LEGE   Nr. 10 din 29 ianuarie 1991

privind finantele publice

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 23 din 30 ianuarie 1991

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Activitatea privind finantele publice include elaborarea si executia bugetului public national, care cuprinde bugetul administratiei centrale de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si altor venituri ale statului si utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecatoresti si executive. De asemenea, cuprinde controlul asupra modului de folosire a mijloacelor banesti apartinind regiilor autonome, institutiilor publice si asupra capitalului social al statului in societatile comerciale.
    Institutiile publice, in intelesul prezentei legi, cuprind Presedintia Romaniei, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, precum si institutiile de stat de subordonare centrala sau locala.
    Art. 2
    Formarea, administrarea si utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecatoresti si executive sint supuse normelor privind finantele publice din prezenta lege.
    Art. 3
    Parlamentul, ca organ de decizie in domeniul finantelor publice, stabileste si aproba, prin lege, impozitele, taxele si alte venituri ale statului, precum si normele si normativele de cheltuieli pentru institutii publice. De asemenea, examineaza si aproba bugetul administratiei centrale de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si controlul general anual de executie a bugetului, in conditiile prezentei legi.
    Art. 4
    Guvernul elaboreaza proiectul bugetului administratiei centrale de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si al contului general anual de executie a bugetului, si le supune spre aprobare Parlamentului, iar dupa aprobare raspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice, in care scop examineaza periodic situatia financiara pe economie, executia bugetului public national si stabileste masuri pentru imbunatatirea echilibrului financiar.
    Ministerul Finantelor raspunde de elaborarea proiectului bugetului administratiei centrale de stat, precum si de realizarea acestuia, dupa aprobarea de catre Parlament, de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului financiar, aplicarea politicii financiare a Guvernului, de cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare.
    Art. 5
    La elaborarea si executia bugetului administratiei centrale de stat, a bugetului asigurarilor sociale si a bugetelor locale stau principiile universalitatii, echilibrului si realitatii, aplicate la specificul fiecarui buget.
    Art. 6
    Bugetul administratiei centrale de stat, bugetele locale si bugetele institutiilor publice se aproba astfel:
    a) bugetul administratiei centrale de stat, de catre Parlament;
    b) bugetele judetelor, municipiului Bucuresti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, de catre organul local ales al acestora;
    c) bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele de la lit. a) si b), catre organul ierarhic al acestora;
    d) bugetele institutiilor publice care se finanteaza integral din mijloace extrabugetare, de catre organul de conducere al institutiei respective, cu avizul organului ierarhic.
    Bugetele de la lit. b) - d), precum si bugetele tuturor agentilor economici, sistemelor de asigurari sociale si ale altor unitati, care, potrivit legii, au obligatia de a intocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finantelor.
    Art. 7
    Bugetele Senatului, Adunarii Deputatilor, Presedintiei Romaniei, Guvernului si ale altor institutii publice care nu au organe ierarhic superioare se prevad distinct in bugetul administratiei centrale de stat si se aproba de catre Parlament o data cu acesta.
    Art. 8
    Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct de bugetul administratiei centrale de stat si se aproba de Parlament o data cu acesta.
    Bugetele celorlalte organe autonome de asigurari sociale se aproba de organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Protectiei Sociale si Ministerului Finantelor.
    Art. 9
    Veniturile publice sint formate din impozite, taxe si alte venituri stabilite de lege.
    Art. 10
    La stabilirea cheltuielilor publice se au in vedere urmatoarele:
    a) in domeniul social, utilizarea resurselor financiare ale statului pentru invatamint, sanatate, ocrotiri si asigurari sociale, cultura, arta si sport, protectie ecologica si altele, in conditiile stabilite de lege;
    b) sustinerea unor programe prioritare de cercetare, indeosebi fundamentala;
    c) in domeniul economic, facilitati si alte mijloace stabilite potrivit legii, acordarea de subventii, realizarea unor investitii si a altor actiuni economice de interes public, in limita alocatiilor bugetare stabilite prin bugetele anuale aprobate in conditiile legii;
    d) asigurarea cerintelor de aparare a tarii si a ordinii publice;
    e) finantarea administratiei centrale si locale de stat si a altor cheltuieli prevazute de lege.
    Art. 11
    In bugetul administratiei centrale de stat, in bugetul asigurarilor sociale de stat si in bugetele locale nu se pot inscrie si aproba cheltuieli fara stabilirea resurselor din care urmeaza a fi efectuate.
    In cursul executiei bugetare, in cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin buget, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare compensarii veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli.

