LEGE
Nr. 316 din 10 noiembrie 2005
pentru acceptarea amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Conventia
internationala din 1966 asupra liniilor de incarcare, adoptate de Organizatia
Maritima Internationala prin Rezolutia MSC.143 (77) a Comitetului Sigurantei
Maritime la Londra la 5 iunie 2003
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1031 din 21 noiembrie 2005
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se accepta amendamentele*) la Protocolul din 1988 privind Conventia
internationala din 1966 asupra liniilor de incarcare, adoptate de Organizatia
Maritima Internationala prin Rezolutia MSC.143 (77) a Comitetului Sigurantei
Maritime la Londra la 5 iunie 2003.
------------
*) Amendamentele sunt reproduse in facsimil.
Art. 2
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va lua masurile
necesare in vederea punerii in aplicare a amendamentelor prevazute la art. 1.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
p. PRESEDINTELE SENATUI,
TEODOR VIOREL MELESCANU
REZOLUTIA MSC.143 (77)
(adoptata la 5 iunie 2003)
ADOPTAREA AMENDAMENTELOR LA PROTOCOLUL DIN 1988 PRIVIND CONVENTIA
INTERNATIONALA DIN 1966 ASUPRA LINIILOR DE INCARCARE*)
*) Traducere.
COMITETUL SIGURANTEI MARITIME,
AMINTIND articolul 28(b) al Conventiei privind crearea Organizatiei
Maritime Internationale referitor la functiile comitetului,
AMINTIND SI articolul VI al Protocolului din 1988 privind Conventia
internationala din 1966 asupra liniilor de incarcare (denumit in continuare
"Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare") referitor la
procedurile de amendare,
LUAND IN CONSIDERARE, la cea de-a saptezeci si saptea sesiune a sa,
amendamentele la Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare, propuse si
difuzate in conformitate cu paragraful 2(a) al articolului VI la aceasta,
1. ADOPTA, in conformitate cu paragraful 2(d) al articolului VI din
Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare, amendamentele la anexa B la
Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare, al caror text este dat in
anexa la prezenta rezolutie;
2. STABILESTE, in conformitate cu paragraful 2(f)(ii)(bb) al articolului VI
din Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare, ca amendamentele se vor
considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2004, cu exceptia cazului in care,
inainte de aceasta data, mai mult de o treime din Partile la Protocolul din
1988 asupra liniilor de incarcare sau Partile ale caror flote comerciale
insumate reprezinta in total cel putin 50% din tonajul brut al flotei
comerciale ale tuturor Partilor, vor fi notificat obiectiile lor la aceste
amendamente;
3. INVITA partile interesate sa ia nota ca, in conformitate cu paragraful
2(g)(ii) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de
incarcare, amendamentele vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2005 dupa
acceptarea lor in conformitate cu paragraful 2 de mai sus;
4. SOLICITA Secretarului General, in conformitate paragraful 2(e) al
articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare, sa
transmita tuturor partilor la Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare
copii certificate ale prezentei rezolutii si ale textului amendamentelor
continute in anexa;
5. SOLICITA IN PLUS Secretarului General sa transmita copii ale acestei
rezolutii si ale anexei sale Membrilor Organizatiei care nu sunt Parti la
Protocolul din 1988 asupra liniilor de incarcare.
AMENDAMENTE LA PROTOCOLUL DIN 1988 PRIVIND CONVENTIA INTERNATIONALA DIN
1966 ASUPRA LINIILOR DE INCARCARE
1 Textul existent al anexei I din anexa B se inlocuieste cu urmatorul:
"ANEXA 1
REGULI PENTRU DETERMINAREA LINIILOR DE INCARCARE
CAP. 1
GENERALITATI
Regulile sunt elaborate in ipoteza in care natura si modul de depozitare
ale incarcaturii, ale balastului etc. sunt astfel incat sa asigure navei o
stabilitate suficienta si sa evite solicitarea excesiva a structurii sale.
De asemenea, regulile au fost astfel elaborate incat acolo unde exista
cerinte internationale referitoare la stabilitate sau compartimentare, acestea
au fost respectate.
Regula 1
Rezistenta si stabilitatea intacta a navelor
(1) Administratia se va asigura ca rezistenta generala a structurii navei
este suficienta pentru pescajul corespunzator bordului liber atribuit.
(2) O nava, care este proiectata, construita si intretinuta conform
cerintelor corespunzatoare ale unei organizatii, inclusiv ale unei societati de
clasificare care este recunoscuta de catre Administratie, sau conform normelor
nationale aplicabile ale Administratiei, poate fi considerata, in conformitate
cu prevederile regulii 2-1, ca avand un nivel acceptabil de rezistenta.
Prevederile de mai sus se vor aplica tuturor elementelor structurale,
echipamentelor si dotarilor incluse in prezenta anexa, pentru care nu sunt
prevazute in mod expres norme de rezistenta si constructie.
(3) Navele vor corespunde unei stabilitati intacte normale, considerata
acceptabila de catre Administratie.
Regula 2
Aplicare
(1) Se vor atribui borduri libere navelor cu propulsie mecanica sau
gabarelor, barjelor sau altor nave fara mijloace de propulsie proprie, conform
prevederilor regulilor de la 1 pana la 40 inclusiv.
(2) In conformitate cu prevederile regulilor de la 41 pana la 45, navelor
care transporta lemn pe punte li se pot atribui, in afara de bordurile libere
prescrise in paragraful (1), borduri libere pentru transportul lemnului pe
punte.
(3) Navele proiectate pentru a purta velatura, fie ca unic mijloc de
propulsie, fie ca mijloc suplimentar, precum si remorcherele, primesc borduri
libere in conformitate cu prevederile regulilor de la 1 pana la 40 inclusiv.
Bord liber suplimentar poate fi cerut dupa cum stabileste Administratia.
(4) Navele din lemn sau de constructie compozita sau din orice alte
materiale, a caror utilizare a fost aprobata de Administratie, sau navele ale
caror caracteristici de constructie fac nerationala sau irealizabila aplicarea
prevederilor prezentei anexe, vor primi borduri libere stabilite de catre
Administratie.
(5) Regulile de la 10 pana la 26 inclusiv se vor aplica oricarei nave
careia ii este atribuit un bord liber minim. Derogari de la aceste cerinte pot
fi acordate unei nave careia ii este atribuit un bord liber superior bordului
liber minim, daca Administratia apreciaza ca satisfacatoare conditiile de
siguranta existente.
(6) In cazul in care bordul liber de vara atribuit este marit astfel incat
pescajul rezultat sa nu fie mai mare decat cel corespunzator unui bord liber de
vara minim pentru aceeasi nava, dar cu puntea teoretica de bord liber situata
sub puntea reala de bord liber la o distanta egala cu inaltimea normala a
suprastructurii, conditiile de atribuire, in conformitate cu regulile 12, 14-1
pana la 20, 23, 24 si 25, dupa caz, la puntea reala de bord liber pot fi asa
cum se cere pentru o punte de suprastructura.
(7) Daca nu se prevede in mod expres altfel, regulile din prezenta anexa se
vor aplica navelor a caror chila este pusa sau care se afla intr-un stadiu
similar de constructie la 1 ianuarie 2005 sau dupa aceasta data.
(8) Pentru navele a caror chila este pusa sau care se afla intr-un stadiu
similar de constructie inainte de 1 ianuarie 2005, Administratia se va asigura
ca sunt indeplinite cerintele care sunt aplicabile conform Conventiei
internationale din 1966 asupra liniilor de incarcare, asa cum a fost modificata
prin Protocolul din 1988 referitor la aceasta, adoptat prin Conferinta internationala
din 1988 cu privire la Sistemul armonizat de inspectare si certificare.
(9) Navele de mare viteza care indeplinesc cerintele Codului international
din 2000 de siguranta pentru navele de mare viteza (Codul HSC 2000), adoptat de
catre Comitetul Securitatii Maritime al Organizatiei prin Rezolutia MSC.97
(73), si care au fost inspectate si certificate asa cum prevede Codul, se vor
considera ca indeplinesc cerintele prezentei anexe. Certificatele si permisele
eliberate conform Codului HSC 2000 vor avea aceeasi valabilitate si aceeasi
recunoastere ca si certificatele eliberate conform prezentei anexe.
Regula 2-1
Autorizarea organizatiilor recunoscute
Organizatiile, inclusiv societatile de clasificare, mentionate in articolul
13 din Conventie si regula 1(2) vor respecta instructiunile adoptate de catre
Organizatie prin Rezolutia A.739(18), asa cum poate fi modificata de catre
Organizatie, si specificatiile adoptate de catre Organizatie prin Rezolutia
A.789(19), asa cum poate fi modificata de catre Organizatie, cu conditia ca
aceste modificari sa fie adoptate, intrate in vigoare si sa aiba efect in
conformitate cu prevederile articolului VI din prezentul Protocol.
Regula 3
Definitiile termenilor utilizati in anexe
(1) Lungime
(a) Lungimea (L) este egala cu 96% din lungimea totala la linia de plutire
situata la o distanta deasupra chilei egala cu 85% din inaltimea sa de
constructie minima, masurata de la fata superioara a chilei, sau cu distanta de
la fata exterioara a etravei pana la axul carmei la acea linie de plutire, daca
aceasta valoare este mai mare.
(b) La navele fara un ax al carmei, lungimea (L) este egala cu 96% din
linia de plutire situata la o distanta egala cu 85% din inaltimea de
constructie minima.
(c) In cazul in care conturul etravei este concav deasupra liniei de
plutire situata la o distanta egala cu 85% din inaltimea de constructie minima,
atat extremitatea prova a lungimii totale, cat si fata exterioara a etravei,
trebuie luate in planul proiectiei verticale pe acea linie de plutire a
extremitatii posterioare a partii concave a etravei (deasupra acelei linii de
plutire) (vezi fig. 3.1).
(d) La navele proiectate pentru a naviga cu chila inclinata, linia de
plutire la care este masurata aceasta lungime trebuie sa fie paralela cu linia
de plutire proiectata, situata la o distanta egala cu 85% din inaltimea de
constructie minima D_min., gasita prin trasarea unei linii paralele cu linia
chilei navei (inclusiv calcaiul de chila) tangenta la linia teoretica a
selaturii puntii de bord liber. Inaltimea de constructie minima este distanta
verticala masurata de la fata superioara a chilei pana la partea superioara a
traversei la linia puntii de bord liber in punctul de tangenta (vezi figura
3.2).
Figura 3.1
Figura 3.1, reprezentand conturul si fata exterioara a etravei, se gaseste
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la
pagina 5.
Figura 3.2
Figura 3.2, reprezentand inaltimea de constructie masurata de la fata
superioara a chilei pana la partea superioara a traversei la linia puntii de
bord liber in punctul de tangenta, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la pagina 5.
(2) Perpendiculare. Perpendicularele prova si pupa se vor considera la
extremitatile prova si pupa ale lungimii (L). Perpendiculara prova va trece
prin intersectia fetei prova a etravei cu linia de plutire pe care este
masurata lungimea.
(3) Mijlocul navei. Mijlocul navei este situat la mijlocul lungimii (L).
(4) Latime. Daca nu s-a prevazut in mod expres altfel, latimea (B) este
latimea maxima a navei, masurata la mijlocul acesteia, peste coaste pentru
navele cu corp metalic si, in cazul navelor cu corp din orice alt material,
intre suprafetele exterioare ale bordajelor.
(5) Inaltime teoretica de constructie
(a) Inaltimea teoretica de constructie este distanta verticala masurata
deasupra chilei pana la muchia superioara a traversei puntii de bord liber. La
navele din lemn si la cele de constructie compozita, aceasta distanta este
masurata de la muchia inferioara a profilului chilei. Atunci cand formele
partii inferioare ale cuplului maestru sunt scobite sau cand exista galborduri
groase, aceasta distanta este masurata de la punctul unde linia partii plate a
fundului, continuata spre planul diametral, taie planul chilei.
(b) La navele cu tabla lacrimara rotunjita, inaltimea teoretica de
constructie se va masura pana la punctul de intersectare a liniei de prelungire
a fetei interioare a puntii cu linia de prelungire a fetei interioare a
bordajului, ca si cand tabla lacrimara ar fi de forma unghiulara.
(c) Atunci cand puntea de bord liber prezinta trepte si partea inaltata a
acestei punti se gaseste deasupra punctului la care trebuie sa fie determinata
inaltimea teoretica de constructie, inaltimea teoretica de constructie se va
masura pana la o linie de referinta obtinuta prelungind linia partii joase a
puntii paralel cu partea inaltata.
(6) Inaltime pentru bord liber (D)
(a) Inaltimea pentru bord liber (D) este inaltimea teoretica de constructie
masurata in bord la mijlocul navei, la care se aduna grosimea puntii de bord
liber.
(b) Inaltimea pentru bord liber (D) a unei nave, care are tabla lacrimara
rotunjita cu o raza mai mare de 4% din latimea (B) sau care are bordajele
superioare de o forma neobisnuita, este inaltimea pentru bord liber a unei nave
care ar avea in sectiunea cuplului maestru.
(7) Coeficient bloc
(a) Coeficientul bloc (C_b) este dat de formula:
V
C_b = -----;
LBd_1
unde
V este volumul teoretic al carenei navei, fara apendici, masurat peste
coaste pentru o nava cu corp metalic si masurat peste bordaj pentru o nava cu
corp din orice alt material, acest volum fiind socotit la pescajul d_1; si in
care
d_1 reprezinta 85% din inaltimea teoretica minima de constructie.
(b) La calcularea coeficientului bloc al unei ambarcatiuni multicorp, se va
utiliza latimea totala (B) asa cum s-a definit la paragraful (4) si nu latimea
unui singur corp.
(8) Bord liber. Bordul liber atribuit este distanta masurata pe verticala
la mijlocul navei intre marginea superioara a liniei puntii si marginea
superioara a liniei de incarcare corespunzatoare.
(9) Punte de bord liber.
(a) Puntea de bord liber este in mod normal puntea completa cea mai de sus
expusa intemperiilor si marii, care poseda dispozitive permanente de inchidere
a tuturor deschiderilor situate in partile descoperite si sub care toate
deschiderile din bordajele navei sunt prevazute cu dispozitive permanente de
inchidere etansa la apa.
(b) Puntea inferioara ca punte de bord liber
Daca armatorul doreste, sub rezerva aprobarii de catre Administratie, si o
punte inferioara poate fi considerata ca punte de bord liber, cu conditia ca ea
sa fie completa si permanenta, continua in sens longitudinal cel putin intre
compartimentul de masini si peretii etansi ai picurilor si continua in sens
transversal.
(i) Atunci cand aceasta punte inferioara prezinta trepte, partea cea mai de
jos a puntii si prelungirea sa, paralela cu partile mai inalte ale acestei
punti, sunt considerate ca punte de bord liber.
(ii) Daca o punte inferioara este stabilita sa fie punte de bord liber,
partea corpului care se extinde deasupra puntii de bord liber este considerata
ca o suprastructura in ceea ce priveste aplicarea conditiilor de atribuire si
de calcul al bordului liber. Bordul liber se calculeaza pornind de la aceasta
punte.
(iii) Daca o punte inferioara este stabilita sa fie punte de bord liber,
aceasta punte, ca un minim se va intinde intre stringherii fixati in mod
corespunzator pe bordajele navei si transversal pe fiecare perete etans care se
extinde la puntea superioara, in cadrul incaperilor de marfa. Latimea acestor
stringheri nu va fi mai mica decat se poate prevedea in mod convenabil tinand
seama de structura si functionarea navei. Orice dispunere a stringherilor va fi
astfel incat aceasta cerinta de constructie sa poata fi respectata.
(c) Puntea de bord liber discontinua, puntea de bord liber cu trepte
(i) Daca o nisa din puntea de bord liber se prelungeste pana la bordajele
navei si depaseste 1 m in lungime, linia cea mai de jos a puntii expuse si
prelungirea acelei linii, paralela cu partea de sus a puntii, este considerata
punte de bord liber (vezi fig. 3.3).
(ii) Daca o nisa din puntea de bord liber nu se extinde pana la bordajele
navei, partea de sus a puntii este considerata punte de bord liber.
(iii) Nisele care nu se prelungesc din bord in bord intr-o punte de sub
puntea expusa, care este desemnata ca punte de bord liber, pot sa nu fie luate
in considerare, cu conditia ca toate deschiderile din puntea situata in partile
descoperite sa fie prevazute cu dispozitive de inchidere etansa la intemperii.
(iv) Se va tine seama ca nisele expuse sa fie drenate si se vor lua in
considerare efectele de suprafata libera asupra stabilitatii.
(v) Prevederile subparagrafelor (i) pana la (iv) nu se aplica dragilor,
salandelor cu clapeti sau altor tipuri similare de nave cu magazii deschise de
mari dimensiuni, fiecare caz necesitand o examinare individuala.
Figura 3.3
Figura 3.3, reprezentand puntea de bord liber a navei, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la
pagina 7.
(10) Suprastructura
(a) O suprastructura este o constructie puntata situata pe puntea de bord
liber si care se extinde din bord in bord sau a carei retragere a peretilor
laterali, in raport cu bordajele, nu depaseste 4% din latimea (B).
(b) O suprastructura inchisa este o suprastructura cu:
(i) pereti inconjuratori de constructie eficace;
(ii) deschideri de acces in acesti pereti, daca exista, prevazute cu usi
care satisfac cerintele regulii 12;
(iii) toate celelalte deschideri practicate in peretii laterali sau extremi
ai suprastructurii, prevazute cu mijloace eficace de inchidere etansa la
intemperii.
Un castel central sau o duneta nu vor fi considerate ca suprastructuri
inchise decat daca echipajul poate ajunge in compartimentele de masini sau in
alte incaperi de lucru situate in interiorul acestor suprastructuri si prin
alte mijloace de acces, utilizabile in orice moment, atunci cand deschiderile
peretilor etansi sunt inchise.
(c) Inaltimea unei suprastructuri este cea mai mica inaltime masurata
vertical in bord intre muchia superioara a traverselor puntii suprastructurii
si muchia superioara a traverselor puntii de bord liber.
(d) Lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a partii din
aceasta suprastructura care este cuprinsa in cadrul lungimii (L).
(e) Castel central. Un castel central este o suprastructura care nu se
extinde nici pana la perpendiculara prova si nici pana la perpendiculara pupa.
(f) Duneta. O duneta este o suprastructura care se extinde de la
perpendiculara pupa inainte spre un punct care se afla in spatele
perpendicularei prova. Duneta poate incepe dintr-un punct situat in spatele
perpendicularei pupa.
(g) Teuga. O teuga este o suprastructura care se extinde din perpendiculara
prova inapoi pana la un punct care se afla in fata perpendicularei pupa. Teuga
poate incepe dintr-un punct situat in fata perpendicularei prova.
(h) Suprastructura completa. O suprastructura completa este o suprastructura
care se extinde minim de la perpendiculara prova la perpendiculara pupa.
(i) Semiduneta. O semiduneta este considerata ca o suprastructura care se
extinde de la perpendiculara pupa inspre prova, avand in general o inaltime mai
mica decat o suprastructura normala, si care are un perete frontal intact
(hublouri de tip fix prevazute cu geamuri eficace si capace de gura de vizitare
etanse) (vezi fig. 3.4). Daca peretele frontal nu este intact datorita usilor
si deschiderilor de acces, atunci suprastructura se va considera drept o
duneta.
Figura 3.4
Figura 3.4, reprezentand semiduneta navei, se gaseste in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la pagina 9.
(11) Punte de suprastructura. O punte de suprastructura este o punte care
formeaza limita superioara a unei suprastructuri.
(12) Nava cu punte libera. O nava cu punte continua care nu are nici o
suprastructura pe puntea de bord liber.
(13) Etans la intemperii. Etans la intemperii inseamna ca in orice conditii
impuse de mediul marin, apa nu va patrunde in nava.
(14) Etans la apa. Etans la apa inseamna posibilitatea de a preveni
trecerea apei prin structura, in orice directie, cu o limita de rezistenta
corespunzatoare presiunii datorata coloanei maxime de apa pe care ar putea sa o
sustina.
(15) Put de punte. Un put de punte inseamna orice zona de pe puntea expusa
la intemperii, unde apa poate fi retinuta. Puturile de punte se pot considera a
fi zone de punte delimitate din doua sau mai multe parti de structurile puntii.
Regula 4
Linia puntii
Linia puntii este materializata prin marginea superioara a unei benzi
orizontale de 300 mm lungime si de 25 mm latime. Aceasta este marcata la
mijlocul navei de fiecare parte a corpului, iar marginea sa superioara trece in
mod normal prin punctul de intersectie al prelungirii suprafetei superioare a
puntii de bord liber cu suprafata exterioara a bordajului (asa cum este
ilustrat in figura 4.1). Totusi, linia puntii poate fi trasata si in raport cu
alt punct fix determinat de pe nava, cu conditia ca bordul liber sa fie
corectat in consecinta. Pozitia punctului de referinta si identificarea puntii
de bord liber trebuie sa fie, in toate cazurile, indicate pe Certificatul
international de bord liber.
Figura 4.1
Figura 4.1, reprezentand linia puntii navei, se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la pagina 10.
Regula 5
Marca de bord liber
Marca de bord liber va fi constituita dintr-un inel cu diametrul exterior
de 300 mm si latimea de 25 mm, care este intersectat de o banda orizontala cu o
lungime de 450 mm si o latime de 25 mm, a carei margine superioara trece prin
centrul inelului. Centrul inelului trebuie sa fie situat la mijlocul navei sub
marginea superioara a liniei puntii la o distanta, masurata pe verticala, egala
cu bordul liber minim de vara atribuit (asa cum este ilustrat in figura 6.1).
Regula 6
Linii folosite cu marca de bord liber
(1) Liniile care indica linia de incarcare atribuita conform prezentelor
reguli sunt materializate prin benzi orizontale cu lungimea de 230 mm si
latimea de 25 mm, care se extind spre prova, daca nu s-a specificat in mod
expres altfel, si perpendicular fata de o banda verticala de 25 mm latime,
situata la o distanta de 540 mm spre prova fata de centrul inelului (asa cum
este ilustrat in figura 6.1).
(2) Se vor utiliza urmatoarele linii de incarcare:
(a) Linia de incarcare de vara, indicata de marginea superioara a benzii
care trece prin centrul inelului si de asemenea prin marginea superioara a unei
benzi marcate S.
(b) Linia de incarcare de iarna, indicata prin marginea superioara a unei
benzi marcate W.
(c) Linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord, indicata prin
marginea superioara a unei benzi marcate WNA.
