LEGE Nr. 282
din 24 octombrie 2007
pentru ratificarea Cartei
europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptata la Strasbourg la 5
noiembrie 1992
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 752 din 6 noiembrie 2007
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. 1. - Se ratifică Carta europeană a limbilor
regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, denumită
în continuare Carta.
Art. 2. - Prevederile Cartei se aplică următoarelor
limbi minoritare folosite pe teritoriul României:
a) limba albaneză;
b) limba armeană;
c) limba bulgară;
d) limba cehă;
e) limba croată;
f) limba germană;
g) limba greacă;
h) limba italiană;
i) limba idiş;
j) limba macedoneană;
k) limba maghiară;
l) limba poloneză;
m) limba romani;
n) limba rusă;
o) limba ruteană;
p) limba sârbă;
q) limba slovacă;
r) limba tătară;
s) limba turcă;
ş) limba ucraineană.
Art. 3. - In înţelesul prezentei legi, limbile
minoritare sau regionale sunt limbile minorităţilor naţionale.
Art. 4. - Potrivit prevederilor
art. 2 paragraful 1 din Cartă, dispoziţiile părţii a II-a din Cartă se aplică
pentru următoarele limbi minoritare sau regionale:
a) limba albaneză;
b) limba armeană;
c) limba greacă;
d) limba italiană;
e) limba idiş;
f) limba macedoneană;
g) limba poloneză;
h) limba romani;
i) limba ruteană;
j) limba tătară.
Art. 5. - Potrivit prevederilor art. 2 paragraful 2 şi
ale art. 3 paragraful 1 din Cartă, următoarele prevederi cuprinse în partea a
III-a din Cartă se vor aplica limbilor minorităţilor naţionale de mai jos:
a) limba bulgară:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), b) (ii), c)
(iii), d) (iv), e) (ii), g), h), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3.
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), c), d), e), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b), c);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), c)
(ii), d), e) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi
facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1 subparagrafele a), b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
b) limba cehă:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), b) (ii), c)
(iii), d) (iv), g), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), c), d), e), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b), c);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), c)
(ii), d), e) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1 subparagrafele a), b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
c) limba croată:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (i), b) (i), c) (ii),
e) (iii), g), h), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), d), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), c) (ii), d), e)
(i), g);
- paragraful 2;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1 subparagrafele a), b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
d) limba germană:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (i), b) (i), c) (i), d)
(i), e) (i), f) (iii), g), n), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v), b), c);
- paragraful 2 subparagrafele b), c), d), e), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b), c);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), d), e)
(i), f (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa
economică şi socială:
- paragraful 1 subparagrafele a), b), c);
- paragraful 2 subparagrafele c), d), e);
• articolul 14 - Schimburi trasfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
e) limba maghiară:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (i), b) (i), c) (i), d)
(i), e) (i), f) (i), g), n), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v), b), c);
- paragraful 2 subparagrafele b), c), d), e), f), g);
- paragraful 3;
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), b) (i), c) (i),
d), e) (i), f) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1;
- paragraful 2 subparagrafele c), d), e);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
f) limba rusă:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (iii), c)
(iii), d) (iv), e) (ii), f) (iii), g), h), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), d), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), c (ii),
d), e) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1 subparagrafele a), b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
g) limba sârbă:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), b (i), c (i), d
(iv), e) (ii), g). n), i);
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), d), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), c)
(ii), d), e) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
• paragraful 1 subparagrafele a), b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
h) limba slovacă:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (i), b) (i), c) (i), d)
(iv), e) (ii), g). n), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d;
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi serviciile
publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a (iii), a) (iv),
a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), d), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), c)
(ii), d), e) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1 subparagrafele a), b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
i) limba turcă:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (i), b) (i), c) (i), d)
(iv), e) (ii), f) (iii), g), h), i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), d), e), f), g);
- paragraful 3;
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), c)
(ii), d), e) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1 subparagraful b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b);
j) limba ucraineană:
• articolul 8 -Invăţământ:
- paragraful 1 subparagrafele a) (i), b) (i), c) (i), d)
(iv), e)(iii),f)(iii),g),h),i);
- paragraful 2;
• articolul 9 - Justiţia:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), b)
(ii), b) (iii), c) (ii), c) (iii), d);
- paragraful 2 subparagraful a);
- paragraful 3;
• articolul 10 -Autorităţile administrative şi
serviciile publice:
- paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a)
(iv), a) (v);
- paragraful 2 subparagrafele b), d), e), f), g);
- paragraful 3 subparagrafele a), b), c);
- paragraful 4 subparagrafele b), c);
- paragraful 5;
• articolul 11 - Mijloace de comunicare:
- paragraful 1 subparagrafele a) (iii), b) (ii), c)
(ii), d), e) (i), g);
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 12 -Activităţi şi facilităţi culturale:
- paragraful 1;
- paragraful 2;
- paragraful 3;
• articolul 13 - Viaţa economică şi socială:
- paragraful 1 subparagraful b);
• articolul 14 - Schimburi transfrontaliere:
- paragraful a);
- paragraful b).
Art. 6. - Prin sintagma număr
considerat suficient, prevăzută la art. 8
paragraful 1 subparagraful a) (iii) din Cartă, se înţelege numărul minim de
elevi necesar pentru înfiinţarea unei clase sau grupe, în condiţiile
prevederilor art. 158 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 7. - Prin sintagma zonă
în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită, prevăzută la art. 1 paragraful b) din Cartă, se înţelege unităţile
administrativ-teritoriale în care o limbă regională sau minoritară este
folosită de cel puţin 20% din numărul locuitorilor acelei unităţi
administrativ-teritoriale.