    CAP. 2
    Elaborarea, aprobarea, executia si incheierea bugetului administratiei centrale de stat

    Art. 12
    Veniturile si cheltuielile care se inscriu in bugetul administratiei centrale de stat se vor grupa in: venituri si cheltuieli ordinare si extraordinare, cheltuieli curente si de capital, cu specificarea naturii veniturilor si cheltuielilor si desfasurarea acestora pe baza clasificatiei bugetare tip elaborate de Ministerul Finantelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Clasificatia bugetara tip va cuprinde titluri, capitole, subcapitole, paragrafe si articole, precum si alineate in caz de necesitate.
    Capitolele si articolele de cheltuieli vor avea o destinatie precisa si limitata.
    Cheltuielile de personal se vor prezenta distinct de cheltuielile materiale.
    Este interzis a se prevedea la categoria de cheltuieli materiale sau la alta categorie de cheltuieli o cheltuiala de personal cum sint: salarii, diurne, indemnizatii si altele de asemenea natura.
    In bugetul administratiei centrale de stat, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor, se va prevedea la venituri un subcapitol special pentru ramasite de incasat din veniturile exercitiilor inchise, iar la cheltuieli, in cazuri speciale, un articol pentru plata sumelor datorate, aferente exercitiilor inchise.
    Art. 13
    Orice suma care se cuvine statului se face venit la bugetul administratiei centrale de stat, daca legea nu prevede altfel.
    Art. 14
    Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului administratiei centrale de stat prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea directa de catre banci.
    In cazul in care executia bugetului administratiei centrale de stat apar goluri temporare de casa, acestea pot fi acoperite, pina la incasarea veniturilor, pe seama resurselor aflate in conturile de trezorerie ale statului stabilite de Ministerul Finantelor.
    Legea anuala privind aprobarea bugetului administratiei centrale de stat poate autoriza Ministerul Finantelor ca, pe parcursul executiei bugetului, daca va fi necesar si cu aprobarea Guvernului, sa emita bonuri de tezaur, purtatoare de dobinda si a caror scadenta nu va depasi sfirsitul anului financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pina la incasarea veniturilor.
    Bonurile de tezaur intra in circulatie prin achizitionarea acestora de catre agentii economici si populatie.
    Totalul bonurilor de tezaur nu va depasi 8 la suta din volumul total al bugetului aprobat.
    Emiterea de bonuri de tezaur nu se poate face decit in primele zece luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie sa se faca cu incepere din luna decembrie, fara a depasi anul financiar in curs.
    Art. 15
    In cazuri exceptionale, prin legea bugetara anuala se poate stabili acordarea de catre Banca Nationala a Romaniei a unui imprumut, fara dobinda, pentru acoperirea cheltuielilor bugetului administratiei centrale de stat, pe seama resurselor de creditare normala ale acesteia fara a depasi 10 la suta din totalul bugetului aprobat. Acest imprumut urmeaza sa fie rambursat in maximum 6 luni, pe seama veniturilor bugetare curente sau a unui imprumut de stat efectuat in baza unei legi.
    Art. 16
    Constituirea si utilizarea de mijloace financiare apartinind statului, in afara bugetului, se pot face prin lege.
    In cazurile autorizate de lege, se constituie in afara bugetului administratiei centrale de stat fonduri speciale, ale caror bugete se aproba de Parlament ca anexa la bugetul administratiei centrale de stat.
    Executia bugetelor privind fondurile speciale se efectueaza potrivit legilor de constituire a acestor fonduri si normelor prevazute in prezenta lege pentru bugetul administratiei centrale de stat.
    Art. 17
    In bugetul administratiei centrale de stat se inscrie si fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, care se utilizeaza pe baza de hotariri ale acestuia, pentru suplimentarea, in cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul administratiei centrale de stat in vederea finantarii, potrivit dispozitiilor legale, a actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului.
    Art. 18
    Elaborarea proiectului bugetului administratiei centrale de stat se asigura de Ministerul Finantelor, pe baza proiectelor bugetelor ministerelor si celorlalte organe centrale de stat, precum si a proiectelor bugetelor locale.
    Art. 19
    Cheltuielile pentru investitiile institutiilor publice, precum si alte cheltuieli de investitii, ce se finanteaza potrivit legii din bugetul administratiei centrale de stat, se cuprind in proiectul acestui buget pe baza listei de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte de investitii, cu desfasurarea, atit fizic cit si ca volum valoric, elaborata de fiecare minister sau alt organ de stat si anexata la bugetul propriu.
    Lista, avizata de Ministerul Finantelor, se aproba de catre organul principal de credite pentru investitii pina la 75 milioane lei de catre Guvern pentru investitii peste aceasta limita.
    Cheltuielile de investitii se cuprind la fiecare capitol al actiunii ce se finanteaza din bugetul administratiei centrale de stat.
    Nu se vor putea inscrie in lista lucrari de investitii - constructii pentru care la data de 1 august a fiecarui an nu s-a elaborat si aprobat documentatia prevazuta de lege. Cheltuielile de proiectare cuprinse in investitiile institutiilor publice se prevad si se suporta din bugetul ordonatorului principal de credite.
    Pentru obiectivele de investitii a caror acoperire financiara se asigura, integral sau in completare, de la bugetul administratiei centrale de stat, documentatiile tehnico-economice se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finantelor, de catre Guvern pentru valori mai mari de 500 milioane lei, de catre ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse intre 100 - 500 milioane lei si de catre ceilalti ordonatori de credite pentru valori de pina la 100 milioane lei.