(d) Linia de incarcare tropicala, indicata prin marginea superioara a unei
benzi marcate T.
(e) Linia de incarcare de vara in apa dulce, indicata prin marginea
superioara a unei benzi marcate F. Linia de incarcare de vara in apa dulce este
marcata de la banda verticala spre pupa. Diferenta intre linia de incarcare de
vara in apa dulce si linia de incarcare de vara reprezinta corectia de pescaj
pentru incarcarea in apa dulce sa se faca la diferite alte linii de incarcare.
(f) Linia de incarcare tropicala in apa dulce, indicata prin marginea
superioara a unei benzi marcate TF, marcata de la banda verticala spre pupa.
(3) Daca sunt atribuite borduri libere pentru transportul de lemn pe punte
conform prezentelor reguli, liniile de incarcare pentru lemn pe punte se vor
marca in completarea liniilor de incarcare obisnuite. Aceste linii vor fi
materializate prin benzi orizontale cu lungimea de 230 mm si latimea de 25 mm,
care se extind spre pupa, daca nu s-a specificat in mod expres altfel, si
perpendicular fata de o banda verticala de 25 mm latime, situata la o distanta
de 540 mm spre pupa fata de centrul inelului (asa cum este ilustrat in figura
6.2).
(4) Se vor utiliza urmatoarele linii pentru transportul de lemn pe punte:
(a) Linia de incarcare de vara pentru transportul de lemn pe punte,
indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LS.
(b) Linia de incarcare de iarna pentru transportul de lemn pe punte,
indicata prin marginea superioara a unei linii marcate LW.
(c) Linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord pentru transportul de
lemn pe punte, indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LWNA.
(d) Linia de incarcare tropicala pentru transportul de lemn pe punte,
indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LT.
(e) Linia de incarcare de vara in apa dulce pentru transportul de lemn pe
punte, indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LF si marcata de
la banda verticala spre prova. Diferenta intre linia de incarcare de vara in
apa dulce pentru transportul de lemn pe punte si linia de incarcare de vara
pentru transportul de lemn pe punte reprezinta corectia de pescaj pentru
incarcarea in apa dulce sa se faca la diferite alte linii de incarcare.
(f) Linia de incarcare tropicala in apa dulce pentru transportul de lemn pe
punte, indicata de marginea superioara a unei benzi marcate LTF, marcata de la
banda verticala spre prova.
(5) In cazul in care caracteristicile unei nave sau natura serviciului sau
sau a limitelor fixate privind zonele de navigatie ale acesteia fac
inaplicabile oricare dintre liniile sezoniere, aceste linii pot fi omise.
(6) In cazul in care unei nave i se atribuie un bord liber mai mare decat
bordul liber minim, astfel incat linia de incarcare este marcata la o pozitie
corespunzatoare la, sau mai jos decat, cea mai de jos linie de incarcare
sezoniera atribuita la bordul minim in conformitate cu prezentul Protocol,
numai linia de incarcare pentru apa dulce trebuie sa fie marcata.
(7) Daca linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord coincide cu
linia de incarcare de iarna corespunzand aceleiasi benzi verticale, aceasta
linie de incarcare se va marca W.
(8) Liniile de incarcare suplimentare/alternative cerute de alte conventii
internationale in vigoare pot fi marcate perpendicular la banda verticala
indicata in paragraful (1) din prezenta regula si spre pupa fata de aceasta.
Figura 6.1
Figura 6.1, reprezentand marca de bord liber si liniile utilizate la
aceasta marca, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031
din 21 noiembrie 2005, la pagina 12.
Figura 6.2
Figura 6.2, reprezentand marca de bord liber pentru transportul lemnului pe
punte si liniile utilizate la aceasta marca, se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la pagina 12.
Regula 7
Marca autoritatii imputernicite pentru atribuirea bordurilor libere
Marca autoritatii imputernicite care a atribuit liniile de incarcare poate
sa fie aplicata alaturi de inelul liniei de incarcare, deasupra benzii
orizontale care trece prin centrul sau sau deasupra ori dedesubtul acestei
benzi. Aceasta marca se compune dintr-un grup de cel mult patru litere, fiecare
masurand circa 115 mm inaltime si 75 mm latime, care permit identificarea
numelui autoritatii.
Regula 8
Detalii de marcare
Inelul, benzile si literele vor fi vopsite in alb sau galben pe un fond
inchis sau in negru pe un fond deschis. Ele vor fi de asemenea marcate in mod
permanent pe bordajele navei, conform dispozitiilor Administratiei. Marcile
trebuie sa fie vizibile bine si, daca este necesar, vor fi luate in acest scop
masuri speciale.
Regula 9
Verificarea marcilor
Certificatul international de bord liber nu va fi eliberat unei nave pana
cand functionarul sau inspectorul, actionand conform prevederilor articolului
13 al Conventiei, nu a certificat faptul ca marcile sunt aplicate corect si in
mod permanent pe bordajele navei.
CAP. 2
CONDITII DE ATRIBUIRE A BORDULUI LIBER
Regula 10
Informatia pentru comandant
(1) Comandantul fiecarei nave noi trebuie sa primeasca informatii pentru a
dispune incarcarea si balastarea navei sale astfel incat sa se evite supunerea
structurii navei la solicitari inacceptabile. Se admite derogare la aceasta
cerinta atunci cand lungimea, formele sau tipul navei sunt astfel incat
Administratia apreciaza aplicarea ei ca inutila.
(2) Informatiile vor fi furnizate comandantului intr-o forma aprobata de
catre Administratie sau o organizatie recunoscuta. Informatia de stabilitate,
precum si informatia asupra incarcarii, referitoare la rezistenta navei, atunci
cand aceasta se cere conform paragrafului (1), vor fi pastrate la bordul navei
tot timpul impreuna cu dovada ca informatiile au fost aprobate de catre
Administratie.
(3) O nava careia nu i se cere, in virtutea Conventiei internationale
pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare in vigoare, sa fie supusa unei probe
de inclinari, dupa ce a fost terminata, trebuie:
(a) sa fie supusa unei astfel de probe de inclinari incat sa poata fi
determinate, pentru nava goala, atat deplasamentul real al navei, cat si
pozitia centrului sau de greutate;
(b) sa se renunte, daca Administratia aproba astfel, la efectuarea probei
de inclinari dupa ce nava a fost terminata, daca se dispune de date de baza
asupra stabilitatii rezultate dintr-o proba de inclinari a unei nave din
aceeasi serie si sa se arate conform cerintelor Administratiei ca aceste date
de baza permit obtinerea de informatii sigure in ceea ce priveste stabilitatea
navei;
(c) sa aiba caracteristicile unei nave goale, determinate printr-o evaluare
detaliata a greutatii, confirmata de o verificare a deplasamentului navei goale,
daca Administratia decide ca efectuarea unei probe de inclinari nu este practic
posibila sau ofera rezultate incorecte datorita dimensiunilor specifice,
amenajarilor, rezistentei sau formei corpului unei nave;
(d) sa aiba pentru comandantul sau toate informatiile*), asa cum sunt
necesare, pentru ca acesta sa poata obtine, printr-un proces simplu si rapid,
caracteristicile precise cu privire la stabilitatea navei in toate conditiile
posibil a fi intalnite in exploatarea normala; si
(e) sa aiba la bord tot timpul informatia aprobata asupra stabilitatii,
impreuna cu dovada ca informatia a fost aprobata de catre Administratie.
------------
*) Se face referire la Codul pentru stabilitatea intacta pentru toate
tipurile de nave ce fac obiectul instrumentelor IMO, adoptat de organizatie
prin Rezolutia A.749(18), asa cum a fost modificata.
(4) In cazul in care o nava sufera modificari astfel incat acestea
afecteaza semnificativ informatia cu privire la incarcare sau informatia asupra
stabilitatii furnizate comandantului, vor fi asigurate informatiile modificate.
Daca este necesar, nava va fi supusa unor noi probe de inclinari.
Regula 11
Pereti etansi situati la extremitatile suprastructurilor
Peretii etansi situati la extremitatile expuse ale suprastructurilor
inchise trebuie sa aiba un nivel acceptabil de rezistenta.
Regula 12
Usi
(1) Toate deschiderile de acces, practicate in peretii etansi situati la
extremitatile suprastructurilor inchise, trebuie sa fie prevazute cu usi din
otel sau din alt material echivalent, fixate permanent si solid de pereti.
Usile trebuie sa fie astfel incadrate, intarite si amplasate, incat intreaga
structura sa aiba aceeasi rezistenta cu cea a peretilor etansi fara deschideri
si sa fie etanse la intemperii atunci cand sunt inchise. Mijloacele de
asigurare a etanseitatii la intemperii a acestor usi vor fi constituite din
garnituri de etansare si turnicheti de strangere sau alte dispozitive
echivalente si vor fi fixate in mod permanent pe peretii etansi sau pe usi, iar
usile vor fi astfel dispuse incat sa poata fi manevrate din ambele parti ale
peretelui etans.
(2) Daca nu s-a permis altfel de catre Administratie, usile se vor deschide
in exterior pentru a oferi o siguranta suplimentara impotriva socului produs de
apa marii.
(3) Daca nu s-a prevazut altfel in aceste reguli, inaltimea pragurilor
deschiderilor de acces in peretii situati la extremitatile suprastructurilor
inchise trebuie sa fie de cel putin 380 mm deasupra puntii.
(4) Trebuie evitate pragurile demontabile. Totusi, pentru a facilita
incarcarea/descarcarea unor piese de rezerva grele sau obiecte similare, se pot
monta praguri demontabile in urmatoarele conditii:
(a) sa fie montate inainte ca nava sa paraseasca portul; si
(b) sa fie prevazute cu garnituri de etansare si sa fie fixate prin buloane
dispuse la distante apropiate.
Regula 13
Amplasarea gurilor de magazie, a tambuchiurilor de coborare si a trombelor
de aerisire
In sensul prezentelor reguli, se definesc doua amplasamente ale gurilor de
magazie, ale tambuchiurilor de coborare si ale trombelor de aerisire, dupa cum
urmeaza:
Amplasament de categoria 1 - pe partile expuse ale puntii de bord liber si
ale puntii semidunetei, precum si pe partile expuse ale puntilor
suprastructurilor, situate spre prova fata de un punct amplasat la o patrime
din lungimea navei, masurata de la perpendiculara prova.
Amplasament de categoria 2 - pe partile expuse ale puntilor
suprastructurilor situate spre pupa fata de un punct amplasat la o patrime din
lungimea navei, masurata de la perpendiculara prova, si situat deasupra puntii
de bord liber la o inaltime cel putin egala cu inaltimea normala a
suprastructurii.
Pe partile expuse ale puntilor suprastructurilor situate spre prova fata de
un punct amplasat la o patrime din lungimea navei, masurata de la
perpendiculara prova, si situat deasupra puntii de bord liber la o inaltime cel
putin egala cu dublul inaltimii normale a suprastructurii.
Regula 14
Guri de magazie pentru marfa si alte deschideri de acces
(1) Constructia gurilor de magazie pentru marfa si a altor deschideri de
acces, situate in amplasamente de categoria 1 si 2, ca si mijloacele prevazute
pentru a asigura etanseitatea lor la intemperii, trebuie sa indeplineasca
prescriptii cel putin echivalente cu cele definite in regula 16, in afara de
cazul in care este acceptata de catre Administratie aplicarea regulii 15 la
aceste guri de magazie.
(2) Ramele si capacele gurilor de magazie plasate in partile expuse ale
puntilor situate deasupra puntii suprastructurii trebuie sa indeplineasca
cerintele Administratiei.
Regula 14-1
Ramele gurii de magazie
(1) Ramele gurii de magazie trebuie sa fie de o constructie solida
corespunzatoare amplasarii lor, iar inaltimea lor minima deasupra puntii va fi
cel putin de:
(a) 600 mm in amplasament de categoria 1; si
(b) 450 mm in amplasament de categoria 2.
(2) In cazul gurilor de magazie care corespund regulii 16(2) pana la (5),
inaltimea acestor rame poate fi redusa sau ramele pot sa fie omise in
intregime, cu conditia ca Administratia sa fie convinsa ca siguranta navei nu
este afectata, indiferent de starea marii.
Regula 15
Guri de magazie inchise cu capace mobile si etansate la intemperii prin
prelate si dispozitive cu bare
Capacele gurilor de magazie
(1) Latimea fiecarei suprafete de sustinere a capacelor gurilor de magazie
trebuie sa fie de cel putin 65 mm.
(2) In cazul in care capacele sunt din lemn, grosimea neta trebuie sa fie
de cel putin 60 mm pentru o deschidere care nu depaseste 1,5 m.
(3) In cazul in care capacele sunt din otel obisnuit, rezistenta va fi
calculata in conformitate cu cerinta regulii 16(2) pana la (4). Produsul dintre
tensiunea maxima astfel calculata si factorul 1,25 nu va depasi limita de
curgere superioara minima a materialului. Capacele vor fi proiectate in asa fel
incat sageata limita sub aceste sarcini sa nu fie mai mare de 0,0056 ori
deschiderea lor.
Traverse mobile
(4) Daca traversele mobile destinate sa sustina capacele gurilor de magazie
sunt din otel obisnuit, rezistenta va fi calculata pornind de la sarcini
conventionale cel putin egale cu 3,5 t/mp pentru gurile de magazie situate
intr-un amplasament de categoria 1 si cu 2,6 t/mp pentru gurile de magazie
situate intr-un amplasament de categoria 2. Produsul dintre tensiunea maxima
astfel calculata si factorul 1,47 nu va depasi limita de curgere superioara
minima a materialului. Traversele mobile vor fi proiectate in asa fel incat
sageata limita sub aceste sarcini sa nu fie mai mare de 0,0044 ori deschiderea
lor.
(5) Sarcinile conventionale pe gurile de magazie situate intr-un
amplasament de categoria 1 pot fi reduse la o valoare de 2 t/mp pentru navele
de 24 m lungime si nu vor fi mai mici de 3,5 t/mp pentru navele de 100 m
lungime. Sarcinile corespunzatoare pe gurile de magazie situate intr-un
amplasament de categoria 2 pot fi reduse la 1,5 t/mp si, respectiv, la 2,6
t/mp. In toate cazurile, valorile corespunzand lungimilor intermediare vor fi
obtinute prin interpolare liniara.
Capace de tip ponton
(6) In cazul in care capacele de tip ponton folosite in locul traverselor
mobile si al capacelor sunt din otel obisnuit, rezistenta va fi calculata
conform cerintei regulii 16(2) pana la (4), iar produsul dintre tensiunea
maxima astfel calculata si factorul 1,47 nu va depasi limita de curgere
superioara minima a materialului. Capacele de tip ponton vor fi astfel
proiectate incat sagetile limita sub aceste sarcini sa nu fie mai mari de
0,0044 ori deschiderea lor. Tablele din otel obisnuit care formeaza partea de
deasupra a capacelor nu vor avea o grosime mai mica de 1% din distanta dintre
elementele de osatura simpla de rigidizare sau 6 mm daca aceasta ultima valoare
este mai mare.
(7) Rezistenta si rigiditatea capacelor fabricate din alte materiale decat
otelul obisnuit, trebuie sa fie echivalente cu cele ale capacelor din otel
obisnuit si sa indeplineasca in aceasta privinta cerintele Administratiei.
Suporturi sau glisiere
(8) Suporturile sau glisierele prevazute pentru traversele mobile trebuie
sa fie de constructie robusta si sa permita instalarea si fixarea eficace a
traverselor. Daca se utilizeaza traverse de tip rulant, dispozitivele vor
asigura amplasarea exact pe pozitie a traverselor atunci cand gura de magazie
este inchisa.
Tacheti
(9) Tachetii vor fi calibrati in asa fel incat sa se ajusteze la panta
penelor. Ei vor avea cel putin 65 mm latime si distantati la cel mult 600 mm
din ax in ax; tachetii de la extremitatile fiecarei laturi nu vor fi departati
cu mai mult de 150 mm de colturile capacelor gurii de magazie.
Bare de strangere si pene
(10) Barele de strangere si penele vor fi solide si in stare buna. Penele
vor fi din lemn tare sau alt material echivalent. Ele vor avea o panta care nu
va depasi 1/6, iar grosimea lor la varf va fi de cel putin 13 mm.
Prelate
(11) Se vor prevedea cel putin doua grosimi de prelate in stare buna pentru
fiecare gura de magazie situata in amplasamente de categoria 1 sau 2. Prelatele
vor fi perfect etanse si vor avea o rezistenta satisfacatoare. Ele vor fi
confectionate dintr-un material cu o greutate si o calitate cel putin conforme
normelor aprobate.
Fixarea capacelor gurilor de magazie
(12) Pentru toate gurile de magazie situate in amplasamente de categoria 1
sau 2, se vor prevedea bare din otel sau orice alt mijloc echivalent pentru a
fixa eficace si in mod independent fiecare element transversal al capacului
dupa asezarea prelatelor si a barelor de strangere. Capacele gurilor de magazie
care masoara mai mult de 1,5 m lungime vor fi fixate cu ajutorul a cel putin
doua astfel de dispozitive de fixare.
Regula 16
Guri de magazie inchise prin capace etanse la intemperii, din otel sau alt
material echivalent
(1) Toate gurile de magazie situate in amplasamente de categoriile 1 si 2
vor fi prevazute cu capace fabricate din otel sau din alt material echivalent.
Cu exceptia celor prevazute in regula 14(2), aceste capace vor fi etanse la
intemperii si prevazute cu garnituri si dispozitive de strangere. Mijloacele
folosite pentru a asigura si mentine etanseitatea la intemperii trebuie sa
indeplineasca cerintele Administratiei. Masurile luate vor asigura mentinerea
etanseitatii in orice conditii impuse de mediul marin si, in acest scop,
probele de etanseitate vor fi cerute la inspectia initiala si pot fi cerute la
inspectiile de reinnoire si inspectiile anuale sau la intervale de timp mai
mici.
Sarcini minime de proiectare ale capacelor gurilor de magazie
(2) Pentru navele cu o lungime mai mare sau egala cu 100 m:
(a) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1, situate in
sfertul prova din lungimea navei, vor fi proiectate pentru sarcini de val la perpendiculara
prova, calculate din urmatoarea ecuatie:
Sarcina = 5 + (L_H - 100) * a in t/mp
unde:
L_H este L pentru navele cu o lungime de cel mult 340 m, dar nu mai mici de
100 m si egala cu 340 m pentru navele cu o lungime mai mare de 340 m;
L este lungimea navei (m), asa cum s-a definit la regula 3;
a este dat in tabelul 16.1,
si redusa liniar pana la 3,5 t/mp la capatul lungimii sfertului prova al
navei, asa cum se indica in tabelul 16.2. Sarcina de proiectare utilizata
pentru fiecare panou al capacului gurii de magazie va fi cea stabilita in
punctul din mijloc al amplasarii.
(b) Toate celelalte capace ale gurilor de magazie din amplasamente de
categoria 1 vor fi proiectate la 3,5 t/mp.
(c) Capacele din amplasamente de categoria 2 vor fi proiectate la 2,6 t/mp.
(d) Daca o gura de magazie dintr-un amplasament de categoria 1 este situata
la o inaltime care depaseste inaltimea puntii de bord liber cel putin cu
inaltimea normala a unei suprastructuri, capacele sale pot fi proiectate la 3,5
t/mp.
Tabelul 16.1
_______________________________________________________________
| | a |
|______________________________________________________|________|
| Nave cu bord liber de tip B | 0,0074 |
|______________________________________________________|________|
| Nave carora li s-a atribuit bord liber redus conform | |
| regulii 27(9) sau (10) | 0,0363 |
|______________________________________________________|________|
(3) Pentru nave cu lungimea de 24 m:
(a) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1 situate in
sfertul prova din lungimea navei vor fi proiectate pentru sarcini de val de
2,43 t/mp la perpendiculara prova si reduse liniar pana la 2 t/mp la capatul
lungimii sfertului prova al navei, asa cum se indica in tabelul 16.2. Sarcina
de proiectare utilizata pentru fiecare panou al capacului gurii de magazie va
fi cea stabilita in punctul din mijloc al amplasarii.
(b) Toate celelalte capace ale gurilor de magazie din amplasamente de
categoria 1 vor fi proiectate la 2 t/mp.
(c) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 2 vor fi
proiectate la 1,5 t/mp.
(d) Daca o gura de magazie dintr-un amplasament de categoria 1 este situata
la o inaltime care depaseste inaltimea puntii de bord liber cel putin cu
inaltimea normala a unei suprastructuri, capacele sale pot fi proiectate la 2
t/mp.
(4) Pentru navele cu o lungime cuprinsa intre 24 m si 100 m, si pentru
amplasamentele dintre FP si 0,25 L, sarcinile de val vor fi obtinute prin
interpolarea liniara a valorilor indicate in tabelul 16.2.
Tabelul 16.2
______________________________________________________________________________
| | Amplasament longitudinal
|
|________________________|_____________________________________________________|
| | FP | 0,25 L | De la 0,25 L
|
| | | | spre pupa
|
|________________________|________________________|____________|_______________|
| L > 100
m |
|______________________________________________________________________________|
| Puntea de bord liber | Ecuatia de la 16(2)(a) | 3,5 t/mp | 3,5 t/mp
|
|________________________|________________________|____________|_______________|
| Puntea suprastructurii | 3,5 t/mp | 2,6 t/mp
|
|________________________|_____________________________________|_______________|
| L = 100 m
|
|______________________________________________________________________________|
| Puntea de bord liber | 5 t/mp | 3,5 t/mp | 3,5 t/mp
|
|________________________|________________________|____________|_______________|
| Puntea suprastructurii | 3,5 t/mp | 2,6 t/mp
|
|________________________|_____________________________________|_______________|
| L = 24m
|
|______________________________________________________________________________|
| Puntea de bord liber | 2,43 t/mp | 2 t/mp | 2 t/mp
|
|________________________|________________________|____________|_______________|
| Puntea suprastructurii | 2 t/mp | 1,5 t/mp
|
|________________________|_____________________________________|_______________|
(5) Toate capacele gurilor de magazie vor fi proiectate astfel incat:
(a) produsul dintre tensiunea maxima determinata conform sarcinilor de mai
sus si factorul 1,25 nu depaseste limita de curgere superioara minima a
materialului, supus la o solicitare de intindere si rezistenta critica de
flambaj la solicitarea de compresiune;
(b) sageata limita sub aceste sarcini sa nu fie mai mare de 0,0056 ori
deschiderea lor;
(c) grosimea tablelor de otel care constituie partea de deasupra a
capacelor nu va fi mai mica de 1% din distanta dintre elementele de osatura
simpla de rigidizare sau 6 mm, daca aceasta ultima valoare este mai mare; si
(d) se include o limita corespunzatoare pentru coroziune.