Art. 8. - Dispoziţiile art. 9 din Cartă se vor aplica
în concordanţă cu prevederile art. 128 din Constituţia României, republicată,
precum şi cu cele ale art. 14 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 9. - Prevederile art. 10 din Cartă se vor aplica
în concordanţă cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu cele ale
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, precum şi cu
cele ale Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată
la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de
România prin Legea nr. 33/1995.
Art. 10. - Dispoziţiile art. 11 paragraful 1
subparagraful f) (i) din Cartă se vor aplica în concordanţă cu prevederile
Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de
Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu
modificările ulterioare.
Art. 11. - Ministerele şi celelalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi locale, după caz, vor lua măsurile necesare
în vederea aplicării dispoziţiilor prezentei legi.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
CARTA EUROPEANA
a limbilor regionale sau minoritare*)
PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale
Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, denumită în continuare Carta,
considerând că scopul Consiliului Europei este
realizarea unei uniuni mai strânse între membrii săi, îndeosebi pentru
salvgardarea şi promovarea idealurilor şi principiilor care constituie
patrimoniul lor comun,
considerând că protecţia limbilor regionale sau
minoritare istorice din Europa, dintre care unele riscă, în decursul timpului,
să dispară, contribuie la menţinerea şi dezvoltarea tradiţiilor şi a bogăţiei
culturale a Europei,
considerând că dreptul de a practica o limbă regională
sau minoritară în viaţa privată şi publică reprezintă un drept imprescriptibil,
în conformitate cu principiile cuprinse în Pactul internaţional relativ la
drepturile civile şi politice al Naţiunilor Unite şi în conformitate cu spiritul
Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale a
Consiliului Europei,
luând în considerare activitatea realizată în cadrul
CS.CE. şi în special Actul final de la Helsinki din 1975 şi documentul
reuniunii de la Copenhaga din 1990,
subliniind valoarea interculturalităţii şi a
plurilingvismului şi considerând că protecţia şi încurajarea limbilor regionale
sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi al
necesităţii de a le însuşi,
conştiente de faptul că protecţia şi promovarea
limbilor regionale sau minoritare în diferite ţări şi regiuni ale Europei
reprezintă o contribuţie importantă la construirea unei Europe bazate pe
principiile democraţiei şi ale diversităţii culturale, în cadrul suveranităţii naţionale
şi al integrităţii teritoriale,
ţinând seama de condiţiile specifice şi de tradiţiile istorice proprii diferitelor regiuni ale statelor Europei,
au convenit asupra celor ce urmează:
PARTEA I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Definiţii
In sensul prezentei Carte:
a) prin expresia limbi regionale sau minoritare se înţelege limbile:
(i) folosite în mod tradiţional
într-o anumită zonă a unui stat de către cetăţenii acelui stat, care constituie
un grup numeric inferior restului populaţiei statului; şi (ii) diferite de
limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) acelui stat; Ea nu include nici
dialectele limbii (limbilor) oficiale a (ale) statului, nici limbile
migranţilor;
b) prin zonă în cadrul
căreia o limbă regională sau minoritară este folosită se înţelege aria geografică în care această limbă reprezintă modul
de exprimare al unui număr de persoane justificând adoptarea a diferite măsuri
de protecţie şi de promovare prevăzute prin prezenta Cartă;
c) prin limbi nonteritoriale se înţelege limbile folosite de cetăţenii unui stat care sunt
diferite de limba (limbile) folosită (folosite) de restul populaţiei statului,
dar care, deşi folosite în mod tradiţional pe teritoriul statului, nu pot fi
asociate cu o anumită arie geografică a acestuia.
ARTICOLUL 2
Angajamente
1. Fiecare parte se angajează
să aplice prevederile părţii a II-a la ansamblul limbilor regionale sau minoritare folosite pe teritoriul său, care
corespund definiţiilor din art. 1.
2. In ceea ce priveşte orice limbă indicată în
momentul ratificării, al acceptării sau al aprobării, în conformitate cu art.
3, fiecare parte se angajează să aplice un minimum de 35 de paragrafe sau
alineate selecţionate dintre prevederile părţii a III-a a prezentei Carte,
dintre care cel puţin 3 selecţionate din fiecare din art. 8 si 12 si unul din
fiecare din art. 9, 10, 11 si 13.
ARTICOLUL 3
Modalităţi
1. Fiecare stat contractant
trebuie să specifice în instrumentul său de ratificare, de acceptare ori de aprobare fiecare limbă regională
sau minoritară ori fiecare limbă oficială mai puţin răspândită pe ansamblul sau
pe o parte a teritoriului său, la care se aplică paragrafele selecţionate în
conformitate cu paragraful 2 al art. 2.
2. Orice parte poate, în orice moment ulterior, să
notifice secretarului general că acceptă obligaţiile decurgând din prevederile
oricărui alt paragraf al Cartei care nu fusese specificat în instrumentul de
ratificare, de acceptare sau de aprobare ori că va aplica paragraful 1 al
prezentului articol altor limbi regionale sau minoritare ori altor limbi
oficiale mai puţin răspândite pe ansamblul sau pe o parte a teritoriului său.
3. Angajamentele prevăzute în paragraful precedent vor
fi considerate parte integrantă a ratificării, a acceptării sau a aprobării şi
vor avea aceleaşi efecte cu începere de la data notificării lor.
ARTICOLUL 4
Regimuri de protecţie existente
1. Nicio prevedere a prezentei
Carte nu poate fi interpretată ca o limitare sau derogare de la drepturile
garantate prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
2. Prevederile prezentei Carte nu aduc atingere
prevederilor mai favorabile care reglementează situaţia limbilor regionale sau
minoritare ori statutul juridic al persoanelor aparţinând minorităţilor,
existente deja într-un stat parte sau care sunt prevăzute de acordurile
internaţionale bilaterale ori multilaterale pertinente.