    Art. 20
    Din bugetul administratiei centrale de stat se pot face transferuri pentru unitatile administrativ-teritoriale, in cazurile in care acestea nu isi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii stabilite in conditiile legii.
    Transferurile ce se fac din bugetul administratiei centrale de stat, potrivit alineatului precedent, se aproba anual prin lege pentru fiecare judet in parte si municipiul Bucuresti.
    Propunerile de transferare ce se solicita de catre judete si municipiul Bucuresti se vor cuprinde in proiectele respective, care se prezinta Ministerului Finantelor pe ansamblul judetului, respectiv municipiului Bucuresti, insotite de situatia unitatilor administrativ-teritoriale componente la care cheltuielile sint mai mari decit veniturile proprii.
    Art. 21
    Ministerele si celelalte organe centrale de stat sint obligate ca, pina la data de 1 iunie a fiecarui an, sa comunice Ministerului Finantelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuari de venituri pentru bugetul anului viitor, fata de anul in curs.
    Organele locale au aceleasi obligatii in cazul solicitarii de majorare a transferurilor fata de anul in curs.
    Art. 22
    Proiectele de buget ale ministerelor, celorlalte organe centrale, precum si proiectele bugetelor locale, se depun la Ministerul Finantelor cel mai tirziu pina la data de 1 iulie a fiecarui an.
    Ministerul Finantelor examineaza proiectele de buget si, in termen de 10 zile de la primirea acestora, solicita modificarile necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar. In caz de divergente, hotaraste Guvernul.
    Proiectele de buget astfel modificate se depun la Ministerul Finantelor pina la data de 1 septembrie a fiecarui an, insotite de documentatii si expuneri de motive amanuntite, atit pentru venituri, cit si pentru cheltuieli.
    Ministerul Finantelor, pe baza acestor proiecte de buget si a bugetului sau propriu, intocmeste proiectul bugetului administratiei centrale de stat, pe care il depune la Guvern pina la data de 25 septembrie a fiecarui an, insotit de proiectul legii bugetare.
    Dupa insusirea proiectului de buget de catre Guvern, acesta il supune Parlamentului, cel mai tirziu pina la data de 10 octombrie a fiecarui an, insotit de un raport privind situatia economico-financiara a tarii si proiectia acesteia in anul viitor, precum si de proiectul legii bugetare.
    Bugetul se aproba de Parlament pina cel mai tirziu la data de 31 decembrie pe ansamblu, pe capitole, articole si pe ministere si celelalte organe centrale de stat.
    Art. 23
    Bugetele ministerelor si celorlalte organe centrale de stat se cuprind in anexe la bugetul administratiei centrale de stat. Toate veniturile si cheltuielile bugetului administratiei centrale de stat se prevad in bugetul ministerelor si celorlalte organe centrale de stat.
    Transferurile ce urmeaza a se efectua pentru judete si municipiul Bucuresti, precum si toate veniturile si cheltuielile care se urmaresc si se executa prin Ministerul Finantelor, se prevad in buget.
    Art. 24
    Daca bugetul administratiei centrale de stat nu se aproba de Parlament pina la 31 decembrie, Guvernul indeplineste sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent, dar nu mai mult decit trei luni.
    Art. 25
    In stabilirea realizarii veniturilor bugetare se vor respecta urmatoarele norme:
    a) nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si incasate daca acestea nu au fost stabilite prin lege;
    b) legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa;
    c) este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.
    Art. 26
    Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, in structura stabilita prin acea lege.
    Alocatiile pentru cheltuieli de personal si capital nu vor putea fi sporite nici direct, nici indirect prin virari de credite si nici nu vor putea fi utilizate la alte articole de cheltuieli.
    Creditele aprobate prin legea bugetara anuala pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui exercitiu si nici cheltuielile bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite, pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui capitol.
    Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin dispozitiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sint in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele unitatilor subordonate.
    In cazuri exceptionale, virarile de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare se pot efectua incepind cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finantelor.
    Art. 27
    Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul administratiei centrale de stat se repartizeaza pe trimestre in functie de termenele legale, de incasarea veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.
    Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor prevazute in bugetul administratiei centrale de stat se aproba de catre:
    a) Ministerul Finantelor, pe capitole, la propunerea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat;
    b) ordonatorii principali de credite pentru bugetele proprii si ale unitatilor subordonate, precum si pe celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare.
    Art. 28
    Creditele bugetare aprobate prin bugetul administratiei centrale de stat pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor a conturilor bancare deschise pe seama acestora.
    Acordarea fondurilor de la bugetul administratiei centrale de stat se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor aprobate, in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
    Transferurile catre unitatile administrativ-teritoriale, in cadrul limitelor prevazute in bugetul administratiei centrale de stat, se efectueaza prin Ministerul Finantelor la cerere si in functie de necesitatile executiei bugetare.
    Art. 29
    Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate pentru bugetul administratiei centrale de stat, cu exceptia cazurilor cind legea prevede altfel.
    Veniturile ce se realizeaza peste cele aprobate pe ansamblul bugetului administratiei centrale de stat vor putea fi folosite in cursul anului, dupa consumarea rezervei bugetare, cu aprobarea Parlamentului, pentru finantarea unor sarcini noi stabilite de lege.
    Art. 30
    Ordonatorii principali de credite ai bugetului administratiei centrale de stat sint ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat.
    Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din bugetul administratiei centrale de stat sint, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari de credite.
    Art. 31
    Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, precum si veniturile cuprinse, potrivit legii, in bugetele acestora si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozitiilor legale.
    Subventiile de orice fel, prevazute a se acorda din bugetul administratiei centrale de stat, regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat, se cuprind si se executa prin bugetul propriu al ministerului sau organului central de stat.
    Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele lor proprii, cu respectarea dispozitiilor legale, si repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile ierarhic inferioare, ai caror conducatori sint ordonatori tertiari de credite.
    Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitii legale.
    Art. 32
    Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor de drept si conducatorilor directiilor sau ai altor compartimente similare, dupa caz.
    Art. 33
    Ordonatorii principali, precum si ordonatorii secundari sau tertiari de credite, raspund de respectarea dispozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare si realizarea veniturilor, folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul administratiei centrale de stat, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc, de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra executiei bugetare.
    Orice cheltuiala din sumele alocate prin bugetul administratiei centrale de stat se poate aproba de catre ordonatorul de credite si efectua numai daca a fost in prealabil avizata, potrivit legii, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.
    Art. 34
    In situatiile in care pe baza dispozitiilor legale au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finantelor este autorizat sa introduca modificarile corespunzatoare in bugetele acestora si in structura bugetului administratiei centrale de stat, fara afectarea echilibrului si rezervei bugetare.
    Art. 35
    Acordarea de subventii din bugetul administratiei centrale de stat unor institutii publice care realizeaza, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor institutii, asociatii sau persoane juridice, altele decit cele de stat, se stabileste prin lege si se aproba, in fiecare an, prin legile bugetare.
    Art. 36
    Sumele incasate din vinzarea sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, in conditiile prevazute de lege, a unor imobile sau altor bunuri materiale care apartin institutiilor publice constituie venituri ale bugetului administratiei centrale de stat sau ale bugetelor locale, dupa caz, si se varsa la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finantelor.
    Sumele incasate din concesionarea unor bunuri ale statului constituie venit al bugetului administratiei centrale de stat sau al bugetelor locale, dupa caz.
    Art. 37
    Efectuarea cheltuielilor din bugetul administratiei centrale de stat se va putea face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale.
    Art. 38
    Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza trimestrial necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau altor cauze, sarcinile au fost desfiintate sau aminate si de a propune Ministerului Finantelor anularea creditelor respective.
    Ministerul Finantelor va cere acordul ordonatorului principal de credite pentru anularea unor credite constatate ca fara justificare sau al Guvernului in caz de divergenta.
    Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul administratiei centrale de stat.
    Art. 39
    Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind executia de casa a bugetului administratiei centrale de stat prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina si in urma verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor elaboreaza lucrarile privind contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat, pe care le prezinta Guvernului.
    Contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat va fi intocmit in structura bugetului aprobat de Parlament si va avea ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.
    Guvernul analizeaza lucrarile si prezinta contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat spre aprobare Parlamentului, pina la data de 1 iunie a anului urmator celui de executie.
    Parlamentul aproba contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat, cel mai tirziu pina la data de 30 noiembrie a anului urmator celui la care se refera. O data cu contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat se depun, analizeaza si aproba si conturile de executie a fondurilor speciale aprobate.
    Art. 40
    Organul central de stat care administreaza bugetul asigurarilor sociale de stat elaboreaza, in conditiile legii, contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat pe care il prezinta Guvernului, impreuna cu raportul de verificare si analiza al Ministerului Finantelor, cel mai tirziu pina la data de 1 mai a anului urmator la care se refera.
    Guvernul prezinta acest cont Parlamentului, o data cu contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat.
    Art. 41
    Conturile anuale de executie a bugetului administratiei centrale de stat, ordonatorilor de credite si cele privind fondurile speciale vor cuprinde:

    La venituri
    1. Evaluari bugetare
    2. Drepturi constatate
    3. Incasari realizate
    4. Ramasite de incasat

    La cheltuieli
    1. Credite aprobate initial
    2. Credite definitive
    3. Plati efectuate
    4. Obligatii cu termene legale de plata pina la 31 decembrie.
    Art. 42
    Excedentul sau deficitul bugetului administratiei centrale de stat se stabileste prin compararea incasarilor de venituri realizate pina la inchiderea exercitiului bugetar cu platile efectuate pina la aceeasi data, plus obligatiile cu termene legale de plata pina la 31 decembrie la cheltuieli.
    Situatia de casa se stabileste prin comparatie intre incasari la venituri si plati la cheltuieli.
    Ministerul Finantelor are obligatia ca in pozitia obligatiilor cu termene legale de plata pina la 31 decembrie sa propuna Guvernului includerea si a altor sume de bani datorate de stat, potrivit legii, rezultate din activitatea financiara a anului incheiat, care apar si se pot determina pina la data de 15 martie a anului urmator.
    In caz de necesitate, Ministerul Finantelor va prezenta Guvernului, pina la 31 martie, un proiect de lege pentru regularizarea exercitiului financiar incheiat.
    Art. 43
    In caz de deficit, acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau imprumut acordat de Banca Nationala in conditiile art. 15 din prezenta lege, Parlamentul hotaraste, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului si masurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situatii in exercitiul financiar urmator.
    In caz de excedent, Parlamentul va decide, la propunerea Guvernului, in ce masura si in ce scopuri se va utiliza acesta.
    Art. 44
    Din excedentul bugetului administratiei centrale de stat se va rezerva anual o cota de 50 la suta pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se pastreaza in cont special la Banca Nationala, cu dobinda negociata intre aceasta si Ministerul Finantelor, si se utilizeaza cu aprobarea Parlamentului.
    Pentru acest fond se intocmesc conturi de executie anuale, care se supun aprobarii o data cu contul general de executie a bugetului administratiei centrale de stat.
    Art. 45
    Ministerul Finantelor va intocmi anual contul general al datoriei publice a statului, in care se va cuprinde contul operatiunilor in tara si in strainatate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat, ce se depune Parlamentului, potrivit prevederilor prezentei legi.
    La acest cont se va anexa si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte persoane juridice.
    Art. 46
    Controlul preventiv si de gestiune asupra veniturilor si cheltuielilor publice, precum si controlul de gestiune asupra patrimoniului public, se exercita de catre Ministerul Finantelor, organele sale teritoriale, precum si de catre celelalte organe de stat, in conditiile stabilite de lege.
    Art. 47
    Lucrarile de intocmire, aprobare si executie a bugetului administratiei centrale de stat se fundamenteaza pe analize in executie si prognoze ale stadiilor de evolutie a echilibrului financiar, monetar si valutar, a datoriei interne si externe a statului, in vederea stabilirii directiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltarii economico-sociale. In acest scop, Ministerul Finantelor intocmeste, coordoneaza si foloseste, in conditiile legii, in conducerea trezoreriei nationale proiectele si executiile privind: balanta financiara generala a economiei; balanta de plati externe; balanta de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si a masei monetare; balanta creantelor si angajamentelor externe pe tari; balanta formarii capitalurilor pe economie; balanta financiara a resurselor si cheltuielilor de investitii.