Dispozitive de securizare
(6) Alte mijloace folosite pentru a asigura si mentine etanseitatea la
intemperii, in afara celor cu garnituri sau dispozitive de strangere, vor fi la
latitudinea Administratiei.
(7) Capacele gurilor de magazie care se sprijina pe ramele gurilor de
magazie vor fi amplasate in pozitie inchisa prin mijloace care pot rezista la
sarcinile ce actioneaza orizontal in orice conditii de stare a marii.
Regula 17
Deschideri situate in compartimentul masinilor
(1) Deschiderile din compartimentul masinilor, situate in amplasamente de
categoria 1 sau 2, trebuie sa fie consolidate in mod corespunzator si inchise
eficace prin chesoane cu rezistenta mare din otel si, atunci cand chesoanele nu
sunt protejate de alte structuri, rezistenta lor trebuie sa faca obiectul unui
studiu special. Deschiderile de acces practicate in aceste chesoane trebuie sa
fie prevazute cu usi conform prescriptiilor regulii 12(1), ale caror praguri
trebuie sa se ridice la o inaltime cel putin egala cu 600 mm deasupra puntii,
daca acestea se gasesc intr-un amplasament de categoria 1 si cel putin egala cu
380 mm deasupra puntii, daca se gasesc intr-un amplasament de categoria 2.
Celelalte deschideri practicate in aceste chesoane trebuie sa fie prevazute cu
capace echivalente, montate permanent in pozitia lor normala.
(2) In cazul in care chesoanele compartimentului masinilor nu sunt
protejate cu alte structuri, atunci trebuie prevazute usi duble (de exemplu,
usi interioare sau exterioare care corespund cerintelor regulii 12(1)) la
navele carora li s-au atribuit borduri libere mai mici decat acelea indicate in
tabelul 28.2 din regula 28. Se va prevedea un prag interior de 230 mm, pe langa
pragul exterior de 600 mm.
(3) Ramele puturilor de aer ale compartimentului caldarilor, ale cosurilor
si ale trombelor de aerisire din compartimentul masinilor, situate in pozitii
expuse ale puntii de bord liber sau ale puntii suprastructurii, trebuie sa
aiba, in raport cu aceste punti, inaltimea atat cat este rezonabil si practic
posibil. In general, trombele de aerisire, necesare pentru alimentarea continua
a compartimentului masinilor, vor avea rame cu o inaltime suficienta pentru a
corespunde regulii 19(3), fara a trebui sa fie prevazute mijloace de inchidere
etansa la intemperii. Trombele de aerisire necesare pentru alimentarea continua
a compartimentului generatorului de avarie, daca acesta se considera ca are o
flotabilitate in calculele de stabilitate sau daca protejeaza deschiderea care
asigura accesul la nivelul inferior, vor avea rame cu o inaltime suficienta
pentru a corespunde regulii 19(3), fara a trebui sa fie prevazute dispozitive
de inchidere etansa la intemperii.
(4) In cazul in care datorita marimii navei si amplasarii, acest lucru nu
este practic posibil, pot fi permise de catre Administratie inaltimi mai mici
pentru ramele trombelor de aerisire a compartimentului masinilor si pentru
ramele trombelor de aerisire a compartimentului generatorului de avarie, care
sunt prevazute cu dispozitive de inchidere etansa la intemperii in conformitate
cu regula 19(4), cu conditia ca sa fie prevazute si alte dispozitive
corespunzatoare pentru a fi asigurata o ventilare neintrerupta, corespunzatoare
a acestor compartimente.
(5) Deschiderile puturilor de aer ale compartimentului caldarilor vor fi
prevazute cu capace solide din otel sau alte materiale echivalente, care sunt
montate in pozitiile lor corespunzatoare si pot fi etansate sigur la
intemperii.
Regula 18
Deschideri diverse in puntile de bord liber si de suprastructuri
(1) Gurile de vizitare si gurile de rujare situate in amplasamente de
categoria 1 sau 2 sau in interiorul suprastructurilor, altele decat
suprastructurile inchise, trebuie sa fie prevazute cu capace solide care pot sa
asigure etanseitatea la apa. Aceste capace trebuie sa aiba un sistem de fixare
permanenta, numai daca ele nu sunt fixate prin buloane la intervale apropiate.
(2) Deschiderile in puntile de bord liber, altele decat gurile de magazie,
deschiderile in compartimentul masinilor, gurile de vizitare si gurile de
rujare, trebuie sa fie protejate printr-o suprastructura inchisa sau printr-un
ruf sau un tambuchi de scara cu o rezistenta si o etanseitate la intemperii
echivalente. In mod similar, orice deschidere de acest fel, situata in partea
expusa a unei punti de suprastructura sau pe acoperisul unui ruf situat pe
puntea de bord liber, care asigura accesul la un compartiment situat sub puntea
de bord liber sau in interiorul unei suprastructuri inchise, trebuie sa fie
protejata de un ruf sau un tambuchi de scara eficace. Golurile pentru usi in
aceste tambuchiuri de scara sau rufuri care conduc la sau asigura accesul catre
scari care conduc dedesubt, trebuie sa fie prevazute cu usi conforme cu regula
12(1). Totusi, in cazul in care casele scarilor dintr-un ruf sunt inchise in
interiorul unor tambuchiuri de scara construite in mod corespunzator si
prevazute cu usi care corespund regulii 12(1), usa din exterior nu trebuie sa
fie etansa la intemperii.
(3) Deschiderile pe acoperisul unui ruf situat pe o semiduneta sau o
suprastructura cu o inaltime mai mica decat inaltimea normala, avand o inaltime
egala cu sau mai mare decat inaltimea normala a semidunetei, vor fi prevazute
cu mijloace acceptabile de inchidere, dar nu este necesar sa fie protejate cu
un ruf sau tambuchi de scara eficace asa cum se defineste in regula, cu
conditia ca inaltimea rufului sau sa fie cel putin egala cu inaltimea normala a
unei suprastructuri. Deschiderile pe acoperisul unui ruf a carui inaltime este
mai mica decat o inaltime normala de suprastructura pot fi tratate in mod
analog.
(4) In amplasamentele din categoria 1, inaltimea deasupra puntii a
pragurilor deschiderilor de usi de la tambuchiurile de scara vor fi de cel
putin 600 mm. In amplasamentele din categoria 2 aceasta va fi de cel putin 380
mm.
(5) In cazul in care accesul este asigurat de la puntea de deasupra ca o
alternativa la accesul din puntea de bord liber in conformitate cu regula 3(10)(b),
atunci inaltimea pragurilor deschiderilor care asigura accesul intr-un castel
central sau intr-o duneta va fi de 380 mm. Aceasta dispozitie se va aplica si
rufurilor de pe puntea de bord liber.
(6) In cazul in care nu se prevede accesul de deasupra, inaltimea
pragurilor golurilor de usi din rufurile de pe puntea de bord liber va fi de
600 mm.
(7) In cazul in care dispozitivele de inchidere ale deschiderilor de acces
din suprastructuri si rufuri nu corespund regulii 12(1), deschiderile in punte
spre interior se vor considera ca expuse (de exemplu, situate pe puntea
deschisa).
Regula 19
Trombe de aerisire
(1) Trombele de aerisire, situate in amplasamente de categoria 1 sau 2, ale
compartimentelor aflate sub puntea de bord liber sau sub puntile
suprastructurilor inchise, vor avea rame din otel sau alt material echivalent,
de constructie solida si eficient fixate de punte. Trombele de aerisire situate
in amplasamente de categoria 1 vor avea rame cu o inaltime de cel putin 900 mm deasupra
puntii; in amplasamente de categoria 2 ramele vor avea o inaltime de cel putin
760 mm deasupra puntii. Daca inaltimea ramei unei trombe de aerisire oarecare
este mai mare de 900 mm, aceasta va fi intarita in mod special.
(2) Trombele de aerisire care traverseaza alte suprastructuri decat cele
inchise vor avea pe puntea de bord liber rame solide din otel sau alt material
echivalent.
(3) Trombele de aerisire situate in amplasamente de categoria 1, ale caror
rame se ridica la o inaltime mai mare de 4,5 m deasupra puntii si trombele de
aerisire situate in amplasamente de categoria 2, ale caror rame se ridica la o
inaltime mai mare de 2,3 m deasupra puntii, nu este necesar sa fie prevazute cu
dispozitive de inchidere, decat daca Administratia cere aceasta in mod expres.
(4) In afara de cele prevazute in paragraful (3) al acestei reguli,
deschiderile trombelor de aerisire vor fi prevazute cu dispozitive de inchidere
etanse la intemperii construite din otel sau alt material echivalent. La navele
cu o lungime ce nu depaseste 100 m, dispozitivele de inchidere vor fi fixate
permanent; atunci cand nu se prevede altfel la alte nave, aceste dispozitive
trebuie arimate convenabil langa trombele de aerisire carora le sunt destinate.
(5) In locurile expuse, inaltimea ramelor poate sa fie marita la o valoare
considerata satisfacatoare de catre Administratie.
Regula 20
Tubulaturi de aerisire
(1) Daca tubulaturile de aerisire ale tancurilor de balast si ale altor
tancuri se prelungesc deasupra puntii de bord liber sau a puntii
suprastructurilor, partile expuse ale acestor tubulaturi vor fi de constructie
solida; inaltimea de la punte la punctul in care apa poate avea acces spre
compartimentele inferioare va fi de cel putin 760 mm pe puntea de bord liber si
de 450 mm pe puntea suprastructurilor.
(2) Daca aceste inaltimi pot stingheri activitatile navei, poate fi
acceptata o inaltime mai mica, daca Administratia este asigurata ca
dispozitivele de inchidere si alte motive justifica aceasta inaltime redusa.
Mijloace de obturare satisfacatoare fixate permanent, vor fi prevazute pentru
inchiderea deschiderilor tubulaturilor de aerisire.
(3) Tubulaturile de aerisire vor fi prevazute cu dispozitive automate de
inchidere.
(4) Valvulele de presiune-depresiune (valvulele PV) pot fi acceptate la
nave cisterna.
Regula 21
Saborduri de incarcare si alte deschideri analoage
(1) Sabordurile de incarcare si alte deschideri analoage in bordaj situate
sub puntea de bord liber trebuie sa fie prevazute cu usi proiectate in asa fel
incat sa le garanteze o etanseitate la intemperii si o rezistenta echivalenta
cu a partii din corpul navei, adiacenta lor. Daca nu este acceptat altfel de
catre Administratie, aceste deschideri se vor deschide spre exterior. Numarul
acestor deschideri trebuie sa fie redus la minimul compatibil cu tipul si cu
conditiile de exploatare normala a navei.
(2) Fara autorizatia Administratiei, marginea inferioara a deschiderilor
prevazute in paragraful (1) nu trebuie sa se gaseasca sub o linie trasata pe
bordaj, paralel cu linia puntii de bord liber, care are punctul sau cel mai de
jos situat la cel putin 230 mm deasupra marginii superioare a benzii care
marcheaza linia de incarcare cea mai de sus.
(3) Daca se permite amplasarea sabordurilor de incarcare si a altor
deschideri similare cu marginea lor inferioara sub linia prevazuta la
paragraful (2), atunci trebuie sa fie instalate elemente suplimentare pentru
mentinerea integritatii etanseitatii la apa.
(4) Instalarea unei a doua usi cu rezistenta si etanseitate la apa
echivalente este considerata o masura acceptabila. Un dispozitiv de detectare a
scurgerilor va fi prevazut in compartimentul dintre cele doua usi. Se va
prevedea drenarea acestui compartiment spre santine, controlata de o valvula de
inchidere cu filet, usor accesibila. Usa exterioara trebuie sa se deschida spre
exterior.
(5) Dispozitivele pentru usile din prova si usile lor interioare, usile
laterale si usile din pupa, precum si dispozitivele lor de fixare vor
corespunde cerintelor unei organizatii recunoscute sau normelor nationale
aplicabile ale Administratiei, care asigura un nivel echivalent de siguranta.
Regula 22
Guri de scurgere, prize de apa si evacuari
(1) (a) Evacuarile prin bordaj, care provin din spatiile situate sub puntea
de bord liber sau din spatiile limitate de suprastructuri si rufuri situate pe
puntea de bord liber si care au usi conform cerintelor regulii 12, vor fi
prevazute, cu exceptia cazurilor mentionate in paragraful (2), cu mijloace
eficace si accesibile pentru a impiedica patrunderea apei in interior. In mod
normal, fiecare evacuare independenta va fi prevazuta cu o valvula cu retinere
automata, care are un mijloc de inchidere completa, manevrabil dintr-o pozitie
situata deasupra puntii de bord liber. In cazul in care, capatul tubulaturii de
evacuare dinspre interiorul navei se afla la o distanta de cel putin 0,01 L
deasupra liniei de incarcare de vara, evacuarea poate fi prevazuta cu doua
valvule cu retinere automata, fara mijloc de inchidere completa. Daca aceasta
distanta verticala este mai mare de 0,02 L, poate fi acceptata o singura
valvula cu retinere automata, fara mijloc de inchidere completa. Dispozitivul
de manevrare a valvulei cu retinere automata cu comanda de inchidere completa
va fi usor accesibil si dotat cu un indicator care sa arate daca valvula este
deschisa sau inchisa.
(b) Se accepta o valvula cu retinere automata si o valvula cu sertar
manevrata de deasupra puntii de bord liber in loc de o valvula cu retinere
automata cu mijloc de inchidere completa, manevrabila dintr-o pozitie situata
deasupra puntii de bord liber.
c) Daca se cer doua valvule cu retinere automata, valvula dinspre
interiorul navei va fi intotdeauna accesibila pentru examinare in conditii de
exploatare (si anume, valvula dinspre interiorul navei se va afla deasupra
nivelului liniei de incarcare tropicala). Daca acest lucru nu este posibil,
valvula dinspre interiorul navei poate sa nu fie situata deasupra liniei de
incarcare tropicala cu conditia ca o valvula cu sertar, comandata local, sa fie
prevazuta intre doua valvule cu retinere automata.
(d) Daca evacuarile de la instalatiile sanitare si gurile de scurgere
debiteaza peste bord penetrand bordajul in dreptul compartimentelor de masini,
se accepta amplasarea unei valvule actionata local, cu inchidere completa,
situata in dreptul bordajului, impreuna cu o valvula cu retinere in interiorul
navei. Dispozitivele de comandare a acestor valvule trebuie sa fie amplasate in
locuri usor accesibile.
(e) Atunci cand este atribuit un bord liber pentru transportul de lemn,
pozitia capatului dinspre ulterior al evacuarilor trebuie raportata la linia de
incarcare de vara pentru transportul de lemn pe punte.
(f) Cerintele de a avea valvule cu retinere sunt aplicabile numai acelor
evacuari care raman deschise pe timpul functionarii normale a navei. Pentru
evacuarile care sunt tinute inchise pe mare, se accepta o singura valvula cu
sertar, actionata de pe punte.
(g) Tabelul 22.1 prevede dispunerile acceptabile ale gurilor de scurgere,
prizelor de apa si evacuarilor.
Tabelul 22.1
Figura 1, reprezentand dispunerile acceptabile ale gurilor de scurgere,
prizelor de apa si evacuarilor, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la pagina 23.
(2) Vor fi permise guri de scurgere prin bordaj, care pleaca de la
suprastructurile inchise, utilizate pentru transportul incarcaturii, numai daca
marginea puntii de bord liber nu este imersata atunci cand nava este inclinata
la un unghi de 5 grade intr-un bord sau altul. In celelalte cazuri, drenarea se
va face catre interiorul navei in conformitate cu cerintele Conventiei
internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare in vigoare.
(3) In compartimentele de masini a caror supraveghere este asigurata in
serviciu normal de catre echipaj, prizele de apa si evacuarile principale si
auxiliare care deservesc masinile pot fi comandate local. Comenzile trebuie sa
fie usor accesibile si prevazute cu indicatoare care arata daca valvulele sunt
deschise sau inchise.
(4) Gurile de scurgere si tubulaturile evacuarilor, oricare ar fi nivelul
de la care ele pornesc si care penetreaza bordajul, fie la mai mult de 450 mm
sub puntea de bord liber, fie la mai putin de 600 mm deasupra liniei de
incarcare de vara, vor fi prevazute, in dreptul bordajului, cu o valvula cu
retinere. In afara dispozitiilor contrare din paragraful (2), aceasta valvula
poate fi omisa daca grosimea tubulaturii este suficienta (vezi paragraful 7 de
mai jos).
(5) Gurile de scurgere care deservesc suprastructurile sau rufurile ce nu
sunt prevazute cu usi care indeplinesc cerintele regulii 12, trebuie sa
deverseze in exteriorul navei.
(6) Toate dispozitivele care se fixeaza pe bordaj si valvulele cerute de
prezenta regula vor fi din otel, bronz sau alt material ductil aprobat.
Valvulele din fonta obisnuita sau dintr-un material similar nu sunt acceptate.
Toate tubulaturile vizate de prezenta regula trebuie sa fie din otel sau orice
alt material echivalent, considerat satisfacator de catre Administratie.
(7) Tubulaturile gurilor de scurgere si ale evacuarilor:
(a) Pentru tubulaturile gurilor de scurgere si ale evacuarilor pentru care
nu se cere o grosime substantiala:
(i) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mic sau egal cu
155 mm, grosimea nu va fi mai mica de 4,5 mm;
(ii) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mare sau egal cu
230 mm, grosimea nu va fi mai mica de 6 mm;
Marimile intermediare vor fi determinate prin interpolare liniara.
(b) Pentru tubulaturile gurilor de scurgere si ale evacuarilor pentru care
se cere o grosime substantiala:
(i) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mic sau egal cu 80
mm, grosimea nu va fi mai mica de 7 mm;
(ii) pentru tubulaturile care au un diametru exterior egal cu 180 mm,
grosimea nu va fi mai mica de 10 mm;
(iii) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mare sau egal cu
220 mm, grosimea nu va fi mai mica de 12,5 mm;
Marimile intermediare vor fi determinate prin interpolare liniara.
Regula 22-1
Jgheaburi de gunoi
(1) Se accepta montarea a doua obturatoare cu sertar comandate de pe puntea
de lucru a jgheabului, in locul unui clapet cu retinere cu dispozitiv de
inchidere completa, manevrabile dintr-o pozitie situata deasupra puntii de bord
liber, care corespund cerintelor de mai jos:
(a) obturatorul cu sertar situat in partea de jos va fi comandat dintr-o
pozitie situata deasupra puntii de bord liber. Intre cele doua obturatoare
trebuie prevazut un dispozitiv de blocare;
(b) capatul jgheabului dinspre interiorul navei trebuie sa fie situat
deasupra liniei de plutire rezultata prin inclinarea navei cu 8,5 grade in
babord sau tribord, la un pescaj corespunzator bordului liber de vara atribuit,
dar nu la mai putin de 1000 mm deasupra liniei de plutire de vara. In cazul in
care capatul jgheabului dinspre interiorul navei se gaseste la o inaltime, care
depaseste 0,01 L deasupra liniei de plutire de vara, nu este necesar ca
obturatorul sa fie manevrat de pe puntea de bord liber, cu conditia ca
obturatorul cu sertar sa fie intotdeauna accesibil in conditii de exploatare;
si
(c) ca alternativa, obturatoarele cu sertar situate in partea de sus si de
jos pot fi inlocuite cu un capac etans la intemperii, cu balamale, situat la
capatul jgheabului dinspre interiorul navei, impreuna cu o clapeta de
descarcare. Capacul si clapeta trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de
blocare astfel incat sa se impiedice deschiderea clapetei de descarcare inainte
de inchiderea capacului.
(2) Intreg jgheabul, inclusiv capacul, trebuie sa fie construit dintr-un
material cu o grosime substantiala.
(3) Comenzile pentru obturatoarele cu sertar si/sau capacele cu balamale
trebuie sa aiba in mod clar inscriptia: "A se tine inchis atunci cand nu
este in uz".
(4) In cazul in care capatul jgheabului dinspre interiorul navei se afla
mai jos decat puntea de bord liber a unei nave de pasageri sau decat liniile de
plutire de echilibru ale unei nave de marfa la care se aplica cerintele de
stabilitate in caz de avarie, atunci:
(a) obturatorul/capacul cu balamale de la capatul dinspre interiorul navei
trebuie sa fie etans la apa;
(b) obturatorul trebuie sa fie un obturator cu retinere actionat cu surub,
amplasat intr-o pozitie usor accesibila, deasupra celei mai de jos linii de
incarcare; si
(c) obturatorul cu retinere actionat cu surub trebuie sa fie manevrabil
dintr-o pozitie situata deasupra puntii peretilor etansi si sa fie prevazut cu
indicatori pentru pozitiile deschis/inchis. Comanda obturatorului trebuie sa
aiba inscriptia: "A se tine inchis atunci cand nu este in uz".
Regula 22-2
Nari de punte si puturi de lant de ancora
(1) Narile de punte si puturile de lant de ancora trebuie sa fie etanse la
apa pana la puntea expusa la intemperii.
(2) Daca sunt prevazute mijloace de acces, acestea trebuie sa fie inchise
cu un capac solid si fixate cu butoane amplasate la distante apropiate.
(3) Narile de punte prin care trec lanturile de ancora trebuie prevazute cu
dispozitive de inchidere fixate permanent pentru reducerea la minim a
patrunderii apei.
Regula 23
Hublouri, ferestre si spiraiuri
(1) Hublourile si ferestrele, impreuna cu geamul lor, contrahublourile si
capacele de protectie contra furtunii*), daca sunt prevazute, vor fi conforme
unor proiecte aprobate si vor avea o constructie solida. Nu se accepta rame
nemetalice.
(2) Hublourile sunt definite ca deschideri rotunde sau ovale cu o suprafata
care nu depaseste 0,16 mp. Deschiderile rotunde sau ovale care au o suprafata
care depaseste 0,16 mp vor fi considerate drept ferestre.
(3) Ferestrele sunt definite in general ca deschideri dreptunghiulare, cu o
racordare la fiecare colt avand raza in raport cu marimea ferestrei, si ca
deschideri rotunde sau ovale cu o suprafata ce depaseste 0,16 mp.
