natura mijloacelor circulante, precum si a resurselor de
acoperire a acestora.
Art. 50
Investitiile se realizeaza potrivit prevederilor planului national unic de
dezvoltare economico-sociala, in limita fondurilor prevazute in bugetul de
venituri si cheltuieli si pe baza documentatiilor tehnico-economice stabilite
de lege. Investitiile trebuie sa se materializeze, cu prioritate, in obiective
productive, sa fie temeinic pregatite si realizate prin adoptarea celor mai noi
si perfectionate solutii tehnologice si constructive, cu costuri reduse,
intr-un termen cat mai scurt, sa aiba la baza fundamentarea asigurarii
desfacerii pe piata interna si la export a productiei, obtinerii unui aport
valutar corespunzator si indicatori economici si financiari imbunatatiti fata
de cei care se realizeaza la capacitatile de productie existente similare,
tinand seama si de evolutia tehnico-economica in perspectiva.
Art. 51
(1) Finantarea mijloacelor circulante ale unitatilor economice socialiste
in functiune se asigura din fondurile mijloacelor circulante si alte resurse
temporar aflate la dispozitia acestora, potrivit legii.
(2) Acoperirea necesarului de mijloace circulante ale unitatilor economice
de stat noi, in primul an de activitate, se asigura de la bugetul de stat.
(3) Finantarea investitiilor unitatilor economice de stat se asigura din
fondul propriu de dezvoltare economica, fondul pentru constructii de locuinte
si alte investitii cu caracter social si fondul propriu al centralei pentru
finantarea investitiilor, in conditiile prevazute de lege.
(4) In completarea fondurilor prevazute la alin. (1) si (3) intreprinderile
pot primi credite bancare.
(5) Creditarea mijloacelor circulante se face pe termen de pana la 12 luni;
peste acest termen se pot acorda credite pentru produsele cu ciclu de productie
mai mare de un an, pentru cheltuielile de organizare a santierelor, precum si
in alte cazuri prevazute de lege.
(6) Creditarea investitiilor unitatilor socialiste se face pe termen de
pana la 15 ani; in agricultura acest termen poate fi de pana la 25 ani.
Art. 52
Relatiile de credit sunt organizate de stat sub forma creditarii bancare
directe. Imprumuturile banesti intre unitatile socialiste, in afara cazurilor
prevazute de lege, sunt interzise.
Art. 53
Creditul bancar are caracter planificat, se acorda pentru destinatii
precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevazute
in bugetul de venituri si cheltuieli al unitatilor economice a se realiza in
perioadele viitoare, ori in alte conditii stabilite prin dispozitii legale si
trebuie rambursat la scadenta.
Art. 54
(1) Creditele se acorda unitatilor economice de stat, cooperatiste si
obstesti, organizate pe principiul autogestiunii economico-financiare si care
au personalitate juridica.
(2) Bancile pot acorda credite si unitatilor cu autogestiune
economico-financiara fara personalitate juridica, autorizate sa contracteze
credite de catre unitatea din care fac parte si care raspunde de utilizarea si
restituirea creditelor la termen.
(3) Bancile pot acorda credite si altor unitati, precum si persoanelor
fizice, in conditiile prevazute de lege.
Art. 55
(1) Bancile acorda credite in limita planului de credite. Peste volumul
aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan si depasiri de
plan, in conditiile prevazute de dispozitiile legale.
(2) Creditele se acorda unitatilor in cadrul plafoanelor aprobate.
Art. 56
(1) Unitatile economice platesc bancilor dobanzi, pentru creditele primite
si comisioane si taxe, pentru serviciile ce li s-au prestat de banci.
(2) Unitatile socialiste primesc dobanzi pentru disponibilitatile banesti
aflate in conturile lor la banci.
(3) Dobanzile, comisioanele si taxele se stabilesc prin decret al
Consiliului de Stat.
Art. 57
(1) Relatiile de credit intre banci si unitatile economice se stabilesc pe
baza de contracte, care cuprind volumul creditelor ce urmeaza a se acorda
potrivit dispozitiilor legale, conditiile de acordare si de rambursare a
creditelor, nivelul dobanzilor, obligatiile si raspunderile unitatilor
economice.
(2) Creditele se aproba de catre banci, pe baza analizei efectuate, in
prealabil, asupra situatiei economico-financiare a unitatii creditate si a
asigurarii rambursarii creditelor la termen. In cazul in care nu sunt asigurate
conditii pentru rambursarea creditelor, bancile aproba creditele numai daca
contractele de credite se semneaza si de centralele sau ministerele carora
unitatile in cauza le sunt direct subordonate si se intocmesc programe de
masuri pentru imbunatatirea activitatii economico-financiare a acestor unitati.
Bancile pot refuza acordarea creditelor daca programul de masuri intocmit nu
asigura rambursarea creditelor solicitate.
Art. 58
In cazurile in care beneficiarii de credite nu respecta destinatia
creditului si alte conditii din contractele de credit, bancile au dreptul sa
inceteze creditarea, sesizand organul ierarhic superior in vederea luarii
masurilor pentru intrarea in legalitate si sanctionarea celor vinovati.
Art. 59
Valorile materiale care constituie garantia creditelor raman in posesia
debitorului, acestuia revenindu-i obligatiile legale in ce priveste folosirea
rationala si buna lor conservare.
Art. 60
(1) Bancile vor refuza acordarea creditelor solicitate de unitatile
economice in cazurile in care produsele ce se executa nu au desfacere asigurata
prin contracte la intern sau export potrivit destinatiei stabilite prin plan.
(2) De asemenea, bancile vor refuza acordarea creditelor pentru produsele
care nu au preturi legal stabilite, investitiile si lucrarile de
constructii-montaj care nu sunt prevazute in plan sau nu au asigurate
conditiile legale de executie, precum si in cazurile in care nu sunt create
conditii de utilizare eficienta a fondurilor.
Art. 61
(1) Stocurile de valori materiale fara utilizare si marfurile greu
vandabile nevalorificate in termenele stabilite prin programele de masuri
intocmite de unitatile economice, comenzile sistate sau nelegale, stocurile de
produse fara desfacere asigurata, fara preturi aprobate sau necorespunzatoare
calitativ, valorile materiale depozitate si conservate in conditii
necorespunzatoare, precum si lucrarile fara finantare asigurata, nu pot forma
obiect al garantiei creditului.
(2) Creditele curente aferente unor astfel de valori materiale, precum si
cele ramase fara garantie, devin exigibile si se trec la credite nerambursate
la scadenta pe masura constatarii lor. Unitatile economice, cu sprijinul
organelor ierarhic superioare si bancare, au obligatia sa ia masuri pentru
valorificarea acestor stocuri si restituirea creditelor primite.
(3) Se interzice bancilor sa mentina la creditarea curenta aprovizionarile
si celelalte cheltuieli care sunt aferente productiei fara desfacere.
(4) Bancile sunt obligate sa controleze la unitatile economice folosirea
creditelor potrivit destinatiei, existenta garantiilor materiale, respectarea
conditiilor stabilite prin contractele de credite, precum si modul in care
unitatile economice actioneaza pentru indeplinirea sarcinilor de plan si
respectarea disciplinei financiare.
SECTIUNEA II
Creditarea productiei si circulatiei marfurilor
& 1. Creditarea industriei, constructiilor, transporturilor,
telecomunicatiilor, a altor prestari de servicii, circulatiei marfurilor,
precum si a activitatii de cercetare, proiectare si inginerie tehnologica
Art. 62
Pe baza planului de credite si a bugetului de venituri si cheltuieli,
bancile pot acorda, dupa caz, unitatilor economice de stat si cooperatiste,
credite pentru:
a) efectuarea aprovizionarilor pentru productia contractata la intern sau
la export si a cheltuielilor necesare indeplinirii sarcinilor de plan;
b) stocurile si cheltuielile sezoniere, formate ca urmare a achizitionarii,
contractarii si prelucrarii materiilor prime agricole si a altor produse;
c) reintregirea fondurilor incorporate in produse livrate, lucrari
executate si servicii prestate, aflate in curs de incasare;
d) acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc in unele trimestre
veniturile, inclusiv pentru introducerea tehnicii noi;
e) stocurile de produse, marfuri, ambalaje si alte active, la unitatile
producatoare, de desfacere a marfurilor, turism si de aprovizionare
tehnico-materiala;
f) efectuarea de vanzari de marfuri, executari de lucrari si prestari de
servicii cu plata in rate, pe termenele prevazute de lege;
g) activitatea de "service", marfurile trimise la probe,
incercari, depozite sau consignatie in strainatate si exponatele la targuri sau
expozitii internationale, pe o perioada de maximum 12 luni;
h) alte destinatii prevazute prin dispozitii legale.
Art. 63
Bancile pot acorda unitatilor economice de aprovizionare tehnico-materiala
si de desfacere a marfurilor, de turism si hoteliere, celor care aprovizioneaza
si prelucreaza materii prime agricole, precum si celor de colectare si
achizitii, credite pe masura efectuarii aprovizionarilor si a cheltuielilor de
productie sau de circulatie, cu conditia ca marfurile si produsele respective
sa aiba desfacerea asigurata prin contracte sau catre populatie si sa se
incadreze la finele trimestrului in nivelul stocurilor si cheltuielilor
planificate, cu exceptia produselor agricole.
Art. 64
(1) Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc tinand seama de
miscarea valorilor materiale, de recuperarea cheltuielilor si de prevederile
din bugetul de venituri si cheltuieli, in limita termenelor prevazute de lege.
Unitatile economice sunt obligate sa ramburseze creditele la termenele
prevazute in contractele de credit.
(2) In cazurile justificate economic, bancile vor putea aproba, pe baza
unor analize temeinice, prelungirea termenelor de rambursare a creditelor
curente o singura data pe an pentru fiecare credit, in cadrul termenelor
prevazute la art. 51 alin. (5) majorindu-se dobanda, in conditiile legii.
Art. 65
(1) Bancile pot acorda unitatilor economice care au greutati financiare
temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare cu dobanda
curenta, pe perioada necesara inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile
respective de fonduri, fara a se depasi 90 de zile.
(2) Asemenea credite pot fi acordate pentru aprovizionarea
tehnico-materiala in vederea indeplinirii contractelor economice, pentru
productia in curs de fabricatie, produse finite si marfuri, in limitele si in
conditiile stabilite de Ministerul Finantelor si centralele bancilor.
Art. 66
(1) In cazurile in care, in unele perioade, unitatile economice nu pot
asigura efectuarea platilor scadente din fondurile proprii, din incasari si din
creditele curente aprobate, bancile pot acorda credite pentru refacerea
capacitatii de plata, cu dobanda majorata, pentru plata aprovizionarilor, a
lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti, efectuate in conditii
corespunzatoare si potrivit planului si contractelor economice.
(2) Asemenea credite se acorda la cererea unitatilor economice, pe baza
analizelor facute impreuna cu organele bancare, pe termene de cel mult 6 luni,
iar in cazuri justificate, cu aprobarea centralei bancii pana la 12 luni,
stabilite in functie de masurile la care se angajeaza unitatea economica pentru
inlaturarea cauzelor si restabilirea echilibrului intre incasari si plati.
(3) Creditele pentru refacerea capacitatii de plata se ramburseaza pe
masura inlaturarii cauzelor care au determinat lipsa echilibrului dintre
incasari si plati si cel mai tarziu la scadentele stabilite cu banca.
(4) Organele de conducere ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe
centrale si comitetele executive ale consiliilor populare sunt obligate ca, pe
durata creditarii, sa asigure inlaturarea cauzelor care au determinat depasirea
nevoilor planificate de fonduri.
Art. 67
(1) In situatia unitatilor economice care au beneficiat de creditele
prevazute la art. 65 si 66 si se mentin totusi in incapacitate de plata, pe o
perioada de peste 60 de zile, bancile finantatoare vor institui controlul
prealabil asupra platilor intreprinderii, cu dreptul de a refuza efectuarea
acelor plati care incalca normele privind gospodarirea judicioasa a mijloacelor
materiale si banesti, disciplina de plan si financiara si vor introduce
instrumente de decontare pentru unitatea respectiva, conditionate de existenta
prealabila a disponibilitatilor de plata.
(2) Totodata, bancile, impreuna cu organul ierarhic superior al
intreprinderilor in cauza, vor analiza situatia economico-financiara a acestora
si vor propune sau determina masuri economico-financiare menite sa duca la
redresarea activitatii.
Art. 68
(1) Situatia unitatilor economice care in mod frecvent isi imobilizeaza
mijloacele circulante si nu sunt in masura sa ramburseze la scadenta creditele
primite se analizeaza, la propunerea bancilor si impreuna cu acestea, de catre
conducerile unitatilor respective, ale centralelor, ministerelor, celorlalte
organe centrale sau locale, cu sprijinul Consiliului Central de Control
Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale, Curtii Superioare de Control
Financiar, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finantelor,
Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi
Fondurilor Fixe, Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice
Internationale.
(2) Rezultatele analizelor se dezbat in consiliile oamenilor muncii din
unitatile respective, stabilindu-se masuri eficiente pentru imbunatatirea
organizarii procesului de aprovizionare, productie si desfacere, reducerea
costurilor si imbunatatirea calitatii produselor, orientarea productiei catre
produse cu desfacere asigurata, precum si pentru respectarea disciplinei de
plan, contractuale si financiare. Pe baza analizelor efectuate si a
dezbaterilor din consiliile oamenilor muncii, conducerea ministerului,
organului central sau local are obligatia sa stabileasca, cu avizul bancii
finantatoare, masuri pentru redresarea situatiei economico-financiare a
unitatii. Ministerul Finantelor impreuna cu Consiliul Central de Control
Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale si Curtea Superioara de Control
Financiar sunt obligate sa sprijine si sa controleze modul de realizare a
masurilor stabilite.
(3) In situatii deosebite organele ierarhic superioare vor delega, dintre
cadrele lor de conducere, un imputernicit permanent pe langa unitatea economica
respectiva care sa asigure si sa sprijine direct aplicarea masurilor de
redresare economico-financiara.
(4) Bancile vor anunta principalii furnizori ai unitatilor economice in
cauza despre situatia economico-financiara a acestora, urmand ca livrarile de
marfuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii sa se efectueze de
catre furnizori numai pe baza unor instrumente de decontare bancara prin care
sa se ateste, in prealabil, existenta posibilitatilor de plata.
Art. 69
(1) In cazul in care, dupa aplicarea masurilor prevazute la art. 65-68,
unitatile economice nu isi redreseaza situatia economico-financiara, atunci
cand s-au constatat abateri grave de la normele de gospodarire a fondurilor,
precum si in cazurile prevazute de art. 27 alin. (4), se instituie regimul
special de supraveghere economico-financiara a activitatii unitatii respective.
(2) Propunerea de instituire a regimului special de supraveghere
economico-financiara se face de catre Consiliul Central de Control Muncitoresc
al Activitatii Economice si Sociale, Curtea Superioara de Control Financiar si
Ministerul Finantelor si se aproba de Consiliul de Ministri.
(3) Pe durata regimului special de supraveghere economico-financiara se
instituie un consiliu de supraveghere economico-financiara a activitatii
intreprinderii format din imputerniciti ai ministerului de resort, ai bancilor,
Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale,
Ministerului Finantelor, Comitetului de Stat al Planificarii si Ministerului
Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe,
precum si din reprezentanti ai oamenilor muncii din unitatea respectiva. La
marile unitati industriale din consiliul de supraveghere fac parte si
imputerniciti ai Curtii Superioare de Control Financiar.
(4) Componenta consiliului de supraveghere, precum si durata regimului
special de supraveghere economico-financiara, se aproba prin hotarare a
Consiliului de Ministri.
Art. 70
(1) Consiliul de supraveghere economico-financiara analizeaza cauzele
activitatii necorespunzatoare a intreprinderii si stabileste masuri de
redresare a activitatii economico-financiare care sunt obligatorii pentru
conducerea acesteia.
(2) Masurile stabilite se vor dezbate in adunarea generala a oamenilor
muncii, care trebuie sa asigure mobilizarea intregului colectiv de munca la
imbunatatirea activitatii de productie, buna gospodarire a mijloacelor
materiale si financiare, intarirea ordinii si disciplinei, indeplinirea la timp
si in cele mai bune conditii a tuturor sarcinilor ce revin unitatii.
(3) Consiliul oamenilor muncii are obligatia sa aduca la indeplinire toate
masurile stabilite.
(4) Consiliul oamenilor muncii, impreuna cu consiliul de supraveghere
economico-financiara, poarta raspunderea pentru redresarea situatiei
economico-financiare a unitatii.