    CAP. 3
    Elaborarea, aprobarea, executarea si incheierea bugetelor locale

    Art. 48
    Prin bugete locale se inteleg bugetele unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica.
    Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, intocmeste buget propriu, in conditii de autonomie.
    Guvernul va lua masurile necesare ca, prin autonomia financiara a unitatilor administrativ-teritoriale si prin bugetul fiecarei unitati, sa se stimuleze initiativa locala, in vederea satisfacerii cerintelor sociale locale, exercitarii drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli in functie de nevoile proprii si corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum si intaririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate.
    Art. 49
    Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe si alte venituri stabilite de legea bugetara anuala.
    Art. 50
    Din bugetele locale se finanteaza, in conditiile stabilite de lege, actiuni social-culturale, cheltuieli de intretinere si functionare a organelor locale ale administratiei de stat, obiective si actiuni economice de interes local, precum si alte obiective prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 51
    Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale, in cazurile in care legea nu prevede, se stabileste de organele de decizie ale fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, in functie de atributiile organelor locale ale administratiei de stat si de subordonarea institutiilor publice, precum si de necesitatile de echilibrare bugetara.
    Art. 52
    In situatiile in care cheltuielile prevazute in bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti si ale unor municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor respective se pot stabili si aproba transferuri din bugetul administratiei centrale de stat. Prin legile bugetare anuale se pot autoriza unele unitati administrativ-teritoriale sa contracteze imprumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor actiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de imprumut, rambursabile in maximum 10 ani.
    Art. 53
    In bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor se pot inscrie fonduri de rezerva la dispozitia organului de decizie al fiecarei unitati administrativ-teritoriale de pina la 5 la suta din totalul cheltuielilor, care se pot utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, in vederea finantarii actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului.
    Fondurile de rezerva bugetara prevazute la alineatul precedent pot fi majorate, in cursul anului, cu pina la 50 la suta din cuantumul lor initial aprobat prin buget, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sint necesare pina la sfirsitul anului.
    Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie disponibilitatile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru personal si investitii.
    Art. 54
    In cazurile in care in bugetele proprii ale unor unitati administrativ-teritoriale veniturile depasesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetara stabilita potrivit legii, diferentele se constituie ca excedente planificate ale fiecarui buget local in limita a 2 la suta din totalul veniturilor; restul se prevede ca varsamint la fondul de tezaur care se constituie la nivelul fiecarui judet, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti.
    Art. 55
    Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sint prefectii la judete si primarii la municipiul Bucuresti si la celelalte unitati administrativ-teritoriale.
    Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea organului de decizie al fiecarei unitati administrativ-teritoriale sint, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari de credite.
    Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept sau conducatorilor organelor locale de specialitate ale administratiei locale si ai altor unitati similare.
    Art. 56
    Proiectele bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete ale administratiei proprii si ale institutiilor publice in subordine, la termenele stabilite de organul judetean de decizie, respectiv al municipiului Bucuresti, la propunerea conducatorului organului financiar al acestuia.
    Metodologia de elaborare si executie a bugetelor locale se stabileste de Ministerul Finantelor.
    Proiectele bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale se prezinta spre aprobare organului local ales, cu cel putin 2 luni inainte de inceperea anului.
    Fiecare buget local se aproba pe ansamblu, pe capitole, articole si ordonatori de credite.
    Art. 57
    Pentru acoperirea eventualelor decalaje temporare aparute in cursul anului intre cheltuielile si veniturile bugetelor proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti se pot acorda imprumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de imprumuturi il au organele locale alese la nivel de judet si al municipiului Bucuresti.
    Din aceleasi fonduri si in aceleasi conditii se pot acorda imprumuturi si in cazul in care decalajele respective apar si la nivelul bugetelor proprii judetene si al municipiului Bucuresti.
    Imprumuturile acordate potrivit alin. 1 si 2 ale prezentului articol se prevad a fi rambursate pina la data de 31 decembrie a fiecarui exercitiu bugetar.
    In cazuri exceptionale, in care imprumuturile nu au fost rambursate pina la finele anului datorita lipsei de disponibilitati bugetare, acestea se prevad la rambursare in bugetele anilor urmatori, pe termen de pina la 18 luni, cu o dobinda a carei limita maxima se va stabili de Ministerul Finantelor si care se incaseaza la fondul de tezaur judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
    Art. 58
    Pentru realizarea unor actiuni social-culturale si acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unitatilor administrativ-teritoriale pot aproba si utiliza maximum 50 la suta din sumele incasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, in urmatoarele conditii:
    a) depasirea incasarilor sa fie realizata pe totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv si sa se mentina pina la finele anului;
    b) plusurile de venituri sa provina din activitatea anului respectiv si sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevazute de lege;
    c) unitatea administrativ-teritoriala sa nu aiba imprumuturi nerambursate.
    Modificarile efectuate si aprobate de bugetele locale, potrivit prevederilor prezentului articol, se supun ratificarii organului local ales, la prima sesiune a acestuia.
    Art. 59
    Soldurile anuale excedentare ale bugetelor locale se utilizeaza in ordine pentru:
    a) rambursarea eventualelor imprumuturi din anii precedenti nelichidate si plata dobinzilor la aceste imprumuturi;
    b) din suma ramasa se rezerva si se varsa o cota de 50 la suta la fondul de tezaur judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, dupa caz, iar diferenta se constituie ca fond de rulment propriu, care poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale goluri de casa, decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent.
    Fondul de rulment se pastreaza in contul de disponibil al bugetului fiecarei unitati administrativ-teritoriale si nu va putea depasi 5 la suta din veniturile proprii aprobate prin bugetul local respectiv. Diferenta care excede fata de aceasta limita se va varsa, de asemenea, la fondul de tezaur judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, dupa caz.
    Art. 60
    Cheltuielile pentru investitiile prefecturilor si primariilor, ale institutiilor publice de subordonare locala, precum si celelalte cheltuieli de investitii, ce se finanteaza potrivit legii din bugetele locale, se inscriu in bugetul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, pe baza listei de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte de investitii. Listele definitive se aproba potrivit art. 19 din prezenta lege, cu avizul Ministerului Finantelor.
    Art. 61
    Organele de decizie ale unitatilor administrativ-teritoriale intocmesc si prezinta conturile anuale de executie a bugetelor locale, spre aprobare, organelor locale alese, pina la data de 1 iunie a anului urmator.
    Art. 62
    Fondurile de tezaur judetene si al municipiului Bucuresti constituite potrivit legii se pastreaza in conturi speciale la unitatile bancare, cu o dobinda negociata, si se utilizeaza in conditiile prevazute de lege.
    Pentru aceste fonduri se intocmesc anual conturi de executie, care se supun spre aprobare o data cu contul de executie a bugetului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
    In cazurile justificate si indeosebi in primul an al aplicarii prezentei legi, Ministerul Finantelor poate prevedea in bugetul administratiei centrale de stat alocatii pentru constituirea sau majorarea, dupa caz, a fondurilor de tezaur ale judetelor si al municipiului Bucuresti.
    Art. 63
    Pina la data de 10 ianuarie a fiecarui an se intocmesc si se transmit Ministerului Finantelor bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv municipiul Bucuresti, grupate in cadrul fiecarui judet si municipiul Bucuresti, pe comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti si buget propriu, pe structurile clasificatiei bugetare stabilite de Ministerul Finantelor.
    Art. 64
    Trimestrial, organele de decizie ale unitatilor administrativ-teritoriale intocmesc dari de seama contabile in domeniul finantelor publice, care se vor transmite Ministerului Finantelor, la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.
    Ministerul Finantelor prezinta Guvernului, pina la data de 30 aprilie a fiecarui an, sinteza anuala a finantelor publice locale, cu concluzii si propuneri in ceea ce priveste rolul acestora in indeplinirea sarcinilor ce revin organelor locale ale administratiei de stat.
    Art. 65
    Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza de catre organele prevazute de lege pentru incasarea veniturilor, pentru plata cheltuielilor si evidenta acestora, pentru bugetul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, precum si pentru transferurile de fonduri si subventiile prevazute de lege.