------------
*) Contrahublourile sunt montate pe partea dinspre interior a ferestrelor
si hublourilor, in timp ce capacele de protectie contra furtunii sunt montate
pe partea dinspre exterior a ferestrelor, acolo unde este accesibil, si pot fi
cu balamale sau detasabile.
(4) Hublourile de la urmatoarele incaperi vor fi prevazute pe partea
dinspre interior cu contrahublouri cu balamale:
(a) incaperile de sub puntea de bord liber;
(b) incaperile de la primul nivel al suprastructurilor inchise; si
(c) rufurile de la primul nivel de pe puntea de bord liber care protejeaza
deschiderile ce duc dedesubt sau care sunt considerate flotabile in calculele
de stabilitate;
Contrahublourile trebuie sa poata fi inchise si sa le fie asigurata
etanseitatea la apa, daca sunt amplasate sub puntea de bord liber, si
etanseitatea la intemperii, daca sunt prevazute deasupra acesteia.
(5) Hublourile nu vor fi amplasate intr-o pozitie astfel incat marginile
lor inferioare sa fie sub o linie trasata pe bordaj, paralela cu puntea de bord
liber si al carui punct cel mai de jos sa fie situat la o distanta egala cu
2,5% din latime (B) sau la 500 mm, daca aceasta valoare este mai mare, deasupra
Liniei de incarcare de vara (Linia de incarcare de vara pentru transportul de
lemn pe punte, daca este atribuita).
(6) In cazul in care calculele de stabilitate la avarie indica faptul ca
hublourile ar fi imersate in oricare stadiu intermediar de inundare sau la
linia de plutire de echilibru final, acestea vor fi de tip fix.
(7) Nu vor fi prevazute ferestre in urmatoarele locuri:
(a) sub puntea de bord liber;
(b) la peretii terminali de la primul etaj sau in bordajele
suprastructurilor inchise; sau
(c) rufurile de la primul etaj care sunt considerate flotabile in calculele
de stabilitate.
(8) Hublourile si ferestrele din bordaj de la al doilea etaj vor fi prevazute
in partea dinspre interior cu contrahublouri cu balamale, care sa poata sa fie
inchise si sa le fie asigurata etanseitatea la intemperii daca suprastructura
protejeaza accesul direct la o deschidere ce duce dedesubt sau daca aceasta
este considerata flotabila in calculele de stabilitate.
(9) Hublourile si ferestrele din peretii etansi laterali, situati intr-o
pozitie retrasa spre interior fata de bordaj la al doilea etaj, care protejeaza
accesul direct la incaperile de dedesubt mentionate la paragraful (4), vor fi
prevazute pe partea dinspre interior fie cu contrahublouri cu balamale, fie, in
cazul in care acestea sunt accesibile, cu capace exterioare de protectie contra
furtunii fixate permanent, care sa poata fi inchise si sa le fie asigurata etanseitatea
la intemperii.
(10) Peretii etansi ai cabinelor si usile situate la al doilea etaj si
deasupra, care separa hublourile si ferestrele de un acces direct la nivelul
inferior sau la al doilea etaj, considerat flotabil in calculele de
stabilitate, pot fi acceptate in locul contrahublourilor sau capacelor de
protectie contra furtunii, fixate la hublouri si ferestre.
(11) Rufurile, situate pe o semiduneta sau pe o punte a unei suprastructuri
cu o inaltime mai mica decat cea normala, pot fi considerate ca fiind situate
la al doilea etaj, in masura in care este necesar sa se aplice cerintele pentru
contrahublouri, cu conditia ca inaltimea semidunetei sau a suprastructurii sa
fie egala cu sau mai mare decat inaltimea normala a dunetei.
(12) Spiraiurile fixe sau care pot fi deschise vor avea o grosime a
geamului corespunzatoare marimii si amplasarii lor asa cum se cere la hublouri
si ferestre. Geamurile spiraiului din orice pozitie vor fi protejate la
deteriorarea mecanica si, daca spiraiul este prevazut in amplasamente de
categoria 1 sau 2, acestea vor fi asigurate cu contrahublouri sau cu capace de
protectie contra furtunii atasate permanent
Regula 24
Saborduri de furtuna
(1) (a) Daca parapetele care se afla pe partile expuse ale puntii de bord
liber sau ale puntilor suprastructurilor formeaza puturi, se vor lua masuri
suficiente pentru evacuarea rapida a apei de pe punti si pentru drenarea lor.
(b) Sub rezerva dispozitiilor paragrafelor (1)(c) si (2), suprafata minima
a sabordurilor de furtuna (A) din fiecare bord al navei, pentru fiecare put de
pe puntea de bord liber, trebuie sa fie aceea data de urmatoarele formule, in
cazurile in care selatura in regiunea putului este cea normala sau este mai
mare decat cea normala.
Suprafata minima pentru fiecare put de pe puntile suprastructurilor trebuie
sa fie egala cu jumatate din suprafata data de aceste formule:
Daca lungimea parapetului (l) in put este mai mica sau egala cu 20 m:
A = 0,7 + 0,035 l mp,
daca l este mai mare de 20 m:
A = 0,07 l mp.
In nici un caz nu este necesar ca l sa aiba o valoare mai mare de 0,7 L.
Daca parapetul are o inaltime medie mai mare de 1,2 m, suprafata ceruta
trebuie sa fie marita cu 0,004 mp pe metru de lungime a putului pentru fiecare
diferenta de inaltime de 0,1 m. Daca parapetul are o inaltime medie mai mica de
0,9 m, suprafata ceruta poate fi micsorata cu 0,004 mp pe metru de lungime a
putului pentru fiecare diferenta de inaltime de 0,1 m.
(c) La navele fara selatura, suprafata calculata conform paragrafului (b)
va fi marita cu 50% . Daca selatura este inferioara celei normale, acest
procentaj se obtine prin interpolare liniara.
(d) Pe o nava cu punte libera si un ruf situat la mijlocul navei avand o
latime de cel putin 80% din latimea navei si cu coridoare de-a lungul
bordajului navei care nu depasesc 1,5 m latime, se formeaza doua puturi.
Fiecaruia i se va atribui o suprafata ceruta a sabordurilor de furtuna in
functie de lungimea fiecarui put.
(e) Daca exista un perete de separatie care se extinde pe toata latimea
navei in extremitatea prova a rufului central, acesta ar imparti efectiv puntea
expusa in doua puturi fara nici o alta delimitare pe latimea rufului.
(f) Puturile de pe o semiduneta trebuie considerate ca fiind situate pe
puntea de bord liber.
(g) Cunetele cu o inaltime mai mare de 300 mm prevazute in jurul puntilor
descoperite de la navele cisterna in regiunea manifoldurilor de marfa si
tubulaturii de marfa vor fi considerate drept parapete. Sabordurile pentru
evacuare vor fi dispuse in conformitate cu prezenta regula. Dispozitivele de
inchidere atasate sabordurilor pentru evacuare, utilizate in timpul
operatiunilor de incarcare si descarcare, vor fi concepute astfel incat sa nu
se poata produce intepenirea lor in timpul voiajului pe mare.
(2) In cazul navelor prevazute cu un trunc care nu corespunde cerintelor
regulii 36(1)(e) sau care poseda rame laterale la gurile de magazie care se
intind in mod continuu sau aproape continuu intre suprastructuri detasate,
suprafata minima a deschiderilor sabordurilor pentru evacuare este determinata
dupa cum este indicat in tabelul urmator:
____________________________________________________________
| Latimea gurii de magazie | Suprafata sabordurilor pentru |
| sau a truncului in raport | evacuare in raport cu |
| cu latimea navei | suprafata totala a parapetelor |
|___________________________|________________________________|
| 40% sau mai mica | 20% |
| 75% sau mai mare | 10% |
|___________________________|________________________________|
Pentru latimi intermediare, suprafata sabordurilor pentru evacuare se
obtine prin interpolare liniara.
(3) Eficienta suprafetei sabordurilor pentru evacuare in parapetele cerute
conform paragrafului (1) depinde de suprafata de curgere libera pe latimea
puntii unei nave.
Suprafata de curgere libera pe punte este suprafata utila a intervalelor
dintre gurile de magazie si intre gurile de magazie si suprastructuri si rufuri
pana la inaltimea reala a parapetului.
Suprafata sabordurilor pentru evacuare in parapete trebuie sa fie evaluata
in functie de suprafata neta de curgere libera, dupa cum urmeaza:
(a) Daca suprafata de curgere libera nu este mai mica decat suprafata
sabordurilor pentru evacuare calculata conform paragrafului (2) ca si cand
ramele gurii de magazie ar fi continue, atunci suprafata minima a sabordurilor
pentru evacuare calculata conform paragrafului (1) va fi considerata
suficienta.
(b) Daca suprafata de curgere libera este egala sau mai mica decat
suprafata calculata conform paragrafului (1), atunci suprafata minima a
sabordurilor pentru evacuare in parapete va fi stabilita conform paragrafului
(2).
(c) Daca suprafata de curgere libera este mai mica decat cea calculata
conform paragrafului (2), dar mai mare decat cea calculata conform paragrafului
(1), atunci suprafata minima a sabordurilor pentru evacuare in parapete va fi
determinata pe baza urmatoarei formule:
F = F1 + F2 - f_p (mp)
unde:
F1 - este suprafata minima a sabordurilor pentru evacuare calculata conform
paragrafului (1);
F2 - este suprafata minima a sabordurilor pentru evacuare calculata conform
paragrafului (2); si
f_p - este suprafata utila totala a trecerilor si intervalelor dintre
extremitatile gurilor de magazie si suprastructuri sau rufuri pana la inaltimea
reala a parapetelor.
(4) In cazul navelor care au suprastructuri pe puntea de bord liber sau pe
puntile suprastructurii, care sunt deschise la una dintre sau la ambele
extremitati pana la puturile formate de parapetele de pe puntile deschise, vor
fi prevazute masuri adecvate pentru evacuarea apei ce poate sa patrunda in
spatiile deschise din aceste suprastructuri.
Suprafata minima a sabordurilor pentru evacuare din fiecare bordaj al navei
pentru suprastructura deschisa (A_s) si pentru puturile deschise (A_w) trebuie
sa fie calculate dupa urmatoarea metoda:
(a) Se determina lungimea totala a putului (l_t) egala cu suma lungimii
puntii deschise delimitata de parapete (l_w) si lungimea incaperii comune din
interiorul suprastructurii deschise (l_s).
(b) Pentru determinarea A_s:
(i) se calculeaza suprafata sabordurilor pentru evacuare (A) ceruta pentru
un put deschis cu lungimea (l_t,) in conformitate cu paragraful (1),
considerand ca parapetul are o inaltime normala;
(ii) se inmulteste cu un coeficient de corectie de 1,5 pentru lipsa
selaturii, daca este cazul, in conformitate cu paragraful (1)(c);
(iii) se inmulteste cu un coeficient (b_o/l_t,) pentru ajustarea suprafetei
sabordurilor pentru evacuare tinand seama de latimea (b_o) a deschiderilor
practicate in peretele etans de capat al suprastructurii inchise;
(iv) pentru corectarea suprafetei sabordurilor pentru evacuare tinand seama
de lungimea totala a putului care este delimitat de o suprastructura deschisa,
se inmulteste cu factorul:
1 - (l_w/l_t)^2
unde l_w si l_t sunt definite in paragraful (4)(a);
(v) pentru corectarea suprafetei sabordurilor pentru evacuare tinand seama
de distanta puntii putului de deasupra puntii de bord liber pentru puntile
situate la mai mult de 0,5 h_s deasupra puntii de bord liber, se inmulteste cu
factorul:
0,5(h_s/h_w)
unde h_w este inaltimea puntii putului de deasupra puntii de bord liber si
h_s este inaltimea normala a suprastructurii;
(c) Pentru determinarea A_w:
(i) suprafata sabordurilor pentru evacuare pentru putul deschis (A_w) se va
calcula in conformitate cu paragraful (b)(i) de mai sus, utilizand l_w pentru
calcularea suprafetei nominale a sabordurilor pentru evacuare (A'), valoare
care se va ajusta tinand seama de inaltimea reala a parapetului (h_b) prin
aplicarea uneia din urmatoarele corectii de suprafata, care dintre acestea este
aplicabila:
pentru parapetul cu o inaltime mai mare de 1,2 m:
A_c = l_w ((h_b - 1,2)/0,10)(0,004) mp;
pentru parapetul cu o inaltime mai mica de 0,9 m:
A_c = l_w ((h_b - 0,9)/0,10)(0,004) mp;
pentru parapetul cu o inaltime intre 1,2 si 0,9 m nu exista nici o corectie
(si anume A_c = 0)
(ii) suprafata corectata a sabordurilor pentru evacuare (A_w = A' + A_c) se
va ajusta apoi tinand seama de lipsa selaturii, daca este cazul, si de
inaltimea de deasupra puntii de bord liber asa cum se indica la paragrafele
(b)(ii) si (b)(v), utilizand h_s si h_w.
(d) Sabordurile pentru evacuare care corespund suprafetelor astfel
rezultate pentru suprastructura deschisa (A_s) si pentru putul deschis (A_w)
trebuie sa fie prevazute in fiecare bord al spatiului deschis acoperit de
suprastructura deschisa si, respectiv, al putului deschis.
(e) Relatiile de mai sus se rezuma la urmatoarele ecuatii, presupunand ca
l_t, care este suma dintre l_w si l_s, este mai mare de 20 m:
suprafata sabordurilor pentru evacuare A_w pentru putul deschis:
A_w = (0,07 l_w + A_c)(corectia pentru selatura)(0,5 h_s/h_w);
suprafata sabordurilor pentru evacuare A_s pentru suprastructura deschisa:
A_s = (0,07 l_t)(corectia pentru selatura)(b_o/l_t)(1-(l_w/l_t)^2)(0,5
h_s/h_w);
unde l_t este mai mic sau egal cu 20 m, iar suprafata de baza a
sabordurilor pentru evacuare este A = 0,7 + 0,035 l_t in conformitate cu
paragraful (1).
(5) Marginile inferioare ale sabordurilor pentru evacuare trebuie sa se
situeze, pe cat este posibil, aproape de punte. Doua treimi din suprafata
ceruta pentru sabordurile pentru evacuare trebuie sa se situeze in jumatatea
putului cea mai aproape de punctul inferior al curbei selaturii. O treime din
suprafata ceruta a sabordurilor pentru evacuare se va repartiza in mod egal pe
lungimea ramasa a putului. Daca selatura este zero sau neglijabila pe puntea de
bord liber expusa sau pe puntea suprastructurii expuse, atunci suprafata
sabordurilor pentru evacuare va fi repartizata in mod egal pe lungimea putului.
(6) Toate deschiderile sabordurilor pentru evacuare in parapete vor fi
protejate cu balustrade sau bare distantate la aproximativ 230 mm. Daca
sabordurile de evacuare sunt prevazute cu obturatoare, se vor asigura jocuri
mari pentru prevenirea intepenirii. Balamalele vor avea bolturi sau lagare
dintr-un material necorodabil. Obturatoarele nu vor fi prevazute cu dispozitive
de asigurare.
Regula 25
Protectia echipajului
(1) Rufurile prevazute pentru incaperile de locuit ale echipajului trebuie
sa fie astfel construite incat sa ofere acestora un grad acceptabil de
rezistenta.
(2) In jurul puntilor expuse trebuie sa fie instalate balustrade sau
parapete. Inaltimea parapetelor sau balustradelor trebuie sa fie de cel putin 1
metru deasupra puntii. Totusi, daca aceasta inaltime ar impiedica exploatarea
normala a navei, Administratia poate sa aprobe o inaltime mai mica, cu conditia
ca aceasta sa considere ca este asigurata o protectie suficienta.
(3) Balustradele instalate pe suprastructura si puntile de bord liber vor
avea cel putin trei vergele. Deschiderea de sub vergeaua cea mai de jos a
balustradelor nu trebuie sa fie mai mare de 230 mm. Distanta dintre celelalte
vergele nu trebuie sa fie mai mare de 380 mm. Pe navele avand lacrimara
rotunjita, suportii de balustrada trebuie sa fie asezati pe partile orizontale
ale puntii. In alte locuri, balustradele vor avea cel putin doua vergele.
Balustradele vor corespunde urmatoarelor prevederi:
(a) montantii ficsi, detasabili sau rabatabili vor fi amplasati la o
distanta de aprox. 1,5 m. Montantii detasabili sau rabatabili trebuie sa poata
fi blocati in pozitie verticala;
(b) cel putin fiecare al treilea montant va fi sprijinit de un brachet sau
strai.
(c) acolo unde este necesar pentru exploatarea normala a navei, in locul
balustradelor se pot accepta parame din otel. Paramele trebuie intinse cu
ajutorul intinzatoarelor; si
(d) acolo unde este necesar pentru exploatarea normala a navei, in locul
balustradelor se pot accepta lungimi de lant intre doi montanti ficsi si/sau
parapete.
(4) Pentru deplasarea in siguranta vor fi prevazute dispozitive
satisfacatoare conform regulii 25-1 (sub forma de balustrade, mana curenta
tin-te bine, pasarele sau treceri pe sub punte etc.) pentru protejarea
echipajului in deplasarea dus-intors intre cabinele lor, compartimentul de
masini si toate celelalte spatii folosite pentru exploatarea normala a navei.
(5) Incarcatura de pe punte a oricarei nave va fi arimata in asa fel incat
orice deschidere din dreptul incarcaturii si care conduce la cabinele
echipajului, la compartimentul de masini si la toate celelalte spatii folosite
pentru exploatarea normala a navei, sa poata fi corespunzator inchisa si protejata
contra patrunderii apei. Pentru protectia echipajului vor fi prevazute
balustrade sau maini curente tin-te bine deasupra incarcaturii de pe punte,
daca nu exista o trecere convenabila pe puntea navei sau pe sub aceasta.
Regula 25-1
Mijloace pentru deplasarea in siguranta a echipajului
(1) Deplasarea in siguranta a echipajului va fi asigurata de cel putin unul
dintre mijloacele prevazute in tabelul 25-1.1 de mai jos:
______________________________________________________________________________
| Tipul navei | Locurile de | Bordul | Amenajari acceptabile in
|
| | acces pe nava | liber | conformitate cu tipul de bord
|
| | | de vara | liber atribuit* |
| | | atribuit
|________________________________|
| | | |Tip |Tip |Tip |Tip
"B" |
| | | |"A"
|"B-100"|"B-60" |si "B+" |
|______________|_________________|____________|______|_______|________|________|
|Toate navele, |1.1 Accesul la |</= 3000 mm |(a) |(a) |(a)
|(a) |
|altele decat |cabinele de la | |(b) |(b) |(b) |(b)
|
|petrolierele*,|mijlocul navei | |(e) |(e) |(c)(i) |(c)(i)
|
|navele |1.1.1 Intre | | | |(e) |(c)(ii)
|
|cisterna |duneta si castel,| | | |(f)(i) |(c)(iv)
|
|pentru |sau |____________|______|_______|________|
|
|transport | |> 3000 mm |(a) |(a) |(a)
|(d)(i) |
|produse |1.1.2 Intre | |(b) |(b) |(b) |(d)(ii)
|
|chimice* si |duneta si ruf, | |(e) |(e) |(c)(i)
|(d)(iii)|
|navele de |continand cabine | | | |(c)(ii) |(e)
|
|transport gaze|de locuit sau | | | |(e) |(f)(i)
|
|lichefiate* |echipament de | | | |(f)(i) |(f)(ii)
|
| |navigatie sau | | | |(f)(ii) |(f)(iv)
|
| |ambele | | | | |
|
| |_________________|____________|______|_______|________|
|
| |1.2 Accesul la |</= 3000 mm |(a) |(a) |(a)
| |
| |extremitati | |(b) |(b) |(b) |
|
| | | | | | |
|
| |1.2.1 Intre | |(c)(i)|(c)(i) |(c)(i) |
|
| |duneta si teuga | |(e) |(c)(ii)|(c)(ii) |
|
| |(daca nu exista | |(f)(i)|(e) |(e) |
|
| |castel) | | | | |
|
| | | | | | |
|
| |1.2.2 Intre | | |(f)(i) |(f)(i) |
|
| |castel si teuga, | | | | |
|
| |sau | | | | |
|
| | | | | | |
|
| |1.2.3 Intre un |> 3000 mm | |(f)(ii)|(f)(ii)
| |
| |ruf continand | |(a) |(a) |(a) |
|
| |cabine de locuit | |(b) |(b) |(b) |
|
| |sau echipament | |(c)(i)|(c)(i) |(c)(i) |
|
| |de navigatie sau | |(d)(i)|(c)(ii)|(c)(ii) |
|
| |ambele si teuga, | | | | |
|
| |sau | | | | | |
| | | | | | |
|
| |1.2.4 In cazul | |(e) |(d)(i) |(c)(iv) |
|
| |unei nave cu | |(f)(i)|(d)(ii)|(d)(i) |
|
| |punte libera, | | |(e) |(d)(ii) |
|
| |intre cabinele | | |(f)(i) |(d)(iii)|
|
| |pentru echipaj si| | |(f)(ii)|(e) |
|
| |extremitatile | | | |(f)(i) |
|
| |prova si pupa | | | |(f)(ii) |
|
| |ale navei | | | |(f)(iv) |
|
|______________|_________________|____________|______|_______|________|________|
|Petroliere*, |2.1 Accesul la | | | |(a) |
|
|nave cisterna |teuga | | | |(e) |
|
|pentru | | | | | |
|
|transport |2.1.1 Intre |</= (A_t + | | |(f)(i)
| |
|produse |duneta si teuga |+ H_s)* | | |(f)(v) | |
|chimice* si |sau | | | | |
|
|nave de | | | | | |
|
|transport |2.1.2 Intre un | | | | |
|
|gaze |ruf, care include| | | | | |
|lichefiate* |incaperi de | | | | |
|
| |locuit sau | | | | |
|
| |echipament de | | | | |
|
| |navigatie sau | | | | |
|
| |ambele si teuga, | | | | |
|
| |sau | | | | |
|
| | |____________|______|_______|________|________|
| |2.1.3 In cazul |> (A_t + | | |(a)
| |
| |unei nave cu |+ H_s)* | | |(e) | |
| |punte libera, | | | |(f)(i) |
|
| |intre incaperile | | | |(f)(ii) |
|
| |de locuit ale | | | | |
|
| |echipajului si | | | | |
|
| |extremitatile | | | | |
|
| |prova ale navei | | | | |
|
| |_________________|____________|______|_______|________|________|
| |2.2 Accesul la |
|
| |extremitatea pupa|
|
| | | |
| |In cazul unei | Asa cum se cere la 1.2.4 pentru alte
|
| |nave cu punte | tipuri de nave
|
| |libera, intre |
|
| |incaperea de |
|
| |locuit a |
|
| |echipajului si |
|
| |extremitatea |
|
| |pupa a navei |
|
|______________|_________________|_____________________________________________|
* Petrolierele, navele cisterna pentru transport produse chimice si navele
de transport gaze lichefiate conform regulilor II-1/2.12, VII/8.2 si respectiv
VII/11.2 din Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti
pe mare, asa cum a fost amendata.