(5) Pe baza analizelor efectuate, consiliul de supraveghere
economico-financiara stabileste raspunderea persoanelor care au condus
unitatea. In cazul in care se constata ca situatia nesatisfacatoare a unitatii
economice este determinata de modul cum au actionat directorul sau alte
persoane din conducerea unitatii, se poate propune destituirea acestora, precum
si interdictia de a ocupa pe timp limitat functii de conducere.
(6) Dupa instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara
banca reia creditarea curenta a unitatii respective pentru desfasurarea
activitatii acesteia, potrivit planului si contractelor.
(7) In perioada de aplicare a regimului special de supraveghere
economico-financiara, centralele, ministerele si celelalte organe centrale si
locale ierarhic superioare sunt obligate sa ia masurile corespunzatoare pentru
a se asigura imbunatatirea activitatii economico-financiare a intreprinderii,
orientarea productiei catre produse cu desfacere asigurata, folosirea
judicioasa a mijloacelor materiale si a fortei de munca.
& 2. Creditarea unitatilor agricole de stat
Art. 71
Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara acorda intreprinderilor
agricole de stat, asociatiilor economice dintre unitatile de stat si cele
cooperatiste si statiunilor pentru mecanizarea agriculturii, in completarea
fondurilor proprii, credite pentru constituirea stocurilor de seminte, furaje,
ingrasaminte, combustibili, materii si materiale, piese de schimb si alte
stocuri, constituirea efectivelor de animale, precum si pentru cheltuieli
necesare productiei, potrivit prevederilor din bugetul de venituri si
cheltuieli si din planul de productie al fiecarei unitati economice.
Art. 72
(1) Creditele se acorda pe baza planului de credite si a contractului de
credite pana la nivelul stocurilor si al cheltuielilor de productie
planificate, cu conditia garantarii integrale cu valori materiale si cu
obligatia realizarii veniturilor, care sa asigure rambursarea la termen.
(2) Creditele acordate se ramburseaza la termenele de obtinere si
valorificare a productiei.
Art. 73
(1) Banca poate acorda credite pentru cheltuieli privind reinsamintarea
suprafetelor calamitate, fertilizarea suplimentara a culturilor, lichidarea
baltirilor si alte actiuni pentru inlaturarea efectelor negative provocate de
factori naturali, intreprinderilor agricole de stat si asociatiilor economice
dintre unitatile de stat si cele cooperatiste, care iau masuri potrivit
regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor.
(2) Statiunile pentru mecanizarea agriculturii pot primi credite cu dobanda
curenta pentru acoperirea cheltuielilor de productie aferente lucrarilor
executate, in cazul neincasarii veniturilor datorita nerealizarii productiei la
unitatile agricole ca urmare a calamitatilor naturale, in conditiile stabilite
de lege. Aceste credite se ramburseaza in cursul anului de plan si cel mai
tarziu pana la aprobarea, potrivit legii, a analizei pe baza de bilant.
Art. 74
Prevederile art. 65-70 se aplica in mod corespunzator si intreprinderilor
agricole de stat, asociatiilor economice dintre unitatile de stat si cele
cooperatiste si statiunilor pentru mecanizarea agriculturii.
& 3. Creditarea activitatii de productie a unitatilor agricole
cooperatiste
Art. 75
Cooperativele agricole de productie isi asigura mijloacele financiare
pentru desfasurarea activitatii de productie din fondurile proprii si din
veniturile banesti realizate din valorificarea productiei.
Art. 76
Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda credite in
completarea fondurilor proprii, pe baza de contracte, cooperativelor agricole
de productie pentru acoperirea cheltuielilor materiale de productie,
retribuirea muncii, plata contributiei la fondul de pensii si asigurari
sociale, prelevari la fondul de dezvoltare economica, precum si pentru alte
obligatii ce decurg din legi si contracte incheiate de cooperativele agricole
de productie, prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli.
Art. 77
Creditele se stabilesc pe baza contractelor de valorificare a produselor
agricole, incheiate de cooperativele agricole de productie cu unitatile
socialiste, in proportie de pana la 60 la suta din valoarea productiei
contractate, tinand seama de volumul incasarilor posibile de realizat din
valorificarea productiei, care sa asigure rambursarea creditelor integral la
scadenta. Creditele se acorda, in mod esalonat, pentru acoperirea cheltuielilor
de productie prevazute in devizele de cheltuieli, pe culturi si specii de
animale, care au stat la baza intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli.
Art. 78
(1) In cazurile in care, in cursul anului, unele cooperative agricole de
productie au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda, la cererea
justificata a acestora, credite si peste proportia stabilita la articolul
precedent, daca exista baza materiala si posibilitati certe de realizare a
veniturilor, de rambursare a creditelor si de acoperire a celorlalte obligatii
de plata.
(2) Daca, in cursul anului, din stadiul vegetatiei si mersul productiei
zootehnice rezulta ca nu se realizeaza productia prevazuta si nu exista
garantia restituirii imprumuturilor, banca sisteaza acordarea creditelor sau le
diminueaza pana la nivelul pentru care exista posibilitati de rambursare.
Art. 79
Pana la definitivarea bugetului de venituri si cheltuieli, banca poate
acorda cooperativelor agricole de productie credite pentru cheltuieli materiale
care privesc productia anului urmator.
Art. 80
In vederea dezvoltarii unor activitati cu caracter industrial, de
prelucrare a produselor agricole, de constructii si prestari de servicii,
banca poate acorda credite, in completarea fondurilor proprii, cooperativelor
agricole de productie pentru aprovizionari cu materii prime si materiale
necesare executarii unor produse rentabile si cu desfacere asigurata.
Art. 81
Productia contractata nu poate fi valorificata in alt mod decat cel
stabilit cu ocazia acordarii creditului. In cazul cand cooperativele agricole
de productie nu respecta aceasta obligatie sau schimba destinatia productiei
contractate, banca este in drept sa ia masuri pentru rambursarea, inainte de
scadenta, a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor,
iar cand aceste disponibilitati nu sunt suficiente sa treaca la executarea
silita, prin valorificarea produselor existente.
Art. 82
Banca poate acorda asociatiilor economice intercooperatiste si unitatile
economice ale organizatiilor obstesti, in completarea fondurilor proprii,
credite pentru efective de animale, stocuri de furaje, materii si materiale,
ingrasaminte chimice, produse si marfuri, precum si pentru alte cheltuieli de
productie prevazute in planurile de productie si in bugetul de venituri si
cheltuieli.
Art. 83
In cazul in care, in unele perioade, asociatiile economice
intercooperatiste nu isi pot efectua platile din fonduri proprii, incasari si
din creditele aprobate, acestora li se vor putea acorda credite pentru
refacerea capacitatii de plata, cu dobanda majorata, pentru plata aprovizionarilor
si celorlalte obligatii de plata catre terti, in conditiile art. 66 din
prezenta lege.
Art. 84
(1) In cazul in care la unele cooperative agricole de productie,
creditele stabilite pentru productia contractata si veniturile posibile de
realizat nu asigura sumele de care au nevoie pentru acoperirea cheltuielilor de
productie strict necesare, se pot acorda credite in baza unor aprobari
speciale care sa permita executarea lucrarilor de intretinere, recoltare,
transport si depozitare in sectorul vegetal si de furajare a animalelor.
(2) Asemenea credite se pot acorda si cooperativelor agricole de productie
care, datorita unor calamitati naturale, nu realizeaza productiile si
veniturile necesare asigurarii retribuirii cooperatorilor pentru munca prestata,
cu conditia sa se ia masuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea
pierderilor.
(3) Propunerea de acordare a unor astfel de credite se analizeaza si se
prezinta spre aprobare de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Uniunea
Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie, odata cu planul de credite.
Art. 85
Cooperativele agricole de productie, asociatiile economice
intercooperatiste si unitatile economice ale organizatiilor obstesti garanteaza
creditele cu valori materiale, cu veniturile prevazute a se realiza si cu
cesiunea in favoarea bancii a drepturilor banesti pe care le au de incasat.
Cooperativele agricole de productie garanteaza si creditele acordate
asociatiilor economice intercooperatiste, proportional cu partile lor sociale
subscrise.
Art. 86
(1) Rambursarea creditelor acordate unitatilor agricole cooperatiste se
face direct din sumele incasate de acestea pentru produsele livrate, lucrarile
executate si serviciile prestate, din despagubiri primite si din orice venituri
banesti realizate.
(2) Creditele nerambursate la sfarsitul anului de catre asociatiile
economice intercooperatiste, determinate de nerealizarea veniturilor sau
depasirea cheltuielilor, se recupereaza de la cooperativele agricole de
productie proportional cu partile lor sociale subscrise.
& 4. Acordarea de credite pentru productie membrilor cooperativelor
agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala
Art. 87
(1) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda membrilor
cooperativelor agricole de productie si producatorilor cu gospodarie
individuala, care contracteaza cu unitatile socialiste livrarea de produse
agricole, credite pana la 60 la suta din valoarea productiei contractate.
(2) Pentru contractele incheiate cu organizatiile cooperatiei de consum,
cooperatorii si producatorii cu gospodarie individuala primesc in aceleasi
conditii avansuri banesti prin organizatiile respective.
Art. 88
(1) Cooperatorii si producatorii cu gospodarie individuala garanteaza
creditele de productie primite cu cesiunea in favoarea bancii a drepturilor
banesti pe care le au de incasat de la unitatile socialiste, precum si cu
bunurile pe care le au in proprietate.
(2) Rambursarea creditelor se face din sumele ce li se cuvin pentru
produsele predate unitatilor socialiste contractante, din despagubiri si din
alte venituri.
Art. 89
(1) Unitatile socialiste contractante garanteaza, fata de banca,
rambursarea la scadenta a creditelor de productie, acordate pe baza
contractelor incheiate de acestea cu cooperatorii si producatorii cu gospodarie
individuala. Creditele nerambursate la scadenta se recupereaza din contul
unitatilor socialiste care le-au garantat.
(2) In cazul in care, in urma verificarilor efectuate de banca, se constata
ca au fost incheiate contracte fara baza materiala sau ca unitatile socialiste
nu au urmarit executarea contractelor, banca este in drept sa treaca la
recuperarea creditelor de la debitor sau, dupa caz, de la unitatile socialiste
contractante, inainte de scadenta.
Art. 90
Contractele de livrare pe baza carora se acorda credite constituie pentru
banca titluri executorii fata de cooperatori si producatorii cu gospodarie
individuala, precum si fata de unitatile socialiste contractante.
SECTIUNEA III
Finantarea si creditarea investitiilor
& 1. Finantarea si creditarea investitiilor unitatilor de stat
Art. 91
(1) Investitiile unitatilor economice de stat, prevazute in planul national
unic de dezvoltare economico-sociala, se finanteaza potrivit prevederilor din
bugetul de venituri si cheltuieli, din fondurile proprii ale intreprinderilor
si centralelor, dupa caz, constituite potrivit art. 20, 22 si 23.
(2) La intreprinderile de stat in functiune, la care nevoile de resurse
financiare pentru finantarea investitiilor depasesc fondurile constituite in
aceste scopuri, bancile pot acorda credite, in completare, rambursabile cu
prioritate fata de celelalte destinatii din fondurile proprii ce se constituie
in perioadele urmatoare.
(3) Pentru investitiile privind construirea si dotarea cluburilor, bazelor
sportive, salilor de festivitati si altora asemanatoare nu se acorda credite,
finantarea facandu-se din fonduri proprii.
(4) In cazul in care fondul propriu al centralei pentru finantarea
investitiilor nu acopera cheltuielile de investitii prevazute a se finanta din
acest fond, diferenta se acopera, prin redistribuire, din prisosul fondului
propriu pentru finantarea investitiilor al altor centrale din cadrul aceluiasi
minister, organ central sau local al administratiei de stat, precum si din
fondul pentru finantarea investitiilor constituit la nivelul ministerelor si
celorlalte organe centrale si locale ale administratiei de stat. Atunci cand si
aceste fonduri sunt insuficiente, diferenta se acopera din fondul central sau
local de dezvoltare economico-sociala, dupa caz.
Art. 92
Investitiile institutiilor de stat prevazute in planul national unic de
dezvoltare economico-sociala se finanteaza din fondul central de dezvoltare
economico-sociala, cuprins in bugetul republican, sau din fondurile locale de
dezvoltare economico-sociala, cuprinse in bugetele locale, in functie de
subordonarea beneficiarului investitiei.
Art. 93
(1) In vederea deschiderii finantarii, centralele, intreprinderile,
institutiile de stat si ceilalti beneficiari de investitii depun la unitatile
bancilor finantatoare proiectele de executie legal aprobate, graficele de
esalonare a investitiei, de livrare a utilajelor si de asigurare a
personalului muncitor, corelate cu termenele de punere in functiune, precum si
autorizatia de constructie si alte documente prevazute de lege. Pentru
celelalte cheltuieli de investitii, la care nu se elaboreaza proiecte de
executie, se depune documentatia aprobata potrivit normelor legale in vigoare.
(2) Pentru inceperea lucrarilor si pe parcursul executarii acestora
beneficiarii de investitii si organizatiile executante sunt obligate sa
prezinte, la cererea bancilor, devizele la proiectele de executie, in vederea
verificarii lor.
Art. 94
(1) Bancile finanteaza investitiile daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
a) capacitatile de productie existente sunt folosite potrivit normelor in
vigoare;
b) desfacerea productiei este asigurata, potrivit documentatiei aprobate;
c) obiectivele, capacitatile, cheltuielile de investitii si termenele de
dare in exploatare se incadreaza in prevederile de plan;
d) inceperea lucrarilor are la baza documentatii tehnico-economice
elaborate potrivit normelor si normativelor legale, precum si aprobarile legale
pentru folosirea terenului pe care investitiile respective se amplaseaza;
e) mijloacele financiare necesare executarii lucrarilor sunt asigurate in cadrul
prevederilor anuale de plan;
f) lucrarile si cheltuielile ce se efectueaza sunt prevazute in
documentatiile tehnico-economice admise la finantare;
g) realizarea obiectivelor, rambursarea creditelor si recuperarea
cheltuielilor de investitii sunt asigurate, potrivit documentatiei aprobate.
(2) Bancile finantatoare au dreptul sa refuze finantarea in cazurile in
care nu sunt respectate conditiile prevazute la alineatul precedent, precum si
dispozitiile legale cu privire la inceperea lucrarilor, a caror verificare le
revine ca sarcina. Refuzurile neacceptate de titularii de plan se rezolva de
catre Consiliul de Ministri, cu avizul Ministerului Finantelor si Comitetului
de Stat al Planificarii, pe baza propunerii organelor de conducere colectiva
ale ministerelor si celorlalte organe centrale si locale.
Art. 95
(1) Bancile verifica, potrivit legii, legalitatea preturilor si tarifelor,
precum si economicitatea cheltuielilor prevazute in documentatii si se pronunta
asupra acestora in termen de 20 de zile de la primirea documentatiilor insusite
de catre organizatiile executante.
(2) Reducerile facute de banci, la care nu s-au primit obiectii in termen
de 20 de zile de la comunicarea lor, raman definitive. Valoarea devizelor de
executie si a devizului general se diminueaza cu reducerile ramase definitive.
(3) Divergentele dintre unitatile bancii si unitatile socialiste de stat
sau organele in subordinea carora se afla acestea se rezolva de catre organele
ierarhic superioare.
Art. 96
(1) Sunt interzise angajarea de cheltuieli, contractarea de lucrari ori
livrari pentru investitii, inainte de includerea lor in planul national unic de
dezvoltare economico-sociala si de aprobarea documentatiei tehnico-economice
potrivit legii, precum si inceperea de lucrari inainte ca organele bancare sa
se fi pronuntat asupra legalitatii acestor cheltuieli, in afara de cazurile in
care prin dispozitiile legale se prevede altfel.
(2) La contractarea si achizitionarea utilajelor tehnologice necesare
realizarii investitiilor beneficiarii de investitii au obligatia sa asigure
aducerea acestora pe santier la termene corelate cu cele pentru darea la
montaj, sa nu se depaseasca normativele de stocare pe santiere, stabilite
potrivit dispozitiilor legale, si sa se evite formarea de stocuri de utilaje
disponibile.
Art. 97
(1) Livrarea utilajelor, masinilor si instalatiilor tehnologice, inainte de
termenele contractuale, se poate face numai daca furnizorul a obtinut acordul
scris al unitatii beneficiare de investitii, dat cu acordul bancii
finantatoare, prin care se atesta ca achizitionarea in devans a utilajelor este
justificata economic, fiind asigurate conditii pentru montarea si darea lor in
exploatare inainte de termenele stabilite prin documentatia tehnico-economica
aprobata.