    CAP. 4
    Finantele institutiilor publice

    Art. 66
    Finantarea cheltuielilor de functionare si investitii ale institutiilor publice se asigura astfel:
    a) integral din bugetul administratiei centrale de stat sau bugetele locale, dupa caz, in functie de subordonarea acestora;
    b) din veniturile extrabugetare si subventii acordate de la bugetul administratiei centrale de stat sau bugetele locale, in functie de subordonare;
    c) integral din veniturile extrabugetare;
    d) din veniturile extrabugetare cu destinatie speciala pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri.
    Art. 67
    Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea si largirea activitatii lor mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, prin transmiterea gratuita, cu respectarea dispozitiilor legale.
    Acestea se gestioneaza potrivit normelor privind finantele publice si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.
    Art. 68
    Finantarea cheltuielilor unor institutii publice, in special in domeniul social-cultural, indiferent de subordonare, se asigura atit din bugetul administratiei centrale de stat, cit si din bugetul unei unitati administrativ-teritoriale, numai in cazurile in care prin lege se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza din fiecare buget.
    Art. 69
    Veniturile extrabugetare ale institutiilor publice se incaseaza, administreaza si contabilizeaza de institutiile in cauza, potrivit normelor pentru finantele publice, fara a se efectua varsaminte din acestea la bugetul administratiei centrale de stat sau bugetele locale, daca legea nu prevede altfel.
    Soldurile anuale rezultate din executia bugetului institutiilor publice finantate integral din mijloace extrabugetare se preiau ca venituri in anul urmator. Bugetele institutiilor publice finantate din mijloace extrabugetare se includ in bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.
    Veniturile extrabugetare ale institutiilor publice provin din taxe, chirii, manifestari culturale, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concursuri artistice, publicatii, impresariat, exploatarea filmelor, prestatii editoriale, consultatii si servicii medicale, studii, proiecte, prestari de servicii, lucrari, exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite de legile de organizare a institutiilor sau de Guvern.
    Art. 70
    Platile pentru investitiile institutiilor publice se efectueaza prin bancile care, potrivit legii, executa aceste operatii de baza: listei de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte de investitii, a documentatiei tehnice prevazute de lege si a mijloacelor banesti depuse de catre institutie, cu respectarea dispozitiilor legale privind investitiile si decontarea acestora.
    Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investitii sau primite prin transfer gratuit se majoreaza fondul social al institutiei publice.