ARTICOLUL 5
Obligaţii existente
Nicio prevedere a prezentei carte nu va putea fi
interpretată ca implicând dreptul de a angaja o activitate sau de a realiza o
acţiune ce contravine scopurilor Cartei Naţiunilor Unite ori altor obligaţii de
drept internaţional, inclusiv principiului suveranităţii şi integrităţii
teritoriale a statelor.
*) Traducere.
ARTICOLUL 6
Informare
Părţile se angajează să vegheze ca autorităţile,
organizaţiile şi persoanele interesate să fie informate asupra drepturilor şi
obligaţiilor stabilite prin prezenta Cartă.
PARTEA a II-a
Obiective şi principii urmărite în conformitate cu paragraful 1 al art. 2
ARTICOLUL 7
Obiective şi principii
1. In ceea ce priveşte limbile regionale sau
minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite şi în funcţie de
situaţia fiecărei limbi, părţile îşi întemeiază politica, legislaţia şi
practica pe următoarele obiective şi principii:
a) recunoaşterea limbilor regionale sau minoritare ca
o expresie a bogăţiei culturale;
b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi
regionale sau minoritare, în aşa fel încât diviziunile administrative existente
ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi
regionale sau minoritare;
c) necesitatea unei acţiuni hotărâte pentru promovarea
limbilor regionale sau minoritare în vederea salvgardării lor;
d) facilitarea şi/sau încurajarea folosirii, oral ori
în scris, a limbilor regionale sau minoritare, în viaţa publică ori în viaţa
privată;
e) menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor în domeniile
prevăzute în prezenta Cartă, între grupurile folosind o limbă regională sau
minoritară şi alte grupuri ale aceluiaşi stat ce vorbesc o limbă practicată
într-o formă identică ori apropiată, precum şi stabilirea de relaţii culturale
cu alte grupuri din respectivul stat folosind limbi
diferite;
f) stabilirea de forme şi mijloace adecvate de predare
şi studiere a limbilor regionale sau minoritare, la toate nivelele
corespunzătoare;
g) stabilirea de mijloace permiţând celor ce nu
vorbesc o limbă regională sau minoritară şi care locuiesc într-o arie unde
această limbă este folosită să o înveţe, dacă doresc acest lucru;
h) promovarea studiilor şi a cercetărilor în domeniul
limbilor regionale sau minoritare în universităţi ori instituţii echivalente;
i) promovarea unor forme corespunzătoare
de schimburi transnaţionale, în domeniile prevăzute de prezenta Cartă, pentru
limbile regionale sau minoritare folosite într-o formă identică ori apropiată
în două sau mai multe state.
2. Părţile se angajează să elimine, dacă nu au făcut-o
deja, orice distincţie, excludere, restricţie sau preferinţă nejustificată
referitoare la folosirea unei limbi regionale sau minoritare şi având drept
scop descurajarea sau punerea în pericol a menţinerii ori dezvoltării acesteia.
Adoptarea de măsuri speciale în favoarea limbilor regionale sau minoritare,
destinate să promoveze egalitatea între vorbitorii acestor limbi şi restul
populaţiei ori urmărind să ţină seama de situaţiile lor specifice, nu este
considerată ca un act de discriminare faţă de vorbitorii limbilor mai
răspândite.
3. Părţile se angajează să promoveze, prin măsuri
corespunzătoare, înţelegerea reciprocă între toate grupurile lingvistice ale
ţării, îndeosebi acţionând în aşa fel încât respectul, înţelegerea şi toleranţa
faţă de limbile regionale sau minoritare să figureze printre obiectivele
educaţiei şi instituirii desfăşurate în ţară, şi să încurajeze mijloacele de
comunicare în masă să urmărească acelaşi obiectiv.
4. In determinarea politicii faţă de limbile regionale
sau minoritare, părţile se angajează să ia în considerare necesităţile şi
dorinţele exprimate de grupurile ce folosesc aceste limbi. Ele sunt încurajate
să creeze, dacă este necesar, organe cu rol consultativ
asupra tuturor chestiunilor legate de limbile regionale sau minoritare.
5. Părţile se angajează să aplice, mutatis mutandis, principiile enumerate
în paragrafele 1-4 de mai sus la limbile nonteritoriale. Totuşi, în cazul
acestor limbi, natura şi cuprinderea măsurilor ce urmează a fi luate pentru a
da efect prezentei Carte vor fi determinate într-o manieră flexibilă,
ţinându-se seama de necesităţi şi dorinţe şi respectându-se tradiţiile şi
caracteristicile grupurilor care folosesc limbile respective.