(2) In cazul in care furnizorii livreaza anticipat utilajele, masinile si
instalatiile fara acordul prealabil al unitatii beneficiare, aceasta este
obligata sa refuze plata, pana la termenul prevazut in contract.
Art. 98
(1) Investitiile se deconteaza pe masura executarii lor, cu respectarea
prevederilor planului anual de investitii si ale bugetului de venituri si
cheltuieli al beneficiarilor, in limita devizului general legal aprobat; este
interzisa depasirea valorii documentatiei tehnico-economice aprobate pentru
investitia respectiva.
(2) Materialele pentru investitii ce se aprovizioneaza de beneficiar,
potrivit legii, probele tehnologice, piesele de schimb si obiectele de inventar
de mica valoare sau scurta durata, care constituie prima dotare la
intreprinderile noi in constructie, precum si utilajele si instalatiile
tehnologice, se finanteaza, pe masura achizitionarii sau efectuarii lor, in
cadrul fondurilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al
beneficiarilor.
(3) Pentru cheltuielile privind probele tehnologice, recuperabile din
valorificarea produselor obtinute, bancile pot acorda credite pe termen scurt.
Art. 99
(1) In cursul executiei lucrarilor de investitii si la terminarea lor,
beneficiarii de investitii sunt obligati sa justifice bancilor cheltuirea
fondurilor eliberate. La terminarea lucrarilor, beneficiarii sunt obligati sa
efectueze receptia acestora si sa prezinte bancii pentru justificare si
procesul-verbal de punere in functiune aprobat.
(2) In cazul in care organizatiile de constructii-montaj, de prestari de
servicii si de proiectare, precum si beneficiarii de investitii pentru
lucrarile in regie, au incasat sume necuvenite, bancile au dreptul, daca in
termen de 30 de zile de la constatare partea in cauza nu restituie sumele
respective, sa emita, in vederea recuperarii lor, documente de plata, care se
deconteaza fara acceptarea platitorului.
(3) Dupa punerea in functiune a obiectivelor de investitii, bancile vor deconta
numai lucrarile si cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua si dupa
darea in exploatare, consemnate in procesul-verbal de receptie, in limita
devizului general.
Art. 100
Creditele pentru investitii in completarea fondului de dezvoltare economica
si a fondului pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter
social se acorda de catre banci in aceleasi conditii prevazute de art. 94 alin.
(1) pentru finantarea investitiilor si daca se asigura rambursarea in termenele
stabilite de lege.
Art. 101 Pe parcursul executiei, pentru realizarea investitiilor prevazute
in planul national unic, bancile pot acorda credite si in urmatoarele situatii:
a) cand exista un decalaj planificat, pe trimestre, intre cheltuielile
pentru investitii si constituirea fondurilor proprii destinate finantarii
acestora;
b) in cazul in care se depaseste planul trimestrial de investitii, prin
executia in devans a lucrarilor la unele obiective si a unor actiuni de
investitii, sau se achizitioneaza utilaje, masini si instalatii tehnologice in
conditiile art. 97 alin. (1), in cadrul prevederilor din planul anual, iar
aceasta se justifica din punct de vedere economic, existand conditii materiale
asigurate.
Art. 102
(1) In cazul in care, in cursul anului nu se realizeaza resursele pentru
finantarea investitiilor la nivelul prevederilor din bugetele de venituri si
cheltuieli, la solicitarea titularilor de plan sau a unitatilor economice, dupa
caz, bancile pot acorda credite cu dobanda majorata, numai daca din analiza
documentatiei prezentate si a masurilor ce se propun a fi luate se creeaza
garantia rambursarii lor pana la finele anului de plan. Atunci cand conditiile
de rambursare nu sunt asigurate, bancile pot acorda astfel de credite numai cu
aprobarea Consiliului de Ministri.
(2) Creditele nerambursate pana la sfarsitul anului se ramburseaza in anul
urmator, cu prioritate, din fondul propriu de dezvoltare economica sau din
fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social sau
fondul propriu pentru investitii al centralei, dupa caz.
Art. 103
Creditele se ramburseaza in ratele si la termenele stabilite prin
contractul de credit. Unitatile economice pot rambursa in avans ratele
scadente.
Art. 104
(1) In cazul in care se intarzie, consecutiv, timp de doi ani, rambursarea
ratelor exigibile pentru investitiile din fondurile proprii de dezvoltare ale
intreprinderii, restituirea lor se planifica a se face din fondurile pentru
finantarea investitiilor constituite la centrale sau la ministere, celelalte
organe centrale si locale ale administratiei de stat, din amortizarea varsata
de unitatile in subordine.
(2) Pentru investitiile nepuse in functiune la termenele planificate,
bancile, tinand seama de masurile luate pentru recuperarea intarzierilor, pot
aproba continuarea creditarii pana la terminarea si punerea in functiune a
investitiilor, in limita sumelor prevazute in contractul de credit. Pentru
creditele acordate pe perioada de intarziere bancile finantatoare percep
dobanzi majorate, pana la punerea efectiva in functiune a investitiilor.
& 2. Finantarea si creditarea investitiilor cooperatiei mestesugaresti
si de consum si ale celorlalte organizatii obstesti
Art. 105
Organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte
organizatii obstesti realizeaza investitiile necesare infaptuirii obiectivelor
economico-sociale prevazute in planul national unic si in bugetul de venituri
si cheltuieli din fondurile de dezvoltare economica constituite pe seama
veniturilor obtinute din activitatea lor.
Art. 106
Bancile pot acorda organizatiilor cooperatiste si unitatilor economice ale
celorlalte organizatii obstesti, in completarea fondurilor proprii, credite
pentru realizarea de actiuni si obiective noi de investitii, pentru extinderea
si modernizarea capacitatilor existente, care sa asigure cresterea productiei,
prestarilor de servicii, imbunatatirea aprovizionarii si desfacerii si
obtinerea de venituri suplimentare.
Art. 107
Finantarea si creditarea investitiilor organizatiilor cooperatiste si
unitatilor economice ale celorlalte organizatii obstesti se fac potrivit
normelor generale ce se aplica unitatilor economice de stat.
& 3. Finantarea si creditarea investitiilor unitatilor agricole
cooperatiste
Art. 108
(1) Cooperativele agricole de productie realizeaza investitiile, potrivit
statutului, din fondul de dezvoltare economica.
(2) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda
cooperativelor agricole de productie, in completarea fondurilor proprii,
potrivit prevederilor din planul national unic si din bugetul de venituri si
cheltuieli, credite pentru realizarea de actiuni si obiective de investitii
productive noi, dezvoltari si modernizari la cele existente, care sa asigure
cresterea capacitatilor de productie, prestari de servicii si executari de
lucrari, in vederea obtinerii unor sporuri corespunzatoare ale valorii
productiei nete si cresterii eficientei intregii activitati a unitatilor.
(3) Cooperativelor agricole de productie li se pot acorda credite si pentru
actiuni si obiective de investitii ce se executa prin asociere sau cooperare.
(4) Asociatiilor economice intercooperatiste li se pot acorda credite
pentru introducerea mecanizarii, modernizarea utilajelor si instalatiilor
existente, imbunatatirea tehnologiei productiei si dezvoltarea activitatilor de
prelucrare a produselor agricole.
Art. 109
(1) Creditele se acorda pentru executarea amenajarilor de irigatii si a
lucrarilor de imbunatatiri funciare, plantatii de vii si pomi, constructii
agrozootehnice, masini, utilaje si instalatii, cumparari de animale,
constructii de locuinte pentru specialisti, pentru alte actiuni si obiective
stabilite prin dispozitii legale, inclusiv pentru investitii cu caracter
social.
(2) Actiunile si obiectivele pentru care se acorda creditele si termenele
maxime de rambursare sunt cele prevazute in anexa nr. 2 la prezenta lege.
(3) Cooperativele agricole de productie si asociatiile economice intercooperatiste
sunt obligate sa participe la actiunile si obiectivele de investitii pentru
care se solicita credite, cu mijloace proprii, in proportie de cel putin 30 la
suta din valoarea investitiilor.
(4) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, la propunerea
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, poate aproba, in cazuri
deosebite, acordarea de credite si peste 70 la suta din valoarea investitiei
pentru actiuni si obiective productive ce conditioneaza realizarea sarcinilor
de plan, in cadrul volumului de credite aprobat pentru cooperativele agricole
de productie si asociatiile economice intercooperatiste.
Art. 110
Volumul creditelor ce se acorda cooperativelor agricole de productie se
stabileste anual prin planul national unic si bugetul de stat si se
repartizeaza pe actiuni si judete de Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare impreuna cu Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara.
Art. 111
Creditele se acorda cooperativelor agricole de productie care au prevazut
prin bugetul de venituri si cheltuieli alocari la fondul de dezvoltare
economica cel putin in cota minima prevazuta de statut.
Art. 112
(1) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda
cooperativelor agricole de productie mai putin consolidate credite pentru
realizarea actiunilor si masurilor tehnice, organizatorice si economice
prevazute in programele de redresare, pentru completarea si aducerea in stare
de functionare a investitiilor realizate anterior si imbunatatirea procesului
de productie.
(2) Creditele se acorda numai daca exista conditii de realizare a
programelor si de crestere a productiei si veniturilor care sa asigure
rambursarea la termenele stabilite, pe o perioada maxima de pana la 5 ani.
(3) La actiunile si masurile ce se realizeaza in baza programelor de
redresare, cooperativele agricole de productie participa cu mijloace proprii pe
masura posibilitatilor pe care le au.
Art. 113
(1) Creditele se aproba cooperativelor agricole de productie si
asociatiilor economice intercooperatiste de catre banca, cu respectarea
urmatoarelor conditii:
a) fondul de dezvoltare economica prevazut a se constitui de catre acestea
sa asigure rambursarea creditelor solicitate in cadrul termenelor maxime
aprobate;
b) sa existe certitudinea realizarii productiei si veniturilor prevazute in
documentatia tehnico-economica;
c) sa fie asigurata participarea cu fonduri proprii in proportiile
stabilite si exploatarea rationala a mijloacelor de productie;
d) sa existe conditii pentru executarea si punerea in functiune la termen a
obiectivelor, iar productia prevazuta a se realiza sa aiba desfacerea
asigurata;
e) documentatiile tehnico-economice sa fie intocmite, avizate si aprobate
potrivit dispozitiilor legale.
(2) Pentru aprobarea creditului, cooperativele agricole de productie
trebuie sa prezinte bancii angajamentul de a valorifica prin unitatile
socialiste contractante productia marfa agricola obtinuta la obiectivele
respective, pana la restituirea completa a creditului.
(3) In situatia in care banca, in urma analizei, constata ca nu sunt
intrunite conditiile de creditare si nu exista garantia rambursarii
imprumutului nu va aproba creditul solicitat.
Art. 114
Cooperativele agricole de productie si asociatiile economice
intercooperatiste au obligatia sa foloseasca creditele primite in conformitate
cu destinatia stabilita si raspund de rambursarea lor integrala la scadenta.
Art. 115
Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara are dreptul sa sisteze
creditarea sau sa recupereze inainte de termen creditele acordate, in cazul in
care se constata urmatoarele situatii:
a) schimbarea destinatiei creditelor acordate sau deficiente in executarea
investitiilor creditate, de natura sa pericliteze punerea in functiune la
termen a obiectivelor sau realizarea indicatorilor tehnico-economici din
documentatia de creditare;
b) neparticiparea cooperativelor agricole de productie cu fondurile proprii
cu care s-au angajat la executarea obiectivelor de investitii creditate;
c) folosirea mijloacelor de productie in alte scopuri decat cele pentru
care au fost creditate, instrainarea, gospodarirea necorespunzatoare a
acestora, degradarea sau scoaterea lor din productie;
d) neluarea de masuri pentru inlaturarea deficientelor semnalate de
unitatile bancare.
Art. 116
Cooperativele agricole de productie si asociatiile economice
intercooperatiste garanteaza creditele primite cu valori materiale, mijloace
banesti prevazute a se realiza si cu orice alte venituri in bani si natura,
precum si cu cesiunea in favoarea bancii a drepturilor ce le au de incasat.
Art. 117
(1) Rambursarea creditelor se face din fonduri de dezvoltare economica, iar
in cazul cand acestea nu acopera ratele scadente, diferenta se achita din
celelalte disponibilitati banesti ale cooperativelor agricole de productie.
(2) Pentru investitiile care se realizeaza in asociere intercooperatista
sau intre unitati cooperatiste si unitati de stat, in cazurile cand beneficiile
cuvenite cooperativelor agricole asociate nu asigura rambursarea creditelor si
plata dobanzilor aferente acestora, se folosesc si disponibilitatile din fondul
de dezvoltare economica al asociatiilor economice intercooperatiste sau al
asociatiilor economice dintre unitatile de stat si cele cooperatiste.
& 4. Creditarea investitiilor realizate de populatie
Art. 118
(1) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda credite
de investitii destinate dezvoltarii productiei membrilor cooperativelor
agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala pentru
procurarea de animale de productie, material saditor, in vederea realizarii de
plantatii pomi-viticole, precum si pentru alte destinatii agrozootehnice.
(2) Creditele se acorda pana la cel mult 70 la suta din valoarea actiunilor
si obiectivelor de investitii, cu conditia ca producatorii sa contracteze cu
organizatiile socialiste livrarea de produse si produsi, din valorificarea
carora sa se asigure rambursarea la termen a creditelor respective.
(3) Creditele de investitii pot fi acordate si producatorilor cu gospodarie
individuala din localitatile necooperativizate, constituiti in asociatii,
pentru realizarea unor obiective de interes comun. Creditele pentru investitii
se acorda cu conditia sa se contracteze cu unitatile socialiste produsele si
produsii din valorificarea carora sa fie asigurata rambursarea la termen a
creditelor si plata dobanzilor.
(4) Actiunile si obiectivele de investitii, pentru care se acorda credite
si termenele de rambursare, se stabilesc conform anexei nr. 2.
Art. 119
(1) Casa de Economii si Consemnatiuni poate acorda credite populatiei
pentru construirea de locuinte proprietate personala, precum si alte cazuri
prevazute de lege.
(2) Creditele pentru construirea de locuinte proprietate personala se
garanteaza prin constituirea de ipoteca asupra locuintelor respective, in
conditiile stabilite de lege.
(3) Contractele de imprumut au valoare de inscrisuri autentice si constituie
titluri executorii.
Art. 120
(1) Creditele sunt garantate de beneficiari, pentru intreaga lor valoare,
prin gaj de valori materiale, garantii personale si cesiuni de drepturi de
creante.
(2) Pana la rambursarea integrala a creditelor, locuintele proprietate
personala si alte bunuri dobandite de populatie prin folosirea de credite pot
fi instrainate numai cu acordul prealabil al unitatilor care au acordat
credite.
CAP. 5
Relatiile financiar-valutare externe
SECTIUNEA I
Dispozitii generale
Art. 121
Productia pentru export, precum si efectuarea exporturilor trebuie astfel
realizate incat sa asigure resursele necesare pentru importuri si sporirea
rezervelor in valuta ale statului, sa conduca la imbunatatirea continua a
eficientei economice, a rentabilitatii unitatilor producatoare si de comert
exterior, la cresterea venitului national si, pe aceasta baza, la consolidarea
puterii de cumparare a monedei nationale, atat pe plan intern cat si in raport
cu alte monede.
Art. 122
(1) In infaptuirea politicii de crestere continua a avutiei nationale se
formeaza fondul de stat in valuta si rezerva de stat de metale pretioase, care
fac parte integranta din rezervele de stat ale Republicii Socialiste Romania.
(2) Modul de constituire, administrare si utilizare a fondului de stat in
valuta si a rezervelor de stat de metale pretioase este stabilit prin lege.
Art. 123
Activitatea financiar-valutara se desfasoara pe baza unui sistem unitar de
planuri, care cuprinde:
a) balanta de plati externe;
b) planul de incasari si plati in valuta al intreprinderilor, centralelor,
ministerelor si celorlalte organe centrale si locale;
c) balanta creantelor si angajamentelor externe.
SECTIUNEA II
Balanta de plati externe; planul de incasari si plati in valuta
Art. 124
(1) Balanta de plati externe se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor,
Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii
Economice Internationale si banci, impreuna cu ministerele si celelalte organe
centrale, in corelare cu indicatorii planului national unic de dezvoltare
economico-sociala si bugetului de stat, in conditii de echilibru valutar.
(2) Balanta de plati externe se elaboreaza pe relatii, cu desfasurarea
sarcinilor de incasari si plati in valuta pe ministere si alte organe centrale
titulare de plan si se aproba odata cu planul national unic de dezvoltare
economico-sociala, anual si cincinal.