    CAP. 5
    Dispozitii comune, tranzitorii si finale

    Art. 71
    Exercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic.
    Toate drepturile dobindite, operatiunile efectuate in cursul unui an, inclusiv obligatiile si drepturile ce-i revin, direct sau indirect, unui buget in perioada anului respectiv apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului.
    Pentru toti agentii economici, anul financiar are aceeasi durata ca si exercitiul bugetar.
    Art. 72
    Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pina la 31 decembrie se va incasa sau se va plati in contul bugetului pe anul urmator.
    Creditele bugetare neutilizate pina la incheierea anului sint anulate de drept. Creditele aprobate din fondurile speciale neutilizate la finele fiecarui an financiar se reporteaza in anul viitor, cu pastrarea destinatiei initiale.
    Art. 73
    Nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate bugetului administratiei centrale de stat si bugetelor locale atrage obligatia calcularii si incasarii majorarii de intirziere prevazute de lege.
    Incasarea la bugetul administratiei centrale de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat a sumelor datorate si neachitate in termen de catre persoanele juridice si persoanele fizice se face prin aplicarea normelor de procedura fiscala si executare silita prevazuta de lege.
    Persoanele juridice romane, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant, au obligatia contabilizarii operatiunilor patrimoniale in lei, potrivit normelor legale privind sistemul contabil unificat al economiei nationale, asigurind astfel conditiile de executare a controlului asupra sumelor cuvenite bugetului.
    Art. 74
    Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul administratiei centrale de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat si nici efectuata din aceste bugete daca nu exista baza legala pentru asemenea cheltuieli.
    Art. 75
    Din bugetul administratiei centrale de stat sau din bugetele locale se pot acorda subventii sau transferuri cu caracter general sau cu destinatii pentru anumite cheltuieli unor institutii, asociatii sau altor persoane juridice care nu sint de stat si nu au autonomie economico-financiara, precum si unor unitati sau organisme internationale, ca obligatii de cotizatie ale statului, numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.
    Asemenea subventii sau transferuri se prevad si se acorda din bugetele ordonatorilor principali de credite, in mod distinct pe categoriile prevazute la alineatul precedent.
    Art. 76
    Sumele aprobate prin bugetul administratiei centrale de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat, in limitele carora se pot efectua cheltuieli, reprezinta credite bugetare, care nu pot fi depasite.
    Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai in limita creditelor bugetare anuale aprobate.
    Art. 77
    Dispozitiile legale in domeniul elaborarii, aprobarii si executarii bugetului administratiei centrale de stat se aplica si in domeniul bugetelor locale si bugetului asigurarilor sociale de stat, in masura in care pentru acestea nu se dispune altfel prin prezenta lege.
    Art. 78
    Pina la alegerea organelor locale, elaborarea, aplicarea, executia si incheierea bugetelor locale se fac de catre organele numite potrivit legii.
    Art. 79
    Prevederile prezentei legi se aplica de la 1 ianuarie 1991.
    Art. 80
    La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea finantelor nr. 9/1972, modificata si completata prin Legea nr. 2/1979, precum si orice alte dispozitii contrare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 23 ianuarie 1991.

                           PRESEDINTELE SENATUI
                     academician ALEXANDRU BIRLADEANU

    Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 28 ianuarie 1991.

                     PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
                                MARTIAN DAN

    In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei,
    promulgam Legea privind finantele publice si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.

                           PRESEDINTELE ROMANIEI
                                ION ILIESCU