PARTEA a III-a
Măsuri în favoarea folosirii limbilor regionale sau minoritare în viaţa publică, ce
urmează a fi adoptate în conformitate cu
angajamentele asumate în virtutea paragrafului 2 al art. 2
ARTICOLUL 8
Invăţământ
1. In materie de învăţământ, părţile se angajează, în
ceea ce priveşte zonele în care sunt folosite astfel de limbi, în funcţie de
situaţia fiecăreia dintre aceste limbi şi fără a aduce atingere limbii
(limbilor) oficiale a (ale) statului:
a) (i) să prevadă desfăşurarea unei educaţii preşcolare
în limbile regionale sau minoritare respective; sau
(ii) să prevadă desfăşurarea unei părţi substanţiale a educaţiei preşcolare în limbile regionale
sau minoritare respective; sau
(iii) să aplice una dintre măsurile vizate la pct. (i)
şi (ii) de mai sus cel puţin
elevilor ale căror familii o solicită şi al căror număr este considerat
suficient; sau
(iv) dacă autorităţile publice nu au competenţe directe
în domeniul educaţiei
preşcolare, să favorizeze şi/sau să încurajeze aplicarea măsurilor vizate la pct. (i)-(iii) de mai sus;
b) (i) să prevadă desfăşurarea unui învăţământ primar
în limbile regionale sau minoritare respective; sau
(ii) să prevadă desfăşurarea unei părţi substanţiale a învăţământului primar în limbile
regionale sau minoritare respective; sau
(iii) să prevadă, în cadrul învăţământului primar, ca predarea limbilor regionale sau minoritare respective să facă parte integrantă din programa de învăţământ; sau
(iv) să aplice una dintre măsurile vizate la pct.
(i)-(iii) de mai sus cel
puţin elevilor ale căror familii o solicită şi al căror număr este considerat suficient;
c) (i) să prevadă desfăşurarea unui învăţământ
secundar în limbile regionale sau minoritare
respective; sau
(ii) să prevadă desfăşurarea unei părţi substanţiale a învăţământului secundar în limbile
regionale sau minoritare respective; sau
(iii) să prevadă, în cadrul învăţământului secundar, predarea limbilor regionale sau minoritare ca parte integrantă a programei de învăţământ; sau
(iv) să aplice una dintre măsurile vizate la pct.
(i)-(iii) de mai sus cel
puţin elevilor care o solicită sau, dacă este cazul, ale căror familii o solicită - în număr considerat suficient;
d) (i) să prevadă desfăşurarea unui învăţământ tehnic
şi vocaţional în limbile
regionale sau minoritare respective; sau
(ii) să prevadă desfăşurarea unei părţi substanţiale a
învăţământului tehnic şi vocaţional în limbile regionale sau minoritare
respective; sau
(iii) să prevadă, în cadrul educaţiei tehnice şi
vocaţionale, predarea limbilor regionale sau minoritare respective, ca parte
integrantă a programei de învăţământ; sau
(iv) să aplice una dintre măsurile vizate la pct.
(i)-(iii) de mai sus cel puţin elevilor care o solicită sau, dacă este cazul,
ale căror familii o solicită - în număr considerat suficient;
e) (i) să prevadă desfăşurarea unui învăţământ
universitar şi a altor forme
de învăţământ superior în limbile regionale sau minoritare; sau
(ii) să prevadă studiul acestor limbi ca disciplină a
învăţământului universitar şi superior; sau
(iii) dacă, în temeiul rolului statului în raport cu
instituţiile de învăţământ superior, prevederile pct. (i) şi (ii) nu pot fi
aplicate, să încurajeze şi/sau să autorizeze crearea unui învăţământ superior în
limbile regionale sau minoritare ori a unor modalităţi permiţând studierea
acestor limbi în universitate sau în alte instituţii de învăţământ superior;
f) (i) să ia măsuri pentru organizarea de cursuri de educaţie pentru adulţi sau de educaţie
permanentă desfăşurate în principal ori integral în limbile regionale sau
minoritare; sau
(ii) să propună aceste limbi ca discipline de educaţie
pentru adulţi şi de educaţie permanentă; sau
(iii) dacă autorităţile publice nu au competenţe
directe în domeniul educaţiei adulţilor, să favorizeze şi/sau să încurajeze
predarea acestor limbi în cadrul educaţiei pentru adulţi ori al educaţiei permanente;
g) să ia măsuri pentru asigurarea predării istoriei şi
a culturii pe care limba regională sau minoritară le exprimă;
h) să asigure pregătirea de bază şi permanentă a
cadrelor didactice necesare punerii în aplicare a acelora dintre paragrafele
a)-g) acceptate de parte;
i) să creeze unul sau mai multe organe de control
însărcinate să urmărească măsurile adoptate şi progresele realizate în direcţia
instituirii ori a dezvoltării predării limbilor regionale sau minoritare şi să
realizeze asupra acestor chestiuni rapoarte periodice care vor fi făcute
publice.
2. In materie de învăţământ şi în ceea ce priveşte
zonele, altele decât cele în care sunt folosite în mod tradiţional limbile
regionale sau minoritare, părţile se angajează să autorizeze, să încurajeze şi
să creeze, dacă numărul vorbitorilor unei limbi regionale sau minoritare o
justifică, predarea în limba regională sau minoritară ori predarea acestei
limbi la nivele de învăţământ corespunzătoare.