(3) Repartizarea pe trimestre a indicatorilor balantei de plati se aproba
odata cu indicatorii economici.
Art. 125
Planul de incasari si plati in valuta al ministerelor, celorlalte organe
centrale si locale, centralelor, intreprinderilor si institutiilor care,
potrivit legii, efectueaza incasari si plati in valuta, cuprinde totalitatea
incasarilor si platilor in valuta si se elaboreaza in corelare cu celelalte
proiecte de plan economic si financiar si balanta de plati externe.
Art. 126
(1) Ministerele si celelalte organe centrale si locale desfasoara sarcinile
planului de incasari si plati in valuta pe intreprinderile de comert exterior
si celelalte unitati in subordine care, potrivit dispozitiilor legale in
vigoare, sunt autorizate sau care au sarcini de incasari si plati in valuta.
(2) Unitatile economice care realizeaza obiective complete, lucrari de
constructii-montaj si alte asemenea lucrari in strainatate desfasoara sarcinile
de incasari si plati in valuta in concordanta cu indicatorii aprobati pentru
fiecare obiectiv sau grupe de obiective si santiere.
Art. 127
Pentru activitatea de prestari de servicii internationale, operatiuni
necomerciale si cheltuieli pentru activitatea comerciala, se pot efectua virari
intre indicatorii de cheltuieli ai titularilor de plan si pe trimestre, cu
aprobarea Ministerului Finantelor si, respectiv, a Ministerului Comertului
Exterior si Cooperarii Economice Internationale, la cererea justificata a
acestora.
Art. 128
Unitatile economice producatoare, centralele, intreprinderile de comert
exterior, ministerele si celelalte organe centrale si locale cu sarcini de
comert exterior raspund de angajarea importurilor si, respectiv, de efectuarea
platilor in limita prevederilor planului si in conformitate cu asigurarea
resurselor valutare din export.
Art. 129
(1) Banca Romana de Comert Exterior organizeaza evidenta privind executarea
balantei de plati externe si prezinta lunar Ministerului Finantelor,
Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si
Comitetului de Stat al Planificarii situatia realizarii acesteia.
(2) Intreprinderile, centralele, ministerele si celelalte organe centrale
si locale, raspund de incasarea integrala si la timp a drepturilor in valuta,
organizeaza evidenta executarii planurilor de incasari si plati in valuta,
intocmesc lunar si trimestrial situatia realizarii acestora. Organele de
conducere colectiva analizeaza modul de indeplinire a planurilor de incasari si
plati in valuta si stabilesc masurile necesare pentru respectarea echilibrului
valutar planificat.
Art. 130
(1) Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine
intreprinderi care executa obiective complete, lucrari de constructii-montaj si
alte lucrari asemanatoare in strainatate vor raporta Consiliului de Ministri,
in termen de 30 de zile de la datele prevazute in contracte pentru incheierea
lucrarilor, situatia fiecarui obiectiv cu valoare de peste 100 milioane lei
valuta si modul cum au fost realizati indicatorii economici si
financiari-valutari aprobati.
(2) La lucrarile cu valori pana la 100 milioane lei valuta, analiza modului
de realizare a indicatorilor economici si financiari-valutari aprobati se face
de catre consiliile de conducere ale ministerelor si celorlalte organe
centrale.
Art. 131
Ministerul Finantelor, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii
Economice Internationale, Comitetul de Stat al Planificarii si Banca Romana de
Comert Exterior raspund de realizarea balantei de plati externe, urmaresc si
analizeaza periodic modul de realizare a incasarilor din export si a platilor
pentru import. Trimestrial, raporteaza Consiliului de Ministri asupra modului
cum a fost realizat planul de incasari si plati in valuta de catre fiecare
minister, organ central sau local si propun masuri pentru mentinerea
echilibrului valutar planificat.
Art. 132
In cazul in care incasarile din export nu se realizeaza potrivit planului
trimestrial aprobat pe ministere si celelalte organe centrale si locale si daca
se efectueaza echilibrul valutar planificat, acestea nu vor putea angaja noi
importuri, in limita sumelor nerealizate la incasari. In termen de 3 zile,
ministerele si celelalte organe centrale si locale vor raporta Consiliului de
Ministri asupra masurilor luate pentru realizarea incasarilor si asigurarea
echilibrului valutar planificat.
Art. 133
(1) In situatii exceptionale, la cererea ministrului sau conducatorului
organului central sau local care nu si-a realizat incasarile in valuta
planificate, Banca Romana de Comert Exterior, cu acordul ministrului finantelor
si al ministrului comertului exterior si cooperarii economice internationale,
poate acorda credite temporare in valuta intreprinderilor de comert exterior
pentru efectuarea de plati in strainatate, pana la solutionarea de catre
Consiliul de Ministri a cazurilor respective.
(2) Dobanda si comisioanele pentru aceste credite se suporta potrivit
legii.
SECTIUNEA III
Balanta creantelor si angajamentelor externe
Art. 134
(1) Balanta creantelor si angajamentelor externe cuprinde drepturile si
obligatiile fata de strainatate la un moment dat din activitatea de export,
import si cooperare economica internationala, executari de lucrari, prestari de
servicii, turism si din alte activitati, precum si creditele externe primite si
acordate, dobanzile si comisioanele aferente, participatiile la societati mixte
si organisme financiar-bancare internationale, disponibilitatile in valuta in
strainatate si disponibilitatile partenerilor externi la bancile din Republica
Socialista Romania si alte drepturi si obligatii valutare in relatiile cu
strainatatea.
(2) Balanta creantelor si angajamentelor externe se elaboreaza de
Ministerul Finantelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comertului
Exterior si Cooperarii Economice Internationale si banci, pe tari si relatii,
cu esalonarea pe ani si se prezinta Consiliului de Ministri odata cu planurile
cincinale si anuale.
Art. 135
(1) Unitatile economice, intreprinderile de comert exterior, centralele,
ministerele, celelalte organe centrale si bancile organizeaza si tin evidenta
in valuta si in lei, la cursurile legale in vigoare, a creantelor si
angajamentelor rezultate din activitatea de comert exterior si alte activitati
externe si raspund pentru incasarea integrala si la timp a drepturilor in
valuta, precum si de onorarea angajamentelor asumate la extern si raporteaza
Ministerului Finantelor situatia creantelor si angajamentelor.
(2) Metodologia de evidenta si raportare se stabileste de Ministerul
Finantelor, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice
Internationale, Comitetul de Stat al Planificarii, bancile si Directia Centrala
de Statistica.
Art. 136
Ministerul Finantelor asigura evidenta centralizata pe economie a
creantelor si angajamentelor externe, urmareste si analizeaza periodic modul in
care se realizeaza prevederile balantei creantelor si angajamentelor externe si
impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comertului Exterior
si Cooperarii Economice Internationale si bancile prezinta anual Consiliului de
Ministri raportul asupra situatiei creantelor si angajamentelor externe pe
relatii, tari, cu esalonarea pe ani de incasare si de plata a acestora.
SECTIUNEA IV
Relatiile de credit si decontare cu strainatatea
Art. 137
Relatiile de credit cu strainatatea se stabilesc pe baza de contracte
externe, acorduri, conventii si alte intelegeri, cu respectarea dispozitiilor
legale.
Art. 138
Acordarea si primirea de credite externe se efectueaza prin banci,
intreprinderi de comert exterior si alte unitati economice autorizate, in
conditiile legii.
Art. 139
(1) Resursele financiare necesare intreprinderilor pentru acordarea de
credite externe, inclusiv cele in cadrul conventiilor sau acordurilor
guvernamentale se asigura prin credite bancare, iar disponibilitatile din
credite externe primite se utilizeaza potrivit prevederilor din planurile de
credite.
(2) Conditiile si modalitatile de gestionare si administrare a resurselor
in lei privind creditele externe acordate si primite se stabilesc prin lege.
Art. 140
Intreprinderile de comert exterior, celelalte unitati socialiste autorizate
sa efectueze operatii de credit cu strainatatea si bancile sunt obligate sa
tina evidenta operatiilor de credit, pe categorii de credite, pe valute, pe
termene de incasare a creditelor acordate si de plata a creditelor primite.
Art. 141
Intreprinderile de comert exterior si celelalte unitati socialiste
autorizate sa efectueze operatii de comert exterior sunt obligate sa prevada in
contractele de export-import, cooperare economica internationala, turism,
prestari de servicii, transporturi si expeditii internationale, garantii ferme,
modalitati de decontare, conditii de plata si de credit, care sa asigure
incasarea integrala si la termen a tuturor drepturilor in valuta si realizarea
obligatiilor asumate. Aceste unitati raspund, in cazul neincasarii sumelor in
valuta la termenele stabilite prin contractele externe, de executarea
garantiilor si indeplinirea actelor procedurale necesare pentru recuperarea
tuturor creantelor si executarea drepturilor cuvenite.
Art. 142
Ministerele, celelalte organe centrale cu activitate de comert exterior,
Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale,
Ministerul Finantelor, Banca Romana de Comert Exterior si celelalte banci
urmaresc incasarea la scadenta a drepturilor rezultate din creditele acordate
si rambursarea ratelor scadente la creditele primite si acorda sprijinul
necesar intreprinderilor de comert exterior si celorlalte unitati in realizarea
obligatiilor si drepturilor fata de strainatate.
SECTIUNEA V
Finantarea si creditarea activitatii de comert exterior
Art. 143
Necesarul total de mijloace circulante pentru desfasurarea activitatii
intreprinderilor de comert exterior, de cooperare economica internationala, de
prestari de servicii si executarii de lucrari in strainatate se determina in
functie de sarcinile de export si import, precum si de cele privind celelalte
activitati de comert exterior. Necesarul de mijloace circulante se acopera
potrivit art. 51.
Art. 144
(1) Banca Romana de Comert Exterior si celelalte banci acorda
intreprinderilor de comert exterior credite pe termen scurt, mijlociu sau lung,
in conditiile prevazute in contractele, aranjamentele si acordurile externe, in
contractele interne si cu respectarea dispozitiilor legale, pentru:
a) marfuri de export livrate de unitatile producatoare, achizitionate in
baze proprii sau lasate in custodie la intreprinderi producatoare;
b) cheltuieli legate de aprovizionarea cu materii si materiale, de prestari
si alte cheltuieli efectuate in tara, in vederea executarii de lucrari in
strainatate;
c) instalatii complexe, masini, utilaje si alte marfuri livrate la extern
cu plata in conditii de credit;
d) plata marfurilor din import, inclusiv pentru avansuri acordate
furnizorilor externi, precum si pentru cheltuielile de circulatie pe parcurs
extern;
e) alte operatii de comert exterior, inclusiv operatiile speciale pentru
realizarea de aport valutar.
(2) Creditele se acorda din momentul expedierii marfurilor la extern sau
constituirii stocurilor la intreprinderile de comert exterior, inclusiv a celor
lasate in custodie la unitatile producatoare, efectuarii cheltuielilor si
platilor pentru import si se ramburseaza pe masura incasarii valutei la
extern, a contravalorii marfurilor importate de la beneficiarii interni,
precum si din alte surse potrivit dispozitiilor legale, in termenele prevazute
in contracte sau stabilite de banci.
(3) Prevederile art. 49-61 si 64-70 din prezenta lege se aplica in mod
corespunzator si unitatilor de comert exterior.
Art. 145
Banca Romana de Comert Exterior si celelalte banci verifica indeplinirea la
termen de catre toate intreprinderile de comert exterior si unitatile
producatoare a obligatiilor de incasare si de plata ce rezulta din contractele
externe, existenta si buna depozitare si conservare a marfurilor destinate
exportului si executarilor de lucrari in strainatate si urmareste ca aceste
unitati sa incaseze integral si la termen drepturile in valuta si sa efectueze
platile la extern.
SECTIUNEA VI
Creditarea unitatilor economice romane participante la societatile mixte
Art. 146
Aportul la capitalul social, atat in lei cat si in valuta, al unitatilor
economice romane participante la societatile mixte cu sediul in tara si
strainatate se asigura din fonduri proprii si prin credite bancare, potrivit
prevederilor planului national unic de dezvoltare economico-sociala si
balantei de plati externe.
Art. 147
Unitatile economice romane participante la societatile mixte cu sediul in
tara si strainatate, ministerele si celelalte organe centrale, raspund de
realizarea integrala a indicatorilor economici si financiari-valutari aprobati,
precum si de transferarea in tara a beneficiilor si altor drepturi cuvenite, in
termen de 30 de zile de la aprobarea bilanturilor contabile anuale sau in
conditiile prevazute de legea tarii pe teritoriul careia societatea isi are
sediul.
Art. 148
Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine unitati
economice participante la societati mixte vor prezenta Consiliului de Ministri,
periodic, cu avizul Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice
Internationale, Ministerului Finantelor si Bancii Romane de Comert Exterior,
rapoarte cu privire la situatia contului de rezultate si a modului de
indeplinire a indicatorilor financiari-valutari aprobati, rambursarea creditelor
si a dobanzilor aferente, transferul, respectiv, incasarea beneficiilor, precum
si a altor drepturi cuvenite partii romane din activitatea acestor societati.
CAP. 6
Organizarea si efectuarea platilor intre unitatile socialiste
Art. 149
(1) Unitatile socialiste sunt obligate sa pastreze disponibilitatile
banesti in conturi la banci si sa efectueze operatiile de plati si incasari
prin aceste conturi.
(2) Platile dintre unitatile socialiste se efectueaza, de regula, prin
decontari fara numerar.
Art. 150
Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, impreuna cu bancile
specializate, stabileste formele si instrumentele de decontare, fixeaza limita
in care pot fi efectuate plati cu numerar intre unitatile socialiste si
elaboreaza norme privind conditiile si termenele de depunere a documentelor de
decontare si a numerarului la banci, termenele de acceptare si de plata,
limitele in care numerarul poate fi pastrat in casieriile unitatilor
socialiste, modul de eliberare a numerarului si conditiile de efectuare a
platilor din incasari.
Art. 151
(1) Unitatile socialiste sunt obligate sa prevada in contractele economice
forme si instrumente de decontare care sa asigure incasarea intr-un timp cat
mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrarilor executate sau
serviciilor prestate.
(2) Bancile pot dispune inlocuirea formelor si instrumentelor de decontare
alese de unitatile socialiste cu forme si instrumente care corespund mai bine
relatiilor economice dintre unitati, in scopul intaririi disciplinei platilor.
Art. 152
(1) Platile din conturile unitatilor socialiste se efectueaza cu
consimtamantul acestora, cu exceptia acelor plati care privesc obligatii
constatate prin titluri executorii, precum si a platilor pentru efectuarea
carora dispozitiile legale prevad ca se vor deconta fara consimtamantul
unitatilor platitoare.
(2) Pentru produsele care, prin natura lor, se consuma imediat dupa
primire, unitatile economice pot stabili prin contracte, cu acordul bancilor,
ca decontarea acestora sa se efectueze imediat dupa preluare de catre
beneficiar. Eventualele diferente se vor recupera ulterior.
Art. 153
Actele de imprumut, indiferent de denumirea lor si extrasele de cont de
imprumut privind creantele neachitate la termen sau creantele pe care banca
este indreptatita sa le incaseze inainte de termen constituie titluri
executorii, fara indeplinirea altor formalitati.
Art. 154
(1) Platile trebuie facute la data exigibilitatii obligatiilor, debitorul
fiind obligat sa le efectueze, iar creditorul fiind dator sa le ceara.
(2) Unitatile socialiste sunt obligate sa ceara beneficiarilor plata
produselor dupa predarea, expedierea sau trecerea in custodie a acestora in
conditiile prevazute de lege, precum si plata lucrarilor executate sau
serviciilor prestate, dupa receptie cu respectarea clauzelor contractuale.
(3) Beneficiarul este obligat sa efectueze plata produselor preluate sau
trecute in custodie, a lucrarilor executate si serviciilor prestate, dupa
receptia acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de dispozitiile legale.
Aceeasi obligatie revine beneficiarului si in cazul in care, desi prin contract
s-a prevazut ca plata se face la cererea furnizorului, totusi acesta nu a
cerut-o.
(4) In cazul marfurilor care, potrivit contractelor, se expediaza direct
beneficiarilor finali, plata urmand a se face printr-o unitate intermediara,
achitarea marfurilor se efectueaza de unitatea intermediara, la primirea
documentelor de decontare intocmite de furnizor pentru marfurile efectiv
expediate, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferente constatate la
primirea, receptia si decontarea marfurilor de catre beneficiarii finali.