* A_f: bordul liber minim de vara calculat la nave de tip "A"
indiferent de tipul de bord liber atribuit in mod real.
H_s: inaltimea normala a suprastructurii conform regulii 33.
* Amenajarile (a) - (f) sunt descrise in paragraful (2) de mai jos.
Amplasarile (i) - (v) sunt descrise in paragraful (3) de mai jos.
(2) Amenajarile acceptabile mentionate in tabelul 25-1 sunt definite dupa
cum urmeaza:
(a) O trecere pe sub punte, bine iluminata si aerisita (cu o deschidere
avand o latime de cel putin 0,8 m si o inaltime de 2 m), cat mai aproape
posibil de puntea de bord liber, facand legatura cu si asigurand accesul spre
amenajarile respective.
(b) O pasarela permanenta si eficient construita, amplasata la nivelul
puntii suprastructurii sau deasupra acesteia, in planul diametral al navei sau
cat mai aproape posibil de acesta, asigurand o platforma continua cu o latime
de cel putin 0,6 m si o suprafata antiderapanta cu balustrade de protectie ce
se extind de fiecare parte pe toata lungimea sa. Balustradele de protectie vor
avea o inaltime de cel putin 1 m, vor fi cu trei vergele si vor fi construite
conform regulii 25(3). Se va prevedea opritor pentru picioare.
(c) Un culoar permanent cu o latime de cel putin 0,6 m amplasat la nivelul
puntii de bord liber si constand din doua randuri de balustrade de protectie cu
montanti situati la o distanta nu mai mare de 3 m. Numarul vergelelor
balustradelor si dispunerea lor trebuie sa fie conform cerintelor din regula
25(3). La navele de tip B, ramele gurilor de magazie cu o inaltime de cel mult
0,6 m pot fi acceptate ca formand o parte a culoarului, cu conditia dispunerii
a doua randuri de balustrade de protectie intre gurile de magazie.
(d) O mana curenta din parama metalica cu un diametru minim de 10 mm,
sustinuta de montanti amplasati la distante intre ei de cel mult 10 m sau o
singura balustrada sau o parama metalica atasata ramelor gurilor de magazie,
continuata si sustinuta corespunzator intre gurile de magazie.
(e) O pasarela permanenta care:
(i) este situata la nivelul puntii suprastructurii sau deasupra acesteia;
(ii) este situata in planul diametral al navei sau cat mai aproape posibil
de acesta;
(iii) este situata astfel incat sa nu se impiedice accesul usor dintr-o
parte in alta a suprafetei de lucru a puntii;
(iv) asigura o platforma continua cu o latime de cel putin 1 m;
(v) este construita dintr-un material rezistent la foc si antiderapant;
(vi) este prevazuta cu balustrade de protectie ce se extind de fiecare
parte pe toata lungimea sa; balustradele de protectie vor avea o inaltime de
cel putin 1 m, vor avea vergele conform regulii 25(3) si vor fi sprijinite de
montanti amplasati la o distanta nu mai mare de 1,5 m;
(vii) este prevazuta cu un opritor pentru picioare de fiecare parte;
(viii) are deschideri, cu scari dupa caz, la si dinspre punte. Distantele
dintre deschideri nu vor fi mai mari de 40 m; si
(ix) au adaposturi amplasate in dreptul pasarelei la intervale ce nu
depasesc 45 m daca lungimea puntii expuse ce va fi traversata depaseste 70 m.
Fiecare astfel de adapost va putea sa adaposteasca cel putin o persoana si va
fi construit astfel incat sa se ofere protectie la intemperii dinspre prova,
babord si tribord.
(f) Un culoar permanent situat la nivelul puntii de bord liber, in planul
diametral al navei sau cat mai aproape posibil de acesta, cu aceleasi
specificatii ca acelea pentru o pasarela permanenta, prevazuta la alin. (e), cu
exceptia opritoarelor pentru picioare. La navele de tip "B" (autorizate
pentru transportul lichidelor in vrac), avand o inaltime totala a ramelor gurii
de magazie si capacului gurii de magazie de cel putin 1 m, ramele gurii de
magazie pot fi acceptate ca formand o parte a culoarului, cu conditia
dispunerii a doua randuri de balustrade de protectie intre gurile de magazie.
(3) Se permit amplasari transversale pentru amenajarile de la paragrafele
(2)(c), (d) si (f) de mai sus, dupa caz:
(i) in planul diametral al navei sau cat mai aproape posibil de acesta; sau
dispuse pe gurile de magazie in planul diametral al navei sau cat mai aproape
posibil de acesta;
(ii) dispuse in fiecare bord al navei;
(iii) dispuse intr-un bord al navei cu posibilitatea de a fi dispuse si in
celalalt bord;
(iv) dispuse numai intr-un singur bord;
(v) dispuse de fiecare parte a gurilor de magazie, cat mai aproape posibil
de planul diametral.
(4) (a) In cazul in care sunt instalate parame metalice, atunci trebuie
prevazute intinzatoare pentru a se asigura tensionarea lor.
(b) Acolo unde este necesar pentru functionarea normala a navei, se pot
accepta parame metalice din otel in locul balustradelor de protectie.
(c) Acolo unde este necesar pentru functionarea normala a navei, se pot
accepta lanturi dispuse intre doi montanti ficsi in locul balustradelor de
protectie.
(d) In cazul in care sunt dispusi montanti, fiecare al treilea montant va
fi sprijinit de un brachet sau strai.
(e) Montantii detasabili sau rabatabili trebuie sa poata fi blocati in
pozitie verticala;
(f) Vor fi asigurate mijloace de trecere peste obstacole de natura
permanenta cum ar fi tubulaturile sau alte amenajari.
(g) In general, latimea pasarelei sau a culoarului de la nivelul puntii nu
ar trebui sa depaseasca 1,5 m.
(5) La navele cisterna cu o lungime mai mica de 100 m, latimea minima a
platformei pasarelei sau a culoarului de la nivelul puntii amenajate conform
paragrafelor (2)(e) sau (f) de mai sus poate fi redusa la 0,6 m.
Regula 26
Conditii speciale de atribuire a bordului liber pentru navele de tipul
"A"
Putul masinilor
(1) Puturile masinilor la navele de tipul "A", asa cum sunt
definite in regula 27, trebuie sa fie protejate prin una dintre urmatoarele
amenajari:
(a) o duneta inchisa sau un castel de o inaltime cel putin egala cu
inaltimea normala, sau
(b) printr-un ruf de aceeasi inaltime si de o rezistenta echivalenta;
(2) Totusi, puturile masinilor pot fi expuse, daca nu exista nici o
deschidere care sa asigure accesul de pe puntea de bord liber direct la
compartimentul de masini. O usa corespunzand cerintelor regulii 12 poate fi
totusi permisa in putul masinilor, cu conditia ca ea sa conduca la un sas sau
coridor, care este construit la fel de solid ca si putul masinilor si separat
de scara ce duce la compartimentul masini printr-o a doua usa etansa la
intemperii, din otel sau orice alt material echivalent.
Pasarela si accese
(3) O pasarela permanenta, construita in conformitate cu prevederile
regulii 25-1(2)(e), va fi instalata pe navele de tipul "A" in planul
diametral al navei, la nivelul puntii suprastructurii, intre duneta si castelul
central sau ruf, daca acesta exista. Amenajarea descrisa de regula 25-1(2)(a)
este considerata drept un mijloc de acces echivalent, putand indeplini rolul
pasarelei.
(4) Trebuie sa fie asigurat accesul in siguranta de la nivelul pasarelei
catre cabinele separate ale echipajului, precum si intre cabinele echipajului
si compartimentul masinilor.
Guri de magazie
(5) Gurile de magazie expuse, situate pe puntea de bord liber si pe puntea
teugei sau deasupra truncurilor de expansiune la navele de tipul "A",
vor fi prevazute cu capace etanse la intemperii, din otel sau alt material
echivalent.
Sisteme de evacuare a apei
(6) Navele de tipul "A" prevazute cu parapete trebuie sa aiba
balustrade pe cel putin jumatate din lungimea partilor descoperite ale puntii
expuse sau sa fie prevazute cu un alt sistem echivalent de evacuare a apei.
Este considerat acceptabil un sistem echivalent de evacuare a apei format din
saborduri pentru evacuare, la partea inferioara a parapetelor, a caror
suprafata este de 33% din suprafata totala a parapetelor. Marginea superioara a
centurii trebuie sa fie cat mai jos posibil.
(7) Daca suprastructurile sunt legate prin truncuri, trebuie sa fie
prevazute balustrade pe toata lungimea partilor expuse ale puntii de bord
liber.
CAP. 3
BORDURI LIBERE
REGULA 27
Tipuri de nave
(1) Pentru calcularea bordului liber, navele se vor imparti in doua tipuri:
"A" si "B".
Nave de tipul "A"
(2) O nava de tipul "A" este o nava:
(a) care este proiectata pentru a transporta numai marfuri lichide in vrac;
(b) la care puntea expusa are un grad foarte mare de etanseitate si este
prevazuta doar cu deschideri mici de acces la compartimentele de marfa, aceste
deschideri fiind inchise cu capace din otel sau dintr-un material echivalent si
prevazute cu garnituri de etansare la apa; si
(c) care are o permeabilitate redusa a compartimentelor de marfa incarcate.
(3) O nava de tipul "A", avand o lungime de peste 150 m, careia i
s-a atribuit un bord liber inferior celui prevazut pentru o nava de tipul
"B" trebuie, cand este incarcata in conformitate cu cerintele
paragrafului (11), sa poata rezista la inundarea oricarui compartiment sau
compartimente, considerand permeabilitatea acestora de 0,95 in urma unei avarii
ipotetice definita in paragraful (12) si sa ramana in stare de plutire in
conditii de echilibru satisfacatoare, asa cum sunt definite in paragraful (13).
La o astfel de nava, compartimentul de masini trebuie tratat ca un compartiment
inundabil, dar cu o permeabilitate de 0,85.
(4) Unei nave de tipul "A" i se va atribui un bord liber de baza
care nu va fi inferior celui care figureaza in tabelul 28.1.
Nave de tipul "B"
(5) Toate navele care nu satisfac prevederile paragrafelor (2) si (3)
aplicabile navelor de tipul "A" vor fi considerate nave de tipul
"B".
(6) Navelor de tipul "B", ale caror guri de magazie situate in
amplasamente de categoria 1 au, cu autorizarea Administratiei, capace care sunt
conforme cu dispozitiile regulii 15 (cu exceptia paragrafului (6)) sau care
sunt prevazute cu dispozitive care permit asigurarea etanseitatii acceptate in
conformitate cu dispozitiile din regula 16(6), li se vor atribui borduri libere
calculate pe baza valorilor indicate in tabelul 28.2, majorate cu valorile care
figureaza in tabelul 27.1:
Majorarea bordului liber in raport cu bordul liber de baza pentru navele de
tipul "B" ale caror capace de la gurile de magazie corespund
dispozitiilor regulii 15 (cu exceptia paragrafului (6))
Tabelul 27.1
____________________________________________________________________
| Lungimea | Majorarea | Lungimea | Majorarea | Lungimea | Majorarea |
| navei | bordului | navei | bordului | navei | bordului |
| (m) | liber | (m) | liber | (m) | liber |
| | (mm) | | (mm) | | (mm) |
|__________|___________|__________|___________|__________|___________|
| 108 si | 50 | 139 | 175 | 170 | 290 |
|mai putin | | | | | |
| 109 | 52 | 140 | 181 | 171 | 292 |
| 110 | 55 | 141 | 186 | 172 | 294 |
| 111 | 57 | 142 | 191 | 173 | 297 |
| 112 | 59 | 143 | 196 | 174 | 299 |
| 113 | 62 | 144 | 201 | 175 | 301 |
| 114 | 64 | 145 | 206 | 176 | 304 |
| 115 | 68 | 146 | 210 | 177 | 306 |
| 116 | 70 | 147 | 215 | 178 | 308 |
| 117 | 73 | 148 | 219 | 179 | 311 |
| 118 | 76 | 149 | 224 | 180 | 313 |
| 119 | 80 | 150 | 228 | 181 | 315 |
| 120 | 84 | 151 | 232 | 182 | 318 |
| 121 | 87 | 152 | 236 | 183 | 320 |
| 122 | 91 | 153 | 240 | 184 | 322 |
| 123 | 95 | 154 | 244 | 185 | 325 |
| 124 | 99 | 155 | 247 | 186 | 327 |
| 125 | 103 | 156 | 251 | 187 | 329 |
| 126 | 108 | 157 | 254 | 188 | 332 |
| 127 | 112 | 158 | 258 | 189 | 334 |
| 128 | 116 | 159 | 261 | 190 | 336 |
| 129 | 121 | 160 | 264 | 191 | 339 |
| 130 | 126 | 161 | 267 | 192 | 341 |
| 131 | 131 | 162 | 270 | 193 | 343 |
| 132 | 136 | 163 | 273 | 194 | 346 |
| 133 | 142 | 164 | 275 | 195 | 348 |
| 134 | 147 | 165 | 278 | 196 | 350 |
| 135 | 153 | 166 | 280 | 197 | 353 |
| 136 | 159 | 167 | 283 | 198 | 355 |
| 137 | 164 | 168 | 285 | 199 | 357 |
| 138 | 170 | 169 | 287 | 200 | 358 |
|__________|___________|__________|___________|__________|___________|
Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obtine prin
interpolare liniara.
Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 200 m vor fi
stabilite de catre Administratie.
(7) Navelor de tipul "B", ale caror guri de magazie situate in
amplasamente de categoria 1 sunt prevazute cu capace conform prevederilor
regulii 16(2) pana la (5), in afara prevederilor contrare de la paragrafele (8)
la (13) inclusiv, li se vor atribui borduri libere conform celor din tabelul
28.2.
(8) Navelor de tipul "B", avand o lungime mai mare de 100 m, li
se va putea atribui un bord liber inferior celui prevazut la paragraful (7), cu
conditia ca in functie de marimea reducerii admise, Administratia sa considere
ca:
(a) masurile prevazute pentru protejarea echipajului sunt satisfacatoare;
(b) dispozitivele de evacuare a apei sunt adecvate;
(c) gurile de magazie situate in amplasamente de categoriile 1 si 2 sunt
prevazute cu capace care corespund prevederilor regulii 16(1) pana la (5) si
(7); si
(d) nava, atunci cand este incarcata in conformitate cu prevederile
paragrafului (11), va putea rezista la inundarea oricarui compartiment sau
compartimente, considerand permeabilitatea acestora de 0,95, in urma unei
avarii ipotetice definite la paragraful (12) si va ramane in stare de plutire
intr-o conditie de echilibru satisfacatoare, asa cum se specifica in paragraful
(13). Daca lungimea navei este mai mare de 150 m, compartimentul de masini va
fi considerat ca un compartiment inundabil, dar cu o permeabilitate de 0,85.
(9) Pentru calculul bordurilor libere la navele de tipul "B" care
satisfac prevederile paragrafelor (8), (11), (12) si (13), valorile indicate in
tabelul 28.2 nu vor fi reduse cu mai mult de 60% din diferenta valorilor
indicate in tabelele 28.1 si 28.2 pentru lungimile de nava corespunzatoare.
(10) (a) Reducerea mentionata in paragraful (9) poate fi marita pana la o
valoare reprezentand diferenta totala dintre valorile indicate in tabelele 28.1
si 28.2 cu conditia ca nava sa indeplineasca cerintele:
(i) regulii 26, cu exceptia paragrafului (5), ca si cand ar fi o nava de
tipul "A";
(ii) paragrafelor (8), (11) si (13); si
(iii) paragrafului (12), cu conditia ca, pe toata lungimea navei, oricare
perete transversal etans va fi presupus avariat, astfel incat cele doua
compartimente adiacente lui in sens longitudinal se vor inunda simultan; totusi
se va considera ca o astfel de avarie nu se aplica la peretii care delimiteaza
compartimentul de masini.
(b) Daca nava are o lungime mai mare de 150 m, compartimentul de masini
trebuie considerat ca un compartiment inundabil, dar cu permeabilitate de 0,85.
Starea initiala de incarcare
(11) Starea initiala de incarcare inaintea inundarii se va determina dupa
cum urmeaza:
(a) Nava se presupune incarcata la linia de incarcare de vara si fara
asieta.
(b) Pentru calculul cotei centrului de greutate se aplica principiile
urmatoare:
(i) Se transporta o incarcatura omogena.
(ii) Toate compartimentele de marfa, cu exceptia celor mentionate la
alineatul (iii), dar inclusiv cele destinate a fi partial incarcate, trebuie
considerate complet umplute, in afara de cazul in care sunt incarcate cu produse
lichide cand fiecare compartiment se va considera ca umplut in proportie de 98%
.
(iii) Daca nava este destinata a fi exploatata la linia de incarcare de
vara cu unele compartimente goale, aceste compartimente vor fi considerate
goale cu conditia ca cota centrului de greutate astfel calculata sa nu fie
inferioara celei obtinute ca urmare a aplicarii alineatului (ii) de mai sus.
(iv) Vor fi considerate ca pline in proportie de 50% din capacitatea lor
totala toate tancurile si spatiile amenajate pentru a contine lichide si
provizii consumabile in cursul transportului. Se va presupune pentru fiecare
tip de lichid cel putin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc
central prezentand o suprafata libera maxima si se va alege tancul sau combinatia
de tancuri pentru care influenta suprafetelor libere de lichid este maxima; in
fiecare tanc centrul de greutate al incarcaturii se va considera ca fiind in
centrul volumului tancului. Restul tancurilor se vor presupune complet goale
sau complet umplute, iar repartitia lichidelor consumabile in cursul
transportului intre aceste tancuri va fi efectuata in asa fel incat sa se
obtina cea mai mare cota posibila a centrului de greutate deasupra chilei.
(v) Se va tine cont de efectul maxim al suprafetei libere de lichid, pentru
un unghi de banda nu mai mare de 5 grade, in fiecare compartiment ce contine
lichide, conform prevederilor punctului (ii), exceptie facand compartimentele
continand lichide consumabile in cursul transportului, conform dispozitiilor punctului
(iv).
Alternativ, se poate utiliza efectul real al suprafetelor libere de lichid,
cu conditia ca metodele de calcul folosite sa fie acceptate de catre
Administratie.
(vi) Greutatile se vor calcula pe baza urmatoarelor valori pentru greutatile
specifice:
apa sarata 1,025
apa dulce 1,000
combustibil 0,950
motorina 0,900
ulei pentru ungere 0,900
Ipoteze referitoare la avarii
(12) In ceea ce priveste natura avariei se adopta urmatoarele ipoteze:
(a) In toate cazurile, avaria se extinde pe verticala de la linia de baza
in sus fara limita.
(b) Extinderea transversala a avariei este egala cu valoarea cea mai mica
dintre urmatoarele doua valori: B/5 sau 11,5 m masurata de la bordaj catre
interiorul navei perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de
incarcare de vara.
(c) Daca o avarie de o extindere inferioara celor indicate in alineatele
(a) si (b) are ca urmari o conditie mult mai severa, atunci aceasta avarie de
extindere inferioara va fi adoptata ca ipoteza.
(d) Cu exceptia dispozitiilor contrare prevazute in paragraful (10)(a),
inundarea se va limita la un singur compartiment situat intre peretii
transversali etansi adiacenti, cu conditia ca limita longitudinala a
compartimentului spre planul diametral al navei sa nu fie situata in interiorul
limitelor de extindere transversala a avariei ipotetice. Peretii transversali
etansi, care delimiteaza tancurile laterale, care nu se intind pe toata latimea
navei, se vor presupune a nu fi avariati, cu conditia ca lungimea acestora sa
fie mai mare decat extinderea transversala a avariei definite la alineatul (b).
Daca un perete transversal etans prezinta trepte sau nise avand lungimea de
cel mult 3 m si care sunt situate in interiorul limitelor avariei definite in
alineatul (b), atunci acest perete transversal etans se va putea considera ca
intact, iar inundarea compartimentelor adiacente va putea fi considerata ca
separata. Daca totusi, un perete transversal etans prezinta, in limitele
avariei ipotetice, o treapta sau o nisa avand lungimea mai mare de 3 m, atunci
inundarea compartimentelor adiacente acestui perete va fi considerata ca fiind
simultana. Treapta formata de peretele picului pupa cu plafonul tancului din
picul pupa nu se va considera ca o treapta, in sensul prezentei reguli.
(e) Daca un perete transversal etans principal este situat in limitele de
extindere transversala a avariei ipotetice si daca acesta prezinta o nisa avand
lungimea mai mare de 3 m in dreptul unui dublu fund sau al unui tanc lateral,
dublul fund sau tancurile laterale adiacente partii din peretele transversal
principal care prezinta nisa se vor considera inundate simultan. Daca acest
tanc lateral are deschideri de comunicare cu una sau mai multe magazii, cum ar
fi gurile de incarcare a cerealelor, acest spatiu sau aceste spatii vor fi
considerate inundate simultan. De asemenea, daca la o nava destinata sa
transporte marfuri lichide un tanc lateral are practicate deschideri de
comunicare cu un compartiment sau cu compartimentele adiacente, acestea trebuie
sa fie considerate ca fiind goale si inundate simultan. Aceasta prevedere se
aplica chiar si daca aceste deschideri sunt prevazute cu dispozitive de
inchidere, in afara de cazul in care sunt prevazute valvule cu sertar instalate
pe peretii ce separa tancurile si care sunt actionate de pe punte. Capacele
gurilor de vizitare prevazute cu buloane de fixare amplasate la distante
apropiate sunt considerate a fi echivalente unui perete fara deschideri, in
afara de cazul deschiderilor din tancurile laterale superioare care permit a se
comunica cu magaziile.