ARTICOLUL 9
Justiţia
1. Părţile se angajează, în
ceea ce priveşte circumscripţiile autorităţilor judiciare în care numărul
persoanelor folosind limbile regionale sau minoritare justifică măsurile
specificate mai jos, în funcţie de situaţia fiecăreia dintre aceste limbi şi cu
condiţia ca utilizarea posibilităţilor oferite de prezentul paragraf să nu fie
considerată de către judecător ca împiedicând buna administrare a justiţiei:
a) în cadrul procedurilor penale:
(i) să prevadă ca, la cererea uneia dintre părţi, tribunalele să îşi
desfăşoare procedurile în limbile regionale sau minoritare; şi/sau
(ii) să garanteze acuzatului dreptul de a se exprima în limba sa regională sau minoritară; şi/sau
(iii) să prevadă ca cererile şi probele, scrise ori
orale, să nu fie considerate ca inadmisibile numai pe motivul că sunt formulate
într-o limbă regională sau minoritară; si/sau
(iv) să administreze în aceste limbi regionale sau
minoritare, la cerere, actele în legătură cu procedurile judiciare, dacă este
necesar prin recurgerea la interpreţi şi traduceri care să nu implice
cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi;
b) în cadrul procedurilor civile:
(i) să prevadă ca, la cererea unei părţi, tribunalele
să îşi desfăşoare procedurile în limbile regionale sau minoritare; şi/sau
(ii) să permită ca, atunci când o parte la un litigiu
trebuie să compară personal în faţa unui tribunal, aceasta să se exprime în
limba sa regională sau minoritară, fără ca prin aceasta să se expună la
cheltuieli suplimentare; şi/sau
(iii) să permită administrarea de documente şi probe în
limbile regionale sau minoritare, dacă este necesar prin recurgerea la
interpreţi şi traduceri;
c) în procedurile în faţa jurisdicţiilor competente în
materie administrativă:
(i) să prevadă ca jurisdicţiile la cererea unei părţi
să conducă procedura în una dintre limbile regionale
sau minoritare;
(ii) să permită, în cazul în care o parte aflată în
litigiu trebuie să compară în persoană în faţa unui tribunal, să se exprime în
limba sa regională sau minoritară fără ca pentru aceasta să se expună la
cheltuieli suplimentare;
(iii) să permită producerea de documente şi de probe în
limbile regionale sau minoritare; dacă este necesar, se va recurge la
interpreţi şi traduceri;
d) să ia măsuri pentru a asigura aplicarea pct.
(i)-(iii) ale paragrafelor b) şi c) de mai sus şi utilizarea eventuală de
interpreţi şi traduceri, fără ca aceasta să atragă cheltuieli suplimentare
pentru cei interesaţi.
2. Părţile se angajează:
a) să nu conteste validitatea actelor juridice
întocmite în ţară numai pe motivul că acestea sunt redactate într-o limbă
regională sau minoritară; sau
b) să nu conteste validitatea, între părţi, a actelor
juridice întocmite în ţară numai pe motivul că acestea sunt redactate într-o
limbă regională sau minoritară şi să prevadă că acestea pot fi invocate
împotriva unor părţi terţe interesate care nu folosesc respectivele limbi, cu
condiţia ca conţinutul actului (actelor) să fie adus la cunoştinţă acestora de
către persoanele care îl (le) invocă; sau
c) să nu conteste validitatea, între părţi, a actelor
juridice întocmite în ţară numai pe motivul că sunt redactate într-o limbă
regională sau minoritară.
3. Părţile se angajează să facă accesibile în limbile
regionale sau minoritare textele legislative naţionale cele mai importante şi
pe acelea care îi interesează în mod special pe cei care utilizează aceste
limbi, dacă aceste texte nu sunt deja disponibile în altfel.
ARTICOLUL 10
Autorităţile administrative şi serviciile publice
1. în circumscripţiile
administrative ale statului locuite de un număr de
vorbitori de limbi regionale sau minoritare, care
justifică măsurile specificate mai jos, şi în funcţie de situaţia fiecărei
limbi, părţile se angajează, în măsura în care este posibil:
a) (i) să vegheze ca autorităţile administrative să
utilizeze limbile regionale sau minoritare; sau
(ii) să vegheze ca funcţionarii autorităţilor
administrative care asigură relaţia cu publicul să folosească limbile regionale
sau minoritare în raporturile lor cu persoanele care li se adresează în aceste
limbi; sau
(iii) să vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau
minoritare să poată prezenta cereri orale ori scrise şi să primească răspunsuri
în aceste limbi; sau
(iv) să vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau
minoritare să poată prezenta cereri orale ori scrise în aceste limbi;
(v) să vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau
minoritare să poată prezenta ca valabil un document întocmit în aceste limbi;
b) să pună la dispoziţie formulare şi texte
administrative de uz curent pentru populaţie în limbile regionale sau
minoritare, ori în versiuni bilingve;
c) să permită autorităţilor administrative să
întocmească documente într-o limbă regională sau minoritară.
2. In ceea ce priveşte autorităţile locale şi
regionale din zonele locuite de un număr de vorbitori de limbi regionale sau
minoritare în care se justifică măsurile specificate mai jos, părţile se
angajează să permită şi/sau să încurajeze:
a) folosirea limbilor regionale sau minoritare în
cadrul administraţiei regionale ori locale;
b) posibilitatea pentru vorbitorii de limbi regionale
sau minoritare de a prezenta cereri orale ori scrise în aceste limbi;
c) publicarea de către autorităţile regionale a
textelor oficiale şi în limbile regionale sau minoritare;
d) publicarea de către
autorităţile locale a textelor oficiale şi în limbile regionale sau minoritare;
e) folosirea de către autorităţile regionale a limbilor
regionale sau minoritare în dezbaterile din consiliile lor, fără a exclude
totuşi folosirea limbii (limbilor) oficiale a (ale)
statului;
f) folosirea de către autorităţile locale a limbilor
regionale sau minoritare în dezbaterile din consiliile lor, fără a exclude
totuşi folosirea limbii (limbilor) oficiale a (ale) statului;
g) folosirea sau adoptarea, dacă este cazul, alături
de denumirea în limba (limbile) oficială (oficiale), a formelor tradiţionale şi
corecte ale toponomiei în limbile regionale sau minoritare.
3. In ceea ce priveşte serviciile publice asigurate de
către autorităţile administrative ori de către alte persoane care acţionează în
cadrul competenţei acestora, părţile contractante se angajează, în zonele în
care limbile regionale sau minoritare sunt folosite, în funcţie de situaţia
fiecărei limbi şi în măsura în care acest lucru este posibil:
a) să vegheze ca limbile
regionale sau minoritare să fie folosite în cadrul serviciilor publice; sau
b) să permită vorbitorilor de limbi regionale sau
minoritare să formuleze cereri şi să primească răspunsuri în aceste limbi; sau
c) să permită vorbitorilor de limbi regionale sau
minoritare să formuleze cereri în aceste limbi.