Art. 155
(1) Marfurile sosite din import se livreaza beneficiarilor interni de catre
intreprinderile de comert exterior importatoare, cu respectarea clauzelor
stipulate in contractele interne si externe incheiate sau cu aprobarile date de
organele competente.
(2) Intreprinderile de comert exterior vor factura beneficiarilor marfurile
sosite din import, pe baza declaratiilor vamale de import, a documentelor de
transport pe parcurs extern si in conditiile stabilite prin contractele
interne.
(3) Beneficiarii de marfuri din import au obligatia sa accepte sau sa
refuze plata marfurilor dupa primirea si receptionarea lor, in cadrul
termenelor legale, pe baza documentelor emise de intreprinderile de comert
exterior.
(4) In cazul cand primirea si receptia marfurilor din import nu se
efectueaza in termen de cel mult 20 de zile de la data primirii facturilor de
la intreprinderile de comert exterior, beneficiarii sunt obligati sa dispuna
plata documentelor in cauza, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele
diferente in functie de verificare si receptie, in cadrul termenelor si
conditiilor din contractele externe.
Art. 156
Livrarile de produse, executarile de lucrari si prestarile de servicii pe
credit intre unitatile socialiste sunt interzise, afara de cazurile anume
prevazute prin dispozitii legale.
Art. 157
Instrumentele de decontare emise de creditor si pentru care debitorul a
acceptat plata, precum si cele emise de debitor in favoarea creditorului sunt,
in raporturile de decontare bancara, titluri executorii, pe baza carora se fac
operatiile de plati intre unitatile socialiste.
Art. 158
Beneficiarul are dreptul ca, inauntrul termenului stabilit pentru
acceptarea sau pentru depunerea documentelor la banca, sa refuze plata integral
sau partial, dupa caz, atunci cand:
a) livrarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor nu
constituie obiectul unui contract sau nu are alt temei legal, cu conditia sa nu
foloseasca bunurile pentru care se cere plata;
b) produsele nu au fost primite pana la expirarea termenului de acceptare sau
altor termene stabilite de banca;
c) preturile sau tarifele pe baza carora s-a stabilit suma de plata sunt
mai mari decat cele legale, ori suma de plata a fost stabilita in mod eronat;
d) nu sunt respectate clauzele contractuale cu privire la cantitate,
calitate, termen de livrare, precum si alte clauze contractuale;
e) nu s-au primit documentele prevazute in contract fara de care produsele
nu pot fi receptionate, folosite sau valorificate;
f) suma pretinsa nu este datorata;
Art. 159
(1) Unitatile economice care livreaza produse, executa lucrari sau
presteaza servicii sunt in drept sa pretinda clientilor lor, care intarzie in
mod repetat plata si le creeaza greutati financiare, sa le asigure anticipat
sumele necesare efectuarii platilor, prin instrumente de decontare bancare prin
care sa se ateste, in prealabil, existenta posibilitatilor de plata. In
asemenea situatii, bancile sunt obligate ca, la cererea furnizorilor, sa dea
relatii cu privire la posibilitatile de plata ale clientilor.
(2) In cazul in care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare
platilor, furnizorii pot suspenda livrarile de produse, executarile de lucrari
sau prestarile de servicii, incunostintand cu 30 de zile inainte de aplicarea
acestei masuri unitatea beneficiara si organul sau ierarhic superior.
Art. 160
(1) Unitatile socialiste sunt obligate sa ia masuri in vederea asigurarii
unui echilibru permanent intre plati si incasari.
(2) Platile din conturile unitatilor socialiste se efectueaza in limita
disponibilitatilor din aceste conturi si a creditelor aprobate.
(3) Dupa epuizarea acestor fonduri platile se efectueaza in limita
incasarilor, in urmatoarea ordine:
a) platile pentru retributii si alte plati asimilate;
b) platile catre buget, platile din fondul pentru actiuni sociale,
varsamintele pentru finantarea investitiilor si platile pentru prime de
asigurare;
c) platile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de
servicii;
d) rambursarea creditelor bancare scadente;
e) alte plati.
(4) Platile din fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se
vor face numai dupa efectuarea celorlalte plati.
Art. 161
La cooperativele agricole de productie si asociatiile economice
intercooperatiste, in cazul epuizarii creditelor aprobate si al lipsei de
disponibilitati, platile se efectueaza in limita incasarilor in urmatoarea
ordine:
a) rambursarea creditelor bancare scadente;
b) platile pentru retribuirea in bani a muncii si pentru celelalte drepturi
asimilate;
c) platile catre bugetul de stat;
d) platile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de
servicii, contributii la fondurile necesare platii pensiilor si celorlalte
drepturi de asigurari sociale, precum si primele de asigurare;
e) prelevarile destinate fondului de dezvoltare economica si altor fonduri
ce se constituie potrivit statutelor cooperativei agricole de productie si
asociatiei intercooperatiste;
f) alte plati.
Art. 162
(1) In cadrul aceleiasi categorii prevazute in ordinea de plati de la art.
160 si 161, platile se efectueaza in ordinea cronologica a termenelor de plata,
iar in cazul in care au acelasi termen de plata, in ordinea in care sunt
enumerate in aceste texte.
(2) Sumele datorate cu titlu accesoriu se platesc in aceeasi ordine ca si
creanta principala.
Art. 163
Livrarile de marfuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii
pentru cooperativele agricole de productie si asociatiile economice
intercooperatiste se fac numai dupa ce unitatile in cauza s-au asigurat de
posibilitatile de plata ale acestor cooperative si asociatii.
CAP. 7
Asigurarile de stat
Art. 164
Asigurarile de stat trebuie sa contribuie, prin mijloace specifice, la
refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamitatilor naturii si
accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asiguratii raspund potrivit
legii, la infaptuirea unor masuri de prevedere si economisire.
Art. 165
(1) Asigurarile de stat cuprind ramuri de asigurari de bunuri, de persoane
si de raspundere civila, sub forma asigurarilor prin efectul legii sau
facultative.
(2) Asigurarile prin efectul legii urmaresc, odata cu indemnizarea celor
asigurati, satisfacerea interesului economic si social al intregii
colectivitati in apararea avutiei nationale, mentinerea continuitatii
procesului de productie si protejarea victimelor unor accidente si familiilor
lor.
(3) Asigurarile facultative se incheie pentru bunuri, persoane ori riscuri
necuprinse in asigurarile prin efectul legii sau in completarea acestora.
(4) Pentru asigurarile incheiate cu angajamente in valuta, se efectueaza
operatii de cedari si primiri de riscuri si de prime in reasigurare.
Art. 166
(1) Raporturile de asigurare se stabilesc intre Administratia Asigurarilor
de Stat, in calitate de asigurator si unitatile socialiste de stat,
organizatiile cooperatiste sau celelalte organizatii obstesti si persoanele
fizice, in calitate de asigurati. In schimbul primelor de asigurare platite de
catre asigurati, in asigurarile prin efectul legii sau facultative,
asiguratorul preia obligatia acordarii unor despagubiri sau sume asigurate in
cazul producerii anumitor evenimente.
(2) Categoriile de unitati, de bunuri si de persoane ce se asigura,
riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate si celelalte norme privind
asigurarile se stabilesc potrivit dispozitiilor legale.
(3) Raporturile de asigurare stabilite cu unitatile socialiste de stat au
in vedere acoperirea pagubelor produse de evenimente asigurate, despagubirile
acordate acestor unitati contribuind la mentinerea continuitatii procesului de
productie.
(4) Prin raporturile de asigurare cu organizatiile cooperatiste sau cu
celelalte organizatii obstesti se urmareste protejarea bunurilor ce le apartin,
despagubirile ce se acorda acestor organizatii contribuind la reintregirea
proprietatii obstesti.
(5) In raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au in vedere
refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii si crearea unor mijloace
suplimentare de prevedere in legatura cu evenimentele privind viata si
integritatea persoanelor.
Art. 167
Fondul de asigurare constituit din incasarile de prime de la asigurati se
utilizeaza pentru: plata despagubirilor si a sumelor asigurate, finantarea
actiunilor de prevenire si combatere a unor pagube, constituirea fondului
statutar, a fondului de rezerva in lei si in valuta, a rezervei de prime la
asigurarile de persoane, acoperirea cheltuielilor specifice si generale de
administratie, precum si alte destinatii prevazute prin dispozitii legale.
CAP. 8
Pastrarea economiilor banesti ale populatiei
Art. 168
(1) Statul, prin intermediul Casei de Economii si Consemnatiuni a
Republicii Socialiste Romania, organizeaza si stimuleaza pastrarea economiilor
banesti ale populatiei.
(2) Operatii de pastrare a economiilor banesti ale populatiei pot fi
efectuate si de alte institutii bancare, in limita competentelor stabilite prin
statutele lor de organizare si functionare.
Art. 169
(1) Depunerile populatiei la Casa de Economii si Consemnatiuni si la alte
institutii bancare sunt garantate de stat, iar dreptul titularului asupra
depunerilor este ocrotit de lege.
(2) Depunerile populatiei nu sunt supuse prescriptiei si se restituie, la
cerere, titularilor depunerilor sau reprezentantilor legali ai acestora, iar in
caz de deces al titularului, mostenitorilor.
(3) La depunerile populatiei se acorda dobanzi stabilite prin dispozitii
legale.
Art. 170
(1) Statul asigura secretul depunerilor.
(2) Personalul Casei de Economii si Consemnatiuni, al unitatilor care fac
operatii pentru Casa de Economii si Consemnatiuni si al altor institutii
bancare este obligat sa pastreze secretul in ceea ce priveste numele
depunatorilor si ale titularilor depunerilor, sumele economisite si orice alte
date in legatura cu operatiile efectuate pe numele acestora.
(3) Date informative privind depunerile si operatiile efectuate se dau, la
cerere, numai titularilor acestora si reprezentantilor lor legali, iar in cauze
penale, organelor de urmarire penala si instantelor judecatoresti, numai dupa
punerea in miscare a actiunii penale impotriva titularilor depunerilor.
(4) Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informatii.
(5) Incalcarea dispozitiilor privind secretul operatiilor constituie
infractiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obstesti, prevazuta
si pedepsita de art. 251 din Codul penal.
Art. 171
(1) Cetatenii romani care dobandesc mijloace de plata straine sunt obligati
sa le depuna la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, Banca Romana
de Comert Exterior sau la unitatile autorizate de acestea, in conditiile
prevazute de lege.
(2) Sumele in valuta de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de
mijloace de plata straine se pastreaza pe teritoriul tarii in conturi personale
la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania sau la Banca Romana de
Comert Exterior.
CAP. 9
Bugetul de stat
SECTIUNEA I
Dispozitii generale
Art. 172
Bugetul de stat contribuie la infaptuirea politicii Partidului Comunist
Roman de dezvoltare rapida si echilibrata a economiei nationale, de ridicare
necontenita a nivelului de trai al populatiei, constituind o parghie de
influentare asupra planificarii economice si sociale.
Art. 173
(1) Bugetul de stat se intocmeste anual. Exercitiul bugetar incepe la 1
ianuarie si se incheie la 31 decembrie.
(2) La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul intre venituri si
cheltuieli.
Art. 174
(1) Veniturile bugetului de stat sunt formate din:
a) venituri provenite de la unitatile socialiste de stat;
b) venituri si alte incasari aferente bugetului asigurarilor sociale de
stat;
c) impozite si taxe platite de organizatiile cooperatiste si unitatile
economice ale celorlalte organizatii obstesti;
d) taxe vamale;
e) impozite si taxe de la populatie;
f) alte venituri.
(2) Evaluarile de venituri inscrise in bugetul de stat reprezinta sarcini
minime de realizat.
Art. 175
(1) Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, daca
dispozitiile legale nu prevad altfel.
(2) In cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie varsate la bugetul
de stat de catre unitatile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de
a dispune virarea lor la buget din conturile unitatilor respective.
(3) Incasarea la bugetul de stat a sumelor datorate si neachitate la termen
de catre persoanele fizice, precum si de catre persoanele juridice, altele
decat cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea masurilor de
executare silita prevazute de lege.
Art. 176
(1) Nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate la bugetul de stat
atrage obligatia calcularii si incasarii majorarilor de intarziere prevazute de
lege.
(2) Majorarile de intarziere nu vor putea depasi debitul datorat, daca
legea nu prevede altfel.
Art. 177
(1) Cheltuielile bugetului de stat se efectueaza in concordanta cu
obiectivele planului national unic.
(2) Din bugetul de stat se efectueaza cheltuieli pentru:
a) finantarea economiei nationale cuprinzand: obiective si actiuni de
investitii care potrivit legii se suporta de la buget, constituirea rezervelor
de stat, lucrari de prospectiuni si cercetari geologice aprobate prin planul
national unic, efectuarea de cercetari complexe de interes general si cele
aprobate prin programele prioritare, precum si alte obiective sau actiuni cu
caracter economic, prevazute prin dispozitii legale;
b) realizarea actiunilor social-culturale;
c) acordarea de pensii si realizarea altor actiuni din bugetul asigurarilor
sociale de stat;
d) apararea tarii;
e) functionarea organelor puterii de stat, organelor administratiei de
stat, organelor judecatoresti si celor ale procuraturii;
f) realizarea altor actiuni si sarcini prevazute prin dispozitii legale.
Art. 178
Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de stat sau efectuata din
acesta daca nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli.
Art. 179
Sumele aprobate prin bugetul de stat, in limitele carora se pot efectua
cheltuieli, reprezinta credite bugetare care nu pot fi depasite.
Art. 180
Veniturile si cheltuielile se inscriu in bugetul de stat in ordinea
stabilita prin clasificatia bugetara.
Art. 181
Unitatile socialiste au obligatia sa efectueze integral si la termen
varsamintele, impozitele, taxele si orice alte sume datorate bugetului de stat
si raspund de folosirea mijloacelor banesti primite de la bugetul statului, de
cheltuirea lor cu maximum de utilitate economica si sociala, de respectarea
disciplinei de plan si financiare.
Art. 182
Constituirea si utilizarea de mijloace financiare apartinand statului in
afara bugetului se pot face numai in conditiile stabilite prin dispozitii
legale.
Art. 183
Bugetul de stat se compune din bugetul republican si bugetele locale.
SECTIUNEA II
Bugetul republican
Art. 184
(1) Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar si
se administreaza de catre organele centrale de stat.
(2) In cadrul bugetului republican se inscrie si bugetul Marii Adunari
Nationale.
(3) Bugetul republican cuprinde si bugetul asigurarilor sociale de stat.
Art. 185
(1) Veniturile bugetului republican sunt formate din resurse provenite de
la unitatile socialiste de stat de interes republican, precum si din alte
venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget.
(2) La bugetul republican se varsa si plusurile de venituri provenite de la
bugetele centralizate ale judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, la
care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, in cuantumul
stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat.
Art. 186
Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru
obiective si actiuni ce se finanteaza din fondul central de dezvoltare
economico-sociala, pentru alte obiective si actiuni cu caracter economic,
pentru actiunile social-culturale ce se realizeaza prin unitatile socialiste de
stat de interes republican, pentru cheltuielile de intretinere si functionare a
organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administratiei
de stat, organelor judecatoresti si celor ale procuraturii, pentru apararea
tarii si pentru alte destinatii prevazute prin dispozitii legale.
Art. 187
(1) Din veniturile bugetului republican se pot atribui sume defalcate
bugetelor centralizate ale judetelor care nu-si pot acoperi integral
cheltuielile planificate cu venituri proprii. Daca nici pe aceasta cale nu se
asigura veniturile necesare, diferenta pana la nivelul cheltuielilor
planificate se acopera din bugetul republican.
(2) Sumele defalcate, precum si subventiile ce se acorda din bugetul republican
in completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se aproba anual, pentru
fiecare judet in parte, prin lege.
Art. 188
In bugetul republican se inscrie si fondul de rezerva bugetara la
dispozitia Consiliului de Stat care se utilizeaza pentru suplimentarea, in
cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat in vederea
finantarii, potrivit dispozitiilor legale, a actiunilor sau sarcinilor noi
intervenite in cursul anului.
SECTIUNEA III
Bugetele locale
Art. 189
(1) Bugetele locale sin bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti,
judet, precum si municipiul Bucuresti are bugetul sau propriu, care se adopta
de consiliul popular al unitatii administrativ-teritoriale respective, in
conditiile prezentei legi.
Art. 190
(1) Veniturile bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor
municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti sunt formate din
resursele provenite de la unitatile socialiste de stat de interes local,
impozite si taxe platite de organizatiile cooperatiste si unitatile economice
ale celorlalte organizatii obstesti, impozite de la populatie, taxe locale si
alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.