(f) Daca se are in vedere inundarea a doua compartimente oarecare adiacente
in sens longitudinal, atunci distanta dintre peretii transversali principali
etansi trebuie sa fie de cel putin 1/3 L^(2/3) sau 14,5 m, daca aceasta din
urma valoare este inferioara, pentru a putea considera acesti pereti ca
eficienti. Daca distanta dintre peretii transversali este mai mica, se va
considera ca unul sau mai multi dintre acesti pereti nu exista pentru a obtine
distanta minima intre pereti.
Starea de echilibru
(13) Starea de echilibru dupa inundare se va considera satisfacatoare, cu
conditia ca:
(a) Linia de plutire finala dupa inundare, avand in vedere afundarea, banda
si asieta, sa fie sub marginea inferioara a oricarei deschideri prin care poate
avea loc inundarea progresiva. Aceste deschideri trebuie sa includa
tubulaturile de aerisire, trombele de ventilatie (chiar daca corespund regulii
19(4)) si deschiderile care sunt inchise prin intermediul usilor etanse la
intemperii (chiar daca corespund regulii 12) sau capacele gurilor de magazii
(chiar daca corespund regulii 16(1) pana la (5)) si se pot exclude acele
deschideri inchise prin capacele gurilor de vizitare si gurile de rujare (care
corespund regulii 18), capacele gurilor magaziilor de marfa de tipul descris in
regula 27(2), usile etanse glisante cu comanda de la distanta si hublourile de
tip fix (care corespund regulii 23). Totusi, in cazul usilor care separa
compartimentul de masini principal de compartimentul masinii de carma, usile
etanse la apa pot fi de tipul cu balamale si actionare rapida, tinute inchise
cand nava este pe mare in timp ce nu sunt folosite, daca pragul inferior al
acestor usi se afla deasupra liniei de incarcare de vara.
(b) In cazul cand sunt amplasate tubulaturi, conducte sau tuneluri in
cadrul limitelor avariei definite in paragraful (12)(b), trebuie sa fie luate
masurile necesare pentru a evita extinderea unei inundari progresive, prin
intermediul acestora, a unor compartimente, altele decat cele presupuse
inundabile in calculele ce se efectueaza pentru fiecare caz de avarie.
(c) Unghiul de banda datorat inundarii asimetrice sa nu depaseasca 15
grade. Un unghi de banda de 17 grade poate fi acceptat, daca nici o parte a
puntii nu este imersata.
(d) Inaltimea metacentrica dupa inundare sa fie pozitiva.
(e) Atunci cand oricare parte a puntii, situata in afara limitelor
compartimentului considerat inundat intr-un anumit caz de avarie, se afla sub
apa sau in oricare caz in care exista dubii asupra limitei de stabilitate in
conditii de inundare, stabilitatea reziduala trebuie sa fie examinata. Aceasta
poate fi considerata ca suficienta daca diagrama bratelor de redresare are un
domeniu minim de 20 grade dincolo de pozitia de echilibru cu un brat de
redresare maxim de cel putin 0,1 m in cadrul acestui domeniu. Aria suprafetei
de sub diagrama bratelor de redresare in cadrul acestui domeniu nu trebuie sa
fie mai mica de 0,0175 m.rad. Administratia va trebui sa tina cont de pericolul
ce-l prezinta deschiderile protejate sau neprotejate ce pot intra temporar in
apa in limitele domeniului stabilitatii reziduale.
(f) Administratia sa aiba certitudinea ca stabilitatea este suficienta pe
tot timpul fazelor intermediare de inundare.
Nave fara mijloace de propulsie
(14) Bordul liber al unei salande, al unei barje sau al oricarei alte nave
fara mijloace de propulsie proprii, trebuie sa fie atribuit conform
prevederilor prezentelor reguli. Barjelor care respecta prevederile
paragrafelor (2) si (3) li se pot atribui borduri libere conform prevederilor
aplicabile navelor de tipul "A".
(a) Administratia va trebui sa examineze in mod special stabilitatea
barjelor care transporta incarcaturi pe puntile deschise. Incarcaturile de pe
punte nu vor putea fi transportate decat cu barje carora li s-a atribuit un
bord liber normal conform celui prevazut pentru navele de tipul "B".
(b) Totodata, regulile 25, 26(3), 26(4) si 39 nu se aplica barjelor fara
echipaj.
(c) Acestor barje fara echipaj, care au pe puntea de bord liber numai
deschideri de acces mici, inchise cu capace etanse la apa din otel sau alt
material echivalent, prevazute cu garnituri, li se pot atribui borduri libere
mai mici cu 25% decat cele calculate conform prezentelor reguli.
Regula 28
Tabele de bord liber
Nave de tipul "A"
(1) Bordul liber de baza pentru navele de tipul "A" va fi
determinat dupa tabelul 28-1:
Tabelul 28.1
Tabel de bord liber pentru navele de tipul "A"
______________________________________________________________
| Lungimea | Bordul | Lungimea | Bordul | Lungimea | Bordul |
| navei | liber | navei | liber | navei | liber |
| (m) | (mm) | (m) | (mm) | (m) | (mm) |
|__________|_________|__________|_________|__________|_________|
| 24 | 200 | 51 | 455 | 78 | 814 |
| 25 | 208 | 52 | 467 | 79 | 828 |
| 26 | 217 | 53 | 478 | 80 | 841 |
| 27 | 225 | 54 | 490 | 81 | 855 |
| 28 | 233 | 55 | 503 | 82 | 869 |
| 29 | 242 | 56 | 516 | 83 | 883 |
| 30 | 250 | 57 | 530 | 84 | 897 |
| 31 | 258 | 58 | 544 | 85 | 911 |
| 32 | 267 | 59 | 559 | 86 | 926 |
| 33 | 275 | 60 | 573 | 87 | 940 |
| 34 | 283 | 61 | 587 | 88 | 955 |
| 35 | 292 | 62 | 600 | 89 | 969 |
| 36 | 300 | 63 | 613 | 90 | 984 |
| 37 | 308 | 64 | 626 | 91 | 999 |
| 38 | 316 | 65 | 639 | 92 | 1014 |
| 39 | 325 | 66 | 653 | 93 | 1029 |
| 40 | 334 | 67 | 666 | 94 | 1044 |
| 41 | 344 | 68 | 680 | 95 | 1059 |
| 42 | 354 | 69 | 693 | 96 | 1074 |
| 43 | 364 | 70 | 706 | 97 | 1089 |
| 44 | 374 | 71 | 720 | 98 | 1105 |
| 45 | 385 | 72 | 733 | 99 | 1120 |
| 46 | 396 | 73 | 746 | 100 | 1135 |
| 47 | 408 | 74 | 760 | 101 | 1151 |
| 48 | 420 | 75 | 773 | 102 | 1166 |
| 50 | 443 | 77 | 800 | 104 | 1196 |
| 105 | 1212 | 168 | 2240 | 231 | 2880 |
| 106 | 1228 | 169 | 2254 | 232 | 2888 |
| 107 | 1244 | 170 | 2268 | 233 | 2895 |
| 108 | 1260 | 171 | 2281 | 234 | 2903 |
| 109 | 1276 | 172 | 2294 | 235 | 2910 |
| 110 | 1293 | 173 | 2307 | 236 | 2918 |
| 111 | 1309 | 174 | 2320 | 237 | 2925 |
| 112 | 1326 | 175 | 2332 | 238 | 2932 |
| 113 | 1342 | 176 | 2345 | 239 | 2939 |
| 114 | 1359 | 177 | 2357 | 240 | 2946 |
| 115 | 1376 | 178 | 2369 | 241 | 2953 |
| 116 | 1392 | 179 | 2381 | 242 | 2959 |
| 117 | 1409 | 180 | 2393 | 243 | 2966 |
| 118 | 1426 | 181 | 2405 | 244 | 2973 |
| 119 | 1442 | 182 | 2416 | 245 | 2979 |
| 120 | 1459 | 183 | 2428 | 246 | 2986 |
| 121 | 1476 | 184 | 2440 | 247 | 2993 |
| 122 | 1494 | 185 | 2451 | 248 | 3000 |
| 123 | 1511 | 186 | 2463 | 249 | 3006 |
| 124 | 1528 | 187 | 2474 | 250 | 3012 |
| 125 | 1546 | 188 | 2486 | 251 | 3018 |
| 126 | 1563 | 189 | 2497 | 252 | 3024 |
| 127 | 1580 | 190 | 2508 | 253 | 3030 |
| 128 | 1598 | 191 | 2519 | 254 | 3036 |
| 129 | 1615 | 192 | 2530 | 255 | 3042 |
| 130 | 1632 | 193 | 2541 | 256 | 3048 |
| 131 | 1650 | 194 | 2552 | 257 | 3054 |
| 132 | 1667 | 195 | 2562 | 258 | 3060 |
| 133 | 1684 | 196 | 2572 | 259 | 3066 |
| 134 | 1702 | 197 | 2582 | 260 | 3072 |
| 135 | 1719 | 198 | 2592 | 261 | 3078 |
| 136 | 1736 | 199 | 2602 | 262 | 3084 |
| 137 | 1753 | 200 | 2612 | 263 | 3089 |
| 138 | 1770 | 201 | 2622 | 264 | 3095 |
| 139 | 1787 | 202 | 2632 | 265 | 3101 |
| 140 | 1803 | 203 | 2641 | 266 | 3106 |
| 141 | 1820 | 204 | 2650 | 267 | 3112 |
| 142 | 1837 | 205 | 2659 | 268 | 3117 |
| 143 | 1853 | 206 | 2669 | 269 | 3123 |
| 144 | 1870 | 207 | 2678 | 270 | 3128 |
| 145 | 1886 | 208 | 2687 | 271 | 3133 |
| 146 | 1903 | 209 | 2696 | 272 | 3138 |
| 147 | 1919 | 210 | 2705 | 273 | 3143 |
| 148 | 1935 | 211 | 2714 | 274 | 3148 |
| 149 | 1952 | 212 | 2723 | 275 | 3153 |
| 150 | 1968 | 213 | 2732 | 276 | 3158 |
| 151 | 1984 | 214 | 2741 | 277 | 3163 |
| 152 | 2000 | 215 | 2749 | 278 | 3167 |
| 153 | 2016 | 216 | 2758 | 279 | 3172 |
| 154 | 2032 | 217 | 2767 | 280 | 3176 |
| 155 | 2048 | 218 | 2775 | 281 | 3181 |
| 156 | 2064 | 219 | 2784 | 282 | 3185 |
| 157 | 2080 | 220 | 2792 | 283 | 3189 |
| 158 | 2096 | 221 | 2801 | 284 | 3194 |
| 159 | 2111 | 222 | 2809 | 285 | 3198 |
| 160 | 2126 | 223 | 2817 | 286 | 3202 |
| 161 | 2141 | 224 | 2825 | 287 | 3207 |
| 162 | 2155 | 225 | 2833 | 288 | 3211 |
| 163 | 2169 | 226 | 2841 | 289 | 3215 |
| 164 | 2184 | 227 | 2849 | 290 | 3220 |
| 165 | 2198 | 228 | 2857 | 291 | 3224 |
| 166 | 2212 | 229 | 2865 | 292 | 3228 |
| 167 | 2226 | 230 | 2872 | 293 | 3233 |
| 294 | 3237 | 318 | 3325 | 342 | 3387 |
| 295 | 3241 | 319 | 3328 | 343 | 3389 |
| 296 | 3246 | 320 | 3331 | 344 | 3392 |
| 297 | 3250 | 321 | 3334 | 345 | 3394 |
| 298 | 3254 | 322 | 3337 | 346 | 3396 |
| 299 | 3258 | 323 | 3339 | 347 | 3399 |
| 300 | 3262 | 324 | 3342 | 348 | 3401 |
| 301 | 3266 | 325 | 3345 | 349 | 3403 |
| 302 | 3270 | 326 | 3347 | 350 | 3406 |
| 303 | 3274 | 327 | 3350 | 351 | 3408 |
| 304 | 3278 | 328 | 3353 | 352 | 3410 |
| 305 | 3281 | 329 | 3355 | 353 | 3412 |
| 306 | 3285 | 330 | 3358 | 354 | 3414 |
| 307 | 3288 | 331 | 3361 | 355 | 3416 |
| 308 | 3292 | 332 | 3363 | 356 | 3418 |
| 309 | 3295 | 333 | 3366 | 357 | 3420 |
| 310 | 3298 | 334 | 3368 | 358 | 3422 |
| 311 | 3302 | 335 | 3371 | 359 | 3423 |
| 312 | 3305 | 336 | 3373 | 360 | 3425 |
| 313 | 3308 | 337 | 3375 | 361 | 3427 |
| 314 | 3312 | 338 | 3378 | 362 | 3428 |
| 315 | 3315 | 339 | 3380 | 363 | 3430 |
| 316 | 3318 | 340 | 3382 | 364 | 3432 |
| 317 | 3322 | 341 | 3385 | 365 | 3433 |
|__________|_________|__________|_________|__________|_________|
Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obtine prin
interpolare liniara.
Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 365 m vor fi fixate
de catre Administratie.
Nave de tipul "B"
(2) Bordul liber de baza pentru navele de tipul "B" va fi
determinat dupa tabelul 28.2:
Tabelul 28.2
Tabel de bord liber pentru navele de tipul "B"
______________________________________________________________
| Lungimea | Bordul | Lungimea | Bordul | Lungimea | Bordul |
| navei | liber | navei | liber | navei | liber |
| (m) | (mm) | (m) | (mm) | (m) | (mm) |
|__________|_________|__________|_________|__________|_________|
| 24 | 200 | 70 | 721 | 116 | 1609 |
| 25 | 208 | 71 | 738 | 117 | 1630 |
| 26 | 217 | 72 | 754 | 118 | 1651 |
| 27 | 225 | 73 | 769 | 119 | 1671 |
| 28 | 233 | 74 | 784 | 120 | 1690 |
| 29 | 242 | 75 | 800 | 121 | 1709 |
| 30 | 250 | 76 | 816 | 122 | 1729 |
| 31 | 258 | 77 | 833 | 123 | 1750 |
| 32 | 267 | 78 | 850 | 124 | 1771 |
| 33 | 275 | 79 | 868 | 125 | 1793 |
| 34 | 283 | 80 | 887 | 126 | 1815 |
| 35 | 292 | 81 | 905 | 127 | 1837 |
| 36 | 300 | 82 | 923 | 128 | 1859 |
| 37 | 308 | 83 | 942 | 129 | 1880 |
| 38 | 316 | 84 | 960 | 130 | 1901 |
| 39 | 325 | 85 | 978 | 131 | 1921 |
| 40 | 334 | 86 | 996 | 132 | 1940 |
| 41 | 344 | 87 | 1015 | 133 | 1959 |
| 42 | 354 | 88 | 1034 | 134 | 1979 |
| 43 | 364 | 89 | 1054 | 135 | 2000 |
| 44 | 374 | 90 | 1075 | 136 | 2021 |
| 45 | 385 | 91 | 1096 | 137 | 2043 |
| 46 | 396 | 92 | 1116 | 138 | 2065 |
| 47 | 408 | 93 | 1135 | 139 | 2087 |
| 48 | 420 | 94 | 1154 | 140 | 2109 |
| 49 | 432 | 95 | 1172 | 141 | 2130 |
| 50 | 443 | 96 | 1190 | 142 | 2151 |
| 51 | 455 | 97 | 1209 | 143 | 2171 |
| 52 | 467 | 98 | 1229 | 144 | 2190 |
| 53 | 478 | 99 | 1250 | 145 | 2209 |
| 54 | 490 | 100 | 1271 | 146 | 2229 |
| 55 | 503 | 101 | 1293 | 147 | 2250 |
| 56 | 516 | 102 | 1315 | 148 | 2271 |
| 57 | 530 | 103 | 1337 | 149 | 2293 |
| 58 | 544 | 104 | 1359 | 150 | 2315 |
| 59 | 559 | 105 | 1380 | 151 | 2334 |
| 60 | 573 | 106 | 1401 | 152 | 2354 |
| 61 | 587 | 107 | 1421 | 153 | 2375 |
| 62 | 601 | 108 | 1440 | 154 | 2396 |
| 63 | 615 | 109 | 1459 | 155 | 2418 |
| 64 | 629 | 110 | 1479 | 156 | 2440 |
| 65 | 644 | 111 | 1500 | 157 | 2460 |
| 66 | 659 | 112 | 1521 | 158 | 2480 |
| 67 | 674 | 113 | 1543 | 159 | 2500 |
| 68 | 689 | 114 | 1565 | 160 | 2520 |
| 69 | 705 | 115 | 1587 | 161 | 2540 |
| 162 | 2560 | 225 | 3660 | 288 | 4490 |
| 163 | 2580 | 226 | 3675 | 289 | 4502 |
| 164 | 2600 | 227 | 3690 | 290 | 4513 |
| 165 | 2620 | 228 | 3705 | 291 | 4525 |
| 166 | 2640 | 229 | 3720 | 292 | 4537 |
| 167 | 2660 | 230 | 3735 | 293 | 4548 |
| 168 | 2680 | 231 | 3750 | 294 | 4560 |
| 169 | 2698 | 232 | 3765 | 295 | 4572 |
| 170 | 2716 | 233 | 3780 | 296 | 4583 |
| 171 | 2735 | 234 | 3795 | 297 | 4595 |
| 172 | 2754 | 235 | 3808 | 298 | 4607 |
| 173 | 2774 | 236 | 3821 | 299 | 4618 |
| 174 | 2795 | 237 | 3835 | 300 | 4630 |
| 175 | 2815 | 238 | 3849 | 301 | 4642 |
| 176 | 2835 | 239 | 3864 | 302 | 4654 |
| 177 | 2855 | 240 | 3880 | 303 | 4665 |
| 178 | 2875 | 241 | 3893 | 304 | 4676 |
| 179 | 2895 | 242 | 3906 | 305 | 4686 |
| 180 | 2915 | 243 | 3920 | 306 | 4695 |
| 181 | 2933 | 244 | 3934 | 307 | 4704 |
| 182 | 2952 | 245 | 3949 | 308 | 4714 |
| 183 | 2970 | 246 | 3965 | 309 | 4725 |
| 184 | 2988 | 247 | 3978 | 310 | 4736 |
| 185 | 3007 | 248 | 3992 | 311 | 4748 |
| 186 | 3025 | 249 | 4005 | 312 | 4757 |
| 187 | 3044 | 250 | 4018 | 313 | 4768 |
| 188 | 3062 | 251 | 4032 | 314 | 4779 |
| 189 | 3080 | 252 | 4045 | 315 | 4790 |
| 190 | 3098 | 253 | 4058 | 316 | 4801 |
| 191 | 3116 | 254 | 4072 | 317 | 4812 |
| 192 | 3134 | 255 | 4085 | 318 | 4823 |
| 193 | 3151 | 256 | 4098 | 319 | 4834 |
| 194 | 3167 | 257 | 4112 | 320 | 4844 |
| 195 | 3185 | 258 | 4125 | 321 | 4855 |
| 196 | 3202 | 259 | 4139 | 322 | 4866 |
| 197 | 3219 | 260 | 4152 | 323 | 4878 |
| 198 | 3235 | 261 | 4165 | 324 | 4890 |
| 199 | 3249 | 262 | 4177 | 325 | 4899 |
| 200 | 3264 | 263 | 4189 | 326 | 4909 |
| 201 | 3280 | 264 | 4201 | 327 | 4920 |
| 202 | 3296 | 265 | 4214 | 328 | 4931 |
| 203 | 3313 | 266 | 4227 | 329 | 4943 |
| 204 | 3330 | 267 | 4240 | 330 | 4955 |
| 205 | 3347 | 268 | 4252 | 331 | 4965 |
| 206 | 3363 | 269 | 4264 | 332 | 4975 |
| 207 | 3380 | 270 | 4276 | 333 | 4985 |
| 208 | 3397 | 271 | 4289 | 334 | 4995 |
| 209 | 3413 | 272 | 4302 | 335 | 5005 |
| 210 | 3430 | 273 | 4315 | 336 | 5015 |
| 211 | 3445 | 274 | 4327 | 337 | 5025 |
| 212 | 3460 | 275 | 4339 | 338 | 5035 |
| 213 | 3475 | 276 | 4350 | 339 | 5045 |
| 214 | 3490 | 277 | 4362 | 340 | 5055 |
| 215 | 3505 | 278 | 4373 | 341 | 5065 |
| 216 | 3520 | 279 | 4385 | 342 | 5075 |
| 217 | 3537 | 280 | 4397 | 343 | 5086 |
| 218 | 3554 | 281 | 4408 | 344 | 5097 |
| 219 | 3570 | 282 | 4420 | 345 | 5108 |
| 220 | 3586 | 283 | 4432 | 346 | 5119 |
| 221 | 3601 | 284 | 4443 | 347 | 5130 |
| 222 | 3615 | 285 | 4455 | 348 | 5140 |
| 223 | 3630 | 286 | 4467 | 349 | 5150 |
| 224 | 3645 | 287 | 4478 | 350 | 5160 |
| 351 | 5170 | 356 | 5220 | 361 | 5268 |
| 352 | 5180 | 357 | 5230 | 362 | 5276 |
| 353 | 5190 | 358 | 5240 | 363 | 5285 |
| 354 | 5200 | 359 | 5250 | 364 | 5294 |
| 355 | 5210 | 360 | 5260 | 365 | 5303 |
|__________|_________|__________|_________|__________|_________|
Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obtine prin
interpolare liniara.
Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 365 m vor fi
stabilite de catre Administratie.
Regula 29
Corectiile bordului liber pentru navele cu lungimea mai mica de 100 m
Bordul liber de baza al unei nave de tipul "B" cu lungimea
cuprinsa intre 24 m si 100 m avand suprastructuri inchise cu o lungime efectiva
de pana la 35% din lungimea navei, trebuie sa fie marit cu:
/ E1\
7,5(100 - L)(0,35 - -- ) (mm)
\ L /
unde:
L lungimea navei, in m; si
E1 lungimea efectiva E a suprastructurii, in m, conform regulii 35, dar
excluzand lungimea truncurilor.
Regula 30
Corectia pentru coeficientul bloc
Daca coeficientul bloc (Cb) este mai mare de 0,68, bordul liber de baza,
specificat in regula 28, asa cum a fost corectat, dupa caz, conform regulilor
27(8), 27(10) si 29, va fi inmultit cu factorul:
/Cb + 0,68\
( --------- )
\ 1,36 /
Coeficientul bloc nu va fi luat mai mare de 1,0.
Regula 31
Corectia pentru inaltimea de bord liber
L
(1) Daca D este mai mare decat --, bordul liber va fi majorat cu valoarea
15
/ L \ L
( D - -- )R mm, unde R = ---- pentru lungimile mai mici de 120 m si R = 250
\ 15/ 0,48
pentru lungimile mai mari sau egale cu 120 m.