4. In vederea aplicării dispoziţiilor paragrafelor 1, 2
şi 3 pe care le-au acceptat, părţile se angajează să ia una sau mai multe
dintre măsurile ce urmează:
a) traducerea sau interpretarea
eventual solicitată;
b) alegerea şi, dacă este cazul, formarea unui număr
suficient de funcţionari şi alţi agenţi publici;
c) satisfacerea, în măsura în care este posibil, a cererilor
agenţilor publici care cunosc o limbă regională sau minoritară de a fi
repartizaţi în zona în care această limbă este folosită.
5. Părţile se angajează să permită, la cererea celor
interesaţi, folosirea sau adoptarea de patronime în limbile regionale sau
minoritare.
ARTICOLUL 11
Mijloace de comunicare
1. Părţile se angajează, pentru
vorbitorii limbilor regionale sau minoritare, în zonele
în care aceste limbi sunt folosite, în funcţie de
situaţia fiecărei limbi, în măsura în care autorităţile publice au, în mod
directori indirect, competenţe, atribuţii sau un rol în acest domeniu, cu
respectarea principiilor de independenţă şi autonomie a mijloacelor de
comunicare:
a) în măsura în care radioul şi televiziunea au
caracterul de servicii publice:
(i) să asigure crearea cel puţin a unei staţii de radio
şi a unui canal de televiziune în limbile regionale sau
minoritare; sau
(ii) să încurajeze şi/sau să faciliteze crearea cel
puţin a unei staţii de radio
şi a unui canal de televiziune în limbile regionale sau
minoritare; sau
(iii) să ia măsuri corespunzătoare pentru ca difuzorii
să programeze emisiuni în limbile regionale sau
minoritare;
b) (i) să încurajeze şi/sau să faciliteze crearea cel
puţin a unei staţii de radio
în limbile regionale sau minoritare; sau
(ii) să încurajeze şi/sau să faciliteze emiterea de
programe de radio în limbile regionale sau minoritare,
în mod periodic;
c) (i) să încurajeze şi/sau să faciliteze crearea cel
puţin a unui canal de televiziune în limbile regionale
sau minoritare; sau
(ii) să încurajeze şi/sau să faciliteze difuzarea de
programe de televiziune în limbile regionale sau
minoritare, în mod periodic;
d) să încurajeze şi/sau să faciliteze realizarea şi
difuzarea de producţii audio şi audiovizuale în limbile regionale sau
minoritare;
e) (i) să încurajeze şi/sau să faciliteze crearea
şi/sau menţinerea cel puţin a unui organ de presă în limbile regionale sau
minoritare; sau
(ii) să încurajeze şi/sau să faciliteze publicarea de
articole de presă în limbile regionale sau minoritare, în mod periodic;
f) (i) să acopere costurile suplimentare ale mijloacelor de comunicare ce utilizează
limbile regionale sau minoritare, atunci când legea prevede o asistenţă
financiară, în general, pentru mijloacele de comunicare; sau
(ii) să extindă măsurile existente de asistenţă
financiară la producţiile audiovizuale în limbile
regionale sau minoritare;
g) să sprijine formarea jurnaliştilor şi a personalului
pentru mijloacele de comunicare ce utilizează limbile regionale sau minoritare.
2. Părţile se angajează să garanteze libertatea de
recepţie directă a emisiunilor de radio şi de televiziune ale ţărilor vecine,
realizate într-o limbă folosită într-o formă identică ori apropiată de o limbă
regională sau minoritară, şi să nu se opună retransmiterii de emisiuni de radio
şi de televiziune din ţările vecine, realizate într-o astfel de limbă. Ele se
angajează în plus să vegheze ca nicio restricţie a libertăţii de expresie şi a
liberei circulaţii a informaţiei într-o limbă folosită într-o formă identică
ori apropiată de o limbă regională sau minoritară să nu fie impusă presei
scrise. Exercitarea libertăţilor menţionate mai sus, atrăgând obligaţii şi
responsabilităţi, poate fi supusă anumitor formalităţi, condiţii, restricţii sau
sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate
democratică, în interesul securităţii naţionale, al integrităţii teritoriale
ori al siguranţei publice, al apărării ordinii şi al prevenirii crimei, al
protecţiei sănătăţii sau a moralei, al protecţiei reputaţiei ori a drepturilor
altora, pentru împiedicarea divulgării informaţiilor confidenţiale sau pentru garantarea autorităţii şi a
imparţialităţii puterii judecătoreşti.
3. Părţile se angajează să vegheze ca interesele
vorbitorilor limbilor regionale sau minoritare să fie reprezentate ori luate în
considerare în cadrul structurilor eventual create, în conformitate cu legea,
având ca sarcină garantarea libertăţii şi a pluralităţii mijloacelor de
comunicare.