(2) In vederea infaptuirii autofinantarii in fiecare comuna, oras,
municipiu si judet, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare
au obligatia sa ia masuri pentru sporirea bazei de venituri proprii prin
dezvoltarea continua a activitatilor economice de interes local, a prestarilor
de servicii si a altor activitati, tinand seama de cerintele populatiei.
Art. 191
Din bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti se finanteaza, in concordanta cu
prevederile de plan, obiective si actiuni economice, actiuni social-culturale,
cheltuieli de intretinere si functionare a organelor locale ale puterii de
stat, organelor locale ale administratiei de stat si alte obiective prevazute
prin dispozitii legale.
Art. 192
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale se
face de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti, pe baza normelor legale, in functie de atributiile
organelor locale si de subordonarea unitatilor.
Art. 193
(1) In situatiile in care cheltuielile prevazute in bugetele unor
municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase sau comune nu pot fi
acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale
respective se pot atribui sume defalcate din veniturile bugetului republican
incasate pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in cauza, ori
subventii din bugetul unitatii administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
(2) Sumele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasa la
dispozitia municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor sau
comunelor se stabilesc de consiliile populare judetene si al municipiului
Bucuresti, in limita sumelor aprobate anual prin lege pe judete si municipiul
Bucuresti.
(3) In cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor sau
comunelor ale caror venituri proprii depasesc cheltuielile planificate,
diferentele corespunzatoare se varsa la bugetul unitatii
administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
Art. 194
Judetele, municipiul Bucuresti, precum si municipiile si orasele care au in
componenta lor si alte localitati intocmesc si bugete centralizate. In aceste
bugete centralizate se includ atat bugetul propriu al unitatii
administrativ-teritoriale respective, cat si bugetele comunelor, oraselor,
municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, ierarhic inferioare, dupa
caz.
Art. 195
(1) In bugetele judetelor si al municipiului Bucuresti se inscriu fonduri
de rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor
populare respective, care se pot utiliza in conditiile prezentei legi pentru
suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, in vederea
finantarii actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului.
(2) In cazul in care, in cursul anului, fondurile de rezerva bugetara devin
insuficiente pentru finantarea actiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele
executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite
bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului pentru indeplinirea
sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetara pot fi majorate cu aceste
disponibilitati pana la cel mult 50 la suta din cuantumul lor initial aprobat
prin buget.
(3) Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie disponibilitatile de credite
bugetare provenite de la cheltuielile pentru retributii, inclusiv impozitul pe
fondul total de retribuire si contributia pentru asigurarile sociale de stat,
fondurile pentru investitii si reparatii capitale, cheltuielile pentru care,
prin dispozitiile legale, sunt stabilite surse speciale de finantare,
cheltuielile pentru a caror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de
rezerva bugetara prevazut in bugetul republican, precum si disponibilitatile la
creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se vireaza la fondul de
rezerva bugetara prevazut in bugetul republican.
SECTIUNEA IV
Elaborarea, adoptarea si executarea bugetului de stat.
Incheierea exercitiului bugetar
Art. 196
(1) Proiectul bugetului de stat se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelor
de venituri si cheltuieli ale ministerelor, celorlalte organe centrale de stat
si ale centralelor, precum si ale proiectelor bugetelor de venituri si
cheltuieli ale judetelor si municipiului Bucuresti.
(2) Organele de conducere colectiva ale ministerelor si celorlalte organe
centrale asigura elaborarea proiectului bugetului de venituri si cheltuieli
privind activitatea unitatilor subordonate si activitatea proprie.
(3) Comitetele executive ale consiliilor populare elaboreaza proiectele
bugetelor de venituri si cheltuieli, pe baza proiectelor bugetelor de venituri
si cheltuieli ale unitatilor direct subordonate, precum si a proiectelor
bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale
ierarhic inferioare.
Art. 197
Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli elaborat de ministere,
celelalte organe centrale de stat si comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti care cuprind indicatorii
financiari, atat pe ansamblul activitatii, cat si pe centrale, se transmit de
catre acestea Ministerului Finantelor insotite de calcule si indicatori de
fundamentare. De asemenea, se transmit Ministerului Finantelor bugetele de
venituri si cheltuieli de catre centrale.
Art. 198
Ministerul Finantelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari
prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat, centrale si
comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, impreuna cu reprezentanti ai acestora, tinand seama de analizele si
calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor si cheltuielilor bugetului
de stat, de concluziile desprinse din controalele desfasurate asupra
activitatii unitatilor socialiste de stat.
Art. 199
(1) Consiliul de Ministri examineaza lucrarile prezentate de Ministerul
Finantelor, aducand imbunatatiri indicatorilor financiari si solutionand
eventualele divergente dintre Ministerul Finantelor si titularii de plan cu
privire la cifrele propuse a fi inscrise in buget si definitiveaza proiectul
bugetului de stat.
(2) Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Ministri, dupa
examinarea lui de catre Consiliul Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale,
se prezinta spre aprobare Marii Adunari Nationale.
(3) Proiectul bugetelor locale se supune dezbaterii Camerei legislative a
consiliilor populare.
Art. 200
(1) Marea Adunare Nationala adopta legea bugetului de stat.
(2) Dupa adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Ministri
elaboreaza propunerile privind desfasurarea indicatorilor financiari pe
ministere, celelalte organe centrale de stat, pe centrale si pe comitete
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti care
se aproba prin decret al Consiliului de Stat stabilindu-se, totodata, masurile
ce trebuie luate in vederea indeplinirii in bune conditii a bugetului de stat.
Art. 201
(1) Proiectele bugetelor judetelor si al municipiului Bucuresti,
imbunatatite pe baza legii anuale a bugetului de stat si a indicatorilor
aprobati, potrivit art. 200 alin. (2), se prezinta de catre comitetele
executive spre adoptare consiliilor populare.
(2) Consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti adopta
bugetul centralizat al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu
repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum si resursele de
echilibrare pe unitati administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce
urmeaza a fi incasate din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale
ierarhic inferioare, dupa caz.
(3) Consiliile populare ale comunelor, oraselor, municipiilor si
sectoarelor municipiului Bucuresti adopta, in limitele stabilite de consiliile
populare ierarhic superioare, bugetele locale respective.
Art. 202
(1) Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetul de stat se repartizeaza
pe trimestre, in functie de sarcinile de plan desfasurate prin decret al
Consiliului de Stat si de termenele legale de varsare a veniturilor si de
efectuare a platilor.
(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor se aproba de
catre:
a) Ministerul Finantelor, pentru bugetul republican la propunerea
ministerelor si celorlalte organe centrale de stat. De asemenea, Ministerul
Finantelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevazute
a se varsa la bugetul republican de catre bugetele judetelor, respectiv al
municipiului Bucuresti la care veniturile proprii depasesc cheltuielile
planificate, a sumelor defalcate din veniturile bugetului republican, precum si
a subventiilor ce se acorda din bugetul republican bugetelor locale, la
propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti;
b) comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru
bugetele proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale respective, precum si
pentru subventiile prevazute a fi acordate ori sumele ce se preiau de la
bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare;
c) ordonatorii principali de credite, pentru bugetele unitatilor
subordonate.
Art. 203
Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat
se poate modifica atunci cand intervin schimbari in esalonarea sarcinilor de
plan, se modifica termenele legale de varsare a veniturilor sau de efectuare a
platilor, precum si in alte cazuri bine justificate, potrivit dispozitiilor
legale.
Art. 204
(1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite
numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de catre
Ministerul Finantelor, iar cele inscrise in bugetele locale, in limita
disponibilitatilor din contul ordonatorilor respectivi de credite.
(2) Acordarea fondurilor de la buget se face in limita sumelor si potrivit
destinatiei aprobate, in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la
dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza
efectuarea cheltuielilor respective.
Art. 205
(1) Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate
pentru buget, cu exceptia cazurilor cand dispozitiile legale prevad altfel.
(2) Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate
aproba de ordonatorul de credite si efectua numai daca a fost, in prealabil,
avizata, potrivit legii, de catre conducatorul compartimentului
financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului
financiar preventiv din unitatile socialiste, precum si de alte organe cu
astfel de atributii in economie.
Art. 206
(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului republican sunt
ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat.
(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii
comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare.
(3) Conducatorii unitatilor socialiste de stat cu personalitate juridica
finantate din bugetul republican sau local sunt, dupa caz, ordonatori secundari
sau tertiari.
Art. 207
(1) Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor
numai cu respectarea dispozitiilor legale si in limita prevederilor din
bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor pe care le conduc si au
dreptul sa repartizeze, in raport cu sarcinile de plan si cu gradul de folosire
a sumelor acordate anterior, credite bugetare unitatilor ierarhic inferioare.
(2) Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinatiei si
cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitatile pe
care le conduc si sa repartizeze credite bugetare unitatilor in subordine ai
caror conducatori sunt ordonatori tertiari.
(3) Ordonatorii tertiari utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost
repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit
prevederilor din bugetele de venituri si cheltuieli aprobate si in conditiile
stabilite prin dispozitii legale.
Art. 208
Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea
si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept si
conducatorilor directiilor, conducatorilor organelor locale de specialitate ale
administratiei de stat sau ai altor unitati similare, dupa caz.
Art. 209
Ministrii, conducatorii celorlalte organe centrale de stat, presedintii
comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare, precum si
conducatorii unitatilor de stat subordonate raspund de folosirea cu
economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor
incredintate unitatii pe care o conduc, de tinerea la zi a contabilitatii si
prezentarea darilor de seama asupra executiei bugetare.
Art. 210
In cursul executarii bugetului de stat, ministrii si conducatorii
celorlalte organe centrale de stat, precum si presedintii comitetelor executive
ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti au obligatia ca,
atunci cand fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare
atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin
bugetul de stat, sa prevada si mijloacele necesare compensarii veniturilor sau
acoperirii sporului de cheltuieli.
Art. 211
(1) Ministerele, celelalte organe centrale si locale, unitatile economice,
institutiile au obligatia ca la angajarea cheltuielilor pe seama resurselor
prevazute in bugetul de stat sa analizeze modul de realizare a veniturilor
bugetare planificate si sa actioneze pentru realizarea prevederilor din bugetul
de venituri si cheltuieli, in conditiile mentinerii echilibrului planificat in
relatiile cu bugetul de stat.
(2) In situatia in care, la finele trimestrelor, veniturile bugetare nu au
fost realizate de catre unii ordonatori principali de credite la nivelul
planificat si nu se asigura echilibrul pe ansamblul bugetului de stat,
Ministerul Finantelor poate bloca, cu suma nerealizata, prevederile de credite
bugetare in perioadele urmatoare ale ordonatorilor de credite respective.
Utilizarea creditelor bugetare blocate se va putea face numai in conditiile
realizarii veniturilor la nivelul planului sau cu aprobarea Consiliului de
Ministri la cererea ordonatorului principal de credite, cu propuneri de
asigurare a echilibrului planificat in relatiile cu bugetul de stat.
Art. 212
In bugetul de venituri si cheltuieli al ministerelor, celorlalte organe
centrale de stat si in bugetele locale, precum si in bugetul de venituri si
cheltuieli al unitatilor subordonate acestora se pot efectua virari de credite
bugetare, incepand cu trimestrul II al fiecarui an, cu respectarea urmatoarelor
conditii:
a) sa fie aprobate inainte de angajarea cheltuielilor;
b) disponibilitatile utilizate sa nu provina de la credite bugetare
prevazute pentru retributii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire
si contributia pentru asigurarile sociale de stat, investitii si reparatii
capitale, din sumele puse la dispozitie din fondurile de rezerva bugetara sau
din alte fonduri a caror destinatie a fost stabilita prin dispozitii legale;
c) sa nu se majoreze creditele bugetare aprobate pentru intretinerea si
functionarea organelor de stat;
d) sa nu se majoreze sumele prevazute in buget pentru completarea
resurselor proprii ale unor institutii de stat, cu exceptia situatiilor in
care, pe baza de aprobari legale, se suplimenteaza fondul de retribuire a
muncii, aprobat acestora.
Art. 213
Virarile de credite bugetare se aproba de catre:
a) Ministerul Finantelor, in situatiile in care virarile de credite se
efectueaza de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare;
b) ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat, pentru
virarile de credite bugetare de la un subcapitol la altul in cadrul aceluiasi
capitol, precum si de la un articol la altul in cadrul aceluiasi subcapitol al
clasificatiei bugetare;
c) comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, pentru
virarile de credite bugetare de la un subcapitol de cheltuieli la altul in
cadrul aceluiasi capitol al clasificatiei bugetare;
d) presedintii comitetelor si birourilor executive ale consiliilor
populare, pentru virarile de la un articol la altul in cadrul aceluiasi
subcapitol al clasificatiei bugetare;
e) ordonatorii de credite, pentru virarile de credite de la un alineat la
altul in cadrul aceluiasi articol al clasificatiei bugetare in cazul
cheltuielilor proprii ale institutiei.
Art. 214
In situatiile in care, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de
unitati, actiuni sau sarcini de la un titular de plan la altul, ori se introduc
in plan lucrari de investitii din rezervele aprobate in acest scop, Ministerul
Finantelor va introduce modificarile corespunzatoare in indicatorii financiari
ai titularilor de plan, precum si in volumul si structura bugetului de stat.
Art. 215
(1) In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale, fondul planificat de
retribuire a muncii se majoreaza, creditele bugetare pentru retributii,
inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire si contributia pentru
asigurarile sociale de stat pot fi suplimentate prin virari de la alte
categorii de cheltuieli, cu exceptia celor destinate finantarii investitiilor.
(2) Atunci cand, potrivit dispozitiilor legale, planul de investitii se
majoreaza, creditele bugetare cu aceasta destinatie pot fi suplimentate prin
virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu exceptia celor pentru
retributii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire si contributia
pentru asigurarile sociale de stat.
Art. 216
(1) Creditele bugetare ramase nefolosite la finele trimestrelor I, II si
III se blocheaza, cu exceptia celor pentru destinatiile fondului central si
fondului local al unitatilor administrativ-teritoriale de dezvoltare
economico-sociala sau pentru alte obiective si actiuni cu caracter economic.
(2) Ministerul Finantelor, pentru unitatile finantate din bugetul
republican si comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare,
pentru unitatile finantate din bugetele locale, pot aproba folosirea in
trimestrul urmator a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II
si III la cererea justificata a ordonatorilor principali de credite ai
bugetului republican respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale.
(3) Disponibilitatile de la creditele bugetare pentru retributii, stabilite
potrivit dispozitiilor legale, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire
si contributia pentru asigurarile sociale aferente, se trec la fondul de
rezerva bugetara prevazut in bugetul republican. In acelasi mod se procedeaza
cu: disponibilitatile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a
solicitat sau nu s-a primit, in termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului,
aprobarea de folosire in perioada urmatoare; disponibilitatile aparute in
cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care
au stat la baza aprobarii fondurilor bugetare; alte disponibilitati prevazute
de lege.
Art. 217
(1) Fondurile de rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, constituite
potrivit art. 195, pot fi utilizate pentru actiunile sau sarcinile noi de
natura celor cuprinse in fondul local de dezvoltare economico-sociala ori in
celelalte parti ale bugetului, in proportiile stabilite pentru acestea prin
bugetele anuale.
(2) In cazuri bine justificate, lucrarile finantate din fondul de rezerva
bugetara la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor populare judetene
si al municipiului Bucuresti, neterminate pana la finele anului, vor putea fi
acoperite si in anul urmator pe seama fondului de rezerva bugetara.
(3) Angajarea fondurilor de rezerva bugetara se poate face incepand cu
trimestrul II, dupa incheierea darii de seama contabile pe trimestrul I, daca
la data angajarii s-au realizat integral veniturile proprii planificate in
perioada respectiva pe judet sau pe municipiul Bucuresti, dupa caz, si daca
sunt asigurate conditiile necesare ca aceste venituri sa fie realizate si pe
intregul an.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrari
distruse sau degradate, ca o consecinta a unor calamitati ale naturii, produse
in trimestrul I al anului, precum si pentru lucrarile in continuare prevazute
la alin. (2) comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti pot angaja fondurile de rezerva bugetara chiar in acel
trimestru.
(5) Este interzisa angajarea de cheltuieli de catre comitetele executive
ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetara aprobate in bugetele
locale pentru refacerea lucrarilor de constructii-montaj executate
necorespunzator, majorarea subventiilor aprobate unitatilor economice sau institutiilor
de stat, precum si pentru suplimentarea cheltuielilor de intretinere si
functionare a organelor locale ale administratiei de stat, cu exceptia
reparatiilor capitale cu caracter urgent la cladirile folosite pentru
activitatile administrative si a lucrarilor de racorduri si alte instalatii.