L
(2) Daca D este mai mic decat -- nu se va face nici o reducere, cu exceptia
15
unei nave care are fie o suprastructura inchisa care acopera cel putin o
lungime egala cu 0,6 L la mijlocul navei, cu un trunc complet, fie un ansamblu
de suprastructuri inchise detasate si de truncuri care se intind fara
intrerupere de la prova la pupa, in care caz reducerea bordului liber este
determinata urmand proportia prescrisa la paragraful (1).
(3) Daca inaltimea suprastructurii sau a truncului este mai mica decat
inaltimea normala corespunzatoare, reducerea calculata trebuie corectata cu
raportul dintre inaltimea reala a suprastructurii sau truncului si inaltimea
normala, asa cum s-a definit in regula 33.
Regula 32
Corectia pentru pozitia liniei puntii
Daca inaltimea reala pana la marginea superioara a liniei puntii este mai
mare sau mai mica decat D, diferenta dintre inaltimi va fi adaugata la sau va
fi scazuta din bordul liber.
Regula 32-1
Corectia pentru nisa din puntea de bord liber
(1) Daca exista o nisa in puntea de bord liber, iar aceasta nisa nu se
extinde pana la bordurile navei, bordul liber calculat fara a tine cont de nisa
va fi corectat pentru pierderea corespunzatoare a flotabilitatii. Corectia
trebuie sa fie egala cu valoarea obtinuta prin impartirea volumului nisei la
suprafata planului de plutire a navei (WP) la 85% din inaltimea de constructie
minima (vezi figura 32-1.1).
(2) Corectia trebuie sa fie un adaos la bordul liber obtinut dupa ce s-au
aplicat toate celelalte corectii, cu exceptia corectiei inaltimii etravei.
(3) Daca bordul liber, corectat pentru flotabilitatea pierduta conform
celor de mai sus, este mai mare decat bordul liber geometric minim determinat
pe baza unei inaltimi de constructie masurate pana in partea de jos a nisei, se
poate folosi aceasta din urma valoare.
_______________|___________________________
| |_ _ _| _ | Inaltimea de /
\ | d_r | constructie (D) /
|___________________|________________/
l
|------|
________________________________________
/ | | \
/ ______ _ _ \
| | | | \
| | | | b /
\ |______| _|_ /
\________________________________________/
Figura 32-1.1
Corectia reprezinta adaosul la bordul liber egal cu:
(l x b x d_r / Suprafata planului de plutire WP la 0,85D)
Regula 33
Inaltimea normala a suprastructurii
Inaltimea normala a unei suprastructuri este aceea care figureaza in
tabelul urmator:
Tabelul 33.1
________________________________________________________________
| Inaltimea normala (in m) |
|________________________________________________________________|
| L (m) | Semiduneta | Toate celelalte suprastructuri |
|__________________|____________|________________________________|
| 30 sau mai mica | 0,9 | 1,8 |
| 75 | 1,2 | 1,8 |
| 125 sau mai mare | 1,8 | 2,3 |
|__________________|____________|________________________________|
Pentru lungimi intermediare ale navei, inaltimile normale se vor obtine
prin interpolare liniara.
Regula 34
Lungimea suprastructurii
(1) In afara dispozitiilor prevazute in paragraful (2), lungimea unei
suprastructuri (S) este lungimea medie a partilor suprastructurii care se
intind in interiorul lungimii (L).
Daca un perete de suprastructura prezinta nise, lungimea efectiva a
suprastructurii trebuie redusa cu o valoare egala cu raportul dintre suprafata
nisei vazuta in plan si latimea suprastructurii navei la mijlocul lungimii
nisei. Daca nisa este asimetrica in raport cu planul diametral al navei,
portiunea cea mai mare a nisei trebuie luata in considerare ca aplicandu-se in
ambele borduri ale navei. O astfel de nisa nu este necesar sa fie acoperita de
o punte.
(2) Daca peretii etansi extremi ai unei suprastructuri inchise prezinta o
curbura convexa regulata, plecand de la peretii laterali ai acestei
suprastructuri, se poate considera ca aceasta suprastructura se intinde in
lungime pana la un perete etans plan echivalent, plasat la o distanta egala cu
doua treimi din sageata spre prova sau spre pupa a partii curbe a peretelui
etans. Sageata maxima care poate fi luata in consideratie este egala cu
jumatate din latimea suprastructurii in punctul de racordare a fatadei curbe a
suprastructurii cu peretele sau lateral.
Daca exista o prelungire a unei suprastructuri care are o latime de fiecare
parte a planului diametral de cel putin 30% din latimea navei, lungimea efectiva
a suprastructurii poate fi marita prin luarea in consideratie a unui perete de
suprastructura echivalent sub forma unei parabole. Aceasta parabola trebuie sa
se extinda de la prelungirea situata in planul diametral si va trece prin
punctul de imbinare a peretelui de suprastructura real cu partile laterale ale
prelungirii si se va extinde spre bordurile navei. Aceasta parabola trebuie sa
se afle in intregime in limitele suprastructurii si prelungirilor sale.
Daca suprastructura este retrasa in raport cu bordajul pana la limita
permisa conform regulii 3(10), peretele echivalent trebuie sa fie calculat pe
baza latimii reale a suprastructurii (si nu a latimii navei).
(3) Suprastructurile care au peretii etansi extremi inclinati trebuie
tratate astfel:
(a) Daca inaltimea suprastructurii, masurata facand abstractie de
inclinare, este egala cu sau mai mica decat inaltimea normala, lungimea (S) se
va obtine dupa cum se arata in figura 34.1.
(b) Daca inaltimea este mai mare decat cea normala, lungimea (S) se va
obtine dupa cum se arata in figura 34.2.
(c) Cele de mai sus se vor aplica numai daca inclinarea, raportata la linia
de baza, este de 15 grade sau mai mare. Daca inclinarea este mai mica de 15
grade, configuratia trebuie considerata ca selatura.
Figura 34.1
Inaltimea suprastructurii egala cu sau mai mica decat inaltimea normala h
________________________|
| |\ S = l1 + l2 / 2
| | \
| | \
h_a | \ E = Sh_a / h
| | \
| | \
_________|______________|______\|____
| |
--------- l1 -----------|- l2 --|
| |
Figura 34.2
Inaltimea suprastructurii mai mare decat inaltimea normala
________________________
| \ |
| --------(-)-------------------------
| |\ |
| | \ |
| | \ |
h'_a | \ |
| | \ | h = inaltimea normala
| | \ |
_________|_________________|______\_|_________________
| | S = l1 + l2 / 2
------------ l1 -----------|- l2 -|
| | E = S
Regula 35
Lungimea efectiva a suprastructurilor
(1) In afara dispozitiilor prevazute in paragraful (2), lungimea efectiva
(E) a unei suprastructuri inchise, de inaltime normala este lungimea reala a
acestei suprastructuri.
(2) In toate cazurile cand o suprastructura inchisa, de inaltime normala,
este retrasa in raport cu bordajele, dupa cum permite regula 3(10), lungimea
efectiva este lungimea suprastructurii, modificata cu raportul b/B_s, in care
b este latimea suprastructurii in mijlocul lungimii sale; si
B_s este latimea navei in mijlocul lungimii suprastructurii.
Daca o suprastructura este retrasa pe o anumita parte a lungimii sale,
aceasta modificare nu se aplica decat la partea care este retrasa.
(3) Daca inaltimea unei suprastructuri inchise este mai mica decat
inaltimea normala, lungimea sa efectiva va fi egala cu lungimea sa reala,
redusa cu raportul dintre inaltimea sa reala si inaltimea normala. Daca
inaltimea este superioara inaltimii normale, nici o majorare a lungimii
efective nu va fi efectuata la lungimea efectiva a suprastructurii (vezi
figurile 34.1 si 34.2).
In cazul in care, inaltimea, masurata facand abstractie de inclinare, a
unei suprastructuri care are pereti etansi extremi inclinati, este mai mica
decat inaltimea normala, lungimea sa efectiva (E) va fi lungimea sa (S),
obtinuta conform figurii 34.1, redusa cu raportul dintre inaltimea sa reala si
inaltimea normala.
Daca o duneta sau o teuga cu o inaltime mai mica decat cea normala este
prevazuta pe o nava cu un surplus de selatura, dar care nu are vreo suprastructura
pe 0,2 L la mijlocul navei, suplimentul poate fi acordat inaltimii dunetei sau
teugii prin majorarea inaltimii reale a acestora cu diferenta dintre profilul
selaturii reale si cel al selaturii normale. Scaderea pentru selatura
suplimentara in conformitate cu regula 38(16) nu se accepta.
(4) Lungimea efectiva a unei semidunete, terminata printr-un perete frontal
intact, este egala cu lungimea sa reala, fara ca ea sa poata depasi 0,6 L. Daca
peretele nu este intact, semiduneta este considerata ca o duneta de inaltime
mai mica decat inaltimea normala.
Lungimea maxima efectiva de 0,6 L a unei semidunete trebuie masurata de la
perpendiculara pupa, chiar daca nava are si o duneta.
(5) Suprastructurile neinchise sunt considerate ca avand o lungime efectiva
nula.
Regula 36
Truncuri
(1) Un trunc sau o constructie similara care nu se extinde pana la
bordajele navei, va fi considerat eficace sub rezerva respectarii urmatoarelor
conditii:
(a) truncul este cel putin la fel de solid ca o suprastructura;
(b) gurile de magazie sunt situate pe puntea superioara a truncului, iar
ramele si capacele gurilor de magazie corespund cerintelor regulilor 13 pana la
16 inclusiv si lacrimara puntii truncului este destul de lata pentru a constitui
o pasarela satisfacatoare cu o rigiditate convenabila. Totusi, pe puntea de
bord liber pot fi permise deschideri de acces mici, prevazute cu capace etanse
la apa;
(c) o platforma permanenta de lucru, care se intinde de la prova spre pupa
si care este dotata cu balustrade, este constituita din puntea superioara a
truncului sau a truncurilor detasate, legate de suprastructuri prin pasarele
permanente eficace;
(d) trombele de aerisire sunt protejate fie de catre trunc, fie prin capace
etanse la apa sau prin alte sisteme echivalente;
(e) pe partile expuse ale puntii de bord liber, in dreptul truncului, sunt
prevazute balustrade, pe cel putin jumatate din lungimea acestora sau, in mod
alternativ, sunt prevazute saborduri de evacuare in partea inferioara a
parapetelor care, in conformitate cu regula 24(2), reprezinta 33% din suprafata
totala a parapetelor;
(f) puturile masinilor sunt protejate fie de catre trunc, fie printr-o
suprastructura de inaltime cel putin egala cu inaltimea normala sau printr-un
ruf de aceeasi inaltime si de rezistenta echivalenta;
(g) latimea truncului este cel putin egala cu 60% din latimea navei; si
(h) daca nu exista nici o suprastructura, lungimea truncului este cel putin
egala cu 0,6 L.
(2) Lungimea efectiva a unui trunc eficace este egala cu lungimea sa totala
redusa cu raportul dintre latimea sa medie si B.
(3) Inaltimea normala a unui trunc este inaltimea normala a unei
suprastructuri, alta decat o semiduneta.
(4) Daca inaltimea unui trunc este mai mica decat cea normala, lungimea sa
efectiva va fi redusa cu raportul dintre inaltimea reala si inaltimea normala.
Daca inaltimea ramelor gurilor de magazie de pe puntea superioara a truncului
este inferioara inaltimii prescrise in regula 14-1, atunci inaltimea reala a
truncului trebuie redusa cu diferenta dintre inaltimea reala si inaltimea
prescrisa a ramei gurii de magazie.
(5) In cazul in care inaltimea truncului este mai mica decat cea normala,
iar ramele gurilor de magazie ale truncului au de asemenea o inaltime mai mica
decat cea normala sau sunt omise complet, reducerea inaltimii reale a truncului
in functie de inaltimea insuficienta a ramei gurii de magazie trebuie luata ca
diferenta intre 600 mm si inaltimea reala a ramei sau egala cu 600 mm atunci
cand nu exista rama de gura de magazie. Reducerea inaltimii reale a truncului
nu va fi ceruta in cazurile in care pe puntea truncului sunt prevazute numai
guri de magazie mici cu inaltimea mai mica decat cea normala si, prin urmare,
se poate da o derogare de la cerinta privind inaltimea normala a ramei.
(6) Gurile de magazie continue pot fi considerate ca truncuri in cadrul
calculelor de bord liber, cu conditia respectarii prevederilor acestui paragraf
din toate punctele de vedere.
Lacrimara puntii truncului mentionat la paragraful (1)(b) poate fi montata
in afara peretelui lateral al truncului in urmatoarele conditii:
(a) lacrimara astfel formata trebuie sa asigure un culoar liber cu o latime
de cel putin 450 mm in fiecare bord al navei;
(b) lacrimara trebuie sa fie din tabla rezistenta, eficient sprijinita si
intarita.
(c) lacrimara trebuie sa fie dispusa cat mai sus posibil fata de puntea de
bord liber. La calculul de bord liber, inaltimea truncului se va reduce cu cel
putin 600 mm sau cu diferenta reala dintre marginea superioara a truncului si
lacrimara, oricare dintre aceste valori este mai mare;
(d) dispozitivele de siguranta ale capacelor gurilor de magazie trebuie sa
fie accesibile dinspre lacrimara sau culoar; si
(e) latimea truncului se va masura intre peretii laterali ai truncului.
(7) Daca truncul care uneste suprastructurile cum ar fi duneta, castelul
central sau teuga este luat in considerare in calculul de bord liber, atunci nu
vor fi dispuse deschideri in acea parte a peretelui care este comuna pentru
trunc si suprastructura. Pot fi autorizate deschideri mici cum ar fi cele
pentru trecerea tubulaturii, a cablurilor sau guri de vizitare cu capace fixate
prin intermediul bolturilor.
(8) Peretii laterali ai unui trunc inclus in calculul de bord liber vor fi
intacti. Se permit hublouri de tip fix si capace pentru guri de vizitare fixate
prin intermediul bolturilor.
Regula 37
Reducerea pentru suprastructuri si truncuri
(1) Daca lungimea efectiva a suprastructurilor si a truncurilor este egala
cu 1L, reducerea bordului liber va fi de 350 mm pentru o nava de 24 m lungime,
de 860 mm pentru o nava de 85 m lungime si de 1070 mm pentru o nava de 122 m
lungime si mai mult. Pentru lungimi intermediare, reducerile se obtin prin
interpolare liniara.
(2) Daca lungimea efectiva totala a suprastructurilor si truncurilor este
mai mica decat 1L, reducerea va corespunde procentajului indicat in urmatorul
tabel:
Procentaj de reducere pentru navele de tipul "A" si "B"
Tabelul 37.1
______________________________________________________________________________
| | Lungimea totala efectiva a suprastructurilor si truncurilor
|
|________________|_____________________________________________________________|
| Procentaj de | 0| 0,1L| 0,2L| 0,3L| 0,4L| 0,5L| 0,6L| 0,7L| 0,8L| 0,9L| 1L
|
| reducere
|__|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|____|
| pentru toate | 0| 7 | 14 | 21 | 31 | 41 | 52 | 63 | 75,3| 87,7|
100|
| tipurile de | | | | | | | | | | |
|
| suprastructuri | | | | | | | | | | |
|
|________________|__|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|____|
Pentru lungimi intermediare ale suprastructurilor si truncurilor,
procentajele se obtin prin interpolare liniara.
(3) Pentru navele de tipul "B" daca lungimea efectiva a unei
teugi este mai mica de 0,07L nu se permite nici o reducere.
Regula 38
Selatura
Generalitati
(1) Selatura se masoara de la linia puntii in bord pana la o linie de
referinta trasata paralel cu chila si care trece prin punctul de intersectie al
perpendicularei din mijlocul navei cu linia selaturii.
(2) La navele prevazute a naviga cu chila inclinata, selatura va fi
masurata in raport cu o linie de referinta trasata paralel cu linia de plutire
prevazuta la plina incarcatura.
(3) La navele cu puntea libera si la navele avand suprastructuri detasate,
selatura va fi masurata la puntea de bord liber.
(4) La navele ale caror parti superioare au forme neobisnuite, iar in
acestea se gaseste o treapta sau o discontinuitate, selatura este evaluata dupa
inaltimea de constructie echivalenta la mijlocul navei.
(5) La navele cu o suprastructura de inaltime normala care se extinde pe
toata lungimea puntii de bord liber, selatura se va masura pe puntea
suprastructurii. Daca inaltimea este superioara inaltimii normale, cea mai mica
diferenta (Z) dintre inaltimea reala si cea normala se va adauga la fiecare din
ordonatele extreme. De asemenea, ordonatele intermediare situate la distante de
L/6 si L/3 fata de fiecare perpendiculara, vor fi majorate cu 0,444Z si,
respectiv, cu 0,111Z. Daca exista o duneta sau o teuga inchise, suprapuse pe
suprastructura, atunci va fi permis un adaos la selatura pentru o astfel de
duneta sau teuga, conform metodei de la paragraful (12), asa cum se indica in
figura 38.1.
Figura 38.1
Figura 38.1, reprezentand o duneta sau o teuga inchise, suprapuse pe
suprastructura, fiind permis adaosul la selatura, se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie 2005, la pagina 53.
(6) Daca puntea superioara a unei suprastructuri inchise are cel putin
aceeasi selatura cu partea expusa a puntii de bord liber, nu se va tine seama
de selatura partii acoperite a puntii de bord liber.
(7) Daca o duneta sau o teuga inchise, care au o inaltime normala, au o
selatura mai mare decat cea a puntii de bord liber sau daca inaltimea lor este
superioara inaltimii normale, atunci se va majora selatura puntii de bord liber
in modul indicat in paragraful 12.
Daca o duneta sau o teuga este compusa din doua etaje, atunci se va utiliza
metoda indicata in figura 38.2.
Figura 38.2
Figura 38.2, reprezentand o duneta sau o teuga compuse din doua etaje, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie
2005, la pagina 54.
In figurile 38.1 si 38.2 se aplica urmatoarele definitii:
Z este asa cum s-a definit in paragraful (5); si
Zv este ordonata extrema a unei curbe parabolice normale virtuale ce trece
prin punctul "X". Daca Zv este mai mare decat (Z + h), ordonata
extrema trebuie sa fie (Z + h), caz in care punctul "X" nu trebuie
luat in consideratie, la fel ca si curba 2.
Daca lungimea suprastructurii primului etaj este mai mare de 0,5L, curba
parabolica normala virtuala trebuie sa inceapa la mijlocul navei, asa cum se
indica in figura 38.1.
Profilul selaturii normale
(8) Ordonatele profilului selaturii normale sunt date in tabelul urmator:
Profilul selaturii normale
(L este exprimat in m)
Tabelul 38.1
____________________________________________________________________
| | Pozitia | Ordonata | Factor |
| | | (in mm) | |
|_________________|______________________|________________|__________|
| Jumatatea pupa | Perpendiculara pupa | /L \ | |
| | | 25 ( - + 10) | 1 |
| | | \3 / | |
| | | | |
| | | /L \ | |
| | 1/6L de la A.P. | 11,1 ( - + 10) | 3 |
| | | \3 / | |
| | | | |
| | | /L \ | |
| | 1/3L de la A.P. | 2,8 ( - + 10) | 3 |
| | | \3 / | |
| | | | |
| | Mijlocul navei | 0 | 1 |
|_________________|______________________|________________|__________|
| Jumatatea prova | Mijlocul navei | 0 | 1 |
| | | | |
| | | /L \ | |
| | 1/3L de la F.P. | 5,6 ( - + 10) | 3 |
| | | \3 / | |
| | | | |
| | | /L \ | |
| | 1/6L de la F.P. | 22,2 ( - + 10) | 3 |
| | | \3 / | |
| | | | |
| | | /L \ | |
| | Perpendiculara prova | 50 ( - + 10) | 1 |
| | | \3 / | |
|_________________|______________________|________________|__________|
Masurarea abaterilor fata de profilul selaturii normale
(9) Daca profilul selaturii difera de cel normal, cele patru ordonate ale
fiecarui profil in jumatatea prova sau pupa vor fi multiplicate cu factorii
corespunzatori din tabelul ordonatelor. Diferenta dintre suma produselor
respective si cea a produselor normale, divizata cu 8, determina insuficienta
sau excesul selaturii in jumatatea prova sau pupa. Media aritmetica a excesului
sau insuficientei in jumatatile prova si pupa determina excesul sau
insuficienta selaturii.
(10) Daca profilul selaturii in jumatatea pupa este mai mare decat cel
normal, iar in jumatatea prova este mai mic decat cel normal, nu va fi acordata
nici o reducere de bord liber pentru excesul de selatura din partea pupa si se
va tine seama numai de insuficienta de selatura din partea prova.
(11) Daca in jumatatea prova este un exces de selatura si daca insuficienta
selaturii in jumatatea pupa nu depaseste 25% din profilul selaturii normale,
atunci se ia in consideratie excesul de selatura; daca insuficienta selaturii
in jumatatea pupa este mai mare decat 50% din profilul selaturii normale,
atunci nu se va tine seama de excesul de selatura la prova; daca insuficienta
selaturii in pupa se situeaza intre 50% si 75% din valoarea normala, pot fi
admise corectii intermediare pentru excesul de selatura la prova.
(12) Daca se acorda un supliment de selatura pentru o duneta sau teuga, se
va folosi urmatoarea formula:
y L'
s = --- ---
3 L
unde:
s este suplimentul de selatura ce se va scadea din insuficienta selaturii
sau se va adauga la excesul de selatura,
y este diferenta dintre inaltimea reala si cea normala a suprastructurii
la
perpendiculara pupa sau prova,
L' este lungimea medie a partii inchise a dunetei sau teugei, fara a depasi
0,5L, si
L este lungimea navei definita in regula 3(1).
Formula de mai sus da o curba sub forma unei parabole tangente la curba
selaturii reale a puntii de bord liber si care intersecteaza ordonata extrema
intr-un punct situat sub puntea suprastructurii, la o distanta de aceasta punte
egala cu inaltimea normala a unei suprastructuri. Puntea suprastructurii nu
trebuie sa se afle in nici un punct la o inaltime deasupra acestei curbe care
trebuie sa fie inferioara inaltimii normale a suprastructurii. Aceasta curba se
va folosi pentru determinarea profilului selaturii in jumatatile prova si pupa
ale navei.