ARTICOLUL 12
Activităţi şi facilităţi culturale
1. In ceea ce priveşte activităţile şi facilităţile
culturale - în special biblioteci, videoteci, centre culturale, muzee, arhive,
academii, teatre şi cinematografe, precum şi operele literare şi producţia
cinematografică, folclorul, festivalurile, industria culturală, incluzând în
special utilizarea de noi tehnologii -, părţile se angajează, în zonele în care
aceste limbi sunt folosite şi în măsura în care autorităţile publice au
competenţe, puteri sau rol în acest domeniu:
a) să încurajeze formele de exprimare şi iniţiativele
specifice limbilor regionale sau minoritare şi să favorizeze diferite mijloace
de acces la operele produse în aceste limbi;
b) să favorizeze diferitele modalităţi de acces în alte
limbi la operele produse în limbile regionale sau minoritare, sprijinind şi
dezvoltând activităţile de traducere, dublare, postsincronizare şi subtitrare;
c) să favorizeze accesul în limbile regionale sau
minoritare la operele produse în alte limbi, sprijinind şi dezvoltând activităţile
de traducere, dublare, postsincronizare şi subtitrare;
d) să vegheze ca organismele însărcinate să întreprindă
şi să susţină diferite forme de activităţi culturale să integreze într-o măsură
adecvată cunoaşterea şi folosirea limbilor şi culturilor regionale sau
minoritare în acţiunile a căror iniţiativă o au ori pe care le sprijină;
e) să favorizeze punerea la
dispoziţia organismelor însărcinate să întreprindă sau să susţină activităţi
culturale a unui personal cunoscător al limbii regionale sau minoritare, precum
şi al limbii (limbilor) restului populaţiei;
f) să încurajeze participarea directă a
reprezentanţilor limbilor regionale sau minoritare la demersurile de organizare
a facilităţilor şi de planificare a activităţilor culturale;
g) să încurajeze şi/sau să faciliteze crearea unuia sau
mai multor organisme însărcinate să colecteze, depoziteze şi să prezinte ori să
publice operele realizate în limbile regionale sau minoritare;
h) dacă este necesar, să creeze şi/sau să promoveze şi
să finanţeze servicii de traducere şi de cercetare terminologică, în vederea în
special a menţinerii şi dezvoltării în fiecare limbă regională sau minoritară a
unei terminologii administrative, comerciale, economice, sociale, tehnologice
ori juridice adecvate.
2. In ceea ce priveşte alte zone decât cele în care
limbile regionale sau minoritare sunt în mod tradiţional folosite, părţile se
angajează să autorizeze, să încurajeze şi/sau să prevadă, dacă numărul
vorbitorilor unei limbi regionale sau minoritare justifică aceasta, activităţi
ori facilităţi culturale adecvate, în conformitate cu paragraful precedent.
3. Părţile se angajează ca în
politica lor culturală pe plan extern să acorde un loc corespunzător limbilor
regionale sau minoritare şi culturii pe care ele o exprimă.
ARTICOLUL 13
Viaţa economică şi socială
1. In ceea ce priveşte activităţile economice şi
sociale, părţile se angajează, pentru ansamblul ţării:
a) să excludă din propria legislaţie orice dispoziţie
care interzice ori limitează în mod nejustificat folosirea limbilor regionale
sau minoritare în documentele referitoare la viaţa economică ori socială şi,
mai ales, în contractele de muncă şi în documentele tehnice, cum ar fi
instrucţiunile de utilizare a produselor sau a echipamentelor tehnice;
b) să interzică introducerea în regulamentele interne
ale întreprinderilor şi în actele private a oricăror clauze ce exclud ori
limitează folosirea limbilor regionale sau minoritare, cel puţin între
vorbitorii aceleiaşi limbi;
c) să se opună practicilor ce tind să descurajeze
folosirea limbilor regionale sau minoritare în cadrul activităţilor economice şi sociale;
d) să faciliteze şi/sau să încurajeze prin alte
mijloace decât cele vizate în paragraful c) folosirea limbilor regionale sau
minoritare.
2. In domeniul activităţilor economice şi sociale,
părţile se angajează, în măsura în care autorităţile publice sunt competente în
zona în care limbile regionale sau minoritare sunt folosite şi dacă acest lucru
este posibil:
a) să definească, prin reglementările financiare şi
bancare, modalităţile ce permit, în condiţiile compatibile cu uzanţele
comerciale, folosirea limbilor regionale sau minoritare la redactarea ordinelor
de plată (CEC, cambie etc.) ori a altor documente financiare sau, dacă este
cazul, să vegheze la iniţierea unui astfel de proces;
b) în sectoarele economice şi sociale aflate direct
sub controlul lor (sectorul public) să realizeze acţiuni destinate să
încurajeze folosirea limbilor regionale sau minoritare;
c) să vegheze ca instituţiile sociale, cum ar fi
spitalele, căminele de bătrâni, azilurile, să ofere posibilitatea de a primi şi
de a îngriji, în propria lor limbă, pe vorbitorii unei limbi regionale sau
minoritare, care necesită îngrijiri din motive de sănătate, vârstă etc;
d) să supravegheze, prin mijloace corespunzătoare, ca
instrucţiunile de siguranţă să fie înscrise şi în limbile regionale sau minoritare;
e) să facă accesibile în limbile regionale sau
minoritare informaţiile furnizate de autorităţile competente, în ceea ce
priveşte drepturile consumatorilor.
ARTICOLUL 14
Schimburi transfrontaliere
Părţile se angajează:
a) să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale
existente care le angajează faţă de statele în care aceeaşi limbă este folosită
într-o formă identică ori apropiată sau, dacă este necesar, să depună toate
eforturile pentru a încheia astfel de acorduri, de natură să favorizeze
contractele între vorbitorii aceleiaşi limbi din statele respective, în
domeniile culturii, învăţământului, informaţiei, formării profesionale şi
educaţiei permanente;
b) în interesul limbilor regionale sau minoritare, să
faciliteze şi/sau să promoveze cooperarea transfrontalieră, mai ales între
autorităţile regionale ori locale din zonele în care aceeaşi limbă este
folosită într-o formă identică sau apropiată.