(6) In cazul neindeplinirii pe total judet a veniturilor proprii
planificate, fondul de rezerva bugetara ce poate fi folosit se reduce cu
echivalentul veniturilor nerealizate la data angajarii fondului de rezerva
bugetara.
Art. 218
(1) Pentru acoperirea decalajelor temporare aparute in cursul anului intre
cheltuielile si veniturile bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si
sectoarelor municipiului Bucuresti, comitetele sau birourile executive ale consiliilor
populare ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot
acorda imprumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a
aproba aceste imprumuturi poate fi delegat de catre comitetele sau birourile
executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau
inlocuitorilor lor de drept.
(2) In cazul in care decalajele apar si la nivelul bugetelor judetelor si
municipiului Bucuresti, acoperirea temporara a acestora se poate face prin
acordare de imprumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de
catre Ministerul Finantelor, la cererea justificata a comitetelor executive ale
consiliilor populare.
Art. 219
Veniturile ce se realizeaza peste cele stabilite prin bugetul republican vor
putea fi folosite in cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Ministri,
pentru finantarea unor sarcini noi privind economia nationala si actiunile
social-culturale.
Art. 220
(1) Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare pot utiliza
sumele incasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele
planificate numai cu incepere din trimestrul III al anului de plan, pentru
acoperirea unor cheltuieli economice si infaptuirea anumitor actiuni
social-culturale, introducind modificarile corespunzatoare in bugetele locale
in urmatoarele conditii:
a) depasirea incasarilor sa fie realizata pe totalitatea veniturilor
proprii planificate in bugetul local respectiv si sa se mentina pana la finele
anului;
b) plusurile de venituri sa provina din activitatea anului de plan si sa nu
fie rezultatul unor modificari ale legislatiei sau anumitor subevaluari
constatate de organele Ministerului Finantelor ori de alte organe cu atributii
de control.
(2) Modificarile efectuate in bugetele locale, potrivit prevederilor
acestui articol, se supun ratificarii consiliilor populare, la prima sesiune a
acestora.
Art. 221
Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare pot anula
deciziile comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic
inferioare prin care au fost aprobate, fara respectarea normelor legale,
planuri suplimentare de venituri si cheltuieli, virari de credite, modificari
de alocatii trimestriale sau alte modificari in bugetele locale.
Art. 222
(1) Creditele bugetare ramase neutilizate la expirarea exercitiului bugetar
se anuleaza prin efectul legii.
(2) Orice suma datorata, dar neplatita de la buget, precum si orice suma
cuvenita dar neincasata la buget pana la 31 decembrie se plateste, respectiv se
incaseaza, in contul bugetului pe anul urmator.
(3) In cazuri exceptionale, Consiliul de Ministri poate aproba efectuarea
unor cheltuieli, dupa incheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat
pentru operatii executate dar nedecontate pana la finele anului.
Art. 223
(1) Excedentul bugetului republican se utilizeaza pentru actiuni economice
si social-culturale sau pentru alte actiuni, in conditiile stabilite prin lege,
ori ca resursa de creditare a economiei nationale.
(2) Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevad ca venituri in acele
bugete pe anul urmator.
(3) Eventualele diferente rezultate in plus sau in minus dupa incheierea
exercitiului bugetar, fata de soldurile prevazute in bugetele locale, se
regularizeaza cu bugetul republican, cu exceptiile prevazute de dispozitiile
legale.
Art. 224
Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte
organe centrale de stat si comitetele executive ale consiliilor populare
judetene si al municipiului Bucuresti si in urma verificarii si analizarii
acestora, Ministerul Finantelor elaboreaza lucrarile privind contul general de
incheiere a exercitiului bugetar, pe care le prezinta Consiliului de Ministri.
Art. 225
Consiliul de Ministri analizeaza lucrarile inaintate de Ministerul
Finantelor si intocmeste contul general de incheiere a exercitiului bugetar, pe
care il prezinta, dupa examinarea lui de catre Consiliul Suprem al Dezvoltarii
Economice si Sociale, spre adoptare Marii Adunari Nationale, impreuna cu
coraportul de verificare al Curtii Superioare de Control Financiar.
Art. 226
(1) Marea Adunare Nationala adopta contul general de incheiere a
exercitiului bugetar, cel mai tarziu pana la finele anului urmator celui la
care se refera.
(2) In mod asemanator, consiliile populare aproba conturile generale de
incheiere a exercitiului bugetelor locale, intocmite de catre comitetele sau
birourile executive respective, dupa caz.
CAP. 10
Atributii si raspunderi in elaborarea si executarea bugetului de venituri
si cheltuieli, bugetului de stat si a celorlalte planuri financiare
Art. 227
(1) Consiliul de Ministri, organ suprem al administratiei de stat, exercita
conducerea generala a activitatii in domeniul finantelor, raspunde de
elaborarea proiectului bugetului de stat, precum si de realizarea acestuia dupa
adoptarea lui de catre Marea Adunare Nationala.
(2) In exercitarea atributiilor sale, Consiliul de Ministri examineaza,
periodic, situatia financiara pe economie si ramuri sau sectoare de activitate,
precum si executia bugetelor de venituri si cheltuieli, a bugetului de stat si
a celorlalte planuri financiare, efectueaza analiza pe ansamblul economiei a
rezultatelor activitatii economico-financiare pe baza de bilant, stabileste
masuri pentru mentinerea echilibrului financiar, monetar si valutar, pentru
intarirea continua a rolului finantelor si creditului in economie.
(3) Totodata, Consiliul de Ministri ia masuri pentru intarirea raspunderii
in gestionarea banului public, instituirea unui regim sever de economii, de
reducere a consumurilor, de combatere a oricarei forme de risipa.
Art. 228
(1) Ministerul Finantelor infaptuieste politica partidului si statului in
domeniul finantelor si actioneaza pentru asigurarea echilibrului financiar,
monetar si valutar al tarii.
(2) In centrul activitatii Ministerului Finantelor trebuie sa stea
preocuparea pentru cresterea continua a eficientei in economia nationala.
Art. 229
Ministerul Finantelor are urmatoarele atributii, raspunzand de indeplinirea
lor:
a) participa la elaborarea prognozelor si planurilor cincinale si anuale de
dezvoltare economico-sociala a tarii; elaboreaza, in colaborare cu Comitetul de
Stat al Planificarii, planul financiar centralizat, propunerile de plan privind
cheltuielile de productie si circulatie, precum si indicatorii de eficienta
economica;
b) intocmeste lucrarile privind elaborarea proiectului bugetului de stat;
urmareste si controleaza executarea in bune conditii a bugetului de stat;
indruma si controleaza intocmirea si executarea bugetului de venituri si
cheltuieli al unitatilor; ia sau propune, dupa caz, masuri pentru intarirea
raspunderii in gestionarea fondurilor, folosirea rationala a acestora,
inlaturarea abaterilor si intarirea disciplinei de plan si financiare;
c) colaboreaza cu organele centrale de sinteza la elaborarea si urmarirea
executarii balantei veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei, a
planurilor de credite si de casa, a balantei de plati externe si a balantei
creantelor si angajamentelor externe;
d) asigura finantarea ramurilor economiei nationale pe baza prevederilor
planului national unic, bugetului de stat si bugetului de venituri si
cheltuieli; urmareste si determina utilizarea eficienta a fondurilor;
e) exercita, potrivit legii, in numele statului si pentru apararea
intereselor acestuia, controlul asupra activitatii economico-financiare a
ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, institutiilor bancare,
comitetelor executive ale consiliilor populare, centralelor, intreprinderilor,
precum si a altor unitati socialiste;
f) analizeaza si avizeaza indicatorii tehnico-economici prevazuti in
documentatia legala pentru obiectivele de investitii, potrivit legii;
g) organizeaza, indruma si controleaza stabilirea si incasarea veniturilor
statului datorate de unitatile socialiste; indruma si controleaza modul de
stabilire a impozitelor, identificarea veniturilor si incasarea impozitelor si
taxelor de la populatie;
h) elaboreaza, pe baza si in vederea executarii dispozitiilor legale, norme
metodologice cu privire la planificarea financiara, executarea bugetului de
stat, stabilirea si incasarea veniturilor statului, evidenta contabila a
unitatilor socialiste; stabileste clasificatia bugetara a veniturilor si
cheltuielilor;
i) participa la tratative externe in probleme financiar-valutare, de
cooperare economica, precum si la organizatiile internationale cu caracter
financiar;
j) urmareste, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii
Economice Internationale si Banca Romana de Comert Exterior indeplinirea
obligatiilor financiare, potrivit contractelor incheiate in cadrul actiunilor
de cooperare economica si tehnico-stiintifica;
k) reprezinta statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata organelor
arbitrale, judecatoresti, precum si in orice alte situatii in care acesta
participa nemijlocit in nume propriu la raporturi juridice, in cazurile in care
legea nu stabileste, in acest scop, alt organ;
l) indeplineste si celelate atributii prevazute in legea sa de organizare
si functionare sau in alte dispozitii legale.
Art. 230
Ministerul Finantelor participa, impreuna cu Directia Centrala de
Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii
Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, bancile si alte
organe centrale interesate la organizarea evidentei avutiei nationale.
Art. 231
Ministerul Finantelor impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul
Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe,
Directia Centrala de Statistica, bancile, celelalte organe centrale si cu
ministerele, analizeaza sistematic, pe baza bilanturilor contabile, rezultatele
activitatii pe ansamblul economiei, pe ramuri si sectoare de activitate,
volumul si structura stocurilor si iau sau propun masuri pentru imbunatatirea
situatiei economico-financiare a unitatilor socialiste.
Art. 232
Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, Banca pentru Agricultura
si Industrie Alimentara, Banca de Investitii si Banca Romana de Comert
Exterior, ca organe de stat, infaptuiesc si asigura aplicarea, in activitatea
lor, a politicii partidului si statului in domeniul monetar si al creditului, potrivit
prevederilor prezentei legi si ale legilor si statutelor lor de organizare si
functionare.
Art. 233
(1) Bancile au obligatia sa controleze, in numele statului si pentru
apararea intereselor acestuia, modul cum se constituie fondurile banesti si se
tine evidenta acestora, modul cum sunt folosite mijloacele materiale si banesti
de unitatile socialiste si sa ia masuri pentru identificarea de noi
posibilitati de crestere a veniturilor, incasarea integrala si la termen a
drepturilor in lei si in valuta ale statului, efectuarea cheltuielilor intr-un
regim sever de economii si in concordanta cu destinatia stabilita prin plan,
asigurarea restituirii la termen a creditelor acordate.
(2) Bancile actioneaza pentru realizarea sarcinilor ce decurg din planurile
de credite si de casa si pentru incadrarea circulatiei banesti in limitele
aprobate. Ele vor elibera fonduri numai in limitele planurilor aprobate si cu
respectarea dispozitiilor legale.
Art. 234
Bancile, fiecare in sfera sa de activitate, au urmatoarele atributii,
raspunzand de indeplinirea lor:
a) participa la elaborarea planului national unic de dezvoltare
economico-sociala;
b) exercita controlul asupra indeplinirii de catre unitatile economice a
planurilor de productie, de circulatie a marfurilor si bugetelor de venituri si
cheltuieli, gospodaririi fondurilor materiale si banesti, precum si asupra
folosirii mijloacelor circulante, luand masuri operative pentru intarirea
disciplinei in domeniul creditului si al decontarilor;
c) efectueaza operatii de creditare, decontari si alte operatii bancare,
precum si controlul utilizarii fondului de retribuire;
d) efectueaza operatiile privind executarea de casa a bugetului de stat;
exercita, potrivit dispozitiilor legale, controlul realizarii veniturilor
statului si al efectuarii cheltuielilor de la buget;
e) participa la elaborarea balantei de plati externe si la urmarirea
realizarii acesteia;
f) incheie aranjamente bancare in aplicarea acordurilor de plati,
conventiilor de credite si a altor aranjamente financiare externe; realizeaza
actiuni de cooperare financiar-bancara.
Art. 235
Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, ca banca centrala si de
emisiune, are urmatoarele atributii speciale, raspunzand de indeplinirea lor:
a) emite si pune in circulatie bilete de banca si monede metalice, potrivit
dispozitiilor legale;
b) organizeaza si coordoneaza circulatia baneasca, precum si activitatea
privind creditarea pe termen scurt si decontarile in stransa concordanta cu
cerintele dezvoltarii economiei nationale; urmareste si analizeaza fenomenele
si tendintele conjuncturale din sfera circulatiei banesti si a creditului, in
procesul realizarii planului, actionand pentru asigurarea evolutiei normale a
circulatiei banesti si a creditelor;
c) elaboreaza, impreuna cu bancile specializate si alte organe centrale
prevazute de dispozitiile legale, proiectele planurilor de casa si de credite
pe economie, in baza sarcinilor prevazute in planul national unic si bugetul de
stat;
d) acorda bancilor specializate credite in completarea fondurilor acestora
si urmareste modul cum se administreaza aceste mijloace;
e) organizeaza operatiile privind executarea de casa a bugetului de stat,
pe baza normelor date cu acordul Ministerului Finantelor;
f) stabileste, modifica sau propune, potrivit dispozitiilor legale,
impreuna cu alte organe centrale, in cursul in lei al valutelor straine;
organizeaza si efectueaza, nemijlocit sau prin alte unitati socialiste,
schimbul valutar;
g) participa, impreuna cu alte organe centrale, la elaborarea proiectelor
planurilor de repartitii si de recuperari de metale pretioase; pastreaza si
gestioneaza rezerva de stat de metale pretioase;
h) exercita controlul productiei, prelucrarii si circulatiei metalelor
pretioase, potrivit dispozitiilor legale;
i) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si
statutul de functionare.
Art. 236
Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara si Banca de Investitii, ca
banci specializate, fiecare in sfera sa de activitate, au urmatoarele atributii
specifice in domeniul investitiilor, raspunzand de indeplinirea lor:
a) participa la elaborarea planului de investitii si la stabilirea
obiectivelor pe centrale si intreprinderi, actionand in directia folosirii la
maximum a capacitatilor existente si utilizarii cu inalta eficienta a
fondurilor de investitii;
b) efectueaza controlul asupra cererilor de mijloace banesti ale
beneficiarilor de investitii, urmarind utilizarea potrivit normelor si
dispozitiilor legale a fondurilor puse la dispozitia lor;
c) analizeaza si avizeaza documentatiile tehnico-economice pentru
investitii, in conditiile legii;
d) organizeaza si efectueaza operatiile de finantare si creditare a
investitiilor; controleaza constituirea fondurilor de investitii si utilizarea
lor potrivit destinatiei stabilite prin plan;
e) exercita controlul si actioneaza pentru realizarea planului de
investitii;
f) indeplinesc si celelalte atributii prevazute in legile de organizare si
statutele de functionare.
Art. 237
Banca Romana de Comert Exterior, ca banca specializata pentru efectuarea
operatiilor cu strainatatea, are urmatoarele atributii specifice, raspunzand de
indeplinirea lor:
a) organizeaza si efectueaza incasarile si platile privind operatiile de
comert exterior, administreaza disponibilitatile in mijloace de plata straine;
cumpara si vinde in tara si strainatate valute efective, efecte de comert,
precum si titluri si obligatii straine;
b) incheie aranjamente de corespondent cu banci si institutii financiare
straine;
c) primeste si acorda credite in valuta din si in strainatate in care scop
incheie conventii sau alte aranjamente de credit; acorda credite in valuta unitatilor
economice romane cu activitate de comert exterior, precum si societatilor mixte
cu sediul in tara, in conformitate cu normele legale;
d) emite efecte de comert in favoarea unor beneficiari din strainatate si
accepta efecte de comert emise asupra sa; avalizeaza si gireaza efecte de
comert emise de terti, emite si primeste garantii pentru aranjamente de plata
in strainatate;
e) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si
statutul de functionare.
Art. 238
In exercitarea atributiilor lor, Banca Nationala a Republicii Socialiste
Romania si bancile specializate elaboreaza, pe baza si in aplicarea
dispozitiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea si
acordarea creditelor pentru productie si circulatia marfurilor, finantarea si
creditarea investitiilor, efectuarea platilor fara numerar si a operatiilor cu
numerar, efectuarea decontarilor externe, calcularea, eliberarea si controlul
utilizarii fondului de retribuire si cu privire la alte operatii bancare.