(13) (a) Orice exces al inaltimii unei suprastructuri care nu se extinde
pana la perpendiculara pupa nu poate fi considerata ca aducand o contributie la
corectia selaturii.
(b) Daca inaltimea unei suprastructuri este mai mica decat cea normala,
atunci nici un punct al puntii suprastructurii nu trebuie sa se gaseasca la o
inaltime mai mica decat inaltimea minima a suprastructurii, masurata deasupra
curbei selaturii virtuale. In acest sens, y va fi luat ca diferenta dintre
inaltimea reala si cea minima a suprastructurii, la perpendiculara pupa/prova,
(c) In cazul unei semidunete, suplimentul poate fi acordat numai daca
inaltimea acestei semidunete este mai mare decat inaltimea normala a
"altor suprastructuri", conform regulii 33, si numai pentru valoarea
cu care inaltimea reala a semidunetei depaseste inaltimea normala.
(d) Daca o duneta sau o teuga are pereti de capat inclinati, poate fi
acordat suplimentul de selatura pentru excesul de inaltime. Se va utiliza
formula data la paragraful (12), valorile pentru y si L' fiind cele indicate in
figura 38.3.
Figura 38.3 Suplimentul de selatura S pentru excesul de inaltime
Figura 38.3, reprezentand suplimentul de selatura S pentru excesul de
inaltime, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din
21 noiembrie 2005, la pagina 56.
Corectie pentru abateri de la profilul selaturii normale
(14) Corectia pentru selatura va fi egala cu insuficienta sau cu excesul de
selatura (vezi paragrafele (9) la (11)), multiplicat prin factorul
S_l
0,75 - ---
2L
unde S_l este lungimea totala a suprastructurilor inchise asa cum s-a
definit la regula 34, fara truncuri.
Majorare pentru insuficienta selaturii
(15) Daca selatura este mai mica decat selatura normala, corectia pentru
insuficienta selaturii (vezi paragraful (14)) se va adauga la bordul liber.
Reducere pentru exces de selatura
(16) La navele a caror suprastructura inchisa acopera 0,1 L spre prova si
0,1 L spre pupa de la mijlocul navei, corectia pentru exces de selatura
calculata in conformitate cu prevederile paragrafului (14), se va scadea din
bordul liber; la navele la care nici o suprastructura inchisa nu acopera
mijlocul navei, nu se va face nici o reducere a bordului liber; daca o
suprastructura inchisa acopera mai putin de 0,1 L spre prova si mai putin de
0,1 L spre pupa de la mijlocul navei, reducerea se va obtine prin interpolare liniara.
Reducerea maxima pentru exces de selatura este de 125 mm la 100 m lungime.
La aplicarea acestui paragraf, inaltimea suprastructurii se va raporta la
inaltimea sa normala. Daca inaltimea suprastructurii sau semidunetei este mai
mica decat cea normala, atunci reducerea trebuie sa fie proportionala cu
raportul dintre inaltimea reala si cea normala a acesteia.
Regula 39
Inaltimea minima a etravei si flotabilitatea de rezerva
(1) Inaltimea etravei este definita ca distanta verticala masurata pe
perpendiculara prova, intre plutirea corespunzand bordului liber de vara
atribuit si asietei prevazute si fata superioara a puntii expuse, la imbinarea
cu bordajul. Aceasta inaltime (Fb) nu trebuie sa fie inferioara valorii date de
formula urmatoare:
_ 2 3_ _ _
| / L \ / L \ / L \ | | /L \
|
Fb = |6075( --- )-1875( --- )+200( --- )| x |2,08+0,609Cb-1,603Cwf-0,0129( --
)|
|_ \100/ \100/ \100/_| |_
\d1/_|
unde:
Fb este inaltimea minima a etravei calculata, in mm;
L este lungimea navei, conform definitiei din regula 3, in m;
B este latimea de constructie, conform definitiei din regula 3, in m;
d1 este pescajul la 85% din inaltimea D, in m;
Cb este coeficientul bloc conform definitiei din regula 3;
Cwf este coeficientul de finete al suprafetei planului de plutire la prova
de L/2:
Cwf = Awf / {(L/2) x B};
Awf este suprafata planului de plutire la prova de L/2, la pescajul d1, in
mp.
Pentru navele carora le este atribuit bord liber pentru transportul
lemnului pe punte, se convine ca sa fie luat in calcul bordul liber de vara (si
nu bordul liber de vara pentru transportul de lemn pe punte) atunci cand se
aplica paragraful (1).
(2) Daca inaltimea etravei prevazuta in paragraful (1) este obtinuta
datorita selaturii, aceasta trebuie sa se extinda pe cel putin 15% din lungimea
navei, masurata plecand de la perpendiculara prova. Daca ea este obtinuta
datorita unei suprastructuri, o astfel de suprastructura trebuie sa se extinda
de la etrava pana la un punct situat la cel putin 0,07L spre pupa fata de
perpendiculara prova si trebuie sa fie o suprastructura inchisa, asa cum este
definita in regula 3(10).
(3) Administratia poate acorda derogari navelor care, pentru a corespunde
conditiilor exceptionale de exploatare, nu pot sa respecte cerintele
paragrafelor (1) si (2) din aceasta regula.
(4) (a) Selatura puntii teugei poate fi luata in considerare, chiar daca
lungimea teugei este mai mica de 0,15L, dar mai mare de 0,07L, cu conditia ca
inaltimea teugei intre 0,07L si perpendiculara prova sa nu fie mai mica decat
jumatate din inaltimea normala a suprastructurii, asa cum este definita in
regula 33.
(b) Daca inaltimea teugei este mai mica decat jumatate din inaltimea
normala a suprastructurii, asa cum este definita in regula 33, inaltimea
suplimentara a etravei poate fi determinata dupa cum urmeaza:
(i) Daca puntea de bord liber are o selatura ce se extinde pornind de la un
punct situat la pupa fata de 0,15L, printr-o curba parabolica care porneste
dintr-un punct situat la 0,15L spre pupa fata de perpendiculara prova la o
inaltime egala cu inaltimea de la mijlocul navei, apoi trece prin punctul de
intersectie dintre peretele frontal al teugei cu puntea si se continua pana la
un punct situat in extremitatea prova, nu mai sus de nivelul puntii teugei (asa
cum s-a ilustrat in figura 39.1). Totusi, daca valoarea inaltimii indicata prin
h_t din figura 39.1 este mai mica decat valoarea inaltimii indicata prin h_b,
atunci h_t poate fi inlocuit cu h_b in inaltimea disponibila a etravei;
(ii) Daca puntea de bord liber are o selatura ce se extinde pe o distanta
mai mica de 0,15L sau nu are selatura, printr-o linie ce porneste de la
suprafata puntii teugei pana la un punct situat la 0,07L, trasata paralel cu
linia de baza pana la perpendiculara prova (asa cum s-a ilustrat in figura
39.2).
Figura 39.1
Figura 39.1, reprezentand metoda de determinare a inaltimii suplimentare a
etravei cu selatura puntii de bord liber ce se extinde printr-o curba
parabolica, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din
21 noiembrie 2005, la pagina 58.
2
/ 0,15L \
h_t = Z_b ( ------- ) - Z_t
\ x_b /
Figura 39.2
Figura 39.2, reprezentand metoda de determinare a inaltimii suplimentare a
etravei cu selatura puntii de bord liber ce se extinde printr-o linie, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21 noiembrie
2005, la pagina 58.
h_f = jumatate din inaltimea normala a suprastructurii conform definitiei
din regula 33
(5) Toate navele carora li s-a atribuit un bord liber de tipul
"B", altele decat petrolierele*), navele cisterna pentru produse
chimice*) si navele pentru transportul gazelor*), trebuie sa aiba o rezerva
suplimentara de flotabilitate la extremitatea prova. In domeniul 0,15L spre
pupa fata de perpendiculara prova, suma dintre suprafata cuprinsa intre linia
de incarcare de vara si punte, in proiectie laterala (A1 si A2 din figura
39.3), si suprafata unei suprastructuri inchise, daca este prevazuta, in
proiectie laterala (A3), nu va fi mai mica de:
(0,15F_min. + 4(L/3 + 10))L / 1000 mp,
unde:
F_min. este calculat prin: F_min. = (F0 x f1) + f2;
F0 este bordul liber de baza, in mm, luat din tabelul 28.2, corectat pe
baza regulii 27(9) sau 27(10), dupa caz;
f1 este corectia pentru coeficientul bloc indicata in regula 30; si
f2 este corectia pentru inaltimea de bord liber, in mm, indicata in regula
31.
------------
*) Petrolierele, navele cisterna pentru produse chimice si navele pentru
transportul gazelor lichefiate sunt definite in Conventia internationala din
1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare (SOLAS), regulile II-1/2.12,
VII/8.2 si VII/11.2, respectiv.
Figura 39.3
Figura 39.3, reprezentand o rezerva suplimentara de flotabilitate la extremitatea
prova, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1031 din 21
noiembrie 2005, la pagina 59.
Regula 40
Borduri libere minime
Bord liber de vara
(1) Bordul liber minim de vara este bordul liber extras din tabelele
corespunzatoare ale regulii 28 aplicand corectiile mentionate in regula 27, in
masura in care ea se aplica, si in regulile 29, 30, 31, 32, 37, 38 si, daca
este cazul, in regula 39.
(2) Bordul liber in apa sarata, calculat conform paragrafului (1), dar fara
corectia pentru pozitia liniei puntii, prevazuta in regula 32, nu trebuie sa
fie mai mic de 50 mm. Pentru navele ale caror guri de magazie situate in
amplasamente de categoria 1 sunt prevazute capace care nu corespund
prescriptiilor regulii 16(1) pana la (5) sau regulii 26, acest bord liber nu
trebuie sa fie mai mic de 150 mm.
Bord liber tropical
(3) Bordul liber minim in zona tropicala se obtine printr-o reducere a
bordului liber de vara cu 1/48 din pescajul de vara masurat de la fata superioara
a chilei pana in centrul inelului marcii de bord liber.
(4) Bordul liber in apa sarata, calculat conform paragrafului (3), dar fara
corectia pentru pozitia liniei puntii, prevazuta in regula 32, nu trebuie sa
fie mai mic de 50 mm. Pentru navele ale caror guri de magazie situate in
amplasamente de categoria 1 sunt prevazute cu capace care nu corespund
cerintelor regulii 16(1) pana la (5) sau regulii 26, acest bord liber nu
trebuie sa fie mai mic de 150 mm.
Bord liber de iarna
(5) Bordul liber minim de iarna este egal cu bordul liber obtinut adaugand
la bordul liber de vara 1/48 din pescajul de vara, masurat de la fata
superioara a chilei pana la centrul inelului marcii de bord liber.
Bord liber de iarna in Atlanticul de Nord
(6) Bordul liber minim al navelor care nu depasesc 100 m lungime, care
navigheaza, in timpul perioadei sezoniere de iarna, in orice zona a
Atlanticului de Nord definita in regula 52 (anexa II) este egal cu bordul liber
de iarna majorat cu 50 mm. Pentru celelalte nave bordul liber de iarna in
Atlanticul de Nord este egal cu bordul liber de iarna.
Bord liber in apa dulce
(7) Bordul liber minim in apa dulce cu densitatea egala cu 1 se obtine
reducand din bordul liber minim in apa sarata valoarea urmatoare:
Delta
----- (cm)
40T
unde:
Delta = deplasamentul in apa sarata, in tone, la linia de incarcare de
vara; si
T = numarul de tone pe centimetru de imersiune in apa sarata la linia de
incarcare de vara.
(8) Daca deplasamentul la linia de incarcare de vara nu poate fi determinat
intr-un mod sigur, reducerea va fi egala cu 1/48 din pescajul de vara masurat
de la fata superioara a chilei pana la centrul inelului marcii de bord liber.
CAP. 4
CERINTE SPECIALE PENTRU NAVELE CARORA LI S-AU ATRIBUIT BORDURI LIBERE
PENTRU TRANSPORTUL DE LEMN PE PUNTE
Regula 41
Domeniul de aplicare a prezentului capitol
Regulile 42 la 45 inclusiv se aplica numai navelor carora li s-au atribuit
linii de incarcare pentru transportul de lemn pe punte.
Regula 42
Definitii
(1) "Incarcatura de lemn pe punte". Expresia "incarcatura de
lemn pe punte" inseamna o incarcatura de lemn transportata pe o parte
neacoperita a unei punti de bord liber sau a unei punti de suprastructura. Aceasta
expresie nu include incarcaturile de pulpa de lemn sau incarcaturi similare*).
(2) "Linia de incarcare pentru transportul de lemn pe punte". O
incarcatura de lemn pe punte poate fi considerata ca dand navei o anumita
flotabilitate suplimentara si un grad mai mare de protectie impotriva marii.
Pentru aceasta, navele care transporta incarcatura de lemn pe punte pot
beneficia de un bord liber redus, calculat conform regulii 45 si marcat pe
bordajul navei in conformitate cu prevederile regulii 6 alineatele (3) si (4).
Totusi, pentru ca acest bord liber special sa poata fi atribuit si utilizat,
este necesar ca incarcatura de lemn pe punte sa indeplineasca anumite conditii
indicate in regula 44, iar nava insasi sa indeplineasca anumite conditii de
constructie indicate in regula 43.
------------
*) Se face referire la Codul practicii in siguranta pentru nave care
transporta lemn pe punte, adoptat de Organizatie prin Rezolutia A.715(17), asa
cum a fost amendata.
Regula 43
Constructia navei
Suprastructura
(1) Nava trebuie sa aiba o teuga a carei inaltime sa fie cel putin egala cu
inaltimea normala si a carei lungime sa fie cel putin egala cu 0,07 L. In plus,
orice nava a carei lungime este mai mica de 100 m trebuie sa aiba la pupa o
duneta avand cel putin inaltimea normala sau o semiduneta suprainaltata cu un
ruf, ansamblul atingand in total cel putin aceeasi inaltime.
Tancuri ale dublului fund
(2) Tancurile dublului fund situate la mijlocul navei pe jumatate din
lungimea acesteia vor avea o compartimentare longitudinala etansa la apa
corespunzatoare.
Parapete
(3) Nava trebuie sa fie prevazuta fie cu parapete permanente cu o inaltime
de cel putin 1 metru, special intarite la partea superioara si sprijinite de
montanti solizi fixati pe punte si prevazute cu sabordurile de evacuare
necesare, fie cu balustrade eficace de aceeasi inaltime si de constructie
deosebit de robusta.
Regula 44
Arimare
Generalitati
(1) Deschiderile pe puntea expusa la intemperii pe care este arimata
incarcatura trebuie sa fie inchise in siguranta si blocate.
Trombele de aerisire si tubulatura de evacuare a aerului trebuie sa fie
protejate in mod eficace.
(2) Incarcaturile de lemn pe punte trebuie sa se extinda cel putin pe toata
lungimea disponibila, adica pe lungimea totala a putului sau puturilor dintre
suprastructuri.
Daca nu exista suprastructura la extremitatea pupa, lemnul se va extinde
cel putin pana la extremitatea pupa a gurii de magazie situata cea mai spre
pupa.
Incarcatura de lemn pe punte trebuie dispusa transversal cat mai aproape
posibil de bordul navei acordandu-se toleranta corespunzatoare obstacolelor, ca
de exemplu, balustradelor, montantilor de parapete, montantilor, acceselor
pentru piloti etc., cu conditia ca orice spatiu astfel creat in bordul navei sa
nu depaseasca 4% din latime. Incarcatura de lemn trebuie arimata cat mai sigur
posibil, la o inaltime cel putin egala cu inaltimea normala a suprastructurii,
alta decat semiduneta.
(3) La o nava care navigheaza iarna intr-o zona periodica de iarna,
inaltimea incarcaturii deasupra puntii expuse la intemperii nu trebuie sa
depaseasca o treime din latimea maxima a navei.
(4) Incarcatura de lemn pe punte trebuie sa fie arimata compact, legata si
asigurata. Ea nu trebuie sa impiedice in nici un fel navigatia si exploatarea
navei.
Montanti
(5) Daca natura lemnului cere instalarea de montanti, acestia trebuie sa
aiba o rezistenta corespunzatoare tinand seama de latimea navei; rezistenta
montantilor nu va depasi rezistenta parapetelor, iar distanta dintre ei va fi
in raport cu lungimea si tipul lemnului transportat, dar nu trebuie sa
depaseasca 3 m. Pentru consolidarea montantilor trebuie prevazute corniere
robuste sau saboti metalici sau alte mijloace la fel de eficiente.
Legaturi
(6) Incarcatura de lemn pe punte trebuie sa fie eficient fixata pe toata
lungimea sa cu un sistem de legaturi acceptat de catre Administratie in functie
de natura lemnului transportat*).
------------
*) Se face referire la Codul practicii in siguranta pentru navele care
transporta lemn pe punte, adoptata de catre Organizatie prin Rezolutia
A.715(17), asa cum a fost amendata.
Stabilitate
(7) O rezerva suficienta de stabilitate trebuie sa fie prevazuta in toate
stadiile voiajului, tinand cont de cresterea greutatii, precum cea datorata
absorbtiei umiditatii de catre lemn sau ca urmare a depunerii ghetii, daca este
cazul, si de pierderea greutatii, precum cea datorata consumului de combustibil
si al proviziilor.
Protectia echipajului, accesul in compartimentul de masini etc.
(8) In completarea cerintelor regulii 25(5), balustradele sau mainile
curente tin-te bine, al caror ecartament vertical nu depaseste 350 mm, trebuie
instalate de fiecare parte a puntii de incarcare pana la o inaltime de cel
putin 1 m deasupra marfii.
In plus, o mana curenta tin-te bine, de preferat un cablu de otel intins
bine cu un dispozitiv de intindere, va fi prevazuta cat mai aproape posibil de
planul diametral al navei. Montantii de la toate balustradele si mainile
curente tin-te bine vor fi distantati astfel incat sa previna relaxarea
excesiva a acestora. Daca marfa este neuniforma, se va asigura pe deasupra
incarcaturii o suprafata de deplasare in siguranta cu o latime de cel putin 600
mm, care va fi prevazuta cu o mana curenta tin-te bine amplasata deasupra
acestei suprafete sau adiacent ei.
(9) Daca cerintele prescrise in paragraful (8) sunt impracticabile, se vor
folosi dispozitive alternative considerate satisfacatoare de catre
Administratie.
Dispozitive de guvernare
(10) Dispozitivele de guvernare trebuie sa fie in mod eficient protejate
contra oricarei avarii produsa de marfa si, pe cat este posibil, sa fie
accesibile. Trebuie luate masuri eficiente pentru guvernare in cazul unei
defectiuni la dispozitivele principale de guvernare.
Regula 45
Calculul bordului liber
(1) Bordurile libere minime de vara vor fi calculate conform regulilor
27(5), 27(6), 27(14), 28, 29, 30, 31, 32, 37 si 38, cu exceptia faptului ca
regula 37 este modificata prin inlocuirea procentajelor pe care regula 37 le
specifica cu cele care urmeaza:
Tabelul 45.1
______________________________________________________________________________
| | Lungimea totala efectiva a suprastructurii
|
|________________|_____________________________________________________________|
| | 0|0,1L| 0,2L| 0,3L| 0,4L| 0,5L| 0,6L| 0,7L| 0,8L| 0,9L|
1,0L|
|________________|__|____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Deducerea |20| 31 | 42 | 53 | 64 | 70 | 76 | 82 | 88 | 94 | 100
|
| pentru toate | | | | | | | | | | |
|
| tipurile de | | | | | | | | | | |
|
| suprastructura | | | | | | | | | | |
|
| (in procente) | | | | | | | | | | |
|
|________________|__|____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
Procentajele pentru lungimi intermediare ale suprastructurilor se obtin
prin interpolare liniara.
(2) Bordul liber de iarna pentru transportul de lemn pe punte se obtine
adaugand la bordul liber de vara pentru transport de lemn pe punte 1/36 din
pescajul de vara pentru transport de lemn, masurat incepand de deasupra chilei.
(3) Bordul liber de iarna pentru transportul de lemn in Atlanticul de Nord
trebuie sa fie acelasi ca si bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord prescrise
in regula 40(6).
(4) Bordul liber tropical pentru transportul de lemn pe punte se obtine
scazand din bordul liber de vara pentru transportul de lemn pe punte 1/48 din
pescajul de vara pentru transport de lemn, masurat incepand de deasupra chilei.
(5) Bordul liber in apa dulce pentru transportul de lemn pe punte se obtine
prin aplicarea cerintelor regulii 40(7), pornind de la bordul liber de vara al
navelor care transporta lemn pe punte sau prin aplicarea regulii 40(8), pe baza
pescajului de vara pentru transportul de lemn, masurat incepand de deasupra
chilei pana la linia de incarcare de vara pentru transport lemn pe punte.
(6) Bordurile libere pentru transport lemn pe punte pot fi atribuite
navelor de tip "B" cu borduri libere reduse, cu conditia ca bordurile
libere pentru transportul de lemn sa fie calculate pe baza bordului liber
obisnuit pentru navele de tip "B".
(7) Marca de bord liber de iarna pentru transportul de lemn si/sau marca de
bord liber de iarna pentru transportul de lemn in Atlanticul de Nord vor fi
amplasate la acelasi nivel cu marca de bord liber de iarna redus pentru tipul
"B", atunci cand marca de bord liber de iarna pentru transportul de
lemn calculata si/sau marca de bord liber de iarna pentru transportul de lemn
in Atlanticul de Nord calculata cad sub marca de bord liber de iarna redus,
pentru tipul "B"."
ANEXA 2
ZONE, REGIUNI SI PERIOADE SEZONIERE
Regula 49
Regiuni tropicale periodice
2. Textul existent al paragrafului 7(b) se inlocuieste cu urmatorul:
"b) Regiunea limitata:
la nord si la est, de limita de sud a zonei tropicale;
la sud, pe paralela cu latitudinea 24 grade S, de la coasta de est a
Australiei pana la longitudinea 154 grade E, apoi pe meridianul de longitudine
154 grade E pana la Tropicul Capricornului, apoi pe Tropicul Capricornului pana
la meridianul cu longitudinea 150 grade V, pe acest meridian pana la paralela
de 20 grade S si pe aceasta paralela pana in punctul de intersectie cu limita
de sud a zonei tropicale; si
la vest, de limita regiunii situate in interiorul Marii bariere de corali
inclusa in zona tropicala si de coasta de est a Australiei.
Perioade sezoniere:
TROPICALA: 1 aprilie - 30 noiembrie
VARA: 1 decembrie 31 martie"