PARTEA a IV-a
Aplicarea Cartei
ARTICOLUL 15
Rapoarte periodice
1. Părţile vor prezenta periodic secretarului general al Consiliului Europei, într-o formă ce urmează a fi stabilită de
Comitetul Miniştrilor, un raport asupra politicii
urmărite, în conformitate cu partea a II-a a prezentei Carte, şi asupra
măsurilor luate pentru aplicarea dispoziţiilor părţii a III-a pe care le-au
acceptat. Primul raport trebuie să fie prezentat în anul imediat următor
intrării în vigoare a Cartei pentru partea respectivă, iar celelalte rapoarte,
la intervale de 3 ani după primul raport.
2. Părţile vor face publice
rapoartele.
ARTICOLUL 16
Examinarea rapoartelor
1. Rapoartele prezentate secretarului general al
Consiliului Europei în aplicarea art. 15 vor fi examinate de un comitet de
experţi constituit în conformitate cu art. 17.
2. Organismele sau asociaţiile
legal constituite în una dintre părţi vor putea să atragă atenţia Comitetului
de experţi asupra problemelor referitoare la angajamentele asumate de această
parte în conformitate cu partea a III-a din prezenta Cartă. După consultarea
părţii interesate, Comitetul de experţi va putea să ţină seama de aceste
informaţii în pregătirea raportului menţionat în paragraful 3 al prezentului
articol. In plus, aceste organisme sau asociaţii vor putea să prezinte
declaraţii privind politica urmărită de către o parte,
în conformitate cu partea a II-a.
3. Pe baza rapoartelor menţionate în paragraful 1 şi
a informaţiilor menţionate în paragraful 2, Comitetul de experţi va pregăti un
raport care va fi supus atenţiei Comitetului Miniştrilor. Acest raport va fi
însoţit de observaţiile pe care părţile au fost invitate să le formuleze şi
poate fi făcut public de către Comitetul Miniştrilor.
4. Raportul menţionat în paragraful 3 va conţine în
special propunerile Comitetului de experţi al Comitetului Miniştrilor în
vederea pregătirii, dacă este cazul, a oricărei recomandări a acestuia către
una sau mai multe părţi.
5. Secretarul general al Consiliului Europei va face un
raport bianual detaliat asupra aplicării Cartei către Adunarea Parlamentară.
ARTICOLUL 17
Comitetul de experţi
1. Comitetul de experţi va fi compus dintr-un membru
pentru fiecare parte, desemnat de către Comitetul Miniştrilor de pe o listă de
persoane de cea mai înaltă integritate, recunoscute pentru competenţa lor în
domeniul tratat de Cartă, care vor fi propuse de partea respectivă.
2. Membrii Comitetului de experţi vor fi numiţi pentru
o perioadă de 6 ani şi mandatul lor va putea fi reînnoit. Dacă un membru nu îşi
poate îndeplini mandatul, el va fi înlocuit, în conformitate cu procedura
prevăzută în paragraful 1, iar membrul numit în locul său va duce la bun
sfârşit mandatul predecesorului său.
3. Comitetul de experţi va adopta regulamentul său interior.
Secretariatul său va fi asigurat de către secretarul general al Consiliului
Europei.
PARTEA a V-a
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 18
1. Prezenta Cartă este deschisă spre semnare statelor
membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau
aprobării.
2. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de
aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.
ARTICOLUL 19
1. Prezenta Cartă va intra în vigoare în prima zi a
lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care 5 state
membre ale Consiliului Europei îşi vor fi exprimat consimţământul de a fi
legate prin Cartă, în conformitate cu dispoziţiile art. 18.
2. Pentru orice stat membru care îşi va exprima
ulterior consimţământul de a fi legat prin Cartă, aceasta va intra în vigoare
în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, de
acceptare sau de aprobare.
ARTICOLUL 20
1. După intrarea în vigoare a prezentei Carte,
Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei va putea invita orice stat membru
al Consiliului Europei să adere la Cartă.
2. Pentru orice stat care aderă, Carta va intra în
vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de
la data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al
Consiliului Europei.
ARTICOLUL 21
1. Orice stat poate, în
momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, de
acceptare, de aprobare ori de aderare, să formuleze una sau mai multe rezerve
la paragrafele 2-5 ale art. 7. Nicio altă rezervă nu este admisă.
2. Orice stat contractant care
a formulat o rezervă în temeiul paragrafului precedent poate să o retragă în
totalitate sau în parte, adresând o notificare secretarului general al
Consiliului Europei. Retragerea va produce efect la data primirii notificării
de către secretarul general.
ARTICOLUL 22
1. Orice parte poate în orice moment să denunţe
prezenta Cartă, adresând o notificare secretarului general al Consiliului
Europei.
2. Denunţarea va produce efect în prima zi a lunii
care urmează expirării unei perioade de 6 luni de la data primirii notificării
de către secretarul general.
ARTICOLUL 23
Secretarul General al Consiliului Europei va notifica
statelor membre ale Consiliului şi oricărui stat care va adera la prezenta
cartă:
a) orice semnare;
b) depunerea oricărui instrument
de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;
c) orice intrare în vigoare a prezentei carte, în conformitate
cu art. 19 şi 20;
d) orice notificare primită, în conformitate cu art. 3
paragraful 2;
e) orice alt act, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta Cartă.
In considerarea celor de mai sus, subsemnaţii, având
depline puteri în acest scop, au semnat prezenta Cartă.
Incheiată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, în limbile
franceză şi engleză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar
care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general va
transmite copie certificată fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului
Europei şi oricărui stat invitat să adere la prezenta Cartă.