Art. 239
Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Socialiste Romania, ca
institutie bancara specializata in relatiile cu populatia, are urmatoarele
atributii, raspunzand de indeplinirea lor:
a) organizeaza atragerea economiilor banesti ale populatiei; efectueaza
operatii de primire spre pastrare a acestora si a sumelor consemnate;
b) efectueaza operatii de creditare a populatiei pentru construirea de
locuinte proprietate personala si pentru cumpararea de locuinte din fondul de
stat, precum si in alte cazuri prevazute de lege;
c) efectueaza operatii privind executarea de casa a bugetului de stat si
alte operatii de incasari si plati si asigura deservirea bancara a unitatilor
si organizatiilor care isi pastreaza mijloacele banesti in conturi la C.E.C.;
d) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si
statutul de functionare.
Art. 240
(1) Cooperativele de credit acorda membrilor lor imprumuturi din fonduri
proprii, in scopurile si in conditiile prevazute de statutul lor si de alte
dispozitii legale.
(2) Cooperativele de credit pot efectua, pe baza conventiilor incheiate,
operatii de mandat pentru alte institutii.
Art. 241
Administratia Asigurarilor de Stat are ca atributii, de indeplinirea carora
raspunde, organizarea activitatii asigurarilor de bunuri, persoane si
raspundere civila, stabilirea sau propunerea de masuri in scopul dezvoltarii
continue a acestora, perfectionarea instrumentelor specifice si imbunatatirea
servirii asiguratilor, precum si alte sarcini prevazute de legea de organizare
si functionare.
Art. 242
(1) Consiliul Financiar-Bancar, organ consultativ al Consiliului de
Ministri, analizeaza fenomenele si tendintele ce apar in domeniul financiar,
monetar si valutar, elaboreaza studii si analize si prezinta propuneri de
masuri pentru traducerea in viata a politicii financiare si monetare a
partidului si statului, sporirea eficientei fondurilor materiale si banesti,
intarirea puterii de cumparare a monedei nationale, folosirea activa a
pirghiilor financiare.
(2) Consiliul Financiar-Bancar actioneaza si stabileste masuri, potrivit
legii, pentru aplicarea cu fermitate a politicii financiare a Partidului
Comunist Roman in economie si pentru folosirea pirghiei finantelor in controlul
activitatii economico-sociale.
Art. 243
(1) Curtea Superioara de Control Financiar, organ al Consiliului de Stat al
Republicii Socialiste Romania, exercita, potrivit legii sale de organizare si
functionare, controlul financiar preventiv si ulterior, urmarind respectarea
hotararilor de partid si legilor tarii, cresterea eficientei economice si
sociale a fondurilor in toate domeniile de activitate, gospodarirea judicioasa
a mijloacelor materiale si banesti, intarirea disciplinei financiare,
sprijinirea unitatilor socialiste in stabilirea de solutii si masuri pentru
prevenirea si inlaturarea deficientelor, imbunatatirea activitatii
economico-financiare a acestora; exercita atributii jurisdictionale privind
raspunderea patrimoniala pentru pagube aduse avutului obstesc si raspunderea
administrativa pentru incalcarea dispozitiilor legale cu caracter financiar.
(2) Curtea Superioara de Control Financiar orienteaza si coordoneaza
activitatea de control financiar-bancar, asigurand unitatea de conceptie, de
metoda si de desfasurare a acesteia.
Art. 244
Ministerele si celelalte organe centrale, in indeplinirea atributiilor ce
le revin in domeniul financiar, actioneaza si raspund de:
a) elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli si asigurarea
indeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrala, pe ansamblul
ministerului si pe fiecare unitate subordonata a beneficiilor si a celorlalte
acumulari banesti planificate, a resurselor pentru finantarea investitiilor,
indeplinirea la timp si in proportiile stabilite prin plan a obligatiilor
privind restituirea catre societate a sumelor primite pentru investitii si
mijloace circulante, precum si a obligatiilor privind varsamintele la bugetul
statului; constituirea si utilizarea legala si eficienta a fondurilor;
b) cresterea eficientei produselor exportate, lucrarilor executate si
serviciilor externe prestate, infaptuirea in conditii de eficienta a
actiunilor de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala;
c) analiza pe baza de bilant a activitatii economico-financiare a
unitatilor subordonate si luarea de masuri pentru imbunatatirea continua a
acesteia, pentru cresterea aportului ramurilor la dezvoltarea economica si
sociala a tarii;
d) exercitarea sistematica a controlului asupra activitatii unitatilor
subordonate, pentru realizarea veniturilor si incadrarea in cheltuielile
prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli, folosirea cu eficienta ridicata
a bazei tehnico-materiale de care dispun;
e) indeplinirea altor sarcini prevazute prin dispozitii legale.
Art. 245
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si
birourile executive ale consiliilor populare ale oraselor si comunelor, in
indeplinirea atributiilor ce le revin in domeniul financiar, actioneaza si
raspund, dupa caz, de:
a) asigurarea autofinantarii unitatilor administrativ-teritoriale prin
sporirea permanenta a veniturilor proprii;
b) elaborarea si executarea in bune conditii a bugetului de venituri si
cheltuieli propriu si a bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor
administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, precum si ale celorlalte unitati
subordonate; constituirea si utilizarea legala si eficienta a fondurilor;
c) elaborarea si urmarirea realizarii planurilor financiare in profil
teritorial;
d) organizarea, indrumarea si controlul activitatii organelor locale de
specialitate cu privire la stabilirea si incasarea impozitelor, taxelor si a
altor venituri bugetare;
e) exercitarea sistematica a controlului activitatii economico-financiare a
unitatilor subordonate in vederea intaririi autogestiunii si autogospodaririi,
disciplinei de plan si financiare, precum si apararii avutului obstesc;
f) analiza bilanturilor contabile si luarea de masuri pentru imbunatatirea
continua a indicatorilor economici si financiari ai unitatilor subordonate;
g) indeplinirea altor sarcini prevazute de dispozitiile legale.
Art. 246
(1) In indeplinirea sarcinilor in domeniul finantelor locale, pe langa
comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti sunt organizate, ca organe locale de specialitate, administratiile
financiare, care sunt subordonate si Ministerului Finantelor.
(2) Administratiile financiare au urmatoarele atributii, raspunzand de
indeplinirea lor:
a) intocmesc lucrarile privind elaborarea proiectului bugetului de venituri
si cheltuieli si a bugetelor locale;
b) urmaresc executarea in bune conditii a bugetului de venituri si
cheltuieli, a bugetelor locale, precum si modul in care se realizeaza
indicatorii financiari de catre unitatile locale, potrivit destinatiei si in
limitele stabilite, cu respectarea dispozitiilor legale;
c) elaboreaza, in colaborare cu organele de planificare teritoriala si cu
unitatile bancare, planul financiar in profil teritorial si urmaresc periodic
realizarea acestuia;
d) participa la elaborarea proiectelor planurilor de credite si a planului
de casa, precum si la urmarirea realizarii acestor planuri;
e) efectueaza, potrivit dispozitiilor legale, impunerea persoanelor fizice
si juridice si stabilesc primele la asigurarile prin efectul legii;
f) urmaresc incasarea integrala a impozitelor, taxelor si a altor venituri
ale bugetelor locale, precum si a primelor la asigurarile prin efectul legii;
g) organizeaza operatiile de finantare si cele de evidenta a executarii
bugetelor locale;
h) intocmesc dari de seama asupra executarii bugetelor locale si elaboreaza
lucrarile privind contul de incheiere a exercitiului bugetar;
i) participa la elaborarea lucrarilor de planificare in profil teritorial;
j) indruma si controleaza activitatea organelor locale de specialitate
ierarhic inferioare;
k) indeplinesc si alte atributii, potrivit dispozitiilor legale.
(3) Pe langa comitetele executive ale consiliilor populare municipale si
birourile executive ale consiliilor populare orasenesti sunt organizate
circumscriptii financiare sau servicii financiare, dupa caz, care indeplinesc
atributiile prevazute la alineatul precedent, adaptate la specificul lor.
Art. 247
(1) Coordonarea in profil teritorial a masurilor privind aplicarea
politicii partidului si statului in domeniul financiar, monetar si de credit se
realizeaza prin comisii financiar-bancare teritoriale, ce se organizeaza in
fiecare judet si la municipiul Bucuresti.
(2) Comisia financiar-bancara teritoriala examineaza proiectul planului
financiar in profil teritorial si modul de indeplinire a acestuia; coordoneaza
activitatea de control privind veniturile de stat si impozitele si taxele de la
populatie; organizeaza la unitatile de interes republican si local actiuni
complexe de analiza si control privind elaborarea si fundamentarea bugetului de
venituri si cheltuieli, gospodarirea resurselor materiale si banesti,
respectarea disciplinei de plan si financiare si a dispozitiilor legale in
domeniul preturilor; analizeaza periodic modul de indeplinire a planurilor de
credite, de casa, utilizarea fondurilor de investitii si rezultatele
economico-financiare ale unitatilor socialiste din judet; examineaza probleme
privind evidenta contabila si organizeaza modul de verificare si analiza de
catre organele financiar-bancare si de statistica a bilanturilor contabile
anuale ale unitatilor socialiste; analizeaza si alte probleme din domeniul
financiar, monetar si de credit, care prezinta interes deosebit.
Art. 248
Centralele si intreprinderile, in indeplinirea obligatiilor ce le revin in
domeniul financiar, actioneaza si raspund pentru:
a) elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli si asigurarea
indeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrala a beneficiilor si a
celorlalte acumulari banesti planificate, a resurselor pentru finantarea
investitiilor; indeplinirea la timp si in proportiile stabilite prin plan a
obligatiilor privind restituirea catre societate a sumelor primite pentru
investitii si mijloace circulante, precum si a obligatiilor privind
varsamintele la bugetul statului; constituirea si utilizarea legala si
eficienta a fondurilor; mentinerea permanenta a capacitatii de plata;
b) cresterea eficientei produselor exportate, lucrarilor executate si
serviciilor externe prestate; infaptuirea in conditii de eficienta a actiunilor
de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala;
c) folosirea cu eficienta maxima, in conditiile stabilite de lege si in
concordanta cu prevederile planului, a resurselor materiale si fortei de munca,
a fondurilor de productie si de investitii, asigurand reducerea permanenta a
cheltuielilor de productie si, indeosebi, a celor materiale; intarirea continua
a autogestiunii economico-financiare;
d) organizarea evidentei contabile si exercitarea unui control financiar
riguros asupra modului in care sunt aplicate legile si hotararile, dispozitiile
organelor ierarhic superioare si propriile hotarari, pentru intarirea
raspunderii, a ordinii si disciplinei in gospodarirea mijloacelor materiale si
banesti;
e) indeplinirea celorlalte atributii stabilite prin Legea cu privire la
organizarea si conducerea unitatilor socialiste de stat si prin alte dispozitii
legale.
Art. 249
(1) Organele de conducere colectiva ale unitatilor socialiste asigura participarea
nemijlocita a oamenilor muncii la conducerea intregii activitati
economico-financiare, dezbaterea si solutionarea problemelor economice si
financiare importante ale unitatii si raspund de elaborarea si infaptuirea
masurilor necesare pentru indeplinirea sarcinilor de plan.
(2) Consiliile oamenilor muncii au obligatia sa prezinte adunarii generale
a oamenilor muncii, pentru adoptare, bugetul de venituri si cheltuieli, analiza
activitatii economico-financiare pe baza de bilant, sarcinile si obiectivele
pentru perioada urmatoare si masurile organizatorice si tehnice in vederea
realizarii lor.
Art. 250
(1) Conducatorul unitatii socialiste si conducatorul compartimentului
financiar-contabil raspund fata de stat si fata de colectivul de oameni ai
muncii al unitatii, de respectarea disciplinei de plan, contractuale si
financiare, de luarea masurilor pentru asigurarea integritatii avutului
obstesc, dezvoltarea si gospodarirea eficienta a resurselor materiale si
banesti, avand obligatia de a refuza, in conditiile legii, orice operatie
patrimoniala care contravine dispozitiilor legale.
(2) Angajarea cheltuielilor materiale si banesti ale unitatii se face,
potrivit legii, numai de catre directorul si conducatorul compartimentului
financiar-contabil al acesteia.
(3) Conducatorul compartimentului financiar-contabil are obligatia de a
exercita controlul financiar preventiv cu privire la indicatorii de eficienta
economica asupra documentatiei tehnico-economice, inainte de prezentarea la
aprobare, urmarind, in special, asigurarea desfacerii productiei pe piata
interna si la export, cat si a competitivitatii acesteia sub aspectul calitatii
si eficientei, obtinerea unor indicatori de eficienta superiori celor realizati
la capacitatile de productie existente similare, tinand seama si de evolutia
tehnica si economica in perspectiva, reducerea costului investitiilor.
Totodata, exercita controlul financiar preventiv asupra documentatiei prin care
se angajeaza plati in valuta, urmarind asigurarea eficientei fondurilor
utilizate si incadrarea in echilibrul financiar si valutar planificat.
Art. 251
Conducatorul unitatii socialiste la numirea in functie preia, in conditiile
legii, administrarea patrimoniului unitatii asumindu-si prin contract
angajamentul si raspunderea de a gospodari cu grija si eficient si de a
dezvolta mijloacele materiale si banesti ale unitatii.
Art. 252
Conducatorul compartimentului financiar-contabil raspunde de activitatea
financiar-contabila, in care scop:
a) asigura, in conformitate cu dispozitiile legale, intocmirea bugetului de
venituri si cheltuieli, precum si urmarirea modului de indeplinire a
indicatorilor economico-financiari si ia sau propune masuri pentru cresterea
rentabilitatii, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante,
realizarea resurselor de constituire a fondurilor proprii, gospodarirea
judicioasa a acestor fonduri, a celorlalte mijloace materiale si banesti si
indeplinirea obligatiilor financiare ale unitatii;
b) organizeaza contabilitatea si intocmirea bilanturilor contabile;
c) asigura indeplinirea atributiilor ce revin compartimentului
financiar-contabil cu privire la controlul financiar preventiv, controlul
operativ curent si analiza pe baza de bilant a rezultatelor activitatii unitatii;
urmareste constituirea fondurilor planificate si utilizarea acestora potrivit
destinatiei, cu respectarea dispozitiilor legale.
Art. 253
(1) Conducatorul compartimentului financiar-contabil, precum si organele
insarcinate cu efectuarea controlului financiar preventiv vor refuza viza
pentru comenzile, contractele, documentele de decontare si alte documente din
care decurg obligatii financiare, pentru aprovizionari peste necesar sau
aferente fabricarii de produse fara desfacere asigurata, precum si pentru
documentele din care rezulta depasirea consumurilor normate de materiale si
manopera.
(2) Organele de control financiar preventiv raspund impreuna cu conducerile
unitatilor socialiste in cazul in care au acordat viza pentru aprovizionari nerationale
sau pentru introducerea in fabricatie a unor produse fara desfacere asigurata.
Art. 254
Conducatorii compartimentelor de aprovizionare, productie, desfacere,
organizarea muncii si ai celorlalte compartimente, fiecare in sectorul sau de activitate,
au obligatia sa se preocupe de cresterea eficientei economice, sa respecte
disciplina de plan, financiara si contractuala si raspund, in conditiile legii,
de stabilirea cererilor si comenzilor de materiale in stricta concordanta cu
productia planificata, incadrarea in cheltuielile de productie aprobate,
respectarea dispozitiilor legale privitoare la normele de consum, nivelul
stocurilor, calitatea si desfacerea produselor, incadrarea si retribuirea
personalului, precum si altor dispozitii care reglementeaza activitatea
economica.
Art. 255
Obligatiile care revin conducatorului compartimentului financiar-contabil,
precum si conducatorilor celorlalte compartimente se inscriu in contractele ce
se incheie la numirea lor in functie, pe baza prevederilor prezentei legi si a
altor dispozitii legale.
Art. 256
Conducatorii unitatilor socialiste, celelalte persoane cu functii de
conducere, precum si personalul in subordine, fiecare in baza atributiilor
stabilite, raspund disciplinar, material, civil, contraventional sau penal,
dupa caz, atunci cand nu respecta obligatiile ce le revin.
CAP. 11
Dispozitii finale
Art. 257
(1) Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 ianuarie 1973.
(2) Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 3/1949 asupra intocmirii,
executarii si incheierii bugetului general al Republicii Populare Romane,
Decretul nr. 265/1949 privind obligativitatea contractelor scrise si
reglementarea platilor intre intreprinderi si organizatii economice, Decretul
nr. 485/1954 privind autorizarea Ministerului Finantelor de a aproba
suplimentari la unele planuri financiare, precum si orice alte dispozitii
contrare.
Art. II
Modificarile si completarile dispuse prin prezenta lege se aplica incepand
cu activitatea anului 1979.